ghidul românului în belgia ediția 2013
DESCRIPTION
sursa: www.rombel.comAutori: Carmen Dâmbu Solomie & Dorin FleşeriuCapitolul 1 - Bun venit în BelgiaRegatul Belgiei - scurtă istoriePersonalităţi belgieneCapitala Belgiei - BruxellesOraşe mai mariArc peste timp - relațiile dintre România și BelgiaCapitolul 2 - Uniunea Europeană - Instituții, simboluri șiaccesul la o carieră europeanăInstituţiile Uniunii EuropeneOrganisme ale UEValorile şi simbolurile UECariera în Instituţiile EuropeneEtapele concursuluiSfaturi pentru candidaţiCategorii de personal/ tipuri de posturiCapitolul 3 - Drepturile și obligațiile românilor aflați înstrăinătateRespectarea legii în străinătateParticiparea la alegerile organizate în RomâniaCine poate/nu poate vota în străinătateCare sunt actele în baza cărora se poate vota în străinătate?Unde puteţi vota?Capitolul 4 - Adrese și telefoane utileInstituţii româneşti şi belgieneCentrele de informare EUROPE DIRECTNumere de telefon de urgenţăGhiduri pentru şi despre românii din Belgia şi EuropaCapitolul 5 - Prezenţe româneşti în BelgiaROMBEL – Români în BelgiaInstituţii ale statului românAsociaţiiBiserici, religieMedici româniTransport/ TurismMagazine / RestauranteAfaceri/ SocietăţiTraducători autorizaţiAvocaţi/ Firme juridiceContabilitate/ FinanţeArtePrestări servicii/ adrese utileŞcolile din Belgia cuprinse în proiectul ”Limbă, cultură şicivilizaţie românească”Cursuri de limba română pentru străiniCapitolul 6 - Formalități/ ActeDreptul de rezidenţă până la trei luni / mai mult de trei luniObţinerea actelor de şedereValabilitatea permisului de rezidenţăDespre acte în general - traducere, apostilare, legalizareCăsătoria în BelgiaObţinerea cetăţeniei belgienePermisul de muncă - tip A, B şi CCapitolul 7 - Stabilirea în BelgiaÎnchirierea unei locuinţeCum devenim proprietarii unei locuinţe în BelgiaRacordarea la utilităţi - Gaz şi electricitate - Apă - TV - Internet-Telefonie fixă şi mobilăCapitolul 8 - Integrarea/ adaptarea în BelgiaPosibili factori ai succesului / eşeculuiMărturii ale membrilor comunităţii RomBelCursuri de integrare/ orientare socialăCapitolul 9 - A munci în BelgiaNoi reglementări privind libertatea de mişcare a muncitorilorPermis de muncă în 5 zile. Meserii "critice”Declaraţia LimosaExpat - statutul fiscal al cadrelor străineSTATUTUL DE INDEPENDENTCine este un independent? Paşii de urmatStatutul de "ajutor de independent"..................TRANSCRIPT
-
Autori: Carmen Dmbu Solomie & Dorin Fleeriu
Revizori Editie: Vicentzia Neagu, Nadia Elleboudt, Cornelia van Bouwel,
Cornel Radu-Loghin, Talida Barbe
Grafica si design: Ciprian Dragoste
Coordonator proiect: Dorin Fleseriu
ISSN 2066 - 690 (online)
Tipar exectutat de: S.C. TIPO REX S.R.L.
Drepturile de copyright, multiplicare si distributie sunt proprietatea www.RomBel.com.
Distributia n format electronic, se poate face fara acceptul autorilor, prin mentionarea
sursei (www.rombel.com) si pastrarea netrunchiata si nealterata a continutului original
n format PDF.
Ghidul va fi actualizat periodic n format electronic si poate fi consultat on-line pe site-ul
RomBel la adresa: www.rombel.com.
n cei 10 ani de existen, Rombel s-a implicat n mai multe aciuni filantropice. Cine doreste
s ni se alture n aceast iniiativ, poate face o donaie pentru ajutorarea copiilor romani
bolnavi si a familiilor nevoiase prin Biserica Sf. Nicolae din Bruxelles. Donatiile le puteti face
n urmatorul cont - Fortis banque: 001-4999418-17 | "l'Eglise Orthodoxe Roumaine en
Belgique Saint Nicolas | Rue Vanderlinden 15 A 1030 BELGIQUE | Pentru transferuri
internationale: IBAN : BE61 001499941817 Cod BIC : GEBABEBB. Mentionati ca si comentariu:
"ghid 2013".
Va multumim.
2 ISSN 2066 - 690X (tiprit)
Ghidul Romnului
n BelgiaEdiia 2013
-
Cuprins
Cuvnt nainte
Capitolul 1 - Bun venit n Belgia
Regatul Belgiei - scurt istorie
Personaliti belgiene
Capitala Belgiei - Bruxelles
Orae mai mari
Arc peste timp - relaiile dintre Romnia i Belgia
Capitolul 2 - Uniunea European - Instituii, simboluri i
accesul la o carier european
Instituiile Uniunii Europene
Organisme ale UE
Valorile i simbolurile UE
Cariera n Instituiile Europene
Etapele concursului
Sfaturi pentru candidai
Categorii de personal/ tipuri de posturi
Capitolul 3 - Drepturile i obligaiile romnilor aflai n
strintate
Respectarea legii n strintate
Participarea la alegerile organizate n Romnia
Cine poate/nu poate vota n strintate
Care sunt actele n baza crora se poate vota n strintate?
Unde putei vota?
Capitolul 4 - Adrese i telefoane utile
Instituii romneti i belgiene
Centrele de informare EUROPE DIRECT
Numere de telefon de urgen
Ghiduri pentru i despre romnii din Belgia i Europa
Capitolul 5 - Prezene romneti n Belgia
ROMBEL Romni n Belgia
Instituii ale statului romn
Asociaii
Biserici, religie
1
5
5
8
9
11
12
15
16
20
23
24
25
28
29
33
33
35
35
35
36
37
37
40
41
43
44
44
46
51
52
-
Medici romni
Transport/ Turism
Magazine / Restaurante
Afaceri/ Societi
Traductori autorizai
Avocai/ Firme juridice
Contabilitate/ Finane
Arte
Prestri servicii/ adrese utile
colile din Belgia cuprinse n proiectul Limb, cultur i
civilizaie romneasc
Cursuri de limba romn pentru strini
Capitolul 6 - Formaliti/ Acte
Dreptul de reziden pn la trei luni / mai mult de trei luni
Obinerea actelor de edere
Valabilitatea permisului de reziden
Despre acte n general - traducere, apostilare, legalizare
Cstoria n Belgia
Obinerea ceteniei belgiene
Permisul de munc - tip A, B i C
Capitolul 7 - Stabilirea n Belgia
nchirierea unei locuine
Cum devenim proprietarii unei locuine n Belgia
Racordarea la utiliti - Gaz i electricitate - Ap - TV - Internet-
Telefonie fix i mobil
Capitolul 8 - Integrarea/ adaptarea n Belgia
Posibili factori ai succesului / eecului
Mrturii ale membrilor comunitii RomBel
Cursuri de integrare/ orientare social
Capitolul 9 - A munci n Belgia
Noi reglementri privind libertatea de micare a muncitorilor
Permis de munc n 5 zile. Meserii "critice
Declaraia Limosa
Expat - statutul fiscal al cadrelor strine
STATUTUL DE INDEPENDENT
Cine este un independent? Paii de urmat
Statutul de "ajutor de independent"
54
59
62
66
68
73
75
75
76
77
78
81
81
81
82
82
84
86
88
92
92
94
100
102
102
103
106
110
110
112
113
113
115
115
118
-
Independent complementar
Drept de munc pentru partenerul unui independent
Cunoatei o meserie dar nu avei diplom? Titlul de
Competen
STATUTUL DE ANGAJAT
Cum i unde cutm de lucru?
Conflicte de munc, intervenia sindicatului
Concediul de odihn
Contribuii i drepturi sociale, inclusiv pentru romnii fr
acte
Noi reguli pentru combaterea muncii la negru
omajul
Munca n sistem "Au pair
Capitolul 10 - Sistemul de educaie
Ciclul precolar
Ciclurile primar i secundar
Programul de imersie lingvistic
Studii superioare n Belgia
Cursuri de limbi strine
Programe europene - Educaia pe tot parcursul vieii - life
long learning
Capitolul 11 - Sistemul medical
Generaliti - alegerea medicului generalist, rambursri de la
mutualitate, medicamente generice
Concediul de maternitate
Activitatea de asistent medical, infirmier n Belgia
Formularul E112
ngrijire stomatologic gratuit pn la 18 ani
Numere de Urgen: 100 (n Belgia) i 112 (oriunde n UE)
Capitolul 12 - Sistemul de securitate social i asigurri
Ce este securitatea social
Rezolvarea alternativ a litigiilor
Cartea de identitate social ("carte SIS")
Alocaia pentru copii
Asigurarea de incendiu
Capitolul 13 - Transportul
Reeaua belgian de transport
119
120
120
121
121
122
123
124
125
126
128
132
132
133
136
136
138
139
141
141
143
145
146
147
148
149
149
150
151
151
153
156
156
-
Cltorie minori n strintate
Cltorie din i nspre Romnia
Reguli privind transportul copiilor cu maina n Belgia
AUTO
Cum s cumperi o main n Belgia
Independenii pot obine permis de conducere C
subvenionat
NOUL Permis de conducere european
Accident de main
Capitolul 14 - Cum se poate tri ieftin n Belgia
Capitolul 15 - Bani, credite i taxe
Formularul de virament european SEPA
Credit la o banc din Romnia
Credit la o banc n Belgia
Creditul ipotecar
Declaraia electronic via Tax- on- web
Transferul de bani
Capitolul 16 - Mediul de afaceri
Despre crearea unei societi de tip SPRL
Agenii Regionale de Promovare a Exportului i a Investiiilor
Capitolul 17 - Petrecerea timpului liber, agrement i
distracie
Adrese utile, atracii turistice n marile orae
158
159
160
161
161
163
163
164
166
170
170
171
172
173
174
175
182
184
187
188
188
-
Cuvnt nainte
Forumul i Ghidul Rombel - coala i Cartea Romnilor din Belgia
"O comunitate nu se poate crea pe ascuns ci prin participare deschis
n urm cu aproape 11 ani a fost creat Grupul de discuii Yahoo-
Rombel, care ulterior, n 2003, a fost invitat s participe la dezvoltarea site-ului
www.rombel.com, lrgindu-se astfel posibilitile de informare, oferind
totodat mai mult interactivitate i flexibilitate. Initiatorul acestora, Dorin
Fleeriu, a fost mereu ghidat de principiul c Informaia NU cost bani ns
ntotdeauna trebuie s faci un efort s obii informaia de care ai nevoie. Aa s-
a nscut ROMBEL, efortul colectiv de a aduna informaia att de necesar
romnilor din Belgia.
