MEXIC

1.Formarea si evolutia MexiculuiIstoria Mexicului cuprinde mai multe culturi impresionante si misterioase in acelasi timp. Olmecii, un popor misterios despre care nu se stie nici de unde au venit nici cum au disparut, au influentat culturile ulterioare. Toltecii, asezati in nordul Vaii Mexicului, au ridicat orasul Tula, in jurul anului 600 ICh. Cultura tolteca a influientat puternic cultura maya si azteca Mayasii au avut cea mai puternica si influenta cultura. Ei sunt care au inventat sistemul numeric si au fost maestrii ai ingineriei si arhitecturii, au folosi scrierea hieroglifica, au controlat un mare imperiu si aveau mari calitati de comercianti. Complexele de la Palenque (Palatul construit in mijlocul orasului, pe un deal artificial, inconjurat de galerii si curti; Templul Soarelui a fost construit de Chan Bahlum/ sarpele jaguar), Tikal, Tulum, Chichn Itz, Copn si Uxmal (Piramida Magicianului, despre care, legenda spune ca a fost construita intr-o noapte de un copil minune, devenit ulterior conducatorul mayasilor/ in realitate constructia a durat 300 de ani) sunt marturii vii a culturii maiase. Zapotecii si Mixtecii au dezvolata valea Oxaca. Au fost excelenti constructori si artistii in metal si ceramica. Descendentii lor locuiesc in statul Oxaca de astazi Aztecii, sunt ultimul trib sosit din nord in jurul anului 1200 ICh, pe Valea Mexicului. Nu au avut o istorie scrisa, informatiile pastrandu-se din generatie in generatie, in forma orala. Legenda spune ca au sosit din insula numita Aztlan, asezata in mijlocul lacului Chicomoztoc. In mijlocul insulei existau 7 temple dedicate zeului protector Huitzilopochtli. Se spune ca erau poporul ales al zeului care le-a cerut sa plece in cautarea pamantului promis . Pentru o lunga perioada de timp au avut un stil de viata nomad. Abia in 1325, marele trib al aztecilor se stabileste in sudul lacului Texcoco, la Tenochtitlan, localitate devenita astazi Mexico, denumire ce deriva din numele zeului razboiului Mexitli. Cunoscuti mai ales prin numarul mare de sacrifiici uname facute zeilor, aztecii credeau ca bunavointa zilnica a zeilor poate fi dobandita prin sacrificarea unui sclav. Sacrificau anual intre 20-50 de mii de sclavi, crezand ca sunt singurii responsabili de fericirea zeilor. La sosirea spaniolilor, aztecii erau cea mai mare putere in zona. Aztecii si Montezuma, conducatorul imperiului, au fost cuceriti de Cortez (1520-1538), incheidu-se astfel istoria marelui imperiu Aztec.

2. Coordonate fizico geograficeCu o cultur i o geografie variate, Mexicul este o ar a contrastelor, cu ceva pe gustul fiecruia: orae coloniale i centre urbane moderne, zone arheologice, rezervaii naturale, i nu n ultimul rnd plaje faimoase, ca cele de la Acapulco i Cancun. O destinaie potrivit pentru toate gusturile i bugetele, cu un sistem de comunicare dezvoltat: aeroporturi internaionale moderne, autostrzi catre cele mai importante destinaii turistice, transport maritim intern i internaional. Pe

lang toate acestea, Mexic este un loc ideal pentru cumprturi, un paradis al gastronomiei i al distractiilor, o destinaie fascinant, de neuitat. Dar Mexic nu ofer numai plaja i distracie, ci i o bogat motenire cultural, rmie ale unei lumi fascinante i nc necunoscute - civilizaia Maya. Aezare Numele oficial al Mexicului este Estados Unidos Mexicanos (Statele Unite Mexicane). Aezat n extremitatea sudica a Americii de Nord, se nvecineaz la nord cu S.U.A, la vest i sud cu Oceanul Pacific, la est cu Golful Mexic iar la sud-est cu Belize, Guatemala i Marea Caraibelor. Mexicul are o suprafa de 1.972.567 km2 ,ocupand locul 14 in lume,mprit n 49.510 km2 ap i 1.923.057 km2 uscat. Populaie Mexicul are o populaie de aproximativ 110 milioane locuitori (estimare pentru iulie 2008). Structura pe vrste este urmtoarea : ntre 0-14 ani: 29.6 % ntre 15-64 ani: 64.3 % Peste 65 ani: 6.1 % Rata de cretere a populaiei a fost estimat ca fiind de 1,142 % (estimare 2008). Rata de cretere a populaiei a fost estimat ca fiind de 1,43%. Studii recente estimeaza o stabilizare a numarului de locuitori la 130 milioane, in anul 2050. Speranta de viata: 75,2 ani. Moneda Peso Mexican (MXN) = 100 centavos; 1USD= 10,8 MXN (2008).

Religia Conform recensmntului din anul 2008, n Mexic se ntlneau urmtoarele religii:

romano-catolici 76.5%;protestani 6.3% (penticostali 1.4%, Martorii lui Iehova 1.1%, altele 3.8%); alte religii 0.3%; nespecificat 13.8%; atei 3.1%. Conform unui sondaj global cu privire la convingerile religioase, mexicanii chestionai au artat c 65% din ei sunt interesai de religie, acesta fiind cel mai bun rezultat printre naiunile predominant catolice chestionate. Religia are un efect puternic asupra vieii de zi cu zi a mexicanilor, acetia fiind puternic influenai de conceptul conform cruia destinul lor este n minile lui Dumnezeu, ei neavnd control asupra acestuia. Aceast viziune fatalist are influene majore asupra stilului de via i, mai ales, asupra psihologiei mexicanilor (percepia imposibilitii de control asupra propriei viei frneaz idealurile i ambiia de a avea ceva mai bun)

Steag Steagul Statelor Unite Mexicane se prezint sub forma a trei benzi verticale egale (verde alb rou), avnd n centrul benzii albe stema statului (blazonul).Conform Enciclopediei Steagurilor Lumii (Alfred Znamierowski), n prezent, simbolistica celor trei culori este urmtoarea: verde speran, alb puritate, rou credin. Stema Mexicului i are originea ntr-o legend aztec referitoare la descoperirea Tenochtitln-ului (capitala Imperiului Aztec). n prezent, aceasta nfieaz un vultur auriu mexican aflat pe un cactus imediat dup capturarea unui arpe. Conform legendei, poporul aztec se ocupa cu vntoarea, trind o via nomad ntr-unul din deerturile din nordul sau centrul Mexicului de astzi. n jurul anului 1200, aztecii ar fi cobort spre sud, n valea fertil a Mexicului, cunoscut (printre alte denumiri) ca Valea Mexica. Conform acestei legende, zeul Huitzilopochtli, care printre alte atribuiri o avea i pe acea de Zeu-Soare, le-ar fi spus s se stabileasc acolo unde vor ntlni un semn deosebit, adic acolo unde vor ntlni un vultur care st pe un cactus avnd un arpe n gheare. n jurul anului 1325, aztecii au gsit acel loc, iar oraul pe care l-au construit l-a numit Tenochtitlan.

ClimaClima Mexicului este foarte variata.Tropicul Racului separand tara intr-o zona tropicala si una temperata. n general climatul este arid i secetos n nord, blnd i umed in sud i est, mai ales ntre mai i octombrie. Zonele de coast i cele joase sunt clduroase i cu umiditate mare. Zonele de coast i cele joase sunt clduroase i cu umiditate mare. Vara temperatura se ridic la 38 grade Celsius, cu umiditate 100%. Pe malul mrii temperatura medie este de 23-32 grade ziua, iar noaptea 15-27 grade. Platoul central are o clim temperat chiar i iarna, cu diferene mari de temperatur ntre zi i noapte. Sezonul uscat ine din octombrie pn n mai, dei nici n restul anului n majoritatea regiunilor nu cad multe precipitaii, cu excepia zonelor Sierra Madre Oriental i statul Chiapas n sudul extrem. Variatii notabile ale climei: in statul Chihuahua se inregistreaza cele mai scazute temeperaturi, ce ajung uneori si la -20 C,iar in desertul Sonora, temperatura poate ajunge si la 45 C.

ReliefulAre un relief variat, constituit din deert, cmpii i muni. Teritoriul rii este format dintr-un sector al Cordilierilor, format din Sierra Madre de Est i Sierra Madre de Vest, care nchid n partea central Podisul Mexican. Deasemenea relieful este caracterizat i de existena a numerosi vulcani. Cel mai adnc punct al Mexicului este Laguna Salada situat la o adancime de 10m, iar cel mai nalt punct este atins de vulcanul Pico de Orizaba care are o nlime de 5700m. mprirea administrativ Mexicul este mparit n 31 de state federale avnd capitale proprii i un district federal(Ciudad de Mexico). Mexicul are multe orae mari :Ciudad de Mexico,Acapulco, Buenavista, Cancun, Cordoba, Cozumel,Durango, El Fuerte, Esenada Guadalajara, La Paz, Mazaltan, Monterrey, Tijuana, Veracruz si Puebla ;patru dintre ele fiind milionare : Ciudad de Mexico,Guadalajara, Monterrey si Puebla. Toate aceste centre urbane sunt situate n Podiul Mexican. Capitala, Ciudad de Mexico, este cel mai mare ora de pe glob, avnd o populaie de peste 23 milioane locuitori. Deasemenea este al treilea ora ca marime din lume, dup Tokyo i New York. ns Ciudad de Mexico este orasul contrastelor: ntr-o parte vezi palate coloniale i zgrie-nori, muzee renumite pe tot

globul i atmosfer din filme; n cealalta parte nu vezi dect mahalale, srcie, aglomeraie sufocant i mirosuri greu de suportat. Guadalajara, cu ai si 5-6 milioane de locuitori (ce se numesc "tapatios") se plaseaz ca al doilea ora n Mexic, la o altitudine de 1540 m. Guadalajara este leagnul majoritii lucrurilor ce le cunoatem despre Mexic: tequila, mariachi, sombrero i spectacolul de rodeo. Oraul a fost fondat de cel mai crud i nemilos cuceritor pe nume Nuno de Guzman. Acesta a lsat motenire unul dintre cele mai frumoase complexe arhitectonice din Mexic. n centrul acestuia se afla o salb de 4 piaete mrginite de Catedrala i cldirea Hospicio de las Cabanas. Aproape fiecare cldire important se mndrete cu picturile sale murale - un fenomen artistic ntlnit n marile orae mexicane. Acestea (re)prezint poate cel mai bine spiritul i crezul poporului Mexican. Cele mai "grele" semnturi murale sunt cele ale artitilor mexicani Orozco i Miguel Hidalgo. Resurse naturale Mexicul este bogat n minerale i surse de energie se gsesc din belug.Se extrag peste 150 mil t de petrol, 37 160 de mil de metri cubi de gaze naturale i 9 mil t de crbuni.Exist i rezerve de gips,argint,fier,zinc i cupru.De curnd a avut loc o industralizare rapid.Au nflorit prelucrarea produselor agricole, siderurgia i produsele petro-chimice.Se fabric produse textile i se produce oel n zona industrial din nord.50% din industrii sunt situate n zona oraului Mexico.Industria mexican se inscrie ntre cele mai dezvoltate i diversificate de pe continentul american.Mexicul este principalul producator mondial de argint i un important producator de petrol(locul 5).Mult vreme, concentrat n capital, industria prelucrtoare a cunoscut n ultimele decenii un proces de descentralizare,noile intreprinderi fiind amplasate cu precdere n orae ca Monterrey,Veracruz,Guadalajara,Leon. Industriilor tradiionale - textil pe baz de bumbac,pielrie,a zahrului-li s-au adugat siderurgia(mai ales oel),metalurgia neferoas(plumb, zinc, cupru), construciile de maini(material feroviar-unul dintre primele locuri pe glob-maini textile,montaj de autovehicule),prelucrarea petrolului i industria chimic. Doar 13% din terenul agricol al Mexicului este cultivat iar pdurile acoper aproximativ 29% din teritoriul rii. Agricultura ofer multe locuri de munc, la fel ca i industria.Multe familii care au ferme ctig destul pentru a supravieui iar muli dintre locuitorii oraelor nu au loc de munc.

