economie mondiala - belgia

21
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Specializarea: ECONOMIA TURSIMULUI ŞI SERVICIILOR Grupa: 8262 PROIECT ECONOMIE MONDIALA “BELGIA “ Îndrumător: prof. Simona Balasescu Student:

Upload: ani-circu

Post on 04-Jul-2015

850 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Economie Mondiala - Belgia

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea: ECONOMIA TURSIMULUI ŞI SERVICIILOR

Grupa: 8262

PROIECTECONOMIE MONDIALA

“BELGIA “ 

Îndrumător: prof. Simona Balasescu

Student:

- 2006/2007 –

Page 2: Economie Mondiala - Belgia

Cuprins

Cap.1: Prezentarea generala..............................................................3Cap. 2: Economia Belgiei..................................................................6

2.1 Politica comerciala a Belgiei.....................................................62. 1. 1 Comertul exterior.............................................................72. 1. 2 Reglementarea comertului exterior...................................82. 1. 3 Pârghii de stimulare a exportului......................................82. 1. 4 Schimburile comerciale Belgia-Romania.........................9

2.2 Indicatori Macroeconomici.....................................................102.3 Politica monetară a Belgiei.....................................................11

2.3.1. O politică monetară europeană.........................................112.3.2. Emiterea de bancnote şi monezi.......................................12

2.4 Ramuri ale economiei Belgiei foarte bine dezvoltate.............13Cap. 3 : Apartenenţa Belgiei la structuri si organizatii internaţionale..........................................................................................................13

3.1. Neutralitatea iniţială...............................................................133.2. Uniunea Europeană................................................................143.3. NATO.....................................................................................153.4. Integrarea subregională cu Olanda şi Luxemburg.................153.5. Federalismul Belgiei şi relaţiile internaţionale......................153.6. Fostele colonii........................................................................15

2

Page 3: Economie Mondiala - Belgia

Belgia

Cap.1: Prezentarea generala

Belgia este o mică ţară situată în Europa de Vest, care se învecinează cu Ţările de

Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului.(vezi fig.1)

Capitala tarii este Brussel sau Bruxelles si este situata in nord-estul tarii.

Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.510 km² şi ocupa locul 148 in lume; se

împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul

central şi ţinuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est.

Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa. Totalul populatiei

atinge 10.5 milioane locuitori cu o densitate de 342 locuitori pe km². Are 3 limbi oficiale:

olandeza (forma scrisă comună a dialectelor flamande), care este folosită de 55% din

populaţie, în Flandra şi Brussel; franceza, care este folosită de 44%, în Comunitatea Valonia-

Brussel, şi germana, care este utilizată doar de 1% din locuitori, în Comunitatea germanofonă

din estul Valoniei. Capitala ţării este oficial bilingvă (franceză-olandeza). Pe lângă acestea,

Comunitatea Valonia-Brussel recunoaşte şi limbile regionale: limba valonă (majoritară),

picardina, luxemburgheza , brusselara, câmpeneana, galmeza (stinsă în 2002).

Belgia este o monarhie constitutionala condusa de regele Albert al II-lea.

Organizarea politică belgiană este complexă. Sistemul federal se împarte în organisme care nu

corespund doar zonelor geografice, ci şi lingvistice. Şefia statului este deţinută de monarh, ale

cărui activităţi sunt de fapt ceremoniale. Şefia guvernului o are Primul Ministru Guy

Verhofstadt , care coordonează un număr maxim de 15 miniştri cu afiliaţie la partidul său sau

la coaliţia de la putere. Puterea legislativă se bazează pe un parlament bicameral compus din

3

Page 4: Economie Mondiala - Belgia

150 de reprezentanţi şi 71 de senatori. În Belgia nu există partide politice naţionale, atât timp

cât partidele tind să se limiteze la regiunea lingvistică a electoratului lor. Totuşi un singur

partid apare atât la francofoni cât şi la flamanzi, însă fără a avea o organizare naţională:

Partidul Verde (ÉCOLO/GROEN!).

