Raport de tara

- Germania –

Realizat de:

1

Cuprins

Introducere 4

Organizarea politico-administrativa 4

Organele constituţionale de conducere a statului 5

Infrastructura Germaniei 5

Partea I

Produsul Intern Brut 7

Produsul Intern Brut per capita 8

Produsul Intern Brut ajustat 10

Cresterea nominala a PIB 10

Structura PIB pe sectoare de activitate 11

Indicele libertatii economice 12

Indicele de perceptie a coruptiei 15

Indicele de competitivitate 16

Ratingul tarii 17

Partea a II-a

Populatia 19

Structura populatiei pe varste si medii 21

Speranta de viata 24

Migratiile 27

Forta de munca 28

Bunastarea sociala 32

Indicele de dezvoltare umana 32

2

Nivelul de trai 33

Analiza inflatiei 35

Rata inflatiei 35

Prognoze 39

Deflatorul implicit al PIB 39

Partea a III-a

Sectorul extern 40

Deschiderea comerciala 40

Politica externa 42

Investitiile straine directe 46

Datoria externa 48

Concluzii si recomandari 50

Bibliografie 52

3

Introducere

Republica Federală Germania (în germană Bundesrepublik Deutschland), denumită colocvial Germania (Deutschland, sens literal: „țara germană”), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE și din zona euro1. Suprafața totală a teritoriului țării este de 357.021 km², relieful fiind preponderent muntos.

Germania se învecinează cu nouă țări europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Franța, Luxemburg, Elveția, Austria, Republica Cehă și Polonia si este pozitionata in Europa Centrala. De asemenea are ieșire directă la Marea Baltică și la Marea Nordului (Oceanul Atlantic). Capitala Germaniei este Berlin, care este si cel mai mare oras al tarii cu 3,4 milioane de locuitori.

Comunitatea și limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă ca stat Germania a apărut abia în 1871, când, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German, înglobînd partea de nord a Germaniei actuale - Confederația Germană de Nord (dominată de Prusia, în germană: Preußen), apoi Bavaria (în germană: Bayern) precum și diferite alte regiuni, excluzând însă părțile vorbitoare de germană din Austria. Acesta a fost cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca „imperiu”. Primul Reich — cunoscut timp de multe secole sub denumirea Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană — provenea din divizarea Imperiului Franc în 843, existând sub diverse forme până în anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (și ultimul) a fost cel al naziștilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 până în 1945.

Organizarea politico-administrativă

Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii: Germania este o republică (1), o democraţie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) şi un stat social (5). De la realizarea Unităţii Germane, la 3 octombrie 1990, Germania se compune din 16 landuri federale. Capitala este oraşul-land Berlin. Landurile diferă semnificativ ca mărime si structură politică. Fiecare land are Constitutie, Parlament si Guvern propriu. Landurile care compun statul German sunt: Baden-Württemberg, Bavaria (Freistaat Bayern), Berlin, Brandenburg, Bremen (Freie Hansestadt Bremen), Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), Hessa (Hessen), Mecklenburg-Vorpommern, Saxonia Inferioară (Niedersachsen), Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen), Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), Saarland, Saxonia (Freistaat Sachsen), Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), Schleswig-Holstein, Turingia (Freistaat Thüringen). Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial, politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea teritoriului, gospodărirea apelor. Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

Organele constituţionale de conducere a statului:

1 Sursa: Wikipedia.org

4

- Preşedintele federal (în prezent, Christian Wulff, ales la 30 iunie 2010), desemnat pentru o perioadă de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor.- Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 614 deputaţi), ales de popor pentru o perioadă de 4 ani; ultimele alegeri (anticipate) au avut loc la 18 septembrie 2005.- Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6 persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante în activitatea legislativă; mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor.- Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal (în prezent, Dr. Angela Merkel).- Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţiei.

Infrastructura Germaniei

Germania detine una dintre cele mai dezvoltate retele de transport si telecomunicatii din lume. Investitiile intensive, au creat o retea densă si eficientă de autostrăzi, căi ferate si căi maritime, care conectează cele mai importante centre comerciale si turistice.