3. Infrastructura existentaMexicul este o tara cu o infrastructura moderna de sosele si autostrazi cu o stare generala a drumurilor foarte buna. Pentru excursiile in zonele muntoase si desertice din nord se recomanda folosirea unui autoturism de teren. In Mexico este obligatorie respectarea zilelor de alternanta fixate in functie de numarul de inmatriculare. Autorurismele inmatriculate in strainatate nu pot circula in Districtul Federal in zilele de vineri. Reteaua de drumuri din Mexic este una dintre cele mai mari din America Latin.Potrivit Ministerului Transporturilor i Comunicaiilor (SCT), lungimea total a reelei de drumuri este de 352,072 de mile.Cei 26.700 km de cale ferata sunt importanti pentru transportul de marfa si de pasageri, legand in principal cele mai importante orase, dar aducand legaturi internationale cu SUA si Guatemala. Exista peste 225.000 km de drumuri dintre care jumatate sunt asfaltate. Traficul de coasta este important pentru comertul intern si pentru legaturile cu California si cu coasta Golfului din SUA. Infrastructura de transport si comunicaii a Mexicului avea la sfritul anului 2008 urmtoarele componente de baza: - osele si autostrzi: 274.000 km asfaltai; - Cai ferate: 26.700 km. - Aeroporturi: 57 internaionale si 28 naionale; aeroportul Benito Jurez din capitala Mexicului se afla in renovare si cretere a capacitii de operare. Cancun International Airport, Mexico City International Airport, Miguel Hidalgo y Costilla International Airport - Porturi maritime: 148

Veracruz- oras si principalul port al Mexicului, centru administrativ al statului omonim, este situat la 250 km de capitala. Orasul a fost intemeiat de spanioli la inceputul secolului al XVI- lea, si a jucat un rol important in cucerirea Mexicului; prin acest oras port s-au scurs rand pe rand imense bogatii spre metropola spaniola. In prezent orasul are o populatie de 540.000 loc, si in afara finctiei portuare, orasul este si un important centru industrial, comercial si financiar.Portul beneficiaza de conditii naturale excelente.Este un port specializat in exportul de petrol, produse agricole tropicale si importul de materii prime si produse industriale. - Linii telefonice: 14,4 milioane - Telefoane celulare: 28,1 milioane de utilizatori

Transportul. Importana transportului n afaceri nu mai trebuie subliniat. Dintre indicatorii ce caracterizeaz activitatea de transport, un loc important l dein numarul de camioane i autobuze i lungimea cilor ferate. Diferenele acestor indicatori sunt deosebit de mari ntre regiuni.Ritmul rapid de dezvoltare al reelei rutiere, feroviare, maritime i aeriene reprezint unul din aspectele cele mai caracteristice ale evoluiei transporturilor n Mexic.Sectorul de transport i telecomunicaii, care joac un rol de mare importan n activitatea economic a Mexicului, a cunoscut n ultimii ani o puternic expansiune concretizat prin extinderea reelei rutiere i feroviare, creterea capacitii i modernizarea instalaiilor portuare i aeroporturilor, dezvoltarea flotei maritime i aeriene.Transporturile asigur ntr-o msur tot mai deplin traficul intern i internaional al Mexicului. Transportul este un important element n activitatea economic a Mexicului. Acest sector, cu toate componentele sale contribuie cu 6% n PIB, cu 15% n bugetul de stat i redistribuie n jur de 25% din consumul naional. Concurate de transporturile rutiere, navale i aeriene, cile ferate i-au meninut importana,datorit unor avantaje incontestabile: capacitate, vitez, siguran in exploatare. n prezent, la transportul de cltori se inregistreaza, n general, scderi, ns cel de marfuri, mai ales cnd este vorba despre materiile prime (minereuri,crbuni etc.),se menine la cote ridicate. n ultimele decenii reeaua de ci ferate s-a extins destul de mult.Au fost construite multe linii in zone greu accesibile, altele s-au dublat ori au fost electrificate i s-a modernizat materialul rulant.

4. Mediul comercialStructura pieei la nivelul comercianilor cu amnuntulComerul cu amnuntul se refer la toate activitile pe care le presupune vnzarea bunurilor i a serviciilor direct ctre consumatorii finali, pentru uzul lor personal i necomercial. n Mexic, exist mai multe tipuri de comer i anume: comerul cu amnuntul prin magazine, comerul cu amnuntul n afara magazinelor i organizaiile de comer cu amnuntul. 1.Comerul cu amnuntul prin magazine. Consumatorii pot achiziiona produse i obine servicii de la un numr mare de magazine extrem de diverse. Cele mai importante tipuri de magazine care practic vnzarea cu amanuntul: 1. Magazinele specializate -comercializeaz o gam redus de produse, dar diversificata din punct de vedere sortimental. 2. Magazinele universale -comercializeaz o serie de game de produse, fiecare gam fiind expus n cadrul unui departament distinct, cu personal specializat n achiziionarea i expunerea mrfurilor . 3. Supermarketuri (Soriana, 7-Eleven, )magazine relativ mari, cu costuri reduse, marja mic de profit, volum mare al vnzrilor i sistem de autoservire, destinat s satisfac n totalitate nevoile consumatorilor. 4. Magazine cu articole de uz curent - magazine relativ mici, situate n cadrul sau n vecinatatea cartierelor de locuine, cu un program prelungit n toate zilele sptmnii i care comercializeaz o gam restrns de produse caracterizate prin vnzare rapida i folosin curent. 5. Magazine cu preuri reduse - comercializeaz produse standard la preuri mai mici, multumindu-se cu marja de profit mai reduse i realiznd un volum mai mare a vnzrilor.

6. Magazine de solduri -aceti detailiti achiziioneaz mrfurile la preul cu ridicata inferioare celor practicate n mod obinuit i practic preuri mai mici dect ceilali detailiti. n general, avnd o gam eterogen i instabil de produse de calitate mai bun, foarte adesea alctuite din solduri, produse excedentare sau cu defect, pe care aceste magazine le-au obinut la pret redus de fabricani sau ali detailisti. Exista trei tipuri de asemenea detailisti: a) magazine de fabric -sunt administrate de producatori i, n general, comercializeaz cantiti excedentare, produse incomplete sau cu defecte ale productorului respectiv b) detailiti independeni cu preuri reduse -sunt fie intreprinztori particulari, fie indivizi ale unor mari companii de comer cu amnuntul; c) cluburi -depozit -comercializeaz o gam limitat de produse alimentare, confecii de marc, aparate electrocasnice i un amestec eterogen de alte produse, practicnd rabaturi substaniale pentru membrii clubului care pltesc o cotizaie anual ntre 25-50 dolari. Costurile lor sunt foarte mici fiindc se aprovizioneaz cu un volum mare de mrfuri i utilizeaz puina fort de munc. Aceste cluburi livreaz produse la domiciliu si nu accept crti de credit. 7. Supermagazine (In Mexic,Comercial Mexicana este principalul competitor pentru Walmex).Aceste supermagazine urmresc satisfacerea tuturor nevoilor consumatorilor n ceea ce privete produsele alimentare i nealimentare cumprate n mod curent. 8. Centre de desfacere prin intermediul cataloagelor -comercializeaz la preuri reduse o gam variat de produse de marc, caracterizate prin vnzare rapid i adaos comercial ridicat, cum ar fi: bijuterii, scule electrice, etc. Consumatorii ii aleg produsele din catalogul pus la dispozitie, iar bunurile comandate se ridic dintr-un raion special de livrri, aflate n incinta magazinului. Din punct de vedere al nivelului de servire oferit, pentru majoritatea categoriilor de produse detailitii pot fi clasificati n felul urmator: 1. Vnzare cu autoservire -utilizat n multe magazine, n special pentru bunurile de folosin curent i, ntr-o anumit masur, pentru bunurile care necesit comparaie i alegere. 2. Vnzare cu alegere fcut de cumprtor -presupune ca fiecare client s-i gseasc singuri produsele de care are nevoie, dei poate solicita ajutor din partea vnzatorilor. 3. Vnzare cu servire limitata -ofer mai mult asisten de specialitate cumprtorilor, deoarece comercializeaz mai multe produse cu efort de cumprare complex, pentru a cror achiziie, consumatorii au nevoie de mai multe informaii. 4. Vnzarea cu servire completa -presupune personal specializat care s acorde asisten n fiecare etap a procesului de localizare -comparaie- selecie. Costurile mari, antrenate de existena unui personal numeros, mpreun cu ponderea ridicat a produselor specializate i a celor cu vnzare lent, politicile mai liberale de returnare a mrfurilor, diverse posibiliti de creditare, fac ca acest tip de vnzare s fie caracterizat prin costuri ridicate. 2. Comerul cu amnuntul n afara magazinelor Cu toate c cea mai mare parte a produselor i serviciilor sunt vndute prin magazine, acest tip de vnzare s-a dezvoltat mult mai rapid decat cea din magazine, genernd peste 12% din totalul cumprturilor efectuate de consumatori.n Mexic, exist patru categorii de vnzare cu amnuntul n afara magazinelor: - vnzarea directa -a aparut cu secole in urma, odat cu negustorii ambulani, i s-a dezvoltat spectaculos, sub forma unei industrii cu o cifr de afaceri de 9 mld. dolari, inglobnd peste 600 de firme care desfaoar activiti de vnzare la domiciliu, la birou sau n cadrul unor ntalniri particulare. - vnzarea personala -agentul de vanzari vizeaza un singur client potential o data, caruia incearca sa-I vanda produsele firmei pe care o reprezinta; - vnzare prin intermediul ntlnirilor -agentul de vnzri viziteaz locuina unei persoane care a invitat caiva prieteni i vecini la o ntlnire, carora le prezint produsele i de la care preia comenzi - marketing multietajat -acest tip de vnzare a fost conceput de firma Amway, jumatate din activitatea sa fiind desfurat n Japonia i n regiunea Asia-Pacific. El reprezint o variant a vnzarii directe, n care firma recruteaz intreprinzatori independeni ce actioneaz ca distribuitori ai produselor ei. Distrbuitorii recruteaz

i desfac ctre ali distribuitori, iar acetia, la randul lor, recruteaz ageni de vnzri care vor vinde produsele la domiciliul clienilor. 3. Organizaii de comer cu amnuntul. Dei multe magazine aparin unei persoane fizice independente, un numar din ce n ce mai mare manifest tendina de a se grupa sub forma corporatist, deoarece, avnd o astfel de structur organizatoric, pot realiza importante economii de scar, cum ar fi o mare putere de cumparare, recunoaterea mrcii pe scar mai larg i angajarea unor salariai mai bine pregtii. Principalele tipuri de organizaii n domeniul comerului cu amnuntul sunt: 1. Lanul corporatist - reprezint dou sau mai multe puncte de vanzare, deinute i controlate de un singur proprietar, cu aprovizionare i desfacere centralizat, care comercializeaz aceleasi game de produse. Apar n toate formele de comer cu amnuntul, dar mai ales n cazul magazinelor universale i ale magazinelor generale. 2. Lanul voluntar - const dintr-un grup de detailiti independeni, patronati de un angrosist, care achizitioneaz mrfuri n cantitti mari i le comercializeaz n comun. 3. Cooperativa de comer cu amnuntul - este constituit din detailiti independeni, care infiineaz o structur central de aprovizionare i depun eforturi de promovare conjugate. 4. Cooperativa de consum - este o firma de comer cu amnuntul ai crei proprietari sunt chiar clienii si. Cooperativa este infiintata de membrii unei comunitati care considera ca detailistii locali nu le satisfac cerintele, fie ca practic preturi prea mari, fie pentru ca produsele nu corespund exigenelor lor de calitate. 5. Franciza - reprezint o asociere contractual ntre un francizor (productor, angrosist sau firma de servicii) i beneficiari (oameni de afaceri independenti care achizitioneaza dreptul de a deine i de a gestiona una sau mai multe uniti din sistem). Activitatea firmelor n sistem de franciz se bazeaz pe un produs, serviciu sau metod unic, pe un nume comercial sau brevet recunoscut sau pe aprecierea de care se bucur francizorul. 6. Conglomeratul comercial- reprezint o firm cu structur flexibil, care combin diverse forme de comer cu amnuntul controlate de o unitate central i care prezint un oarecare grad de integrare a funciei de distribuie i administrare.