Rombelul este un amestec de seriozitate, profesionalism,
incontien, goan dup aur, off topic, , se adaug sare pe unde trebuie i
pe unde nu... ceva acid dozat cu tiina maestrului, suprari, bucurii, spirite
blajine i intolerante, ochiomani i 007, certuri i iubire, alergie la impozite i
taxe iar la unii alergtura dup drepturi i ajutoare.
n anul 2009, atunci cnd a fost publicat prima ediie tiprit a
Ghidului Romnului n Belgia comunitatea virtual ROMBEL numra
aproximativ 3500 de membri iar pe forum se publicaser peste 45.000
mesaje. Astzi, la numai trei ani distan numrm aproape 8000 membri i
ne apropiem vertiginos de 100.000 postri n forum.
ROMBEL...
a legat i leag multe prietenii;
a rezolvat cazuri umanitare i e mereu alturi de copiii aflai aici la
tratament. Activi i... anonimi... (cineva care a fcut un transfer de
1000 de euro i nici pn-n ziua de astzi nu i-a spus numele);
i-a ajutat i i ajut pe cei ne/fericii, disperai, cei cu ndoial n suflet,
pe nou venii, mai vechi dar care nu cunosc legislaia, pe cei cu o tolb
de ntrebri despre slujb, despre bnci, despre ginecologi i cree,
etc.;
unii mai norocoi au gsit aici de munc;
pe muli i-a fcut s se simt mai aproape de cas, de prieteni, la
party-uri sau carnavaluri... la cort sau la foc de tabr... privete
numai fotografiile de la petrecerile Rombel i adu-i aminte ct de
bine s-a simit fiecare n acele momente.
Ce rmne ns mare realizare a ROMBEL este organizarea de
1
CU
V
NT
N
AIN
TE
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
-
2ntlniri. Indiferent unde, indiferent cnd... interaciunea, faptul c suntem
acolo i exist portia unei discuii, posibilitatea gsirii unui ceva nou, a unor
oameni deschii contactelor noi... e foarte important, mai ales pentru noii
venii. Pentru oricine, de altfel, chiar i pentru cei care sunt aici de mai muli
ani.
Dei vremurile (i noi odat cu ele) se schimb, unii pleac, alii vin,
o parte din cei vechi s-au mai tras pe la casa lor, avnd prioriti noi i timp tot
mai putin, n timp ce alii bat la u disperai s gseasc o slujb n El-dorado
Belgia, cred i sper c i n 2012 fiecare s gseasc pe Rombel un loc primitor,
n care s se exprime liber, s-i gseasc prieteni noi i rspuns la ntrebri, s
mai afle ce i cum mai e prin Belgia i s putem sta la taclale i s ieim la o bere
din cnd n cnd. Planuri i idei noi vom avea cu siguran, cred c s-au
ntmplat lucruri frumoase (vezi www.rombel.com -> Rombel -> Proiecte) pe
Rombel n aceti ani i merit, cu ajutorul vostru, s-l ducem mai departe, este
poate singurul loc romnesc din Belgia unde nu plou jumatate de an :-) i e
vizitabil 24h/24 de oriunde de pe Glob.
Publicarea acestei noi ediii a Ghidului Romnului n Belgia este
dovada participrii deschise a romnilor din Belgia la consolidarea unei
comuniti unite, comunitate exemplu pentru romnii de pretutindeni. Este
totodat un moment de recunotin i mulumire pentru toti cei care i
dedic o parte a timpului liber particip voluntar la consolidarea acestei
comuniti. Mulumim Dorin, mulumim Carmen Solomie (mama buna a
ghidului), Adnana, Talida, Vicentia, Nadia, Cornelia
Concluzie...
"Suntei pe Rombel, un forum ce funcioneaz de peste 10 ani, care a
adunat enorm de mult informaie, foarte probabil inclusiv cea pe care o
cutai. Iat ghidul unde gsii sintetizat toat aceast informaie. V invitm
s le consultai!"
Lectur placut!
Comunitatea ROMBEL
Moderator: Cornel Radu-Loghin
CU
V
NT
N
AIN
TE
1
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
-
311
3
1 3
7000
2012
-
44
more than 7000 members
casts LIVE
the
religious mass
Romanians in Belgium websiteRomanians in Belgium website
11
gium
1 3
-
5Capitolul 1
Bun venit n Belgia
s Regatul Belgiei - scurt istorie
s Personaliti belgiene
s Capitala Belgiei - Bruxelles
s Orae mai mari
s Arc peste timp - relaiile dintre Romnia i Belgia
Belgia - scurt istorie
Regatul Belgiei (neerlandez Koninkrijk Belgi, francez Royaume de
Belgique, german Knigreich Belgien), cunoscut colocvial ca Belgia
(neerlandez Belgi, francez Belgique, german Belgien) este situat la
frontiera dintre Europa germanic i cea latin. Este unul dintre membrii
fondatori ai Uniunii Europene i gzduiete majoritatea instituiilor acesteia,
precum i alte instituii internaionale importante, inclusiv sediul NATO
(OTAN). Belgia ocup un teritoriu de 30.528 km i are o populaie de
aproximativ 10,5 milioane de locuitori, nvecinndu-se cu rile de Jos,
Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Frana i Marea Nordului. Este
situat pe frontiera ce divide Europa germanic de Europa latin, iar cele dou
mari regiuni ale rii marcheaz acest lucru. Regiunea de limb neerlandez -
Flandra, situat n jumtatea de nord a rii, reprezint 58% din populaie, iar
regiunea de limb francez - Valonia, situat n jumtatea de sud, grupeaz
32% din populaie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingv, este o
enclav majoritar francofon situat n Regiunea Flamand, localizat n
apropierea frontierei flamando-valone i adpostete 10% din populaia
Belgiei. n regiunea estic a Valoniei triete comunitatea germanofon.
Numele "Belgia" este derivat din numele provinciei romane Gallia
Belgica, situat n extremitatea nordic a Galiei, locuit iniial de ctre belgi,
un amestec de popoare celtice i germanice. Acetia sunt menionai de ctre
Iulius Cezar n "Commentarii de Bello Gallico", fiind considerai cei mai
puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belg".
Contextul istoric particular a fcut ca organizarea politic belgian s
fie foarte complex. n secolul al XIX-lea, elita politic i economic majoritar
francofon n ntreaga ar a neglijat sistematic populaia flamand, care a
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
6contracarat printr-o micare de emancipare la sfritul secolului al XIX -lea i
nceputul secolului al XX-lea. La sfritul celui de-al doilea rzboi mondial,
comunitile francofone i neerlandofone au marcat politica statului prin
tendinele pronunate de autonomie. Tensiunile intercomunitare au crescut
iar unitatea statului a ajuns s fie pus n discuie. ncepnd din anii 70, o serie
de reforme instituionale au transformat statul unitar ntr-un stat federal cu
trei nivele de guvernare, menite s asigure un compromis care minimizeaz
tensiunile lingvistice, culturale i economice.
De la nfiinarea sa n 1831, Belgia este o monarhie constituional
ereditar. Regele, plasat de Constituie deasupra considerentelor ideologice
i religioase, a dezbaterilor politice i a intereselor economice, are rol de
arbitru si aprtor al unitii i independenei rii. Regele Albert al II-lea, al
aselea rege al belgienilor, a depus jurmntul la 9 august 1993. Este cstorit
cu Donna Paola Ruffo di Calabria i au mpreun trei copii: Prinul Philippe,
Prinesa Astrid i Prinul Laurent, care la rndul lor i-au ntemeiat familii.
Informaii despre monarhia belgian de la nceputuri i pn n prezent se
gsesc pe pagina web: www.monarchie.be.
eful statului este Regele, care are ns prerogative reduse. El
numete prim ministrul, dar acesta trebuie s aib sprijinul Parlamentului.
Prim ministrul este eful guvernului federal, format dintr-un numr egal de
minitri neerlandofoni i francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil
ce i are originile n Codul Napoleonian. Curtea de Casaie este nivelul cel mai
nalt al ierarhiei juridice, fiind superioar Curii de Apel. Parlamentul federal
este bicameral, format din Senat i Camera Reprezentanilor. Primul are 40
membri alei, 21 reprezentani ai comunitilor i 10 membri cooptai.
Membrii majori ai familiei regale aflai n lista de succesiune la tron sunt
senatori de drept. Camera Inferioar este format din 150 reprezentani alei
n 11 arondismente electorale, prin vot proporional. Deoarece Belgia este
una dintre puinele ri cu participare obligatorie la vot, nregistreaz una
dintre cele mai mari prezene la vot.
Pe lng nivelul federal, conform reviziei Constituiei din 1993, Belgia
are nc dou niveluri de administraie federal:
trei comuniti lingvistice: Comunitile flamand, francez
(redenumit de la 27 septembrie 2011 Fdration Wallonie
Bruxelles i al crei logo n culorile albastru, galben i rou amintete
de culorile drapelului romnesc) i germanofon;
trei regiuni:
Flandra, subdivizat n 5 provincii: Anvers, Limburg, Flandra de Est,
Flandra de Vest, Brabantul Flamand
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
7 Valonia, subdivizat n 5 provincii: Brabantul Valon, Namur, Lige,
Hainaut, Luxemburg
Regiunea Capitalei Bruxelles
Fiecare Comunitate i Regiune are propria adunare legislativ i
propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingv, ambele
Comuniti majore exersndu-i autoritatea pe teritoriul acesteia, existnd
ns i o Comisie Comunitar Comun.
Limbile naionale: francez, neerlandez, german
Moneda: euro (EUR)
Ziua naional: 21 iulie
Imnul naional: La Brabanonne
Drapel: 3 benzi verticale - negru, galben, rou. Culorile drapelului
sunt cele btute pe moneda vechiului ducat de Brabant, care avea gravat un
leu de aur (galben) pe un fundal de nisip (negru), cu gheare i dini nsngerai
(rou).
Deviza: Uniunea face fora!
Zile libere i de srbtoare la nivel naional: 1 Ianuarie, Patele, i
Lunea de dup Pate, 1 Mai, nlarea, Rusaliile, 21 Iulie, 15 August
(Adormirea Maicii Domnului), 1 Noiembrie (Srbtoarea Tuturor Sfinilor), 11
Noiembrie (Armistiiul din 1918), 25 Decembrie. Serviciile publice federale
sunt de asemenea nchise n 15 Noiembrie (Srbtoarea Regelui).
Belgia are o istorie i ca stat colonial, dar aceast aventur se termin
n 1960, respectiv 1962.
Regele Leopold al II-lea primete n 1885, cu titlu privat, Statul
Independent Congo cu scopul de a asigura o colonie pentru Belgia. Acest
teritoriu este actualul stat Republica Democratic Congo care devine
domeniul personal al regelui. Acesta l cedeaz statului belgian doar n 1908,
ca urmare a presiunilor internaionale. Pe data de 30 iunie 1960, colonia
Congo devine independent.