În urma unui studiu dat publicitătii de compania Mercer, orasul Munchen din Germania este al doilea oras cu cea mai bună infrastructură din lume (primul loc Singapore), Dusseldorf – locul 6, Frankfurt – locul 8, iar Berlin – locul 29. Pentru a realiza clasmentul oraselor cu cea mai bună infrastructură au fost luati în calcul mai multi factori, de la electricitate si apă până la servicii telefonice si postă, de la transport în comun până la aeroporturi.

Infrastructura rutieră

Germania a fost prima tară din lume ce a dezvoltat un sistem national de super-autostrăzi si pentru multi ani, sistemul său Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. După unificare, autostrăzile din partea estică a tării au fost modernizate simtitor. În 2006 Germania avea aproape 9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltată de autostrăzi mai mici. Astfel că traversarea acestei tări devine extrem de usoară si plăcută, iar reteaua germană este de asemenea interconectată cu retele din tările vecine. Germania are aproape 805km lungime (N-S) si 644 km lătime.

În ceea ce priveste transportul rutier, prima autostradă germană a fost deschisă în 1931 si de atunci reteaua s-a dezvoltat foarte repede. Limitele de viteză în Germania sunt următoarele: oras 50 km/h; drum deschis 100 km/h; autostradă 130 km/h este recomandat, însă majoritatea autobahn-urilor nu au limită de viteză. Această lipsă a limitelor de viteză de pe autostrăzi a dus de multe ori la fluidizarea traficului, atunci când numărul de autovehicule existente pe drumurile Germaniei au dus la blocaje în trafic.

Pentru aceasta, dar si pentru calitatea infrastructurii, autostrăzile Germaniei sunt cele mai renumite din lume si multi pasionati de viteză le iubesc pur si simplu. Astfel, există recomandarea de a circula cu 130 km/h, dar e legal să se circule cu orice viteză. Nemtii se mândresc cu celebrele Autobahn pentru care nici nu se percepe vreo taxa de tranzitare. 

5

Tinând cont de acest avantaj, multi oameni îsi permit să lucreze la distante apreciabile de propria casă pentru că autostrăzile extrem de numeroase si lipsa unei limite de viteză le facilitează transportul rapid la destinatie.

Cu toate acestea, s-a luat în discutie introducerea unei limite de viteza pe Autobahn, însă cancelarul german Angela Merkel a afirmat că nu se va adopta o asemenea măsură. Totusi oficialii landului Bremen au adoptat o decizie locală prin care viteza maximă pe autostrada care tine de landul lor este de 120 km/h. Această reglementare a fost prima care a impus o limită de viteză generală pe vreo autostradă din Germania - în mai multe zone există limitări de viteza, dar aceasta din cauza traficului si a lucrărilor de întretinere.

Decizia de a exista o limită de viteză în landul Bremen nu a fost luată din motive de sigurantă, cum s-ar putea crede. Chiar dacă oricine poate merge cât poate de repede, pe autostrăzile Germaniei rata accidentelor nu este deloc mare (tinând cont de numărul de masini care le tranziteaza). Aceste autostrăzi sunt considerate printre cele mai sigure din lume, din acest punct de vedere. Oficialii landului Bremen au impus această restrictie din motive de ecologie. Logica e simplă - cu cât o masină merge mai repede, cu atât emite mai multe noxe. Portiunea de autostradă administrată de landul Bremen are doar 60 de kilometri. Unele statistici spun că există perioade când în fiecare zi în Germania se finalizează aproximativ 3.5 km de  autostradă de cea mai buna calitate.

Astfel, în 20 de ani de la unificarea Germaniei, s-au investit zeci de miliarde de euro în infrastructura rutieră, feroviară şi navală, în noile landuri est-germane.În 1991, sub guvernarea fostului cancelar federal, Helmut Kohl, a fost semnat un proiect de reabilitare a infrastructurii est-germane, în care urmau să fie investite 39,4 miliarde de euro. Proiectul de transport "Unificarea Germaniei" (VDE), aşa cum a fost numit, viza construirea a 17 noi drumuri rutiere, feroviare şi navale.

Construcţia celor şapte autostrăzi planificate în urmă cu două decenii, lucrări care au fost încheiate în proporţie de 92%, a scurtat cu o treime până la 50% timpul de călătorie cu maşina. Un alt exemplu ar fi traseul rutier Berlin-Heiligenstadt (Turingia), o distanţă de 329 kilometri, care astăzi poate fi parcursă în numai trei ore, spre deosebire de minim şase ore, cât erau necesare înainte de construcţia autostrăzii.