Canale de distribuie folosite n mod curentPolitica de distribuie cuprinde totalitatea deciziilor care se refer la o asigurare a treptelor de desfacere subordonate cu performanele ntreprinderii. Conceptul de distribuie poate fi definit drept totalitatea activitilor economice i organizatorice pentru dirijarea i transmiterea fluxului de mrfuri i servicii de la productor la consumator. nainte de a desemna canalul de marketing ce va fi utilizat pentru un produs sau serviciu anume, ntreprinderea trebuie s-i defineasca obiectivele urmarite prin strategia de distribuie, obiective ce trebuie s deserveasc n primul rnd obiectivul global al ntreprinderii. Pentru aceasta, un canal de distribuie trebuie s satisfac urmatoarele cerine: - produsul sau serviciul s fie oricnd disponibil pentru ct mai multi consumatori de pe piaa; - canalul de marketing s ofere produsului suportul necesar, adic servicii post-vnzare, vnzare pe credit, reparaii; - personalul care se ocup cu distribuia s posede cunostine de specialitate i s desfoare eforturi de promovare a produsului respectiv; - activitatea ntregului canal de marketing s fie destinat aducerii produsului ct mai aproape de consumatori i n timp util; - canalul de marketing s ofere cele mai mici costuri dar s ntruneasc toate cerinele enunate. Metodele de distribuie evolueaz continuu. Apar noi forme de vnzare cu ridicata i cu amnuntul, noi sisteme de distribuie. Este interesant analiza amplorii pe care au luat-o n ultimul timp sistemele de distribuie vertical, orizontal i cele cu mai multe canale, precum i modul n care aceste sisteme coopereaz, vin n contradicie i concureaz unele cu altele. Cele trei tipuri de sisteme de distribuie vertical ntlnite n Mexic sunt:

Un astfel de sistem reunete procesele de producie si de distribuie ntr-o singur unitate. Integrarea vertical este o soluie preferat de firmele care doresc s dein un control important asupra canalelor de distribuie. Ea poate consta n integrarea n amonte sau n aval. ADMINISTRAT Acest tip de sistem de distribuie coordoneaz procesul de producie i distribuie nu prin intermediul unui singur proprietar, ci prin intermediul dimensionrii activitii i puterii uneia dintre prti. Productorii de marc sunt capabili s le asigure intermediarilor colaborarea i sprijinul lor n activitatea de comercializare. Astfel multe forme din Mexic reuesc s stabileasc relaii de cooperare mai puin obinuite cu intermediarii, relaii care vizeaz diferite operaiuni, precum: expunerea mrfurilor, dispunerea lor pe rafturi, promovarea i stabilirea preurilor. CONTRACTUAL Un astfel de sistem este rezultatul integrrii, pe baze contractuale, a programelor diferiilor productori i distribuitori independeni, cu scopul de a obine creterea economiilor sau creterea volumului de vnzri ntr-o msur mai mare dect ar fi putut realiza pe cont propriu. n trecut, foarte multe firme i distribuiau produsele printr-un singur canal pe o singur pia. n prezent, o dat cu creterea numrului categoriilor de consumatori i a capacitilor de distribuie, tot mai multe firme apeleaz la sistemele de comercializare prin canale multiple. Distribuia prin mai multe canale este specific firmelor care folosesc dou sau mai multe canale de distribuie, cu scopul de a satisface una sau mai multe categorii de consumatori. Apelnd la mai multe canale de distribuie, firmele obin 3 avantaje importante: o mai bun acoperire a pieei, costuri de distribuie mai mici i o personalizare mai mare a procesului de vnzare. De regul, firmele utilizeaz un al doilea canal de distribuie pentru a ajunge cu mrfurile pe piee inaccesibile canalelor obinuite ( de exemplu, apelnd la ageni din mediul rural care au acces la fermierii rspandii n teritoriu), pentru a reduce costul vnzrii produselor ctre o categorie de consumatori deja existent (de exemplu, vnzndu-le prin telefon ctre clientii mai mici, n loc de a face acestora vizite personale) sau pentru a rspunde mai bine cerinelor clienilor (de exemplu, apelnd la o for de vnzare specializat n comercializarea unor echipamente mai complexe). Ctigurile obinute din sporirea numrului de canale de distribuie au totusi un pre. De regul, noile canale creeaz conflicte i probleme de control. Conflictele apar n momentul n care dou sau mai multe canale aparinnd aceleiai firme ajung s concureze pentru aceeai clieni. Problema de control ia nastere n msura n care noile canale au o independen mai mare, iar cooperarea devine mai dificil.

CORPORATIV

Comportamentul consumatorilorManiera n care consumatorii abordeaz deciziile de cumprare cunoate o mare diversitate, ntruct reaciile acestora sunt determinate n foarte mare msur de problemele mediului ambiant n care i triesc viaa. Complexitatea deosebit a comportamentului consumatorului se explic i prin multitudinea factorilor care influeneaz direct sau indirect n ultim instan procesul decizional de cumprare i de consum.Acetia sunt: 1 - factori culturali reprezentai de : cultura, subcultura i clasa social; 2- factori sociali care includ : grupuri de referin, familia, roluri i statuturi; 3 - factori personali care se refer la : vrsta i stadiul din ciclul de via, ocupaia, stilul de via, circumstanele economice, personalitatea i prerea despre sine; 4 - factori psihologici desemnai prin : motivaie, percepie, nvare, convingeri i atitudini. n Mexic, la fel ca n majoritatea rilor,familia se susine, ea este variabila care exercit cea mai puternic influen asupra comportamentului consumatorului , deoarece ea influeneaz deciziile fiecrui membru al ei, iar influenele ei se resimt pe o lung perioad de timp, n genere pe ntregul ciclul de via al individului. Deciziile de cumprare se pot lua de o singur persoan n mod automat, prin participarea mai multor membri sau a tuturor, unele fiind dominate de unul din soi, altele fiind de natur sincreatic (contribuia soilor fiind cam aceeai).

5.Mediul de marketingMass-media din Mexic au fost, n minile ntreprinderilor private, incepand cu anii 1990. Inainte ele au fost conduse de companii cum ar fi Telfonos de Mxico si Telgrafos de Mxico. Seviciul postal din Mexic este inca condus de stat. In ceea ce priveste televiziunea, exista doua firme ce domina piata mexicana in acest domeniu: Televisa si Tv Azteca.Televiza este cel mai mare producator de televiziune in limba spaniola din lume. In Mexic exista 733 de canale de televiziune, unele din ele cu acoperire nationala. Statiile radio sunt detinute de firme private.Majoritatea au sediul in Districtul Federal, dar exista si statii locale in multe alte orase ale tarii. Multiple universitati au statii proprii de radio cum ar fi Radio Universidad Nacional Autnoma de Mxico din cadrul facultatii UNAM (Universitatea Nationala Autonoma), a carei frecventa acopera aproape tot teritoriul tarii si se poate asculta chiar si pe internet. In Mexic exista 1488 statii radio. Telefonia fixa este operata de putine companii, Telmax fiind de departe cea mai mare si mai importanta.Se estimeaza ca in 80% din casele mexicanilor exista telefon fix, iar in multe din orasele mici exista cabine telefonice.Numarul celor care folosesc telefonul mobil a ajuns in 2007 la 56 milioane, iar in 2008 la 70.3 milioane , serviti de trei firme private. In ceea ce priveste internetul , Mexicul numara doar 28 milioane de utilizatori.Chiar si asa , Mexicul ramane tara cu cei mai multi utilizatori de internet din America Latina. Pentru a atenua slaba acoperire, guvernul a implementat programul Locuri comunitare , statii echipate cu calculatoare si conexiune la internet, asezate in regiunile cele mai defavoritate ale tarii. Cele mai cunoscute ziare din Mexic sunt El Universal, La Jordana si Reforma. In ceea ce priveste revistele si ziarele in materie de economie, cele mai cunoscute sunt Financiarul si Economistul. Piata online din Mexic Cheltuielile totale alocate pentru strategiile de publicitate online din Mexic au fost in 2007 de peste 1 miliard de pesos (60 de milioane euro), o crestere bruta de 95% comparativ cu anul precedent, conform unui studiu realizat de IAB Mexic. Cea mai mare crestere a avut loc in publicitatea prin motoare de cautare, de 310%, in timp ce publicitatea de tip display (bannere, video, email, rich media etc.) a inregistrat o evolutie de 71% fata de anul 2006. Piata de publicitate online din Mexic a crescut intre 2005 si 2007 cu 83%. In ceea ce priveste tipurile de advertiseri, clientii provenind din segmentul "Bauturi" au avut bugetele cu cea mai mare crestere in anul 2007, de 327%. Pe locurile urmatoare in materie de cheltuieli alocate publicitatii online sau situat Telecomunicatiile si Articolele de imbracaminte. Consumatorii aflati in grupul tinta al marketerilor online sunt cu preponderenta foarte tineri, cu un grad de educatie crescut si cu un interes semnificativ pentru tehnologie, informatii actualizate si cumparaturi online, dupa cum apreciaza Elizabeth M. Lloyd, director de marketing in cadrul Latin Edge, citata de publicatia online ImediaConnection.Site-urile care atrag mai mult de 60% din bugetele pentru publicitate online sunt .Fox, Autocosmos, Azteca Internet, BBmundo, Canalmail, Cinemex, Elogia, El Economista, El Financiero, Esmas, Expansin, Mediotiempo, Mercadolibre, Milenio, Monografas, MySpace, Prodigy/MSN, Starmedia, Terra, Ticketmaster si Yahoo!, conform IAB Mexic.

6. Indicatori demograficiMexicul are o populaie de aproximativ 110 milioane locuitori (estimare pentru iulie 2008). Structura pe vrste este urmtoarea : ntre 0-14 ani: 29.6 % ntre 15-64 ani: 64.3 % Peste 65 ani: 6.1 %

Rata de cretere a populaiei a fost estimat ca fiind de 1,142 % (estimare 2008). Grupurile etnice existente sunt: metii 60 %, albi 9 %, amerindieni 30 % i alte etnii 1 %.. Religii: catolici 93%, protestani 3% i alte religii 4%. Populatie activa : 61 milioane persoane. Rata natalitatii : 18,6% la 1.000 locuitori in 2007 si 18,3% in 2008. Studii recente estimeaza o stabilizare a numarului de locuitori la 130 milioane, in anul2050. Speranta de viata: 75,2 ani. Orae importante: Ciudad de Mxico (22,98 milioane locuitori), Guadalajara(4 milioane locuitori), Monterrey (4 milioane locuitori), Veracruz, San Luis Potos,Tijuana, Puebla, Acapulco, Cancn etc. In mexic numarul barbatilor este mai mic decat numarul femeilor.Se estimeaza ca exista 95 de barbati la 100 de femei.Aproape in toate categoriile de varsta se observa o crestere a numarului femeilor in ciuda numarului barbatilor, exceptie facand grupa de varsta cuprinsa intre 0-14 ani, unde indicatorul estimeaza ca fiind 103 barbati la 100 femei.Acest lucru se explica prin faptul ca in Mexic se nasc mai multi baieti decat fete. Intre 15-29 de ani,este perioada vietii in care unii mexicani incep sa renunte la scoala, sa isi inceapa activitatea economica, sa isi intemeieze familii,sa isi schimbe locuinta, sa devina independenti. In aceasta categorie intra 27,2 milioane de persoane, dintre care 48% sunt barbati si 52 % sunt femei. Populatia cuprinsa intre 30 si 59 de ani se afla in acea perioada productiva a vietii si de consolidare sociala si economica.33.1% din populatia Mexicului face parte din aceasta categorie, asta insemnand 33,3 milioane de persoane, dintre care 17,5 milioane sunt femei si 15,8 milioane sunt barbati.Mexicul este o tara cu o populatie tanara, in 2008 populatia batrana numara doar 8,3 milioane de locuitori. Raportul dintre populatia ce domiciliaza in mediul rural si cel urban:

Persoane cu disabilitati Viata umana este supusa multor riscuri care pot duce la unele handicapuri.Aceste riscuri, cum ar fi bolile si dezastrele naturale apar inevitabil in viata.Altele deriva din problemele sociale cum ar fi accidentele si viotenta.