La sfritul Primului Rzboi Mondial Belgia obine, din partea Ligii
Naiunilor, tutela vechilor colonii germane Rwanda i Burundi. Prin Tratatul de
la Versailles din 1919, zona oraelor germane Eupen i Malmedy a fost
acordat Belgiei. Rwanda, care a devenit parte a Africii de Est Germane n
1890, a fost vizitat de europeni pentru prima oar n 1854. n Primul Rzboi
Mondial a fost ocupat de trupele belgiene i ulterior a devenit mandat
belgian al Ligii Naiunilor, mpreun cu Burundi, sub numele Ruanda-Urundi.
Mandatul a devenit teritoriu al trustului ONU n 1946. Pn cnd Congo
Belgian i-a obinut independena, Ruanda- Urundi a fost administrat ca parte
a coloniei. Belgia a pstrat dominaia Tutsi la nceput, ns n cele din urm a
ncurajat mprirea puterii ntre Tutsi i Hutu. Conflictul etnic a degenerat
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
ntr-un rzboi civil n 1994.
La sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, traumatizat de cele
dou ocupaii din ultimele rzboaie, Belgia este unul dintre promotorii cei mai
ferveni ai securitii colective n cadrul parteneriatului atlantic, ce a dus la
formarea Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord a crui membru este din
1949. Din 1966 n urma retragerii Franei din structurile de comand comune,
sediul NATO (OTAN) este situat la Bruxelles.
n 1952 Belgia este unul dintre membrii fondatori ai Comunitii
Europene a Crbunelui i Oelului, iar n 1957, n urma semnrii Tratatului de
la Roma, Belgia devine unul dintre membrii fondatori ai Comunitii
Economice Europene, precursorul Uniunii Europene. Bruxelles este una dintre
cele trei capitale ale acesteia, oraul gzduind majoritatea instituiilor
principale. Consiliul European definete orientrile i prioritile politice
generale ale Uniunii Europene. Fostul prim ministru belgian, Herman Van
Rompuy, a devenit preedintele Consiliul European odat cu intrarea n
vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. De la 1 iulie la 31
decembrie 2010, Belgia deine preedinia Consiliului Uniunii Europene. n
plus oraul Mons va juca rolul de capital cultural european n 2015 -
http://www.mons2015.eu. Alte orae belgiene care au fost capitale culturale
sunt Antwerpen (1993), Bruxelles (2000) i Bruges (2002).
Personaliti belgiene
Belgia este cunoscut la nivel internaional pentru specialitile ei
gastronomice. Numeroase restaurante belgiene pot fi gsite n ghiduri
gastronomice importante, ca de exemplu Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii
prjii i midiile sunt printre cele mai cunoscute specialiti belgiene, dar
exist numeroase specialiti locale. ara este renumit pentru ciocolata
produs aici dar i pentru cele peste 500 specialiti de bere. Berea Belgian
conine una dintre cele mai mari varieti de beri de calitate din lume, de la
bere blond i brun pn la celebrele beri trapiste i lambic. Originile berii
belgiene se gsesc n evul mediu cnd mnstirile o produceau pentru
consumul propriu i mai trziu ca un mijloc de a-i rotunji veniturile.
Fotbalul i ciclismul sunt sporturi populare n rndul belgienilor. Eddy
Merckx este considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. n fotbal,
Jupiler League este competiia fotbalistic cea mai important, iar cluburi ca
R.S.C. Anderlecht au avut deseori succese importante pe plan european. Dou
juctoare de tenis belgiene s-au clasat pe prima poziie n clasamentul WTA:
Kim Clijsters i Justine Henin, ambele avnd recent o revenire spectaculoas n
circuitul profesional de tenis. Circuitul Spa-Francorchamps gzduiete Marele
Premiu al Belgiei din calendarul competiiei Formula 1. Pilotul belgian Jacky
Ickx a ctigat 8 mari premii i a terminat de dou ori pe locul II n Campionatul
8 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
9Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este un alt pilot belgian care a ctigat
3 curse n 1989 i 1990. n 1920 oraul Antwerpen a gzduit Jocurile Olimpice
de var, n 2000 Belgia a gzduit mpreun cu Olanda, Campionatul European
de Fotbal, iar Beneluxul i-a depus candidatura pentru a gzdui ediia din 2018
a Campionatului Mondial de Fotbal.
Personaliti belgiene: desenatorii Herg (Tintin), Peyo (Les
Schtroumpfs), Morris (Lucky Luke), Willy Vandersteen (Bob et Bobette);
scriitorii: Georges Simenon (Maigret), Henri Michaux, Maurice Carme,
Philippe De Riemaecker, Franois Weyergans, Amlie Nothomb, Maurice
Maeterlinck, mile Verhaeren et Christian Dotremont; pictorii Ren Magritte,
Paul Delvaux, Pierre-Paul Rubens i pictorii flamanzi Pieter Bruegel cel Btrn,
Antoine Van Dyck, Jan Van Eyck. Nu trebuie uitai nici arhitecii Victor Horta,
Henry van de Velde, Alphonse Balat, Gustave Serrurier-Bovy sau cntreii:
Jacques Brel, Salvatore Adamo, Maurane, Lara Fabian, Axelle Red ori grupurile
muzicale Clouseau i Sttellla. Nu trebuie uitat nici Adolphe Sax, inventatorul
saxofonului.
Memorialul Van Damme (Memorialul Ivo Van Damme la origine) este
o competiie de atletism ce se deruleaz anual la Bruxelles, pe stadionul Roi
Baudouin, de obicei n ultimul weekend din luna august sau primul weekend
din septembrie. Memorialul este pe ordinea de zi a Ligue de Diamond 2010,
competiie care a nlocuit Golden League. A fost creat n 1977 de un grup de
jurnaliti pentru a onora memoria atletului belgian Ivo Van Damme, dublu
medaliat cu argint la Jocurile Olimpice de var din 1976 de la Montreal i care a
fost una dintre cele mai mari sperane europene la semi-fond.
Cea mai prestigioas competiie de ciclism, Turul Franei, ajuns la cea de-a
97-a ediie, a avut n 2010 dou etape n Belgia, una pentru sprinteri, iar alta n
genul curselor clasice. Ciclitii au marcat astfel i cea de-a 65-a aniversare a
celui care a ctigat Turul Franei de 5 ori: Eddy Merckx. Scurt istoric: 9 sosiri de
etap au fost organizate pe teritoriul oraului Bruxelles de la creearea Turului,
iar n 1958 i 1962 oraul a gzduit numai plecri de etap. Printre ciclitii
originari din Bruxelles, Philippe Thys a marcat istoria Turului. Cursa a
srbtorit de altfel i a 90-a aniversare a triplei sale performane (1913, 1914,
1920).
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise cteva obiective
din Belgia, printre care: Ansamblul Bguinages flamands (1998), Piaa
Central (Grote Markt / Grand' Place) din Bruxelles (1998), Turnurile
nalte cu ceas (Beffrois / Belfriede) (1995, 2005), Cariera neolitic de silex
(cremene) de la Spiennes (Mons) (2000), Catedrala din Tournai (2000) i
Centrul istoric din Bruges / Brgge (2000).
Capitala Belgiei - Bruxelles
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
Regiunea Capitalei Bruxelles (francez Rgion Bruxelles-Capitale,
neerlandez Brussels Hoofdstedelijk Gewest, german Region Brssel-
Hauptstadt) este una dintre cele 3 regiuni ale statului federal belgian. Este
format din 19 comune, cu o suprafa total de 161 km, complet urbanizat
i cu o populaie de peste un milion de locuitori. Regiunea este predominant
francofon - aproximativ 85-90% din populaie este vorbitoare de francez
(inclusiv imigranii), i circa 10-15% sunt vorbitori de neerlandez. n ianuarie
2006, 73.1% din populaie erau ceteni belgieni, 4.1% francezi, 12.0%
ceteni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprim de obicei n
francez sau englez), 4.0% ceteni marocani, iar 6.8% ali ceteni din afara
UE.
Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles (STIB) opereaz
metroul din Bruxelles i o reea de linii de autobuz i tramvai, dar se ocup i de
administraia drumurilor n cele 19 comune.
10
IdxDenumirefrancez
Denumireneerlandez
Suprafa Populaie Cod potal
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Anderlecht
Bruxelles
Ixelles
Etterbeek
Evere
Ganshoren
Jette
Koekelberg
Auderghem
Schaerbeek
Berchem-Sainte-Agathe
Saint-Gilles
Molenbeek-Saint-Jean
Saint-Josse-ten-Noode
Woluwe-Saint-Lambert
Woluwe-Saint-Pierre
Uccle
Anderlecht
Brussel
Elsene
Etterbeek
Evere
Ganshoren
Jette
Koekelberg
Oudergem
Schaarbeek
Sint-Agatha-Berchem
Saint-Gillis
Sint-Jans-Molenbeek
Sint-Joost-ten-Node
Sint-Lambrechts-Woluwe
Sint-Pieters-Woluwe
Ukkel
17.74
32.61
6.34
3.15
5.02
2.46
5.04
1.17
9.03
8.14
2.95
2.52
5.89
1.14
7.22
8.85
22.91
100.967
153.659
80.754
43.311
34.987
21.864
45.027
19.326
30.183
119.573
21.074
45.873
85.360
25.030
49.336
38.712
76.909
1070
1000,1020,1120,1130
1050
1040
1140
1083
1090
1081
1160
1030
1082
1060
1080
1210
1200
1150
1180
18
19
Forest
Watermael-Boitsfort
Vorst
Watermaal-Bosvoorde
6.25
12.93
49.320
24.178
1190
1170
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
11
Societile de transport flamand De Lijn i valon TEC, asigur
legturi rutiere ntre Bruxelles i celelalte regiuni ale Belgiei. Societatea
Naional de Ci ferate Belgian leag majoritatea localitilor importante, iar
o serie de servicii feroviare internaionale, precum Thalys, Eurostar, TGV, ICE,
fac legatura cu marile capitale europene. Regiunea este de asemenea
deservit de dou aeroporturi, Aeroportul Internaional Bruxelles Zaventem
i Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud.
ncepnd cu anul 1991, floarea de iris este emblema Regiunii
bruxelloise, iar alegerea simbolului s-a fcut pe baza prezenei milenare a
plantei n regiune.
Orae mai mari
Antwerpen (francez Anvers, englez Antwerp, spaniol Amberes)
este capitala regiunii Flandra i unul din cele mai mari porturi europene.
Muzeul Plantin-Moretus a fost nscris n anul 2005 n patrimoniul cultural
mondial UNESCO. Antwerpen ....oraul lui Rubens, centrul mondial al
diamantelor, oraul creatorilor de mod de renume, o metropol primitoare,
animat i multicultural.