În Flandra, şi Brusselul/Bruxelles-ul flamand, principalele partide sunt: Interesul

Flamand (Vlaams Belang - ex-Vlaams Blok [Blocul Flamand]) (VB), Flamanzii Liberali şi

Democraţi (VLD) şi Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V).

În Valonia şi Brusselul/Bruxelles-ul francofon, principale partide sunt: Centrul

Democrat Umanist (cdH), Partidul Social (PS) şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR).

Partidul Verde (ECOLO/GROEN!) este încă un partid important în Belgia.

Sistemul federal e compus din trei regiuni autonome: Valonia, cu capitala la Namur;

Flandra, cu capitala la Antwerpen/Anvers; şi Brussel/Bruxelles. În învăţămînt şi cultură,

există trei comunităţi: Comunitatea Flamandă, cu autoritate în Flandra şi Brussel;

Comunitatea Valonia-Brussel; şi Comunitatea Germanofonă, cu autoritate în estul Valoniei

(în jurul oraşului Eupen).

Belgia se împarte în 3 regiuni federale:

* Flandra se împarte în 5 provincii:

o Anvers,

o Limburg,

o Flandra de Est,

o Flandra de Vest,

o Brabantul Flamand

* Valonia se împarte în 5 provincii:

o Brabantul Valon,

o Namur,

o Liège,

o Hainaut,

o Luxemburg

4

Page 5: Economie Mondiala - Belgia

* Regiunea Capitalei Bruxelles, regiunea capitală.

Fiecare provincie se subdivide în "arondismente" ori raioane, iar raioanele în comune. (fig 1)

Cap. 2: Economia Belgiei

Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate, o slaba inflatie,

un calm social si o stabilitate politica, la origine de o mare prosperitate economica.

Somajul este sub media europeana si continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul national brut

2.1 Politica comerciala a Belgiei

În zona euro performanţa economică a Belgiei s-a situat deasupra mediei încă din

anul 2002 si a continuat acest trend şi în anul 2005.

La sfârşitul anului 2005 creşterea PIB înregistra 1,4%, potrivit cifrelor furnizate de

Banca Naţională a Belgiei. Pentru anul 2006 Biroul Federal de Planificare prevede o creştere

a PIB de 2,2%.

Pe întreg parcursul anului 2005 rata inflaţiei a fost menţinută între 1% şi 1,5%, cu o

tendinţă de creştere datorată cresterii preţului petrolului, care afectează preţurile bunurilor şi

5

Page 6: Economie Mondiala - Belgia

serviciilor. Creşterea medie a preţurilor in anul 2005 a fost de 2,9% şi se estimează că va

rămâne aceeaşi în anul 2006, în timp ce se asteaptă ca inflaţia să atingă 1,8%.

Crearea de locuri de muncă in anul 2005 a înregistrat un declin faţă de anul 2004, dar

se previzionează o accelerare a acesteia în anul 2006.

Investiţiile în domeniul afacerilor au crescut în anul 2005 în medie cu 3,9%, dar vor

ajunge în 2006 la cca 2,9%.

Studiul Băncii Naţionale a Belgiei indică un trend ascendent în sectorul imobiliar,

datorat în principal unei dobănzi avantajoase a creditului ipotecar(1,4% în 2005 şi

2,7% în 2006).

Investitiile guvernamentale vor fi însă factorul determinant al cresterii economice,

tinând cont de ciclul investitiilor locale, generat de alegerile din 2006.

Potrivit studiului Băncii Naţionale a Belgiei, primele 100 de firme belgiene,

clasificate după cifra de afaceri sunt repartizate geografic astfel :

44 % în regiunea Bruxelles

49 % în Flandra

7 % în Valonia

Pe sectoare de activitate, primele cele mai mari 100 de firme belgiene se regăsesc

astfel :

12% în industria alimentară

10% în industria chimică

4% în metalurgie şi prelucrarea metalelor

6% în domeniul fabricării echipamentelor electrice şi electronice

12% în alte industrii manufacturiere

7% în domeniul energiei şi apelor

32 % în domeniul comertului

11% în domeniul transportului

1% au activităţi financiare

5% în domeniul imobiliar

6

Page 7: Economie Mondiala - Belgia

2. 1. 1 Comertul exterior

Faţă de zona euro Belgia a cunoscut şi în acest domeniu o creştere mai substantială,

deşi performanta exportului a dezamăgit în prima jumătate a anului 2005.Această diminuare

este un rezultat al scăderii cererii externe adresată Belgiei, în special cea emanând de la

parteneri din zona euro. Aprecierea cursului euro, care a culminat la sfârsitul anului 2005 şi

creşterea preţului petrolului au influienţat schimburile din zonă.