Graficul persoanelor cu handicap grupate pe sexe si state in 2008

Graficul persoanelor cu dezabilitati pe sexe si grupe de varsta in 2008

Persoane cu handicap grupate pe sexe si varsta in 2008

In 2008, 72.6% din populatia cu handicap locuia in zonele urbane si 27,4% in zonele rurale. Cel mai frecvent handicap in ambele zone era cel de miscare, atat in ceea ce priveste femeile cat si barbatii. Problemele legate de vedere se intalnesc mai des in mediul rural.In ceea ce priveste handicapul legat de auz si cel mintal, acesta afecteaza mai mult barbatii.

Migratia populatiei.

Zona cu cel mai mare numar de straini este Baja California cu procentaj de 12,10 % ,iar zona cu cei mai putini straini este Tlaxcala cu un procentaj de 0,07% din media nationala.

Procentajul populatiei straine pe grupate pe sexe si state

Structura populatiei dupa statut marital

BarbatiStatut marital Singuri Casatoriti Casatoriti civil Casatoriti religios Casatoriti civil Si religios Numar de Persoane 39,8% 45,6% 13 % 2.1% Singuri Casatoriti Casatoriti civil Casatoriti religios Casatoriti civil Si religios Statut marital

FemeiNumar de Persoane 34,6 % 43,5% 12,5% 2.0% 29%

30,5%

Concubinaj Separati Divortati Vaduvi

10,4% 1,4% 0,6% 1,9%

Concubinaj Separati Divortati Vaduvi

10,1% 3,7% 1,3% 6,6%

7. Indicatori economici care definesc performantele si structura economiei tarii respectiveEvolutia economiei 2006Economia mexicana a nregistrat in 2006 o crestere de 4,5 % , superioara fata de cresterea economica din 2005 care a fost de 3%. Produsul Intern Brut Datele provizorii furnizate de Institutul National de Statistica si Geografie al Mexicului, arata ca PIB-ul Mexicului a crescut in 2006 cu 4,5 %, fata de anul anterior, situndu-se la nivelul de 852,3 miliarde dolari SUA. PIB pe locuitor este estimat la cca. 7.900 dolari. Structura PIB: industrie - 27,4%, agricultura , silvicultura si pescuit 3,8%, servicii - 47,1%, comert si turism 21,7% . Inflatia: 3,5 % (potrivit datelor furnizate de Banca Centrala a Mexicului Banxico). Rata somajului : 3,4 %. Rata medie a dobnzii bancare: In 2006 raportul intre volumul creditelor acordate de bancile mexicane / Produs Intern Brut a fost de doar 19 %, in comparatie cu Chile si Brazilia, unde aceasta proportie a fost de peste 30%. Rata dobnzii bancare a fost de 8,71%. Datoria externa totala: 152 miliarde dolari, la 30 martie 2007 Datoria interna: 101,2 miliarde dolari. Rezervele valutare: au atins un nivel istoric, fiind de 69,91 miliarde dolari la 30 decembrie 2006. Calificativul de tara : Indicele "Risc - Tara" al Mexicului se afla in pozitia de minim istoric cu 97 puncte baza la 30.03.2007, conform J.P.Morgan (EMBI+). c) trasaturi generale ale evolutiei economiei mexicane in primul semestru 2007 Climatul international Perspectivele asupra evolutiei economiei mondiale continua sa fie favorabile. Dupa o reducere inregistrata in prima parte a anului, date mai recente prevad o recuperare moderata a economiei Statelor Unite in semestrul al doilea. Inflatia la nivel global continua sa fie moderata, preturile la consumator, cu exceptia energiei, au crescut cu 2,3% in martie, in peste 20 dintre principalele economii ale planetei. Globalizarea continua sa diminueze unele presiuni inflationiste. Mana de lucru in Mexic este inca foarte ieftina si cresterea productivitatii a avut loc in paralel cu cresterea remuneratiilor. Totusi impactul pe care China si India, alaturi de alte economii in dezvoltare, il au asupra tarilor dezvoltate, a inceput sa se schimbe. Banca Centrala Europeana (BCE) a avertizat ca firmele din acest continent au posibilitati mici pentru cresterea productivitatii. Banca Centrala a Canadei a avertizat la inceputul lunii mai 2007 ca atat

cresterea cererii globale cat si apogeul preturilor multor produse vor avea drept consecinta o crestere a dobanzilor. Presiunile inflationiste in tarile industrializate au fost tinute sub control, desi exista unele riscuri asociate evolutiei viitoare a preturilor produselor energetice si alimentelor. In ciuda recentei volatilitati de pe pietele financiare internationale si restrictiilor monetare adoptate de unele banci centrale, se mentin conditiile pentru o lichiditate mare; pe de alta parte politica Rezervei Federale a SUA este de mentinere a ratelor dobanzilor interbancare. Ca o consecinta a celor de mai sus, bursele internationale au inregistrat o crestere importante, ceea ce deschide perspectivele unei recuperari a economiei reale pe termen mediu. In acest context international se poate astepta sa se produca un nou echilibru ,,continuu in care Europa ar prelua bagheta de la Statele Unite in conducerea cresterii economice mondiale. Evenimentele recente au confirmat din plin acest pronostic. De fapt, situatia economica actuala este, din multe puncte de vedere, mai buna decat cea din ultimii ani. Pronosticul OCDE este destul de conservador: o aterizare lina a economiei SUA, o puternica si sustituta recuperare in Europa, o solida traiectorie in Japonia si o activitate puternica in China si India. Conform tendintelor recente, cresterea sustituta a economiilor tarilor membre OCDE se datoreaza unei cresteri semnificative a locurilor de munca si reducerii somajului, desi noul echilibru nu este lipsit de riscuri. In viitor , pot apare multe alte surse de dezechilibru in calea unei cresteri sigure si continue.

Climatul internIn ceea ce priveste evolutia economiei mexicane, se constata o anumita recuperare a productiei industriale incepand din trimestrul II si o imbunatatire a activitatii economice in general pentru a doua parte a anului, in paralel cu ciclul economic din SUA. In primele patru luni din acest an, productia industriala a inregistrat o crestere de 0,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Pe componente: generarea de electricitate, gaz si apa a crescut cu 4,9%, constructiile 1,8%, mineria 0,4% si industria manufacturiera 0,2%. Conform pronosticului Bancii Centrale a Mexicului asupra evolutiei economiei mexicane in semestrul al doilea, se estimeaza ca in trimestrele 3 si 4 din 2007, cresterea anuala a PIB va fi de 3.2 si respectiv 3.5%. Pentru intreg anul cresterea economica se estimeaza la 3,04%. In ceea ce priveste anul 2008, se prevede ca PIB-ul sa aiba o crestere de 3,6% si sa atinga 3,9% in 2009. La 14 septembrie 2007 a a fost aprobata Reforma Integrala a Finantelor Publice Reforma Fiscala. Urmatorul obiectiv al Administratiei Calderon este Reforma Energetica care se estimeaza ca va fi aprobara pana la sfarsitul acestui an. In materie de politica monetara s-a reusit o recuperare a monedei mexicane in fata dolarului pe piata de schimb si s-a redus riscul de tara. Rezervele internationale au fost la nivelul lunii iunie 2007 de 69.688 milioane de dolari, incasarile din petrol in primele 5 luni au fost de 13.135 milioane dolari, transferurile din exterior ale rezidentilor mexicani au atins suma de 7.310 milioane dolari, iar din turism s-au incasat 4.871 milioane dolari. In ceea ce priveste comertul exterior, in primul semestru din 2007, s-a inregistrat o cifra totala de 260,87 miliarde dolari, din care 127,92 miliarde export si 132,95 miliarde dolari import, cu un sold negativ al balantei comerciale de 5,03 miliarde dolari. Exporturile au crescut fata de aceeasi perioada a anului anterior cu 4,3%, iar structura acestora a fost: bunuri prelucrate 81,4%, produse petroliere 14,6%, bunuri agrozootehnice 3,4% si produse extractive nepetroliere 0,6%. Importurile au crescut, in primul semestru 2007 , fata de aceeasi perioada a anului 2006, cu 8,9%, iar structura acestora a fost: bunuri intermediare 73,1%, bunuri de capital 12,1%, bunuri de consum 14,8%. In ceea ce priveste inflatia se prevede ca aceasta sa-si reia tendinta descrescatoare spre obiectivul de 3%, cifra catre care trebuie sa se apropie la sfarsitul anului urmator. In acest context international si national se estimeaza ca perspectiva de imbunatatire a cresterii mondiale si recuperarea mai puternica a economiei SUA vor contribui la reactivarea economiei mexicane ca urmare a cresterii cererii externe si consolidarii proceselor de investitii si generare a de noi locuri de munca. De

asemenea, trebuie mentionat ca reforma fiscala va contribui la cresterea economica deoarece se va dispune de incasari suplimentare pentru acoperirea nevoilor populatiei, realizarii unor cheltuieli sociale eficiente si redirectionarii fondurilor catre proiecte de investitii mai rentabile si eficiente in infrastructura. Rezultate si tendinte ale principalelor variabile macroeconomice in primul semestru 2007. in luna aprilie, productia industriala a crescut cu 1,5%, in termeni reali, in comparatie cu aceeasi luna din 2006. balanta publica a inregistrat un excedent de 138, 99 miliarde pesos in luna aprilie 2007, suma superioara cu 51, 62 miliarde de pesos fata de aprilie 2006. in perioada ianuarie aprilie 2007, incasarile bugetare ale sectorului public au fost de 828,38 miliarde pesos, cifra cu 5,4% superioara, in termeni reali, celei inregistrate in aceeasi perioada a anului anterior. In perioada similara din 2007, cheltuiala publica de la buget a fost de 687,73 miliarde de pesos, suma cu 6% mai mica, in termeni reali, fata de cheltuiala inregistrata in perioada ianuarie aprilie 2006. Destinatia principalelor fonduri a fost educatia si sanatatea, dezvoltarea rurala, pensiile si plata conbustibilului pentru generarea de energie electrica. la sfarsitul lunii aprilie 2007, soldul datoriei externe nete a sectorului public federal s-a situat la 48,37 miliarde dolari, suma superioara cu 1,12 miliarde dolari fata de valoarea inregistrata la sfarsitul lunii decembrie 2006. Soldul datoriei interne nete a sectorului public federal ( Guvernul Federal, organisme si intreprinderi, banci de dezvoltare) s-a situat la 1425,13 miliarde de pesos, cu 46,28 miliarde de pesos mai putin fata de soldul de la sfarsitul anului 2006. in luna martie 2007, investitia fixa bruta a crescut cu 2,6 %, fata de aceeasi perioada din 2006. indicele National de Preturi la Consumator (INPC) in mai 2007 a inregistrat o scadere de 0,49% fata de aprilie 2006. In perioada mai 2006 mai 2007 INPC a crescut cu 3,95 %. populatia angajata a fost in luna mai 2007 de 13,276 milioane muncitori, cifra superioada cu 4,4% fata de perioada similara din 2006. la nivel national, rata somajului a fost de 3,23% in aprilie 2007, procentaj superior lunii mai 2006 cand acesta a fost de 2,88%. in primele 5 luni din 2007, salariul minim real a crescut cu 3,9% iar salariul mediu a fost de 209,67 pesosi pe zi (cca. 19,5 US$), cu 4,2 % mai mare decat in mai 2006. incasarile din exporturile de petrol in perioada ianuarie mai 2007 au atins cifra de 13,13 miliarde dolari, suma care reprezinta o reducere de 14,7% fara de aceeasi perioada din anul 2006, cand incasarile au fost de 15,40 miliarde dolari. la 19 iunie 2007, dolarul SUA s-a situat la 10,8405 pesos in medie, fapt ce reprezinta o depreciere de 0,21% fata de luna mai 2006 si o apreciere de 0,07% fata de decembrie 2006. Bursa Mexicana de Valori (BMV) a informat ca investitia straina pe piata bursiera a atins un record istoric de 156,14 miliarde dolari, la sfarsitul lunii aprilie 2007 ceea ce reprezinta o crestere de 4,74% fata de luna martie si de 1.15% fata de decembrie 2006. transferurile de bani din exterior ale rezidentilor mexicani (las remesas) au fost in luna mai 2007 de 7, 31 miliarde dolari, cifra cu 4% mai mare decat in perioada similara din 2006 in perioada ianuarie - aprilie 2007, incasarile din turismul international au fost de 4,871 miliarde dolari, valoare ce reprezinta o crestere de 11,67% fata de aceeasi perioada din 2006. la 15 iunie 2007 rezervele internationale ale Mexicului s-au situat la 69,69 miliarde dolari, cifra cu 0,26% mai mare fata de mai 2006 si cu 2,97% mai mare fata de decembrie 2006. In perioada ianuarie decembrie 2006 , potrivit statisticii Secretariatului Economiei din Mexic, exporturile au fost de 250.292 milioane dolari, iar importurile de 256.130 milioane dolari. Fata de 2005, exporturile au crescut cu 16,8%, iar importurile cu 15,5%. Principalii parteneri la export: SUA (211.463 milioane dolari), Canada (5.738 milioane dolari), Spania (3.497 milioane dolari), Germania (3.283 milioane dolari), Elvetia (993 milioane dolari), Japonia (1.602 milioane dolari), China (1.690 milioane dolari), Brazilia (1.148 milioane dolari), etc.