Lige (neerlandez Luik, valon Lidje, german Lttich ) este capitala
provinciei cu acelai nume din Valonia, este situat pe cursul fluviului Meuse i
are o populaie de 189.510 locuitori. Timp de 8 secole, Lige a fost capitala
unui principat ecleziastic. Datorit trecutului su istoric, oraul este bogat n
vechi monumente laice i religioase, muzee, locuri de promenad. Revoluia
Francez a provocat dizolvarea Principatului de Lige i anexarea sa la Frana
n 1795. Prin Congresul de a Viena (1815) Lige este cedat rilor de Jos.
Revoluia de la 1830 are ca rezultat independena noului stat belgian, ce
include provincia i oraul Lige.
Anual, de Ziua Eroilor (nlarea), Ambasada Romniei la Bruxelles
continu tradiia de omagiere a militarilor romni care i dorm somnul de veci
1
2
3 34
56
7
8
9
1011
12
13 1415
16
17
18
19
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
n pmntul Belgiei la monumentul romnesc din cadrul Memorialului
Interaliat de la Cointe - Rue St Maur 93, 4000 Cointe (Lige).
Brgge (francez Bruges) este capitala provinciei Flandra de Vest din
regiunea Flandra, fiind numit i "Veneia Nordului". Basilica din Brgge
pstreaz, potrivit legendei, un flacon cu Sfntul Snge al lui Iisus Hristos. Din
anul 2000, centrul istoric vechi al oraului este inclus pe lista patrimoniului
cultural mondial UNESCO.
Namur (neerlandez Namen) este capitala politic a Valoniei, partea
francofon a Belgiei. Dei cldirile vechi nu s-au conservat pn astzi,
Citadela merit vizitat, datorit muzeelor excelente. Una dintre cele mai
impresionante cldiri este Catedrala Saint Aubin, construit ntre 1751 i 1767
i care prezint influene italiene. Vechiul turn St. James construit n 1385 este
singura clopotni a oraului. Picioroangele reprezint sportul specific
oraului. n Evul Mediu fluviul Meuse inunda lunca i din aceast cauz, pentru
a ajunge n Namur, locuitorii din Djambe veneau pe catalige. De asemenea,
locuitorii din Namur foloseau alte catalige pentru a ajunge n lunci. Uneori,
pentru aface o glum proast, locuitorii din Namur i cei din Djambe se
mpingeau unii pe alii n ap. Astfel s-a nscut sportul picioroangelor, cele
dou orae formnd dou echipe care se nfrunt.
Arc peste timp - relaiile dintre Romnia i Belgia***
Relaiile politico-diplomatice
Anul 2010 a marcat mplinirea a 130 de ani de relaii diplomatice
bilaterale ntre cele dou ri.
n 1838, Belgia nfiineaz la Galai primul su consulat, mutat n
1842 la Bucureti i transformat, n 1870, n agenie diplomatic. Dup 1855
sunt nfiinate consulate i viceconsulate la: Brila, Craiova, Iai, Constana i
Sulina. nfiinarea legaiei Romniei la Bruxelles n martie 1880 a fost urmat
de deschiderea, n 1881, de consulate onorifice la Bruxelles i Lige, n 1921 la
Namur i n 1932 la Louvain. Totodat, n 1919 s-a nfiinat la Bruxelles Camera
de Comer belgo-romn.
n perioada celui de-Al Doilea Rzboi Mondial relaiile diplomatice
au fost ngheate, fiind reluate n 1946 i ridicate la nivel de ambasad la 3
decembrie 1963.
Dup 1989, dialogul politic a avut un ritm ascendent, iar domeniile
de cooperare s-au diversificat pe fondul susinerii constante a Belgiei pentru
obiectivele Romniei de integrare n Uniunea European i NATO. innd
seama de structura specific a statului federal belgian, Guvernul Romniei a
ncheiat acorduri separate i cu entitile flamand i valon.
Reprezentarea diplomatic a Romniei n Belgia este asigurat de
12 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
domnul ambasador Ovidiu Dranga, care i-a prezentat scrisorile de acreditare
la 9 aprilie 2008. Belgia este reprezentat la Bucureti de domnul Leo DAES,
care i-a prezentat scrisorile de acreditare la 5 septembrie 2008.
De-a lungul anilor, cu prilejul contactelor la nivel nalt (ef de stat,
prim-ministru, ministru al afacerilor externe), a fost reiterat sprijinul Belgiei
pentru reformele din Romnia, calitatea excelent a relaiilor politice, dar i
dinamica deosebit a relaiilor economice n ultimii ani. Repere: la 16 iunie
2005 Preedintele Romniei Traian Bsescu a fost primit n audien de M.S.
regele Albert II. n 2006 Romnia a primit o delegae a Uniunii
Interparlamentare (UIP) Grupul de prietenie Romnia - Belgia din cadrul
legislativului federal belgian. n 2007 ntrevederea preedintelui Traian
Bsescu cu membrii casei regale belgiene, s-a organizat n cadrul Festivalului
Europalia de la Palatul Bozar. n perioada 7-9 iulie 2009 a avut loc vizita de stat
n Romnia a regelui Albert II i a reginei Paola.
Cultur, cadrul juridic, economie
Schimburile n domeniile culturii, nvmntului, cercetrii i presei
au fost la cote deosebit de sczute pn n 1990. Conform cu Acordul de
colaborare cultural ntre Romnia i Belgia, s-au ncheiat programe de
schimburi culturale, concretizate n: concerte, festivaluri artistice, expoziii de
art plastic etc. Romnia ocup, dup Frana i Provincia Quebec, locul al 3-
lea n rndul partenerilor culturali ai Comunitii valone din Belgia (ca volum al
schimburilor i buget alocat). Repere: Protocolul de cooperare ntre Academia
Romn i Academia Regal de tiine, Litere i Arte Frumoase (flamand) din
Belgia; la data de 26 mai 2000 la Antwerpen a avut loc inaugurarea oficial a
Centrului de Studii Romneti (Centrum voor Roemenie Studies - Ceres). La 14
februarie 2008 la Bruxelles s-a semnat Carta de Parteneriat ntre Guvernul
Comunitii Franceze din Belgia i Guvernul Romniei, ca parte a Programului
Limb i cultur de origine (LCO) - vizeaz extinderea proiectului pilot al
Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului de predare a cursului opional
de limb, cultur i civilizaie romneasc n coli din diferite state europene.
ncepnd cu anul 2010 n cadrul Universitii Libere din Bruxelles (ULB) exist
un Lectorat de limba romn, gzduit de Facultatea de Filozofie i Litere -
funcioneaz pe baza Protocolului semnat n luna iulie 2010 ntre Institutul
Limbii Romne i Universitatea Liber Bruxelles.
Cadrul juridic este comparabil cu cel existent ntre Belgia i celelalte
ri central-europene. Baza juridic a relaiilor bilaterale s-a consolidat n
perioada 1996-1998, semnndu-se acorduri pentru garantarea investiiilor,
evitarea dublei impuneri, colaborarea cultural-tiinific i tehnologic,
asisten juridic i cooperarea cu regiunile i comunitile Flandra i Valonia.
Schimburile comerciale se deruleaz, n principal, n baza Tratatului privind
13
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
aderarea Bulgariei i Romniei la UE, semnat la 25 aprile 2005, n Luxemburg.
Alte acorduri :
Acordul ntre Guvernul Romniei i Uniunea Economic Belgo -
Luxemburghez privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor,
semnat n martie 1996, n vigoare din 2001, pe o perioad nedeterminat;
Convenia pentru evitarea dublei impuneri i prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit i pe capital, semnat n martie 1996, a
intrat n vigoare n 1999.
Printre principalii investitori belgieni n Romnia se numr:
Interbrew (industrie alimentar), Solvay (chimie i petrochimie), Electrabel
(energie), Delhaize (distribuie), Recticel (spume poliuretanice), Coilprofil
(produse siderurgice), Ergon ( materiale de construcii), VPK (ambalaje din
carton ondulat), WDP, Bel-Rom, Liebrecht & wooD NV (imobiliare).
Oportuniti de export pentru societile romneti: IT&C, automobile,
maini i dispozitive mecanice, aparate i materiale electrice, articole
metalice, din polietilen i cauciuc, confecii textile, mobil i vinuri.
Inedit: La Maratonul anual de la Bruxelles care a avut loc duminic,
10 octombrie 2010, un romn a dedicat cursa pe care a fcut-o aniversrii a
130 de ani de relaii diplomatice romno- belgiene. Domnul Ilie Rou, ofier n
rezerv al Armatei Romne, a alergat ntreaga curs purtnd trei drapele: al
Romniei, Belgiei i cel al Uniunii Europene.
*** sursa: site-ul Ambasadei Romniei n Belgia http://bruxelles.mae.ro/
14 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
BU
N V
EN
IT
N
B
EL
GIA
1
-
Capitolul 2
Uniunea European - Instituii, simboluri
i accesul la o carier european
s Instituiile Uniunii Europene
s Organisme ale UE
s Valorile i simbolurile UE
s Cariera n Instituiile Europene
s Etapele concursului
s Sfaturi pentru candidai
s Categorii de personal/ tipuri de posturi
Uniunea European i are originile n Comunitatea European a
Oelului i Crbunelui, nfiinat n 1951 prin Tratatul de la Paris i n
Comunitatea Economic European format n 1957 prin semnarea Tratatului
de la Roma de ctre 6 state: Frana, Germania, Italia i Benelux (Belgia, Olanda
i Luxemburg). n cei peste 50 de ani de existen, Comunitatea Economic
European s-a extins prin aderri succesive ale altor state europene,
transformndu-se ntr-o comunitate economic i politic - Uniunea
European. n prezent numr 27 de state membre i are instituii i
organisme cu caracteristici supranaionale i interguvernamentale. Uniunea
European nu este o federaie ca SUA i nici o simpl cooperare
interguvernamental precum Naiunile Unite. rile membre rmn naiuni
independente, dar i pun n comun suveranitatea lor pentru a obine mai
mult putere economic i influen pe plan mondial, o putere la care nu ar fi
putut ajunge nici una dintre ele separat. Statele i deleag o parte din puterea
lor de decizie ctre instituiile europene pe care le-au creat de comun acord,
astfel nct deciziile luate la nivel european s fie democratice, innd cont de
interesele tuturor rilor.
n perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010 Belgia a deinut preedinia
Consiliului Uniunii Europene (UE): http://www.eutrio.be
Tratatul de la Lisabona a fost semnat de cele 27 de state membre la
13 decembrie 2007 i a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009. De unde
necesitatea unui nou tratat? Uniunea European s-a schimbat. Numrul de
state membre este acum de patru ori mai mare. Lisabona modific Tratatul
privind Uniunea European i Tratatele CE (fr a le nlocui) i pune la
15
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face
fa provocrilor viitoare i a rspunde ateptrilor cetenilor. Care sunt cele
mai importante modificri instituionale?