Potrivit Biroului Federal de Planificare, în 2006 exportul va creşte cu 50%, în timp

ce în 2005 crescuse cu doar 2,2%.

In cifre absolute comerţul exterior al Belgiei s-a situat în 2005 faţă de 2004, după

cum urmează:

TOTAL IMPORT EXPORT(mil.€)

Nov. 2005 11166,1 234 207,1 245 373,2

Nov. 2004 16161,1 209 578,7 225 739 ,8

2. 1. 2 Reglementarea comertului exterior

Organismul belgian competent să elibereze

- licenţe de export,de import şi de tranzit

- certificat internaţional de import si certificat de verificare a livrărilor

- documente de supraveghere

este Administration du Potentiel economique, cu două sedii distincte : pentru produse

industriale şi pentru produse agricole.

Câteva măsuri cu aplicabilitate în prezent :

- importul de produse siderurgice originare din fosta URSS şi din China sunt supuse unor

limitări cantitative ;

- importul de produse siderurgice originare din toate ţările terţe face obiectul

unei supravegheri de preţ şi cantitate ;

- 161 categorii de produse textile sunt fie liberalizate, fie supravegheate, fie contingentate ;

- armele, munitiile, produsele strategice şi produsele nucleare fac obiectul unei proceduri

speciale de control ;

- importul şi exportul cărbunelui cocsificabil din/în ţări din afara Uniunii Europene se

efectuează pe bază de licenţe

7

Page 8: Economie Mondiala - Belgia

2. 1. 3 Pârghii de stimulare a exportului

Există două instrumente principale cu acoperire federală : împrumutul de stat şi

creditul cadru(între bănci belgiene şi bănci din ţara beneficiară).

Instrumentele regionale de finanţare a exportului sunt mult mai numeroase şi se

constituie din :

- ajutoare pentru prospectarea pietelor din afara Uniunii Europene ;

- o contributie de50% din participarea la târguri şi expoziţii internaţionale ;

- suportarea a 50% din cheltuielile de promovare, dar nu mai mult de o dată intr-un interval de

trei ani ;

- plata a 50%din onorariul unor experti de comerţ exterior

- suportarea a 50% din cheltuielile de formarea a cadrelor de comerţ exterior

In aceeaşi categorie de pârghie de stimulare a comertului exterior, legislatia belgiana

încadrează şi Office National du Ducroire, stabiliment public care îşi îndeplineşte această

atribuţie prin asigurarea riscurilor legate de export.Instrumentele utilizate de OND sunt :

- polita globală

- poliţa specifică pentru întreprinderi mici şi mijlocii

- poliţa multinaţională

- asigurarea contractelor de credit

- asigurarea mărfii expediate în consignaţie ,sau expusă la târguri internaţionale

Odată cu apartenenţa Belgiei la piaţa europeană unică, formalităţile vamale au cunoscut

schimbări radicale în sensul simplificării, ca urmare a înlăturării frontierelor fiscale.

2. 1. 4 Schimburile comerciale Belgia-Romania

Un tablou sintetic al structurii geografice a comertului exterior al Belgiei indică

faptul că acesta se realizează în proportie de 74,3% cu cele 15 ţări ale Uniunii Europene, 4,4%

cu SUA, 2,9% cu noile state membre ale UE, 8,6% cu Asia, 4,3% cu restul Europei 2%,iar

diferenţa de 4% cu alte state.