-

-

-

Principalii parteneri la import: SUA (130.580 milioane dolari), China (24.444 milioane dolari), Japonia (15.294 milioane dolari), Coreea de Sud (10.671 milioane dolari), Germania (8.694 milioane dolari), Canada (7.174 milioane dolari), Brazilia (5.558 milioane dolari), Italia (3.496 milioane dolari), Spania (3.369 milioane dolari) etc. Comertul exterior realizat de Mexic in 2006, cu tari cu care are semnate acorduri de liber comert si tari cu care nu are semnate asemenea acorduri, este redat in tabelul de mai jos. Se observa ca din totalul comertului exterior al Mexicului, 94,41% din exporturi si 74,10% din importuri se realizeaza in cadrul acordurilor de liber comert. Comertul exterior in cadrul ALCA (SUA si CANADA) reprezinta 86,78% din total exporturi si 53,78% din total importuri. Principalele produse exportate: petrol brut, gaze naturale, aparatura electrica si electronica, autoturisme, masini si echipamente pentru industrie, produse siderurgice, produse agroalimentare, fructe tropicale, legume, carne si produse din carne, textile, imbracaminte, autoturisme si piese de schimb, motoare etc. Structura exporturilor (2006) a fost urmatoarea: 81,1% produse prelucrate, din care, in ordinea valorii: echipamente, aparate electrice si electronice 56.376 milioane dolari, autoturisme 53.101 milioane dolari , masini si echipamente speciale pentru industrie 27.811 milioane dolari , alte masini si echipamente 13.397 milioane dolari , textile, confectii 9.329 milioane dolari , alimente, bauturi 6.936 milioane dolari , produse chimice 6.540 milioane dolari , siderurgice 6.264 milioane dolari. - 15,6% produse petroliere - 2,8% bunuri agrozootehnice - 0,5% produse extractive nepetroliere Principalele produse importate: masini si utilaje, autoturisme, parti de autoturisme, produse petroliere, tehnica de calcul, aparate de emisie de radiotelefonie, aparate electrice, materii prime textile, ingrasaminte si produse petrochimice, bauturi alcoolice, masini unelte, produse agroalimentare, cereale, porumb, anvelope, produse siderurgice, utilaje petroliere, munitie , armament, elicoptere, vase si salupe, diverse produse metalmecanice, parti de turbine hidro si termoelectrice, produse din mase plastice, textile, ncaltaminte, bunuri diverse de consum. Structura importurilor (2006) a fost urmatoarea: - 12,30% bunuri de consum, din care principalele sase produse au fost: autoturisme 9.258 milioane dolari, benzina 6.474 milioane dolari , medicamente 1.714 milioane dolari , aparate de rediotelefonie 1.162 milioane dolari , gaz de petrol 801 milioane dolari , produse alimentare 538 milioane dolari. - 73,70% bunuri intermediare, din care principalele sase produse au fost: parti si accesorii de autovehicule pentru uz special 11.727 milioane dolari, circuite integrate 9.531 milioane dolari , parti si piese pentru aparate de emisie de radiotelefonie 8.993 milioane dolari , parti si accesorii pentru masini de birou 4.789 milioane dolari , aparate pentru deconectare, derivatie si conectarea circuitelor electrice 3.897 milioane dolari, fire, cabluri si alti conductori 3.686 milioane dolari. - 11,92% bunuri de capital, din care principalele sase produse au fost: echipamente IT 3.425 milioane dolari, autovehicule pentru transportat marfa 2.126 milioane dolari , masini si aparate mecanice cu functionare proprie 1.389 milioane dolari , aparate emisie de radiofonie, radiotelegrafie 1.382 milioane dolari , utilaje constructii (nivelatoare, scrapers) 1.014 milioane dolari , utilaje pentru turnare/forme 1.009 milioane dolari. Investitii straine: In ultimii 12 ani (1994 - 2006) Mexicul a primit peste 198 miliarde dolari ca investitii straine directe (ISD). Ponderea cea mai mare a fost canalizata in industria prelucratoare (51,3%), urmata de serviciile financiare (21,8%), comert (9,8%), alte servicii (9,2%), transporturi si comunicatii (4,9%) si altele (3,0%). Principalul investitor a fost SUA cu 60,9% din total ISD, urmata de UE cu 26,6%. Tarile europene mai importante care au investit in Mexic au fost: Olanda (9,4%), Spania (8,5%), Anglia (3,7%) si Germania (2,3%). Mai exista doar trei tari cu o participare mai mare de 1% in totalul ISD in Mexic: Canada (3,0%), Japonia (2,0%) si Elvetia (1,5%). Aceste cifre oficiale nu reflecta obligatoriu realitatea avand in vedere ca multe firme europene investesc in Mexic prin sucursalele lor din SUA.

Prin urmare, este posibil ca participarea europeana sa fie mai mare si cea americana mai mica. Incepand din 1999 pana in 2006, europenii au investit, in primal rand, in servicii (46,9%), industria prelucratoare (42,3%) si comert (4,7%). In aceeasi perioada, fluxul investitional al SUA a fost dirijat in principal catre industria prelucratoare (48,1%), urmata de servicii (39,2%) si comert (11,3%). In ciuda acestui compartament invers, subsectorul care a primit cantitatea cea mai mare de investitii din ambele parti a fost sectorul bancar. De la intrarea in vigoare a Acordului de Liber Comert, in 2001, intre Mexic si UE, ISD europene in Mexic au crescut semnificativ (52%), in timp ce ISD totale au crescut doar cu 19%. Dar, facand abstractie de marilor investitii spaniole si englezesti din sectorul bancar (peste 7.000 milioane US$.), cresterea se reduce la doar 11%, in aceasta perioada. In 2006 Mexicul s-a situat pe primele locuri in atragerea de investitii straine directe, pe continentul latino-american, cu suma de 18,9 miliarde dolari, adica 39% din totalul investitiilor din America Latina, urmat de Brazilia cu 9,44 miliarde dolari Originea lor: SUA 63,8%, Anglia 12,2%, Olanda 5,0%, Germania 3,7%, Franta 3,7%, Spania 3,1%, Canada 2,2%, Japonia 1,4%, alte state 4,9%. Structura investitiilor : industrie extractiva 0,4%, industrie manufacturiera 49,8%, producerea de electricitate si alimentarea cu apa 0,8%, constructii civile si industriale 0,6%, activitati de comert 10,6%, transporturi si telecomunicatii 5,3%, servicii financiare 26,3%, alte servicii 6,2%. Aportul in devize din exterior: In 2006 s-au transferat din exterior, in Mexic, suma de 20 miliarde de dolari. Aceste transferuri, in special din SUA, dar si alte state dezvoltate (Canada, UE , Australia si Japonia) sunt ajutoarele trimise de emigrantii mexicani familiilor ramase in Mexic si depasesc veniturile din turism de 18,8 miliarde dolari SUA. Cursul mediu de schimb al monedei nationale mexicane : In 2006 acesta a fost de 10,90 pesosi pentru un dolar SUA , potrivit Bancii Centrale a Mexicului. Achizitiile Publice - Bugetul de venituri si cheltuieli Bugetul de venituri si cheltuieli al guvernului federal,n 2007, prevede: venituri de 2.422, 345 miliarde pesos cheltuieli de 2.828,112 miliarde pesos Cursul de schimb este 10,90 pesos = 1 dolar SUA Deficitul bugetar este de 0,16 %, suma urmnd a fi acoperita cu resurse provenind din investii straine, comercializarea de petrol si produse petroliere, precum si din cresterea graduala (n functie de necesitati) a datoriei publice. Totodata, trebuie mentionat ca la capitolul cheltuieli s-a avut in vedere ca 30% din fonduri sa fie alocate pentru plata serviciului datoriei publice. Ministerele care folosesc o parte a bugetului n realizarea unor proiecte de investitii, n infrastructura, care presupun licitatii nationale si internationale pentru achizitionarea de echipamente, utilaje si servicii sunt : Ministerul Apararii Nationale , buget de 32.755, 4 milioane pesos. Ministerul Agriculturii, Zootehniei, Dezvoltarii Rurale, Pescuitului si Alimentatiei, buget de 44.580,2 milioane pesos. Ministerul Comunicatiilor si Transportului, buget n valoare de 37.147,0 milioane pesos. Achizitiile publice Sunt reglementate de o lege federala, care, n principal, prevede necesitatea organizarii de licitatii nationale si internationale pentru achizitionarea de bunuri si servicii, transparenta n adjudecarea lor si existenta unui organism nsarcinat cu verificarea corectitudinii ntregului proces, denumit

Contraloria Generala a Republicii. Participarea la achizitiile publice internationale a societatilor comerciale din Romania este permisa si este reglementata prin Acordul de Liber Comert dintre Mexic si UE. In perioada 2007 2009 se vor organiza importante licitatii pentru achizitionarea de echipamente petroliere, pompe, masini unelte etc, de catre PEMEX, Compania nationala de petrol, precum si pentru materiale, echipamente hidroenergetice, transformatoare etc, de catre Compania Luz y Fuerza, CFE (Compania Federala de Electricitate), iar Ministerele Apararii si de Interne, pentru armament si munitie si Ministerul Transporturilor, pentru masini si utilaje necesare construirii de sosele si autostrazi, in timp ce guvernele statelor mexicane si municipiile au in program achizitia de contoare de gaze si apa, pompe.