Fiecare stat membru va avea propriul comisar, Parlamentul
European poate avea cel mult 751 de membri, un stat poate avea maxim 96 i
minim 6 reprezentani. Creeaz dou posturi noi: Preedintele Consiliului
European, numit pentru o perioad de doi ani i jumtate i de asemenea,
naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de
securitate, care este n acelai timp i unul dintre vicepreedinii Comisiei i
prezideaz lucrrile Consiliului Relaii Externe. Fostul premierul belgian,
Herman Van Rompuy, este primul preedinte al UE, iar comisarul Catherine
Ashton a preluat postul de ef al diplomaiei. Mai mult, UE are personalitate
juridic la fel ca un stat, i nu ca o organizaie internaional. Pentru prima
dat, exist o dispoziie care prevede c un stat membru se poate retrage din
UE dac dorete. Tot n premier, parlamentele naionale vor avea o
contribuie direct la procesul decizional european - toate legile UE propuse
trebuie transmise parlamentelor naionale. Codecizia desemneaz puterea
PE de a legifera n comun i n mod egal cu Consiliul de Minitri, devenind
procedur legislativ ordinar. Aceasta nseamn c procesul decizional al
UE se va baza pe dubla legitimitate a cetenilor i a statelor membre.
Instituiile Uniunii sunt:
Parlamentul European- http://www.europarl.europa.eu
Consiliul European - http://european-council.europa.eu
C o n s i l i u l U n i u n i i E u r o p e n e ( d e M i n i t r i ) -
http://www.consilium.europa.eu/
Comisia European - http://ec.europa.eu
Curtea de Justiie a Uniunii Europene - http://curia.europa.eu
Banca Central European - http://www.ecb.int/
Curtea de Conturi - http://eca.europa.eu
n afar de acestea, mai sunt i alte organisme:
Comitetul Regiunilor;
Comitetul Economic i Social European;
Banca European de Investiii.
A. INSTITUII ALE UNIUNII EUROPENE
Parlamentul European
Parlamentul European este instituia UE aleas n mod direct care
reprezint cetenii statelor membre. Tratatul extinde numrul de domenii n
16 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
care Parlamentul European va legifera n comun cu Consiliul de Minitri i
consolideaz puterile sale bugetare. Aceast putere comun a Parlamentului
i a Consiliului de Minitri poart numele de codecizie, care de altfel va deveni
procedura legislativ ordinar. Rolurile legislativ i bugetar ale instituiei se
vor consolida.
Alegerile au loc o dat la cinci ani, fiecare cetean UE avnd dreptul
de a vota i de a candida, indiferent unde locuiete n UE. Cele mai recente
alegeri au avut loc n iunie 2009. Astfel, Parlamentul exprim voina
democratic a celor aproximativ 500 de milioane de ceteni ai Uniunii i are
736 de membri (MPE), care nu sunt grupai n funcie de rile de origine, ci de
afinitile politice la nivelul UE. Jerzy Buzek a fost ales preedinte al PE la 14
iulie 2009, cu un mandat de doi ani i jumtate (pn n ianuarie 2012).
Parlamentul European i desfoar activitatea n trei sedii: Bruxelles
(Belgia), Luxemburg i Strasbourg (Frana). La Luxemburg se afl sediul
administrativ (Secretariatul General). Reuniunile ntregului Parlament,
cunoscute sub numele de sesiuni plenare, au loc la Strasbourg i uneori la
Bruxelles. Reuniunile comisiilor parlamentare au loc tot la Bruxelles.
Parlamentul ndeplinete trei funcii principale:
Adopt legile europene n colaborare cu Consiliul, n multe
domenii de politici publice. Faptul c PE este ales prin vot direct de
ctre cetenii UE reprezint o garanie a legitimitii democratice a
legislaiei europene.
Exercit controlul democratic asupra celorlalte instituii UE, n
special asupra Comisiei. Deine puterea de a aproba/ respinge
comisarii nominalizai i are dreptul de a cere ntregii Comisii s
demisioneze.
Controlul finanelor publice. mpreun cu Consiliul, deine
autoritatea asupra bugetului UE i poate influena cheltuielile.
Adopt sau respinge ntregul proiect de buget.
Consiliul European
Consiliul European nu exercit funcii legislative, este alctuit din cei
mai nali reprezentani politici alei ai statelor membre prim-minitrii i
preedinii cu puteri executive - i asigur direcia politic a Uniunii. Prin
Tratatul de la Lisabona, Consiliul European devine o instituie UE cu drepturi
depline, avnd i un preedinte (funcie nou creat) - n prezent este vorba
despre fostul prim - ministru belgian, Herman Van Rompuy. naltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
particip la lucrrile Consiliului European. Reuniunile au loc de dou ori pe
semestru, de obicei la Bruxelles, n cldirea Justus Lipsius. Este asistat de
Secretariatul General al Consiliului.
17
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Consiliul Uniunii Europene
Consiliul este principalul organ de decizie al UE, reprezint statele
membre. Este denumit i Consiliu de Minitri i are puteri legislative i
bugetare comune cu Parlamentul European. Un sistem numit dubl
majoritate va fi introdus ncepnd din 2014: deciziile Consiliului vor avea
nevoie de sprijinul a 55 % din statele membre, reprezentnd cel puin 65 % din
populaia european. Prin Tratatul de la Lisabona, naltul Reprezentant al
Uniunii pentru politica extern i de securitate/ vicepreedintele Comisiei va
prezida Consiliul Minitrilor afacerilor de externe.
Consiliului i revin ase responsabiliti eseniale.
adopt legi europene n colaborare cu Parlamentul, n multe
domenii de politici publice;
coordoneaz politicile economice i sociale generale ale statelor
membre
ncheie acorduri internaionale ntre UE i alte ri sau organizaii
internaionale;
aprob bugetul UE, n colaborare cu Parlamentul;
definete/pune n aplicare politica extern i de securitate comun a
UE (PESC) pe baza orientrilor prevzute de Consiliul European;
coordoneaz cooperarea ntre instanele naionale i autoritile
poliieneti n materie penal.
n total exist nou configuraii (formaiuni) diferite ale Consiliului.
Preedinia i revine prin rotaie fiecrui stat membru, pentru o
perioad de 6 luni.
Comisia European
Comisia este independent de guvernele naionale, scopul este de a
reprezenta n mod independent interesele Uniunii n ansamblu. Elaboreaz
propuneri de legi europene noi, pe care le prezint PE i Consiliului. Este
organul executiv al UE. La fel ca PE i Consiliul, Comisia European a fost
nfiinat n anii 50 n temeiul Tratatelor fundamentale ale UE. Comisia
rspunde n faa Parlamentului European. Se asigur c tratatele i legislaia
european sunt respectate de toate statele membre. Este singura instituie cu
autoritatea general de a iniia propuneri de texte legislative. La un interval de
cinci ani este numit o nou Comisie, n termen de ase luni de la alegerile
pentru PE. ntre membrii Comisiei 2010-2014 se numr i Dacian Ciolo -
Comisar european pentru Agricultur i dezvoltare rural.
18 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Curtea de Justiie a Comunitilor Europene
Curtea de Justiie, cu sediul la Luxemburg, a fost nfiinat n anul
1952, pentru ca legea european s fie interpretat i aplicat n acelai fel pe
ntreg teritoriul Uniunii. Judec litigiile dintre statele membre, dintre
instituiile europene, dintre companii i dintre indivizi. Este format din 27 de
judectori i 8 avocai generali numii pe 6 ani, cu posibilitate de rennoire.
Romnia este reprezentat de Camelia Toader. n 1989 a luat fiin Tribunalul
de Prim Instan, care se ocup n special de conflicte aduse n instan de
ctre persoane fizice, companii sau unele organizaii, precum i de cazuri
legate de concuren. Are n componen cel puin un judector din fiecare
stat membru, Romnia fiind reprezentat de Valeriu Ciuca. Pentru
soluionarea litigiilor dintre Comunitatea European i funcionarii si a fost
nfiinat Tribunalul Funciei Publice.
De la crearea sa, n 1952, misiunea Curii de Justiie este de a garanta
respectarea legii n interpretarea i aplicarea" tratatelor.
Banca Central European
BCE a fost nfiinat n 1998, are sediul n Germania, la Frankfurt am
Main i este complet independent de instituiile europene; este
responsabil cu asigurarea stabilitii preurilor i colaboreaz strns cu
bncile centrale naionale ale statelor din zona euro, formnd grupul numit
Eurosistem. n plus, BCE mpreun cu bncile centrale naionale din statele
membre formeaz Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC). Cele 16
state care au adoptat moneda euro sunt: Belgia, Germania, Irlanda, Spania,
Frana, Italia, Luxemburg, arile de Jos, Austria, Portugalia, Finlanda, Grecia,
Slovenia, Cipru, Malta i Slovacia (2009). Danemarca i Regatul Unit sunt
state membre cu statut special.
Curtea European de Conturi
nfiinat n 1975 cu sediul la Luxemburg, este responsabil de
colectarea i utilizarea corect i legal a fondurilor europene, provenite de la
contribuabilii europeni, fiind n acelai timp auditor extern al UE. Are 27 de
membri, numii pentru un mandat de 6 ani, ce poate fi rennoit. Romnia este
reprezentat de Ovidiu Ispir. Curtea de Conturi ca instituie, nu deine nici un
fel de putere legal. Dac descoper neregulariti sau fraude, sesizeaz
Oficiul European de Lupt Antifraud - OLAF. nfiinat n 1999 n cadrul
Comisiei, OLAF are un statut independent special i are misiunea de a conduce
investigaiile administrative antifraud.
Bugetul Uniunii se ridic la aproximativ 120 de miliarde de euro, n jur de 1%
19
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
din venitul naional brut (VNB) al celor 27 de state membre. n raport cu
bugetele naionale, acesta este un procent redus. Bugetul este stabilit n
fiecare an n contextul unor cadre financiare pe apte ani de ctre Consiliu
i Parlament. Comisia European propune bugetul, ea fiind, de asemenea,
responsabil de execuia lui.
Membrii Curii de Conturi sunt numii pentru un mandat de ase ani,
rennoibil i aleg dintre ei un preedinte, pe o perioad de 3 ani.
B. ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE
Banca European de Investiii
BEI a fost creat n 1958, pe baza Tratatului de la Roma, cu sediul la
Luxemburg. Este deinut de statele membre, care contribuie cu capital n
funcie de puterea economic proprie. Rolul iniial era de a finana investiiile
majore de infrastructur, ns, n ultimele decenii, a finanat i alte proiecte,
dac investiiile au fost compatibile cu politicile europene. Principalele
domenii de acordare de credite sunt creterea competitivitii, promovarea
procesului de integrare economic, protecia mediului, modernizarea
reelelor europene de transport. BEI finaneaz i investiii n rile care au
ncheiat acorduri de cooperare economic cu UE (rile din zona Mrii
Mediterane, Africa, zona Caraibelor, Pacific). mpreun cu Fondul European
de Investiii (FEI) formeaz Grupul BEI. FEI exist din 1994 pentru a sprijini
apariia i dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii. Web:
http://www.eib.org/
Fondul European de Investiii
FEI a fost creat n 1994 pentru a susine ntreprinderile mici.