După 1991 schmburile comerciale bilaterale au cunoscut un trend ascendent,

situăndu-se în anul 2005, după cum urmează :

8

Page 9: Economie Mondiala - Belgia

- export …346,00 mil.€

- import …554,70 mil.€

In comertul exterior al României Belgia detine locul 15 în ierarhia partenerilor

comerciali.

Structura schimburilor de marfuri dintre cele două tări se prezintă astfel :

Export

- produse textile 45%

-maşini şi echipamente electrice 15%

- mobilă şi produse din lemn 11%

- cauciuc şi mase plastice 10%

- metale 4%

-echipament de transport 3%

- alte produse 12%

Import

- produse textile 22%

- produse chimice şi farmaceutice 21%

- echipament de transport 15%

- maşini şi aparate electrice 10%

- metale 8%

- mase plastice 8%

- alte produse 16%

Investiţiile belgiene în România nu depăşesc cu mult 50 mil. Euro, iar societaţile

românesti cu capital belgian se cifrează la cca 1100. Domeniile în care Belgia a investit sunt :

distributia produselor alimentare(participare majoritară laMega Image)

producţia de bere(Blaj, Baia Mare, Galaţi, Ploieşti)

productia de conducte din material plastic(Miercurea Ciuc)

productia de spumă poliuretanică(Sibiu)

producerea de subansamble pentru maşini unelte(la Cluj Napoca)

9

Page 10: Economie Mondiala - Belgia

2.2 Indicatori Macroeconomici

PIB total = 316,2 miliarde $- anul 2006PIB /loc = 29.707 $/loc

Principalele previzii economice relative pentru Belgia

(variatia in %)

Sursa PIB Inflaţia2006 2007 2006 2007

Bureau federal al Planului(a) 2,7 2,2 1,9 1,9OCDE (b) 2,5 2,4 2,2 1,9Comisia UE (c) 2,3 2,1 2,4 2,1

(a) Previzii oficiale ale Institutului de Conturi Nationale, Buget Economic 2007 (control bugatar), septembrie 2006.(b) Perspective economice ale OCDE, nr 79, versiune preliminară, mai 2006

(c) Comisia europeană, primavara 2006.

2.3 Politica monetară a Belgiei

Banca Naţională a Belgiei este considerată banca centrală a acestei ţări începând cu

anul 1850. Este membră a sistemului central european bancar.

Guvernatorul băncii naţionale este membru al Consiliului Guvernator, principalul

organ de decizie al Eurosistemului, mai ales în ceea ce priveşte politica monetară. In afară de

politica monetară, Banca Naţionala a Belgiei se ocupa şi cu: printarea şi punerea în circulaţie

a bancnotelor şi monedelor, colectarea şi analizarea informaţiilor economice şi financiare,

stabilizarea sectorului financiar, producerea de servicii pentru Stat, producerea de servicii

pentru populaţie.

2.3.1. O politică monetară europeană

10

Page 11: Economie Mondiala - Belgia

Incepând cu data de 1 ianuarie 1999, banca centrală participă la elaborarea şi punerea

în practică a politicii monetare a Eurosistemului. Acesta cuprinde Banca Centrală Europeană

şi băncile centrale ale ţărilor unde euro este monedă naţională. Obiectivul fundamental al

politicii monetare este de a menţine stabilitatea preţurilor în zona euro.

In 1992, ţările comunităţii economice europene au incheiat Tratatul de la Maastricht,

prin care s-a creat Uniunea Economică şi Monetară (UEM), ce urma să fie dirijată prin

Eurosistem. In urma acestui tratat, bancile centrale a 15 state europene, împreună cu Banca

Centrală Europeană (BCE) au devenit membre ale unei instituţii supranaţionale: Sistemul

European de Bănci Centrale (SEBC).

Uniunea monetară a demarat fără Grecia, care s-a alăturat la 1 ianuarie 2001 şi fără

Marea Britanie, Danemarca şi Suedia. Atata timp cât statele membre ale UE nu fac parte din

uniunea monetară se va face o distincţie intre Eurosistem si SEBC.