Evoluia economiei (2007)Produsul Intern Brut Datele furnizate de Institutul Naional de Statistica si Geografie al Mexicului, arata ca PIB-ul Mexicului a crescut in 2007 cu 3,2%, fa de anul anterior, situndu-se la nivelul de 910 miliarde dolari SUA, la preturi curente.PIB pe locuitor este estimat la cca. 8.600 dolari. Structura PIB: - agricultura , silvicultura si pescuit 3,59%, - minerit 1,47%, - industria manufacturiera 16,17% - constructii 5,12% - electricitate, gaz, apa 1,30% - comert, restaurante si hoteluri 19,34% - transport, depozitare, comunicatii 9,67% - servicii financiare, asigurari, activitati imobiliare 11,79% - servicii comunitare, sociale si personale 23,29% Activitatea industriala: a crescut cu 2,5% in 2007 (5% in 2006). Serviciile: au inregistrat o crestere de 4,2% (4,9% in 2006). Total angajati asigurati la IMSS (milioane muncitori): 14,5 Investitia straina directa: 23,23 miliarde dolari Inflaia: 3,75 % (potrivit datelor furnizate de Banca Centrala a Mexicului Banxico). Rata omajului : 3,7 % (3,6% in 2006) Rata medie a dobnzii bancare: Evolutia creditului (cifre la 30 iunie) arata o crestere a acestuia de 26% in 2007 fata de 2006. Creditul acordat sectorului privat a reprezentat 14,2% din PIB, ceea ce demonstreaza o crestere importanta fata de cca. 10% in 2005. Rata medie a dobnzii bancare a fost de 8,27%. Datoria extern totala: 193,29 miliarde dolari, la 31 decembrie 2007, din care: - 55,35 miliarde dolari sectorul public, din care: a) 42,25 miliarde dolari guvernul federal (datorie pe termen lung) b) 5,24 miliarde dolari Banca de Dezvoltare (4,32 mil. pe TL) c) 7,85 miliarde dolari Organisme si intreprinderi publice (pe TL) - 4,38 miliarde dolari sectorul bancar (banca comerciala) - 64,45 miliarde dolari sectorul privat (45,87 miliarde $ pe termen lung) - 47,19 miliarde dolari Pemex Pidiregas* - 29,14 miliarde dolari datorie in moneda nationala in posesia nerezidentilor *Pidiregas = mecanism folosit pentru finantarea marilor proiecte petroliere si energetice; statul preia aceasta datorie 2 ani inainte de scadenta si dupa ce proiectul a fost finalizat. Rezervele valutare: au atins un nivel istoric, fiind de 77,99 miliarde dolari la 31 decembrie 2007 (84 miliarde dolari in septembrie 2008). Aportul in devize din exterior: In 2007 s-a transferat din exterior, in Mexic, suma de 23,98 miliarde de dolari. Aceste transferuri, in special din SUA, dar si alte state dezvoltate (Canada, UE ,

Australia si Japonia) sunt ajutoarele trimise de emigranii mexicani familiilor rmase in Mexic i depesc veniturile din turism de 18,8 miliarde dolari SUA. Cursul de schimb (pesos/dolar): - media anuala 10,95 - la sfarsitul anului 2007 = 10,90 Calificativul de tar : Indicele "Risc - Tar" al Mexicului s-a aflat in poziia de minim istoric cu 97 puncte baz la 30.03.2007, conform J.P.Morgan (EMBI+). Ulterior a evoluat de urmatoarea maniera: 136 pb la 31 mai 2008, 258 pb la 3 octombrie 2008 si 542 pb la 24 octombrie 2008 (ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale asupra economiei si finantelor Mexicului.

Comerul Exterior :In perioada ianuarie decembrie 2007 , potrivit statisticii Bancii Centrale a Mexicului, exporturile au fost de 272.044 milioane dolari, iar importurile de 283.233 milioane dolari. Fata de 2006, exporturile au crescut cu 8,9% iar importurile cu 10,58%. Se observa o diminuare a ratei de crestere fata de 2006 cand exporturile au crescut cu 17,16% iar importurile cu 15,75%, comparativ cu 2005. In 2007 soldul balantei comerciale a crescut cu 5.343 milioane dolari, ajungand la valoarea de -11.189 milioane dolari. Destinatia exporturilor mexicane in 2007 Exporturile mexicane au continuat sa fie si in 2007, puternic concentrate spre partenerii din TLCAN (Tratatul de Liber Comert cu America de Nord), unde s-au livrat marfuri in valoare de 229.898 milioane dolari, respectiv 84,51% din totalul Exporturilor realizate de Mexic in acest an. Pe locul doi se afla Europa cu 14.976 milioane US$, din care UE 14.460 milioane US$ (5,53% din total exporturi); pe locul trei este America de Sud cu 10.911 milioane US$, din care tarile ALADI 10.897 milioane US$ (4,01% din total exporturi); pe locul patru Asia cu 7.599 milioane US$ (2,79% din total exporturi); America Centrala pe locul cinci cu 4.301 milioane US$ (1,58%); Antilele cu 3.078 milioane US$ (1,13%), Oceania 608 milioane US$ (0,22%) si, in final, Africa cu 466 milioane US$ (0,17% din total exporturi). Pe tari, SUA se mentine ca principala destinatie a exporturilor mexicane absorbind 82,12% din total exporturi, urmata de Canada, Germania, Spania, Columbia, Venezuela, Brazilia, Japonia, Olanda si China care, impreuna, insumeaza 272.044 milioane dolari, echivalentul a 92,12 % din total exporturi mexicane. Un al doilea grup de 10 tari, incluzand Anglia, Aruba, Chile, Guatemala, Argentina, India, Belgia, Republica Dominicana, Panama si Nicaragua, insumeaza 3.319 miliane dolari, echivalentul a 1,22% din total exporturi mexicane. Originea importurilor mexicane Importurile sunt puternic concentrate in zona TLECAN, cu o valoare de 148.545 milioane US$, echivalentul a 52,45% din total importuri, urmata de Asia cu 79.524 milioane US$ (28,08%), Europa cu 36.547 milioane US$, din care UE cu 33.880 miloane US$ (11,96), ALADI cu 12.467 miloane US$ (4,4%), America Centrala cu 1.655 milioane US$ (0,32%), Oceania cu 1356 milioane US$ (0,18%) si Africa cu 1.305 milioane US$ (0,17%). Pe tari, SUA se mentine ca principalul furnizor a importurilor mexicane cu 49,63%, urmata de trei tari asiatice: China, Japonia si Corea. Pe locul cinci se afla Germania, urmata de Canada, Taiwan, Brazilia, Italia si Malaesia, in timp ce urmatorul grup de cinci tari este format din Spania, Franta, Chile, Olanda si Anglia. In total, aceste 15 tari furnizeaza 90% din importurile mexicane. Importanta concentrare a comertului Mexicului cu tarile membre TLCAN (SUA si Canada), unde exporturile sunt net superioare importurilor, au generat un excedent al balantei comerciale, care in anul 2007 a atins cifra de 81.353 milioane dolari. Cu SUA s-a inregistrat un excedent de 82.834 milioane dolari iar cu Canada un deficit de 1.481 milioane dolari. In ordinea importantei, se remarca

excedentele inregistrate cu Columbia, Aruba, Venezuela, Guatemala, Republica Dominicana, Nicaragua, Panama, El Salvador si Ecuador. Pe de alta parte, deficitul cel mai mare a fost inregistrat cu Asia de 71.925 milioane US$, urmata de Europa 21.572 milioane US$, din care 19.421 milioane US$ cu UE si 2.151 milioane US$ cu alte tari europene, America de Sud cu 1.560 milioane US$, Africa 840 milioane US$ si Oceania 748 milioane US$. Pe tari, deficitul cel mai mare se inregistreaza cu China 27.896 milioane US$, urmata de Japonia, Corea, Germania, Taiwan, Italia, Malaesia, Brazilia, Franta si Tailanda. In total, deficitul balantei comerciale cu aceste 10 tari atinge suma de 84.177 milioane dolari, respectiv 1.343 milioane dolari mai mult decat excedentul Mexicului cu SUA. Principalele produse exportate: petrol brut, gaze naturale, aparatura electrica si electronica, autoturisme, masini si echipamente pentru industrie, produse siderurgice, produse agroalimentare, fructe tropicale, legume, carne si produse din carne, textile, imbracaminte, autoturisme si piese de schimb, motoare etc. Structura exporturilor (2007) a fost urmatoarea: - 80,75% produse prelucrate, din care, in ordinea valorii: echipamente, aparate electrice si electronice 64.560 milioane dolari, autoturisme 58.402 milioane dolari , masini si echipamente speciale pentru industrie 28.684 milioane dolari , alte produse metalice, masini si echipamente 12.062 milioane dolari , textile, confectii 8.213 milioane dolari , feroaliaje 7.666 milioane dolari, produse chimice 7.488 milioane dolari , alimente, bauturi 7.371 milioane dolari, siderurgice 7.016 milioane dolari, produse plastice si de cauciuc 6.355 milioane dolari. - 15,76% produse petroliere - 3,3% bunuri agrozootehnice - 0,9% produse extractive nepetroliere Principalele produse importate: maini si utilaje, autoturisme, pri de autoturisme, produse petroliere, tehnica de calcul, aparate de emisie de radiotelefonie, aparate electrice, materii prime textile, ingrasaminte si produse petrochimice, buturi alcoolice, maini unelte, produse agroalimentare, cereale, porumb, anvelope, produse siderurgice, utilaje petroliere, muniie , armament, elicoptere, vase si alupe, diverse produse metalmecanice, pri de turbine hidro si termoelectrice, produse din mase plastice, textile, nclminte, bunuri diverse de consum. Structura importurilor (2007) a fost urmatoarea: - 15,2% bunuri de consum, din care principalele sase produse au fost:benzina 9.911 milioane dolari, autoturisme 9.436 milioane dolari,medicamente 1.690 milioane dolari , carne de vaca proaspata sau refigerata 1.026 milioane dolari, gaz de petrol si alte hidrocarburi gazoase 801 milioane dolari, lapte concentrat, cu sau fara zahar 394milioane dolari. - 72,5% bunuri intermediare, din care principalele sase produse au fost: parti si accesorii de autovehicule pentru uz special 11.726 milioane dolari, circuite integrate 9.526 milioane dolari , parti si piese pentru aparate de emisie de radiotelefonie 8.999 milioane dolari , dispozitive cu cristale lichide si alte aparate si instrumente optice 3.259 milioane dolari, aparate electrice de telefonie sau telegrafie 1.307 milioane dolari, fire, cabluri si alti conductori 3.687 milioane dolari. - 12,3% bunuri de capital, din care principalele sase produse au fost: echipamente IT 3.425 milioane dolari, autovehicule pentru transportat marfa 2.126 milioane dolari , utilaje de constructii (nivelatoare, scrapers) 1.014 milioane dolari, masini si aparate mecanice cu functionare proprie 1.389 milioane dolari , aparate electricos de telefonie sau telegrafie cu fir 628 milioane dolari, aparate emisie de radiofonie, radiotelegrafie 1.382 milioane dolari.

Trasaturi generale ale evolutiei economiei mexicane in 2008Climatul international Orice analiza pe aceasta tema trebuie raportata la criza financiara globala iar pentru Mexic este important sa se prezinte situatia din zonele principalilor sai parteneri comerciali: SUA, Europa si America Latina, avand in vedere ca cca 68% din comertul total al acestei tari se realizeaza cu zona America si peste 90 % din exporturile mexicane au aceasta destinatie. Climatul intern Intr-o analiza a Secretariatului Finantelor si Creditului Public asupra evolutiei economiei mexicane, in primul semestru din 2008, se arata urmatoarele: In ciuda climatului international complicat, economa mexicana a mentinut ritmul ca urmare a evolutiei favorabile a cererii interne si exporturilor catre alte piete, diferite de cea nordamericana. In cel de al doilea trimestru din 2008, se estimeaza ca Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu o rata anuala apropiata de 3%, usor superioara ratei raportate pentru primul trimestru (2,6%). Indicatorul Global al Activitatii Economice (IGAE) a inregistrat o crestere medie anuala de 3,5% in perioada aprilie mai 2008. De asemenea, vanzarile in reteaua principalelor supermagazine si magazine departamentale au inregistrat o crestere de 6,6% in cel de la doilea trimestru al acestui an iar exporturile manufacturiere au crescut cu 11,6%, in aceasta perioada. Investitia fixa bruta a crescut cu 12,9% in aprilie 2008 si au fost generate 290.000 locuri de munca in timpul primului semestru. In materie de finante publice, in primul semestru din 2008, s-a acumulat un excedent fiscal de 85.4 milliarde de pesos, cantitate care, desi este cu 26,6% inferioara celei observata in semestrul I din 2007, este in concordanta cu tinta anuala a echilibrului bugetar. Aceasta balanta publica pozitiva se datoreaza evolutiei favorabile a incasarilor bugetare, care au inregistrat o crestere reala anuala de 9,3% si au depasit cu 47,2 miliarde pesos (3,6%) suma prevazuta initial pentru aceasta perioada. Incasarile excedentare au avut ca sursa incasari petroliere (31,9 miliarde de pesos) si nepetroliere (15,3 miliarde de pesos). Incasarile bugetare provenite din petrol au inregistrat o crestere anuala de 13,9% in termeni reali, ca rezultat principal al pretului international ridicat al petrolului. Aceasta a permis compensarea scaderii productiei cu 7,9% si a exporturilor cu 12,9%, cresterea importurilor de combustibil cu 54,7% si aprecierea reala a cursului de schimb cu 7,1% in semestrul I 2008. Comparativ cu cifrele programate, incasarile petroliere au fost cu 7,3% mai mari. Rezultatele din sectorul finantelor publice si datoria publica in primul semestru din 2008 au continuat sa sprijine stabilitatea si dinamismul economic, in ciuda conjuncturii internationale adverse.