Acionarul su majoritar este Banca European de Investiii, alturi de care
formeaz ,,Grupul BEI. Ofer capital de risc pentru ntreprinderile mici i
mijlocii (IMM-uri), n special pentru societile recent nfiinate i pentru cele
cu orientare tehnologic. n plus, furnizeaz garanii instituiilor financiare (de
exemplu bncilor) pentru a acoperi mprumuturile acordate IMM-urilor. FEI
nu este o instituie creditoare: nu acord credite sau subvenii i nici nu
investete direct n vreo societate. n schimb, acioneaz prin bnci i ali
intermediari financiari, folosind fie propriile fonduri, fie pe cele ncredinate
de BEI sau de UE. Este activ n statele membre ale UE i n Croaia, Turcia i n
trei state AELS (Islanda, Liechtenstein i Norvegia). Web: http://www.eif.org/
Ombudsman-ul European (Mediatorul European)
20 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Mediatorul European, instituie cu sediul la Strasbourg, primete i
investigheaz plngerile cetenilor europeni asupra eventualelor nclcri
ale legii de ctre instituiile europene; ancheteaz, elaboreaz rapoarte
pentru Parlament, dar nu poate impune sanciuni. Este complet independent
i imparial; de obicei, face anchete n baza unei plngeri, ns poate investiga
i din proprie iniiativ. La 20 ianuarie 2010, P. Nikiforos Diamandouros a fost
reales n funcia de Ombudsman European de ctre PE.
Ombudsmanul nu poate investiga:
plngeri mpotriva autoritilor naionale, regionale sau locale din
statele membre, nici chiar n cazul n care plngerile se refer la
chestiuni privind UE;
activitile tribunalelor naionale sau ale ombudsmanilor naionali;
plngerile mpotriva societilor comerciale sau a persoanelor fizice.
Condiii de ndeplinit pentru a depune o plngere: trebuie s fii
rezident al UE, s fi ncercat s soluionezi incidentul mai nti cu instituia n
cauz, cazul s nu fi fost adus n instan i s nu fi trecut mai mult de 2 ani de la
incident.
Contact: 1 Avenue du Prsident Robert Schuman
CS 30403
FR - 67001 Strasbourg Cedex
Tel. +33 (0)3 88 17 23 13, Fax +33 (0)3 88 17 90 62;
Web: http://www.ombudsman.europa.eu
Pentru a obine rspunsuri la orice ntrebare privind UE, putei suna
la numrul gratuit EUROPE DIRECT: 00 800 6 7 8 9 10 11
Autoritatea European pentru Protecia Datelor
Este un organism independent de supraveghere al crui obiectiv este
protecia vieii private i a datelor cu caracter personal. Autoritatea a fost
nfiinat n 2001i este funcional din 2004, avnd sediul la Bruxelles. Orice
persoan care consider c datele sale cu caracter personal colectate,
prelucrate sau utilizate de o instituie european sunt eronate sau au fost
dobndite ilegal, poate nainta o plngere, iar dac aceasta este ntemeiat,
Responsabilul European poate facilita trimiterea cazului la Curtea de Justiie.
ncepnd cu luna ianuarie 2009, Peter Hustinx a fost redesemnat Controlor
european pentru protecia datelor, iar Giovanni Buttarelli a fost numit
Controlor adjunct. Ambii dein un mandat de 5 ani. Web:
http://www.edps.europa.eu
21
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Organisme consultative
Comitetul Economic i Social European - http://eesc.europa.eu
Este o platform instituional, consultativ, datorit creia
reprezentanii mediilor socio - economice europene pot i chiar trebuie s-i
exprime punctele lor de vedere asupra politicilor comunitare. Comitetul a fost
instituit prin Tratatul de la Roma din 1957. Compoziie: 344 membri, avnd
titlul de consilieri; sunt propui de guvernele naionale i numii de Consiliul
Uniunii Europene pentru o perioad de 4 ani. n octombrie 2010 a avut loc
renoirea. Consilierii sunt organizai n 3 grupe. angajatori, salariai i activitai
diverse.
Comitetul Regiunilor - http://cor.europa.eu/
nfiinat n 1994, CoR este un organ consultativ alctuit din
reprezentani ai autoritilor regionale i locale europene. Se impune
consultarea CoR nainte de adoptarea unor decizii la nivelul UE n domenii
precum politica regional, mediul, cultura, educaia i transportul care sunt,
fr excepie, domenii de interes local i regional. CoR are 344 de membri din
cele 27 de ri, activitatea sa fiind organizat n ase comisii diferite. Acestea
examineaz propuneri, dezbat i discut n scopul elaborrii avizelor oficiale
privind chestiunile eseniale.
Organisme interinstituionale
Serviciul European de Aciune Extern
A fost lansat la 26 iulie 2010 la Bruxelles de efii diplomaiilor
europene, dup stabilirea unui acord prealabil cu Parlamentul European.
Serviciul, condus de naltul reprezentant al Uniunii Europene, Catherine
Ashton, va fi compus n proportie de 65% din diplomai comunitari. ase
directori generali vor coordona activitatea birourilor regionale centralizate la
Bruxelles, reprezentnd cele ase zone ale lumii cu care UE ntreine relaii. n
toamn, Catherine Ashton a numit efii de delegaie ai UE n exterior, n rile
unde actualele mandate expir n 2011. Acetia primesc gradul de
ambasadori ai UE, o noiune inexistent pn acum. Activitatea va fi dictat
de C. Ashton, n cooperare cu statele membre. Bugetul va fi alocat i gestionat
de Comisia European al crei vice-preedinte este tot doamna Ashton.
Parlamentul European nu va putea audia ambasadorii UE i nici nu-i
va putea exprima un punct de vedere ferm pe politica extern.
22 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
O f i c i u l p e n t r u P u b l i c a i i a l U n i u n i i E u r o p e n e -
http://publications.europa.eu
Este un organism interinstituional cu rolul de a asigura editarea
publicaiilor elaborate de instituiile UE. Rspunde de apariia zilnic a
Jurnalului Oficial al Uniunii Europene n 22 de limbi (sau chiar n 23, cnd se
impune i publicarea n limba irlandez) - fenomen unic n lumea editorial.
Pune la dispoziie diverse servicii on-line care ofer acces liber la informaii
privind legislaia UE (EUR-Lex), publicaiile UE (EU Bookshop), contractele de
achiziii publice ale UE (TED) i cercetarea i dezvoltarea n UE (CORDIS).
O f i c i u l E u r o p e a n p e n t r u S e l e c i a d e P e r s o n a l -
http://europa.eu/epso
Misiunea central a EPSO este de a furniza servicii profesionale de
selecie a personalului pentru instituiile Uniunii. Asigur, de asemenea, o
serie de servicii n domeniul resurselor umane, cu scopul de a acorda un sprijin
suplimentar instituiilor n activitatea lor.
Valorile i simbolurile Uniunii Europene
Uniunea este fondat pe respectul pentru demnitatea uman,
libertate, democraie, egalitate, stat de drept i respectarea drepturilor
omului, inclusiv a minoritilor. Simbolurile UE sunt: steagul, imnul, moneda
unic i ziua de 9 Mai. Steagul cu cele 12 stele aezate n cerc, pe fond albastru,
nseamn unitatea i identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezint
solidaritatea i armonia, iar stelele reprezint perfeciunea (i nu numrul
statelor membre UE, cum s-ar putea crede). Consiliul Europei a decis, n 1972,
ca "Oda bucuriei (ultima parte a Simfoniei a IX-a de L.van Beethoven) s
devin imnul su, iar n 1985, Statele Membre UE l-au adoptat i ele ca imn
oficial. Nu nlocuiete imnurile naionale ci subliniaz aspiraia spre valorile
comune, unitatea n diversitate i idealurile de libertate, pace i solidaritate
care stau la baza Uniunii. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht)
introduce Uniunea Economic i Monetar i pune bazele monedei unice, iar
n decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unic
s poarte numele de "euro. De la 1 ianuarie 2002, moneda unic a intrat
propriu-zis n circulaie i n buzunarele cetenilor. Reprezentarea grafic a
fost inspirat de litera greceasc "epsilon", fcnd legtura cu leagnul
civilizaiei i al democraiei europene i cu prima liter din cuvntul "Europa.
Cele dou linii paralele sunt un indicator al stabilitii euro. Ziua de 9 mai 1950
a reprezentat primul pas ctre crearea Uniunii de astzi. n acea zi, la Paris,
Ministrul de Externe al Franei, Robert Schuman, a expus presei
23
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
internaionale o declaraie prin care chema Frana, Germania i celelalte
popoare ale Europei s i uneasc produciile de oel i crbune, ca "prima
fundaie concret a unei federaii europene. Scopul era crearea unei
comuniti n care membri s i pun sub control comun producia de oel i
crbune - ca baz a puterii lor militare - n scopul evitrii izbucnirii unui nou
rzboi. rile crora li se adresa prioritar provocarea - Frana i Germania -
fuseser n rzboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea rzboi
mondial aproape c le distrusese. n 1985 s-a hotrt ca ziua de 9 mai s
devin "Ziua Europei".
Cariera n Instituiile Europene***
Aderarea Romniei la UE a deschis porile ctre posturi n cadrul
Instituiilor Europene. Romnii pot candida att pentru posturile deschise
membrilor din toate rile Uniunii, ct i pentru posturile destinate exclusiv
rilor nou venite, Romnia i Bulgaria. Procesul de selecie se face exclusiv
prin intermediul portalului European Personnel Selection Office -
www.europa.eu/epso i a fost modificat radical n 2010. Un instrument
ajuttor: www.euroconcurs.ro - aici gsii informaii n limba romn,
exemple de teste, un ghid online; mai mult, sunt organizate periodic seminarii
i training-uri n marile orae din Romnia.
PROCEDURI EPSO VALABILE DIN 2010
La 16 martie 2010 EPSO a lansat noua procedur de selecie a
funcionarilor UE. Scopul este eficientizarea sistemului, scurtarea timpilor de
ateptare i reducerea numrului de etape; accentul nu se mai pune pe
cunotine, ci pe evaluarea competenelor. EPSO a introdus un program de
trei ani, n cadrul cruia instituiile i evalueaz n mod regulat necesarul de
personal. Vor exista concursuri anuale, n trei cicluri, pentru administratori,
asisteni i lingviti, completate de concursuri individuale pentru specialiti.