Tratatul de la Maastricht a dat Eurosistemului responsabilitatea de a menţine

stabilitatea monetară în zona euro. Statele care au semnat acest tratat împart convingerea că o

politică monetară ce păstrează valoarea internă a monezii aduce o mai bună contribuţie la

ameliorarea perspectivei economice şi la ridicarea nivelului de trai.

Eurosistemul nu conduce în mod direct preţurilor: acestea un sunt influenţate de

punerea în acţiune a instrumentelor politice monetare decât în cazul unor procese de lungă

durată. De aceea Eurosistemul nu trebuie să reacţioneze la variaţiile observate a indicelui

preţurilor, ci, prin anticipare, la evoluţiile previzibile ce constituie o ameninţare la stabilitatea

viitoare a preţurilor. Această acţiune se bazează pe o examinare aprofundată a tuturor

informaţiilor disponibile, organizate pe două categorii: analiza economică şi analiza monetară.

Analiza economică are ca scop stabilirea riscurilor pe termen scurt si mediu ce

amenintă stabilitatea preţurilor. Analiza monetară analizează riscurile pe termen lung.

Tratatul de la Maastricht stipulează că Eurosistemul, odată cu stabilizarea monetară,

îşi aduce susţinerea la politica economică generală a Uniunii, pentru a contribui la realizarea

unor obiective cum ar fi creşterea şi coeziunea economică şi socială.

2.3.2. Emiterea de bancnote şi monezi

11

Page 12: Economie Mondiala - Belgia

Bancnotele şi monezile sunt produsele cele mai cunoscute ale unei Băncii Naţionale a

Belgiei, fiind imprimate începând cu anul 1851. Ca toate celelalte state membre ale

Eurosistemului, banca emite piese în funcţie de retragerile şi depozitele populaţiei.

Fiecare persoană retrage bancnote de la ghişeele şi automatele băncilor. Pentru a

satisface cererea clienţilor lor, băncile se aprovizionează de la Banca Naţională.

Banca Naţională nu controlează volumul circulaţiei bancnotelor şi monezilor. Acesat

depinde de conjunctura economică şi de gusturile publicului pentru anumite modalităţi de

plată.

Fiecare bancnotă revine în medie de la 1 la 3 ori pe an la ghişeele Băncii Naţionale,

numărându-se în jur de 900 de milioane de bancnote pe an. De fiecare dată sunt controlate

electronic, şi, în funcţie de starea lor, sunt distruse sau puse din nou în circulaţie. O bancnotă

are o durată de viaţă de la 2 la 5 ani. Falsurile sunt reperate, analizate şi transferate mai

departe poliţiei. Bancnotele murdare sau uzate sunt distruse şi inlocuite cu altele noi.

Din informaţiile prezentate mai sus, Banca Natională a Belgiei controlează politica

monetară a ţării, având o importanţă majoră, executând operaţiuni de interes general, atât la

nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.

2.4 Ramuri ale economiei Belgiei foarte bine dezvoltateTara cu o puternica dezvoltare economica dispune de unele resurse de subsol si roci

de constructie, industria apelind in mare masura la importuri de materii prime si combustibil.

Energia nucleara asigura cca. 2/3 din productia de energie electrica, iar industria este foarte

diversificata, odinioara predominind siderurgia si textilele.

Prelucrarea diamantelor este o specialitate la nivel mondial a orasului Antwerp.

12

Page 13: Economie Mondiala - Belgia

Agricultura este dominata de cresterea animalelor, in special porcine si bovine. Se

cultiva cereale, sfecla-de-zahar si legume.

Belgia dispune de o densa retea de cai de comunicatie (feroviare, rutiere, fluviale).

Comertul exterior este foarte activ, exportul echivalind cu 56% din PIB, iar balanta

comerciala s-a echilibrat in ultimii ani. Principali parteneri sunt tarile din U.E.

Deasemenea Belgia este recunoscuta la nivel international pentru producerea

ciocolatei de cea mai buna calitate, si a berii.