Avand in vedere evolutia actuala a crizei financiare mondiale, economia Mexicului a inceput sa resimta efectele acesteia in semestrul II 2008. Autoritile au fost nevoite s recunoasc problemele cu care se confrunt economia mexican, unele din considerente externe, altele interne. Astfel, Secretarul de stat responsabil cu sistemul bancar, iar, ulterior, i ali demnitari au recunoscut problemele cu care se confrunt i economia mexican. Toi au insistat c, acum civa ani, efectele unei asemenea crize ar fi fost devastatoare, ns acum situaia este sub control. O criz puternic s-a resimit n ziua de 7 octombrie, cnd Banca Central Mexican a fost nevoit s lanseze pe pia 2,5 miliarde USD, pentru a menine cursul pesos / dolar la un nivel acceptabil (moneda naional s-a devalorizat n prima sptmn din octombrie cu peste 10%, iar la 7 octombrie cu nc 20%. La 10 octombrie Banca Centrala a intervenit din nou pe piata cu o infuzie de 6,4 miliarde dolari, astfel ca in trei zile banca centrala a injectat pe piata un total de 8,9 miliarde dolari, putin peste 10% din rezervele internationale ale Mexicului, ca urmare a inregistrarii unor caderi istorice ale monedei mexicane. Autoritatile mexicane au informat la 10 octombrie a.c. ca rezervele au scazut la 75.121 milioane dolari. La 15 octombrie2008 Banca Centrala a intervenit din nou pe piata cu suma de 400 milioanedolari pentru a sustine valoarea pesosului mexican. Cvasi-totalitatea analitilor economici mexicani apreciaz o crestere economica mai mica decat cea prevazuta, o inflatie intre 5 si 6% in urmtoarea perioad, reducerea investitiilor straine, dificultati in generarea de noi locuri de munca, scumpirea creditelor si diminuarea incasarilor la buget ca urmare a: - scderii preului petrolului, inclusiv sub nivelul estimat pentru anul 2009. Petrolul constituie principala surs care asigur veniturile la bugetul Mexicului. - scderii preurilor materiilor prime, n condiiile n care Mexicul este productor de metale feroase i neferoase, alte materii prime etc. - scderii semnificative a sumelor trimise de emigranii mexicani din SUA, ncepnd cu luna august a acestui an, efect direct al crizei unor sectoare importante n care acetia lucreaz (construcii, servicii, turism etc.). Drept urmare, i nivelul de schimb pesos / dolar pentru 2009 a fost revizuit, respectiv 11,20 pesos/dolar, fa de 10,40 ct era n proiectul naintat Parlamentului n urm cu o lun; analistii economici considera insa ca rata de schimb pesos dolar nu va scadea sub 12 pesos/dolar in 2009, aceasta urmand sa varieze intre 12 si 13 pesos /dolar. - diminuarii exporturilor ctre SUA (partenerul cruia i sunt livrate peste 82% din exporturile mexicane); - scderii numrului turitilor care vin n Mexic, ca urmare a crizei pe care o traverseaz SUA (mai ales); - reducerii vnzrilor imobiliare ctre ceteni ai SUA care i stabilesc domiciliul, dup pensionare, n Mexic (n unele zone, aceste afaceri constituie o surs important de venituri). La inceputul lunii octombrie 2008, Preedintele Felipe Caldern a lansat public un apel la toate forele politice, la mediul de afaceri i la societate n general, s acioneze rapid, s se aprobe msurile propuse de guvern i a dat asigurri c Mexicul are posibilitatea de a face fa crizei economice. A menionat c nu exist riscul unor derapaje economice importante, chiar dac este vorba de o conjunctur nefavorabil, pe plan mondial. A fost elaborat un Plan de msuri menit s contracareze efectele negative ale crizei mondiale asupra economiei Mexicului. Acestea sunt, n esen, urmtoarele: 1. Creterea cheltuielilor publice pentru investiii n infrastructur; 2. Modificarea regulilor privind cheltuielile publice, pentru a spori operativitatea n alocarea de resurse pentru investiii; 3. Construcia unei rafinrii care s prelucreze petrolul mexican; 4. Lansarea unui program federal menit s sprijine accesul la mprumuturi bancare pentru ntreprinderile mici i mijlocii, n sum total de 3,5 miliarde USD; 5. Lansarea unui program de eliminare i diminuare a nivelului taxelor vamale, pentru a susine att exporturile, ct i importurile destinate investiiilor.

Opiunea guvernului mexican, n forma de tratare a crizei economico-financiare, este realizarea de investiii publice, devansarea realizrii unor proiecte de anvergur in infrastructur, i nu reducerea cheltuielilor bugetare. Premisa de la care se pleac este c efectul propagat n economie al investiiilor publice va compensa pierderile determinate de diminuarea preului petrolului, a exporturilor n general, i reducerea sumelor trimise de emigrani capitolele cele mai importante ale bugetului federal. Clasa politic mexican a primit favorabil programul propus de preedintele mexican, considernd msurile realiste i necesare. De asemenea, secretarul general al Organizaiei Statelor Americane a reliefat c Mexicul este mai robust ca n urm cu civa ani i are condiii mult mai bune pentru a rezista crizei, chiar dac ,,pe plan mondial, nu este posibil s se tie cnd aceasta se va termina. Evalurile specialitilor (de exemplu, guvernatorul Bncii Centrale, Guillermo Ortiz Martnez) iau n considerare ca probabil, continuarea recesiunii n SUA, Europa i Japonia i n 2009. n plus, SUA nu se afl ntr-un moment n care s poat influena politic ali actori importani (Rusia, China, ntr-o anumit msur UE) pentru a lua decizii similare cu ale Washingtonului, n domeniul economic, menite s rezolve o problem care se manifest la nivel global. n ciuda declaraiilor liderilor politici mexicani, perspectivele economiei Mexicului sunt mai puin optimiste dect le prezint acetia. Mexicul este ara latinoamerican cea mai afectat de actuala criz, din cauza interdependenei foarte ridicate a economiei sale cu cea a SUA. Fondul Monetar Internaional (Panorama economiei mondiale octombrie 2008) estimeaz o cretere economic pentru Mexic, in acest an, la jumtatea mediei statelor latino-americane, respectiv 2,2 2,5%, iar pentru 2009 creterea probabil a fost diminuat de la 3% la 1,8%.

Rezultatele comertului exterior in semestrul I 2008Conform datelor de comert exterior, in luna iunie 2008 balanta comerciala a inregistrat un excedent de 273 milioane dolari insa acumulat de la inceputul anului soldul este negativ, cu o valoare de -2.523 milioane dolari. Valoarea exporturilor mexicane in luna iunie 2008 a fost de 26.409 milioane dolari, din care 20.807 milioane de dolari produse nepetroliere si 5.602 milioane dolari produse petroliere. In luna iunie cresterea exporturilor a fost de 16%, comparativ cu iunie 2007, ca urmare a cresterii cu 58,9% a exporturilor petroliere si cu 8,2% a produselor nepetroliere. Exporturile de produse manufacturate in luna iunie 2008 au inregistrat o crestere de 7,2%. In aceasta luna s-au evidentiat exporturile efectuate de urmatoarele industrii: siderugica, minerometalurgica, produse metalice de uz casnic, echipamente si aparate electrice si electronice, chimica, alimente, bauturi si tutun. De mentionat ca, in iunie 2008, exporturile industriei auto s-au diminuat cu 4,5%, in timp ce restul sectoarelor productive au inregistrat o crestere de 11,6%. Valoarea exporturilor de petrol in iunie 2008 a fost de 5.602 milioane de dolari, cifra mai mare cu 664 milioane decat cea realizata in luna precedenta si reprezentand exporturi de petrol crud in valoare de 4.857 milioane dolari, alaturi de alte produse petroliere, in valoare de 745 milioane dolari. In iunie 2008 pretul mediu al petrolului mexican a atins un maxim istoric, situandu-se la 114,41 dolari /baril, nivel mai mare cu 54,41 dolari decat cel inregistrat in iunie 1007. In ceea ce priveste volumul exporturilor, acesta a fost in luna de referinta de 1.415 milioane de barili pe zi, nivel inferior celui din iunie 2007 cand volumul a fost de 1.737 milioane barili/zi. In primele sase luni din 2008, valoarea totala a exporturilor a fost de 149.516 milioane dolari, cu o crestere de 16,9 % in comparatie cu primul semestru din 2007. Aceasta rata s-a datorat cresterii, in aceasta perioada, cu 11,2% la produsele nepetroliere si cu 49,9% la produsele petroliere. Structura exporturilor in perioada ianuarie iunie 2008 a fost urmatoarea: produse prelucrate 77,3%, produse petroliere 18,8%, produse agrozootehnice 3,3% si produse miniere nepetroliere 0,6%.