Potrivit CE, noua procedur de selecie a EPSO mbuntete
calitatea i fiabilitatea procesului. n prezent, procedura are doar dou etape:
un test de preselecie pe calculator desfurat n fiecare ar i o etap de
evaluare la Bruxelles. Noul ciclul va dura ntre 5 i 9 luni, i nu pn la doi ani,
cum era cazul n sistemul precedent. ncepnd cu 2010, centrul de evaluare
din Bruxelles va include 2 spaii de testare dotate pentru persoane cu diverse
handicapuri i nevoi speciale. Cei care vor fi selecionai (laureai), vor fi
inclui pe liste de rezerv, de unde vor putea fi selectai de ctre diversele
instituii europene. De regul, listele de rezerv rmn valabile 1 an pentru
generaliti, 3 ani pentru specialiti, pn la urmtorul concurs la aceeai limb
24 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
pentru lingviti. EPSO va ncerca s fac procesul de recrutare mai transparent
- candidaii pot avea acces n timp real la informaii legate de gestiunea listelor
de rezerv, vor primi un pachet informativ despre instituii, e-mail-uri regulate
despre oportunitile de carier. EPSO studiaz posibilitatea realizrii unui
competency passport care s conin rezultatele n cadrul testelor, pentru a
permite recrutarea mai rapid.
3 pai pentru nscrierea n competiiile EPSO:
crearea unui cont personal pe site-ul oficial EPSO www.eu-
careers.eu. Contul rmne valabil pentru toate candidaturile
ulterioare, fiind interzis deinerea a mai multe conturi;
verificai dac suntei eligibil pentru competiia la care dorii s
aplicai, citind Anunul de concurs;
aplicai online cnd se lanseaz competiia i respectai toate
termenele stabilite de EPSO.
ETAPELE concursului:
I. PRESELECIA / TESTAREA
Candidaii completeaz un formular de nscriere on-line, avnd grij
la respectarea termenului limit - www.europa.eu/epso. Candidatura on-line
este destul de bogat n date, de acea nu v
grbii.
Rezervarea unei date pentru testul de admitere
Dup validarea nscrierii, candidaii vor fi contactai exclusiv prin
intermediul contului EPSO, pentru a face rezervarea on-line a datei de
concurs. Nu exist garanii c data pe care o dorii va fi i disponibil n centrul
ales, tocmai de aceea este recomandat s rezervai din timp.
Reprogramarea
Este posibil dac facei acest lucru cu cel puin 48 de ore nainte de
data rezervat iniial.
Atenie!
rezervai o dat de examen pn la expirarea termenului-limit
indicat. Ulterior nu vei mai putea rezerva;
verificai-v contul EPSO cel puin de dou ori pe sptmn, pentru
a v asigura c nu ratai informaii noi sau schimbri importante;
NU putei aduce modificri nscrierii, odat ce aceasta a fost validat;
Sistemul de testare ealonat nseamn c putei susine teste n
timp ce alte persoane nc se nscriu. Nu contai pe faptul c
25
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
intervalul de timp n care vei susine testele va fi acelai ca i pentru
ali candidai.
Testul de admitere
Se va axa mai mult pe testarea competenelor i mai puin a
cunotinelor; cuprinde testarea pe calculator (CBT) a abilitilor cognitive
(raionament verbal, numeric i abstract) i a comportamentului n anumite
situaii, precum i evaluarea competenei profesionale, n funcie de profilul
cutat. Testul de evaluare a cunotinelor despre UE a fost eliminat din prima
etap. Se evalueaz n prezent posibilitatea extinderii testelor de pre-selecie
la 23 de limbi i nu doar francez, englez i german, ca pn acum.
II. EVALUAREA
Permite testarea corect a tuturor competenelor-cheie, cu accent
pe competenele corespunztoare postului. Dureaz o jumtate de zi sau
chiar o zi ntreag. Evaluarea se face n a doua limb a candidatului (englez,
francez sau german), cu excepia profilurilor care necesit demonstrarea
unor competene lingvistice specifice. n plus, se evalueaz mai multe
competene de baz, printre care analizarea i rezolvarea problemelor,
comunicarea, obinerea de rezultate, nvarea i dezvoltarea, stabilirea
prioritilor i organizarea, perseverena i lucrul n echip. Pe siteul EPSO
exist publicate exemple de teste.
n funcie de tipul de post avut n vedere, etapa de evaluare va
include, n general, urmtoarea combinaie de elemente:
Administratori
studiu de caz n domeniul ales;
exerciiu de grup;
prezentare oral;
interviu structurat.
Lingviti
Lingvitii vor fi evaluai printr-o procedur mai strict delimitat:
teste lingvistice practice;
exerciiu de grup;
prezentare oral;
interviu structurat.
Asisteni
teste practice de evaluare a abilitilor profesionale;
exerciiu e-tray (simularea situaiei n care candidatul primete o
26 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
serie de e-mailuri la care trebuie s reacioneze);
interviu structurat.
Specialiti
Procedura de selecie va viza evaluarea cunotinelor cheie n
domeniul de concurs. De aceea, pentru majoritatea profilurilor etapa
prealabil a testelor de admitere nu va avea loc, dect dac numrul
candidaturilor declarate valabile depete un anumit prag.
n schimb, vor fi evaluate formularele de candidatur i CV-urile candidailor,
iar cei admii la concurs vor fi invitai s participe direct la un program de
evaluare care va cuprinde una sau toate probele de mai jos:
studiu de caz detaliat n domeniul de concurs;
interviu structurat;
teste de raionament verbal, numeric i abstract;
exerciiu de grup.
Grila de competene
Procedura de selecie a personalului UE se va axa pe competene i
nu doar pe cunotine. n plus fa de gradul de competen n domeniul de
concurs, vor fi urmrite apte competene generale (care vor fi evaluate prin
cel puin dou exerciii):
capacitatea de a analiza i soluiona probleme candidatul poate
identifica elementele critice n probleme complexe i gsi soluii
creative i practice;
abiliti de comunicare candidatul poate comunica cu claritate i
precizie, oral i n scris;
capacitatea de a obine calitate i rezultate candidatul i asum
responsabilitatea de a-i ndeplini sarcinile la un nalt nivel calitativ,
demonstrnd spirit de iniiativ i respectnd procedurile stabilite;
capacitatea candidatului de a nva i de a-i dezvolta
competenele;
capacitatea de a prioritiza i organiza candidatul demonstreaz c
i poate ndeplini sarcinile n ordinea prioritilor, c este flexibil i c
i poate organiza eficient volumul de lucru;
flexibilitate candidatul dovedete c poate rmne eficient n
condiiile unui volum mare de munc, c este capabil s abordeze n
mod pozitiv frustrrile existente la nivel de organizaie i c se poate
adapta la un mediu de lucru n schimbare;
capacitatea de a colabora candidatul demonstreaz c poate
coopera eficient cu alte persoane att n cadrul echipelor, ct i n
afara organizaiei i c respect diferenele dintre oameni.
27
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
n cazul administratorilor, va fi evaluat nc o competen:
spiritul de lider candidatul dovedete c i poate gestiona, pregti i
motiva pe cei cu care lucreaz, pentru a obine mpreun rezultate.
Sfaturi practice pentru candidai
Nu v lsai descurajai de cele 8 sau 10 persoane pe care le vei avea
n fa atunci cnd intrai n sal. Ele reprezint personalul sau administraia
fiecreia dintre cele trei instituii. Rolul comisiei de selecie este s se asigure
c munca v este evaluat integral i corect si s reduc stresul situatiei.
Atitudinea prietenoas nu diminueaz ns caracterul oficial al procesului de
selecie.
Nu vei fi penalizat dac avei emoii. n schimb, nu sunteti avantajai
dac afiai o atitudine att de relaxat nct s dai impresia c singurul motiv
pentru care v-ai prezentat a fost c nu aveai altceva mai bun de fcut n ziua
respectiv. ncercai s realizai n minte un scenariu al ntlnirii, mai ales c
unele ntrebri sunt standard. E posibil s fie nevoie s argumentai nscrierea
la respectivul concurs.
Nu uitai c i interviul este o prob eliminatorie. Chiar dac ai
obinut note foarte bune la toate testele de interpretare, nota pentru interviu
reprezint un procent semnificativ din total. Dac nu trecei de aceast prob,
PICAI examenul.
Scopul interviului pentru comisie este s afle
dac avei cunotinele necesare postului;
dac avei atitudinea i viziunea pentru a deveni angajatul unei
organizaii ierarhice multiculturale.
Prima parte a interviului const n ntrebri cu privire la UE, la
politicile i instituiile europene, la diverse chestiuni de actualitate i de
cunotine generale. ntrebrile ar putea s abordeze situaia din ara
dumneavoastr sau alte state. CITII ZIARELE.
ncercai s v demonstrai cunotinele n mod spontan. n a doua
parte a interviului, vei fi ntrebai ce anume v motiveaz. De ce participai la
concurs? Ce avei de oferit? nelegei ce nseamn s facei parte dintr-o
structur ierarhic? Ce reprezint pentru dumneavoastr termenul de
cultura serviciilor? ncercai s vedei lucrurile din perspectiva comisiei de
selecie. Ce pretenii ai avea DVS. de la un potenial angajat ?
Rezultatele vor fi fcute publice, dup finalizarea probelor orale (cu
excepia cazului n care ai fost eliminai dup unul din testele de
interpretare). Nu ncercai s contactai vreunul din membrii comisiei pentru
a afla dac ai trecut examenul. O asemenea aciune este foarte riscant,
ntruct contactarea unui membru al comisiei pe tema concursului reprezint
unul din motivele de excludere din concurs. Dac lucrai mpreun cu unul din
28 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
membrii comisiei sau dac v ntlnii din ntmplare, este bine s discutai
despre vreme, despre restaurante, etc...de fapt, despre orice altceva dect
despre concurs. Fii corect fa de respectivul membru al comisiei de selecie
i evitai acest subiect.
MULT SUCCES TUTUROR!!!
Categorii de personal/ tipuri de posturi
Funcionari titulari
Funcionarii titulari compun funcia public european i se mpart
n dou categorii administratori (AD) i asisteni (AST).
Administratorii se ocup de elaborarea politicilor i de punerea n
aplicare a legislaiei europene, efectueaz analize i ofer consiliere. Un
administrator poate juca un rol esenial n procesul legislativ sau bugetar,
poate coordona politici economice, participa la negocieri cu ri tere sau
poate reprezenta instituiile n forumurile internaionale. Se ofer o gam
larg de oportuniti de carier pentru absolvenii de studii universitare n
domenii precum administraie, drept, finane, economie, comunicare i
tiine exacte, etc.
n general, asistenii au atribuii de suport (pe probleme de
secretariat, administrative, financiare, de comunicare, de elaborare i
implementare a politicilor etc). Au un rol important n gestionarea intern a
instituiilor, n domeniul bugetar i financiar, resurse umane, n sectorul
informatic i n cel al gestiunii documentelor.