Cap. 3 : Apartenenţa Belgiei la structuri si organizatii internaţionale

3.1. Neutralitatea iniţială

Datorită localizării sale la intersecţia drumurilor Europei de Vest, Belgia a fost din

punct de vedere istoric o regiune invadată de armetele vecinilor săi mai mari. Cu graniţe

lipsite de apărare, Belgia a vrut iniţial să evite dominaţia naţiunilor mai puternice ce o

inconjurau, folosind o politică de mediere. Concertul Europei atestă crearea Belgiei în 1830

cu condiţia ca ţara să rămână strict neutră. Această politică de neutralitate s-a incheiat odata

cu ocupaţia germană din timpul primului război mondial. În anii ce au precedat al doilea

război mondial Belgia a încercat să se întoarcă la politica de neutralitate, dar din nou, este

invadată de Germania. În 1948, Belgia semnează tratatul de la Bruxelles împreună cu Marea

Britanie, Franta, Olanda şi Luxemburg şi, un an mai târziu, devine membru fondator al

Alianţei Atlantice.

3.2. Uniunea Europeană

Belgia a fost de la început un susţinător puternic al integrării europene şi majoritatea

aspectelor economice şi a politicii comerciale sunt coordonate prin Uniunea Europeană care

îşi are sediul central (Comisia europeană, Consiliul Uniunii Europene, sesiuni ale

Parlamentului European) în Bruxelles.

Uniunea Belgiei cu Olanda si Luxemburg dupa război a netezit calea formării

Comunităţii Europene (precursor al Uniunii Europene), Belgia fiind membru fondator. De

13

Page 14: Economie Mondiala - Belgia

asemenea, modelul abolirii graniţelor in interiorul Beneluxului a fost asimilat prin Acordul

Schengen, care astăzi vizează o politică comună pentru vize, si libertatea de mişcare a

populaţiei în interiorul graniţelor comune.

In acelasi timp Belgia, percepând rolul minor pe care îl are pe scena internaţională,

militează pentru o întărirea economiei şi pentru o politică de integrare în interiorul Uniunii

Europene.

Belgia caută în mod constant să-şi îmbunătăţească relaţiile cu noile democraţii ale

Europei centrale şi de est, prin forme de organizare precum Organizaţia de Securitate şi

Cooperare în Europa, Parteneriatul pentru Pace al NATO cu fostele state ale Pactului de la

Varşovia si alte câteva.

3.3. NATO

Belgia rămâne în continuare un puternic susţinător al NATO. Alianţa cooperează

îndeaproape cu Statele Unite, pe lângă asigurarea eforturilor de apărare a Uniunii Vest-

Europene. Atât NATO, cât si Uniunea Europeană îşi au sediul în Bruxelles. Incepând cu

ianuarie 1993, Uniunea Vest-Europeană îşi are şi ea sediul în Bruxelles.

3.4. Integrarea subregională cu Olanda şi Luxemburg

Belgia a fost implicată în integrare subergională din prima jumătate a secolului XX,

mai întâi prin Uniunea Economica Belgia-Luxemburg, fondată în 1925, iar mai apoi, din

1944, cu Olanda şi Luxemburg, formând Beneluxul.

3.5. Federalismul Belgiei şi relaţiile internaţionale

O trăsătură particulară a federalismului Belgiei este faptul că regiunile şi comunităţile

ţării mentin propriile relaţii internaţionale, incluzând incheierea unor tratate. Astfel, există un

număr de instituţii internaţionale bilaterale Olandeze-Flandre, cum ar fi Uniunea de Limbă

Olandeză sau instituţiile pentru controlul râului Scheldt, din care numai Flandra face parte. De

asemenea, numai Comunitatea Franceză a Belgiei face parte din Francofonie. Miniştrii

Comunităţilor şi Regiunilor reprezintă Belgia în Consiliul Uniunii Europene.

3.6. Fostele colonii

14

Page 15: Economie Mondiala - Belgia

Belgia menţine relaţii importante, dar adeseori controversate cu fostele sale colonii:

Congo, Rwanda şi Burundi. Actuala Constituţie a Republicii Democrate Congo a fost

desemnată cu asistenţa legală a Belgiei.

15