Valoarea importurilor realizate de Mexic in luna iunie a.c. a fost de 26.136 milioane dolari, cu o crestere de 10,8% fata de luna iunie 2007. Aceasta marire s-a datorat cresterii cu 2,7% a importurilor de bunuri de consum, cu 10,6% a importurilor de bunuri intermediare si cu 22,7% a importurilor de bunuri de capital. Valoarea importurilor de bunuri de consum in iunie a.c. a fost de 3.823 milioane de dolari, cu o crestere anuala de 2,7%. Rata de crestere scazuta s-a datorat diminuarii importurilor de autoturisme. Daca nu se tine cont de autoturime, rata anuala de crestere a importurilor de bunuri de consum a fost, in iunie 2008, de 9,2%. In iunie2008 s-au importat bunuri de capital de 3.461 milioane dolari, valoare cu 22,7% mai mare dacat in iunie 2007. In primul semestru din 2008, valoarea totala a importurilor realizate de Mexic a fost de 152.039 milioane dolari, respectiv o crestere de 8,2% fata de semestrul I 2007. Structura importurilor realizate de Mexic in primul semestru 2008 a fost urmatoarea: bunuri intermediare 72,7 %, bunuri de capital, 12% si bunuri de consum 15,3%. Investiii strine: In perioada 1994 2006, Mexicul a primit un flux total de 172 miliarde dolari ca investitii straine directe (ISD), cu o medie anuala de 13,2 miliarde dolari. In aceasta perioada, Mexicul s-a situat pe locul al 13-lea ca receptor mondial de ISD iar, intre tarile in curs de dezvoltare, pe locul al 4-lea, dupa China, Hong Kong si Brazilia care au primit 633,9 miliarde dolari, 294,8 miliarde si respectiv 227,2 miliarde dolari. Cu intrarea in vigoare a TLCAN in anul 1994, Mexicul a reusit sa capteze 12,36 miliarde de dolari, cifra superioara cu 84% fata de 1993. In anii urmatori, fluxul de ISD a suferit variatii importante, astfel ca in 2004 s-a atins cifra record de 22,4 miliarde dolari. In 2006 fluxul de ISD a atins cifra de 19 miliarde dolari, echivalentul a 1,76% din totalul investitiei mondiale. Traditional, Mexicul s-a situat pe locul 4 ca tara receptoare de investitii straine directe, intre tarile in curs de dezvoltare, in pofida vecinatatii sale cu SUA, principala sursa generatoare de investitii din lume. Din cele 1490 miliarde dolari investite de firmele americane in perioada 1994-2006, Mexicul a beneficiat doar de 120,43 milioarde dolari, respectiv 8,1%. In 2006 Mexicul s-a situat pe primul loc in atragerea de investiii strine directe, pe continentul latino-american, cu suma de 19 miliarde dolari, adica 39% din totalul investiiilor din America Latina, urmat de Brazilia cu 9,44 miliarde dolari . Originea lor: SUA 63,8%, Anglia 12,2%, Olanda 5,0%, Germania 3,7%, Frana 3,7%, Spania 3,1%, Canada 2,2%, Japonia 1,4%, alte state 4,9%. Structura investiiilor : industrie extractiv 0,4%, industrie manufacturier 49,8%, producerea de electricitate si alimentarea cu ap 0,8%, construcii civile si industriale 0,6%, activiti de comert 10,6%, transporturi si telecomunicaii 5,3%, servicii financiare 26,3%, alte servicii 6,2%. In 2007 volumul ISD a fost de 19,73 miliarde dolari, din care ISD provenind din tarile TLCAN a fost de 10,12 miliarde, echivalentul a 51,3%, in timp ce suma investitiilor din UE a fost de 7,94 miliarde dolari (40,3%). Olanda a fost cel mai mare investitor european cu 2,98 miliarde dolari (15,1%), urmata de Spania cu 1,9 miliarde (9,6%), Franta cu 1,41 miliarde dolari (7,2%), Luxemburg cu 523 milioane dolari (2,65%), Germania cu 348 milioane (1,76%) si Belgia cu 239 milioane dolari (1,21%). Mai exista doar trei tari cu o participare mai mare de 1% in totalul ISD in Mexic: Canada (3.0%), Japonia (2.0%) si Elvetia (1.5%). Aceste cifre oficiale nu reflecta obligatoriu realitatea avand in vedere ca multe firme europene investesc in Mexic prin sucursalele lor din SUA. Prin urmare, este posibil ca participarea europeana sa fie mai mare si cea americana mai mica. Incepand din 1999 pana in 2006, europenii au investit, in primal rand, in servicii (46.9%), industria prelucratore (42.3%) si comert (4.7%). In aceeasi perioada, fluxul investitional al SUA a fost dirijat in principal catre industria prelucratore (48.1%), urmata de servicii (39.2%) si comert (11.3%). In ciuda acestui compartament invers, subsectorul care a primit cantitatea cea mai mare de investitii din ambele parti a fost sectorul bancar.

Oficial, in 2007 volumul ISD a fost de 19,73 miliarde dolari dar cifra reala se ridica la 23,23 miliarde dolari, daca se considera si cele 3,5 miliarde dolari ISD care nu au fost inca inregistrate in Registrul National de Investitii Straine (RNIE). Din cele 23,23 miliarde, 10,164 miliarde dolari reprezinta noi investitii, 4,117 miliarde dolari reinvestitii de utilitati, 8,95 miliarde dolari transferuri de conturi intre companii iar 10,47 miliarde dolari reprezinta cumparari de active. Rezulta ca 45% din totalul ISD il reprezinta cumparareile de active, tranzactii care in anumite situatii genereaza efecte negative pentru economia unei tari prin reducerea locurilor de munca, urmare aplicarii de tehnologii mai dezvoltate, restructurarii intreprinderilor cumparate sau reorientarea activitatii acestora. In continuare prezentam evolutia Investitiilor Straine Directe realizate in Mexic de tarile UE, in perioada 1999 2007, inregistrate la Directia Generala de Investitii Straine din cadrul Secretariatului Economiei. Volumul total al investitiilor directe, realizate de tarile UE in aceasta perioada, in Mexic a fost de 50.268 milioane dolari. Principalii investitori sunt: Olanda (18.062,57 milioane dolari), Spania (17.737 milioane dolari), Anglia (4453,94 milioane dolari), Germania (3.221,16 milioane dolari), Franta (1.687,35 milioane dolari) si Danemarca (1.355,61milioane dolari). Urmeaza Luxemburg, Belgia, Finlanda, Italia, Suedia, Austria.

La 1 ianuarie 2008 existau 8.813 societi comerciale cu capital din UE n Mexic (peste 80% dintre acestea aveau participare majoritar de capital din UE), reprezentnd 23% din totalul firmelor cu capital social strin n Mexic. 24% dintre firmele cu capital social din UE sunt n comer i 39% n alte sectoare prestatoare de servicii. In cadrul sectoarelor productive, investiiile UE s-au orientat, n principal, ctre construcia de autovehicule.

Planificarea dezvoltrii economice Guvernul mexican elaboreaz planuri de dezvoltare economica si sociala pe 6 ani, ce conin sarcini specifice pentru sectorul economic de stat si orientative pentru sectorul privat. La nceputul administraiei Calderon au fost adoptate programe de dezvoltare care aveau in vedere atingerea urmatorilor indicatori macroeconomici pentru 2008: inflatia 3,24%, cresterea economica 3,62%, PIB / locuitor 8895 US$, cresterea activitatii industriale 3,6%, noi locuri de munca 800 mii, cresterea anuala a exporturilor 6,0%, cresterea anuala a importurilor 5,4%, rezervele internationala 82,4 miliarde dolari, investita straina directa 22,5 miliarde dolari. Urmare crizei financiare mondiale, Ministerul Finantelor si Creditului Public din Mexic a revizuit estimarile de crestere a PIB la 0,8% pentru 2009. Pronosticul macroeconomic pentru 2009 se prezinta, in prezent, astfel:

IndustriaEste dezvoltata si diversificata, datorita faptului ca investiiile strine directe substaniale, atrase de economia mexicana in ultimii ani, au determinat o infuzie constanta de tehnologie de vrf, de provenien americana, europeana si asiatica. Pilonul acestui sector este industria de asamblare, bazata in principal pe importuri de pri, piese, subansamble etc, cu o contribuie eseniala la activitatea de export. In 2007 industria de autovehicule a cunoscut o crestere de 1,34%, realizand 2.097.000 autovehicule fata de 2.069.300 buc. in 2006. Din totalul de 2,097 milioane bucati, 1,42 milioane au fost autoturisme ( 2,6% crestere fata de 2006) si 680 mii buc. au fost camioane, tractoare, autobuze (1,19% scadere fata de 2006). Industria auto a inregistrat o crestere de 6,7% la export, comparativ cu 2006, ca urmare a cresterii vanzarilor de camioane cu 5,3%, de autoturisme cu 7,3% si parti si componente cu 3,9% Evolutia diferitelor sectoare indistriale a fost urmatoarea: mineritul a avut o crestere negativa 3,4%, manufacturier 2,7%, constructiile 3,0% iar industriile de generare a electricitii, a furnizrii de gaze naturale si apa au crescut cu 7,2%. De asemenea, Mexicul poseda importante capaciti de producie in domeniile industriei petrochimice, alimentare, textile, prelucrrii lemnului, etc.

AgriculturaEste o ramura importanta a economiei, creia Mexicul ii acorda prioritate in programele sale de dezvoltare. Dispune de cca. 50 milioane hectare de teren arabil, din care 25% irigat. Mediul rural este ns n continu deteriorare ca urmare a concurenei produselor americane similare subvenionate, precum si a eroziunii solului, deertificrii i exploatrii neraionale a resurselor (pduri, ape, sol). Se cultiva porumb, gru, sorg, soia, orez, cafea, bumbac, citrice, banane, trestie de zahar, etc.

eptelul de bovine 31 milioane de capete; porcine 17,9 milioane de capete; ovine si caprine 5,8/10 milioane capete; cabaline 5,9 milioane de capete; pasri 260 milioane. Mexicul ocupa locul 4 in lume ca productor de miere de albine si primul loc ca exportator.

MineritulMexicul este bogat in minerale si surse de energie se gasesc din belsug. Se extrag peste 150 de milioane de tone de petrol. 37.160 de miliane de metri cub de gaze naturale si 9 milioane de tone de carbuni. Exista si rezerve de gips, argint, fluorit, zinc si cupru.

Silvicultura si pescuitul23% din suprafata tarii este impadurita, indeosebi cu pini si molizi, dar exista si unele regiuni cu copaci cu lemn de esenta tare, cu mahon, abanos, lemn de trandafir. Sivicultura comerciala se practica in Sierra Madre. Cauciucul brut, pentru guma de mestecat, se obtine din Yucatan. Captura de peste este de peste 1 milion de tone pe an si include creveti, ton si rechini. cele mai importante sunt hidrocarburile si argintul. La sfarsitul anului 2008, rezervele de petrol ale Mexicului se cifrau la 17.649,8 milioane barili, iar cele de gaz natural la aproape 12.000 miliarde m3. Productia de petrol este de circa 2,9 milioane de barili/zi, din care se exporta 2,1 milioane barili pe zi. Exportul de petrol in 2008 a adus Mexicului peste 39 miliarde dolari. Mexicul ocupa primul loc in lume in ceea ce priveste productia de argint, cu o productie de peste 2.550 tone anual. Poseda, de asemenea, importante rezerve de carbune, uraniu, antimoniu, cadmiu, plumb, aur, mercur, seleniu, zinc wolfram, sulf, bismut si cupru. Conform Institutului National de Statistica, in 2006 Mexicul a nregistrat urmatoarele productii minerale: carbune 8,75 milioane tone, cocs 2,0 milioane tone, minereu de fier 4,9 milioane tone, plumb 130 mii tone, cupru 29,85 mii tone, aur 31,4 tone, argint 2340 tone.

In materie de resurse neregenerabile,

8.Indicatori tehnologici si de afaceri.In Mexic, cu precdere, societile avnd activitate de comer exterior se mpart in societi anonime pe aciuni - S.A. si societi anonime pe aciuni, de capital variabil S.A. de C.V. Majoritatea firmelor mexicane, cu activiti de import si export sunt din categoria Mici si Mijlocii, respectiv 90% ; acestea realizeaz cca 12% din totalul importurilor si exporturilor Mexicului (cca. 66,63 miliarde dolari). Cca. 93% dintre firmele mici si mijlocii exporta produse doar pe piaa SUA si in puine cazuri Canada, Uniunea Europeana si Japonia.

Deschiderea unei afaceri in Mexic Formalitati cerute firmelor localeActivitatea de comert exterior este liberalizata n Mexic, existnd totusi unele formalitati, obligatorii, pentru ca o firma sa poata actiona n acest domeniu. Astfel, ntre obiectivele de activitate, trebuie sa aiba trecut importul sau exportul de marfuri sau servicii, specificndu-se cu exactitate grupele de produse, n conformitate cu Sistemul Armonizat.

Totodata, aceste firme se nscriu in Registrul de Comert Exterior, din cadrul Secretariatului Economiei si solicita permis de import, cu anterioritate, pentru fiecare produs, fiindu-le desemnata, la aprobare, vama prin care trebuie sa intre marfurile importate. Este util ca exportatorii romani sa cunoasca daca partenerul mexican, respectiv, importatorul, dispune de acest permis, ntruct, n caz contrar, marfurile nu sunt admise in Mexic. De regula obtinerea permisului dureaza 35 de zile. La solicitarea acestui permis, patronul firmei prezinta pe lnga cerere, o serie de documente, printre care amintim: dovada platii impozitelor catre stat, copie dupa actul de nfiintare a firmei, domiciliul legal, scopul importului (comercializare, reexport, activitate industriala etc.) si dovada posibilitatii platii taxelor vamale. In cazul reexportului sau includerii marfii (transformate sau nu) ntrun produs nou, care se exporta, se excepteaza de la plata taxelor vamale (la produsele la care se mai aplica taxe vamale). Regimul taxelor vamale aplicat la importurile din Romania este acelasi cu al produselor provenind din UE si este conform Tarifului Vamal convenit in cadrul Acordului de Liber Comert semnat de Mexic si UE. 8.2 Documente Comerciale La import si export, sunt cerute, de legislatia mexicana urmatoarele documente: - Fa