Ageni contractuali
Agenii contractuali au atribuii administrative i de asisten sau
ofer sprijin suplimentar n domenii specializate n care nu exist suficieni
funcionari cu competenele necesare. Sunt angajai pe o perioad fix
maxim.
Posturile de ageni contractuali necesit diferite niveluri de calificare
i se mpart n patru grupe:
atribuii administrative i de asisten;
atribuii de secretariat, de administrare a biroului i alte atribuii
similare;
atribuii de execuie, de redactare a unor documente, de
contabilitate;
atribuii administrative, de consiliere, lingvistice.
29
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Ageni temporari (personal cu contract pe durat determinat)
Au o multitudine de atribuii, fie foarte specializate, fie temporare,
pe o perioad maxim de ase ani. V putei depune candidatura pentru un
post de agent temporar introducnd datele dvs. n baza de date "EU CV
online", administrat de ctre DG Resurse Umane i Securitate. Concursurile
de selecie sunt organizate, n general, de instituii i agenii i mai puin de
EPSO.
Personal interimar
Unele instituii angajeaz personal la nivel local, pe termen foarte
scurt (pn la 6 luni), prin intermediul ageniilor de munc temporar.
Persoanele interesate de contracte pe termen scurt sunt invitate s
contacteze direct ageniile de munc temporar. La Bruxelles exist dou
agenii, prioritar fiind Start People.
Start People - Rue Montoyer, 40, B-1000 Bruxelles
Tel : 02/234.64.20, Fax : 02/234.64.29, E-mail : [email protected]
Unique - Avenue des Arts, 57 A, B-1000 Bruxelles
Tel. + 32 2 551.00.98, + 32 2 551.00.98; Fax : +32 2 551.00.90; E-mail :
Stagiari
n fiecare an, peste 1200 de tineri au posibilitatea de dobndi noi
competene profesionale, de a-i dezvolta calitile personale i de a-i lrgi
cunotinele despre UE prin intermediul stagiilor n instituiile europene
(durat de 3-5 luni, pentru tineri absolveni de universitate). De multe ori,
primul pas n lumea instituiilor este un stagiu de practic. Stagiarii primesc
sarcini similare cu cele ale funcionarilor cu cel mai mic grad AD. Programele
pentru stagiari sunt gestionate de instituii, aadar consultai direct site-urile.
Experi naionali detaai (END)
Sunt funcionari naionali, internaionali sau angajai n sectorul
public care lucreaz, temporar, pentru o instituie european. Sunt
selecionai printr-o procedur specific, fr implicarea EPSO. Informaii
privind oportunitile actuale pot fi obinute, n general, de la birourile
Reprezentanelor Permanente ale statelor membre pe lng UE. Fiecare
30 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
expert lucreaz sub ndrumarea unui funcionar european.
Asisteni parlamentari
Sunt angajati n cabinetele europarlamentarilor si au un statut
specific, recrutarea, salarizarea, responsabilitile i condiiile de munc fiind
negociate direct ntre deputatul european i asistentul su (n baza unui cadru
i a unei grile de salarizare fixate de Statutul Asistenilor Parlamentari).
Posturi n Bruxelles-ul european, n afara instituiilor
Pentru cei care doresc s lucreze n domeniul afacerilor europene, nu
doar instituiile sunt o soluie. Exist peste 20.000 de persoane care lucreaz
n legatur cu instituiile europene, fiind implicate ntr-o multitudine de
asociaii patronale sau sindicale, federaii industriale, organizaii
neguvernamentale, reprezentane regionale, firme de consultan i
comunicare, etc.
Link -uri utile
Portalul Europa: http://europa.eu
coala European de Administraie - http://europa.eu/eas/
A g e n i i c o m u n i t a r e -
http://europa.eu/agencies/community_agencies
Agenii executive - http://europa.eu/agencies/executive_agencies/
EUR-LEX - portalul de acces la legislaia UE - http://eur-
lex.europa.eu/
Jurnalul Oficial al UE - http://publications.europa.eu/
Centrul de pres UE - http://europa.eu/press_room/
Colul de lectur - http://ec.europa.eu/publications/
Biblioteca Central - http://ec.europa.eu/libraries/doc/
Eurostat - http://epp.eurostat.ec.europa.eu/
Sondaje de opinie - http://ec.europa.eu/public_opinion
T e l e v i z i u n e : E u r o p a p r i n S a t e l i t -
http://ec.europa.eu/avservices/ebs/schedule.cfm
C e n t r u l E u r o p e a n a l C o n s u m a t o r i l o r R o m n i a -
http://www.eccromania.ro/
PRESSEUROP - http://www.presseurop.eu/ro
Guvernul Romniei - http://www.guv.ro/
Institutul European din Romnia - http://www.ier.ro/
Friends of Europe - http://www.friendsofeurope.org/
Centre for European Policy Studies - http://www.ceps.eu/
Centrul Romn de Politici Europene - http://www.crpe.ro
31
ww
w.ro
mb
el.c
om
2013 - Ghidul Romnului n Belgia
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Asociaia Naional a Funcionarilor Publici - http://www.ina.gov.ro/
Euractiv Romnia - http://www.euractiv.ro/
European agenda: http://www.european-agenda.com/
UE pentru jurnaliti - http://www.eu4journalists.eu/
EUObserver - http://euobserver.com/
European Voice - http://www.europeanvoice.com/
Serviciul de pres al Consi l iului Uniunii Europene -
http://video.consilium.europa.eu/
Postu l de te lev iz iune a l Par lamentu lu i European -
http://www.europarltv.europa.eu/
C a l e n d a r u l e v e n i m e n t e l o r U n i u n i i E u r o p e n e -
http://europa.eu/eucalendar/
*** sursa: www: http://europa.eu/epso
32 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
ww
w.ro
mb
el.c
om
UN
IU
NE
A E
UR
OP
EA
N
2
-
Capitolul 3Drepturile ?i obliga?iile romnilor afla?i n
strintate
s Participarea la alegerile organizate n Romnias Cine poate/nu poate vota n strintates Care sunt actele n baza crora se poate vota n
strintate?s Unde putei vota?
Nu exist un document exhaustiv depre obliga?iile ?i drepturile cet?enilor romni din strintate n rela?ie cu statul romn. Obliga?iile sunt exprimate generic n toate documentele de specialitate prin sintagma "respectarea legisla?iei ?i reglementrilor n vigoare att cea din Romnia, ct ?i din statul n care se afl cet?eanul romn". Detalii cu privire la drepturile sociale se pot gsi inclusiv pe site-ul Ambasadei Romniei n Belgia, la rubrica Pensii ?i legisla?ia muncii. Website: http://bruxelles.mae.ro
Respectarea legii n strintate (detalii pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe www.mae.ro)
"n orice ar din lume decidei s cltorii, amintii-v c respectarea tuturor legilor i regulilor locale este o obligaie de care nu suntei scutit ca cetean strin. Cetenii romni aflai pe teritoriul altor state se supun jurisdiciei acelor state i sunt inui responsabili pentru orice nclcare a legilor sau regulilor locale. Orict de diferite sunt legile sau regulile strine fa de cele existente n Romnia, respectarea lor este obligatorie i v asigur linitea, confortul i demnitatea fa de autoritile locale.
Respectarea legilor locale n strintate are un impact extrem de serios asupra siguranei personale a fiecrui cltor. Instituiile i legile romne nu pot produce aciuni sau efecte pe teritoriul altor state. Singurul sprijin pe care l putei obine de la statul romn n situaia nclcrii legislaiei locale este cel al ambasadelor i consulatelor Romniei. Intervenia consular n astfel de cazuri este ns limitat de normele dreptului internaional.
Personalul consular nu poate acorda asisten juridic, nu i poate asuma reprezentarea dumneavoastr n faa autoritilor locale, nu poate
s Respectarea legii n strintate
332013 - Ghidul Romnului n Belgia
DR
EP
TU
RIL
E
I OB
LIG
A
IILE
RO
M
NIL
OR
AF
LA
I N
ST
R
IN
TA
TE
3
ww
w.ro
mb
el.c
om
-
desfura anchete sau investigaii, nu poate interveni n procedurile judiciare i nu poate influena deciziile autoritilor sau ale instanelor de judecat.
Responsabilitatea respectrii legilor n strintate i cea a asigurrii reprezentrii n justiie n cazul instituirii unor proceduri judiciare revine n mod individual fiecrui cetean romn. Personalul consular al Romniei poate interveni prin semnalarea cazului la autoritile locale, prin solicitarea de acordare a unui tratament corect, demn i n conformitate cu legislaia local i cu principiile dreptului internaional, sau prin msuri de asisten consular agreate de statul respectiv.
Pentru a v asigura linitea i confortul unei cltorii fr evenimente nedorite, v adresm urmtoarele recomandri:
Informai-v asupra sistemului juridic i de aplicare a legii din ara pe care dorii s o vizitai, nainte de a efectua deplasarea.ncercai s aflai ct mai multe detalii despre particularitile i obiceiurile locale.
ncercai s aflai ct mai multe detalii despre anumite restricii de deplasare sau de comportament n ara, localitatea sau regiunea pe care dorii s o vizitai (n anumite locuri, de exemplu, mbrcmintea trebuie purtat ntr-un anume mod; n multe ri, fotografierea unor instituii, cldiri militare sau alte obiective este interzis; regulile de circulaie auto difer de la ar la ar; regulile de transport public sunt de asemenea diferite).Evitai implicarea n demonstraii sau manifestri de strad.Evitai consumul de droguri sau de alte substane interzise (n foarte multe state, infraciunile n legtur cu consumul, deinerea, transportul sau utilizarea n orice mod a drogurilor sunt foarte aspru pedepsite, inclusiv cu pedeapsa capital).
Evitai implicarea n activiti de contraband, trafic, mituire, antaj.Evitai adresarea de injurii altor persoane.Evitai asocierea cu persoane suspecte (exist riscul angrenrii n
activiti ilegale, care se desfoar fr cunotina dumneavoastr, dar care pot produce consecine din cele mai grave, inclusiv arestarea, condamnarea i, n unele cazuri, aplicarea unor pedepse foarte severe).
Pstrai o conduit corect i demn pe ntreaga durat a ederii n strintate.
Respectai regimul de edere, limitele de valabilitate ale vizelor sau ale permiselor de edere.Asigurai-v c documentele de identitate i de cltorie sunt valabile, nu sunt deteriorate i nu prezint suspiciuni.n cazul n care v aflai n dificultate, contactai sau solicitai s fie contactat ambasada sau consulatul Romniei. Personalul consular va face tot ceea ce este posibil pentru a v veni n ajutor".
Tot MAE a tiprit de asemenea ?i un Ghid al serviciilor consulare.34 2013 - Ghidul Romnului n Belgia 2013 - Ghidul Romnului n Belgia
DR
EP
TU
RIL
E
I O
BL
IGA
II
LE
RO
M
NIL
OR
AF
LA
I
N S
TR
IN
T
AT
E
3
ww