De la reunificarea Germaniei, au fost construiţi aproape 2.000 de kilometri de autostrăzi, numai în cadrul proiectului VDE, adică trasee rutiere, care fac legătura între vestul şi estul ţării. Economia, în toate noile landuri, dar şi în Berlin, a cunoscut o dezvoltare considerabilă datorită proiectelor VDE. În plus, zonele mai puţin prospere, din vestul Germaniei, au profitat şi ele de infrastructura îmbunătăţită prin acest proiect. Cu toate acestea, un număr semnificativ de germani preferă să utilizeze transportul public, sau bicicletele, în loc de autovehicule.

6

I. Produsul intern brut

Germania este cea mai mare economie a Europei, aceasta concentrandu-se mai intens pe exporturi. De fapt exporturile ocupa mai mult de 1/3 din productia nationala. Ca si rezultat, exporturile au fost in mod traditional un element cheie in expansiunea macroeconomica a Germaniei, cauzand aproape o jumatate din cresterea economica din anii recenti. Germania este un puternic aparator al integrarii Europene iar politicile sale economice si comerciale sunt in mod crescand dependente de UE.

Produsul intern brut

Produsul intern brut al Germaniei avea o valoare de 3310 miliarde de dolari si reprezinta 5.34% din economia mondiala, potrivit datelor furnizate de Banca Mondiala. Cel mai inalt nivel al PIB-ului a fost atins in anul 2008, Germania avand un produs intern brut de 3634.5 mld $.In continuare vom analiza dinamica PIB intre anii 2005-2010.

In urma analizei graficului de mai sus observam faptul ca PIB-ul a avut o panta ascendenta din 2005 pana in 2008, cand a inregistrat si cea mai mare valoare, pentru ca apoi sa prezinte o scadere importanta si brusca in 2009, urmand aceeasi panta descendenta si in 2010.

Am ales ca ani de referinta pentru comparatie, anii 2007 si 2010.

In anul 2007 PIB avea valoarea de 3329.1 mld $, iar in anul 2010 acesta avea o valoare de 3309.7 mld $.

Observam ca economia Germaniei a a ajuns la un nivel apropopiat de cel din 2008, cand se afla in crestere, ceea ce inseamna ca aceasta are o putere mare de regenerare.

7

Aceasta variatie a fost cauzata de criza economica prezenta pe plan mondial din anul 2007, insa dupa cum putem observa, criza s-a resimtit in Germania abia din 2008, cand PIB-ul acesteia a inceput sa scada. Insa scaderile de nivel nu sunt unele prea ridicate, situatandu-se in intervalul 300-20 mld $.

II.1 Produsul Intern Brut per capita, exprimat in preturi constante

PIB per capita, exprimat in preturi constante se obtine prin raportul dintre PIB-ul la preturi constante si totalul populatiei.

In urma analizei graficului de mai sus, observam faptul ca PIB/capita, exprimat in preturi constante a avut un traseu ascendent pana in 2008, cand a ajuns la un nivel maxim, pentru ca apoi sa scada cu peste 1000 $/locuitor in anul 2009. Anul 2010 a pornit cu o crestere redusa, insa acest trend s-a pastrat si pentru 2011.

Comparand anul 2007 cu anul 2010, observam faptul ca PIB/capita a scazut cu aproximativ 1000 $, fiind o scadere destul de importanta, cauzata de aparitia crizei pe plan mondial. Insa faptul ca din anul 2009, acesta a crescut evidentiaza o capacitate de regenerare crescuta a economiei Germaniei.

II. 2. PIB per capita ajustat cu puterea de cumparare

PIB-ul per capita, ajustat cu puterea de cumparare este un alt indicator util in compararea standardelor de viata dintre diferite state, deoarece este luat in calcul costul relativ al vietii si rata inflatiei din tara respectiva.

In anul 2010, Germania se afla pe locul 32 in lume, cu un PIB per capita ajustat cu puterea de cumparare de 38,140 $. ( Vezi anexa 1)

PIB per capita 2006 2007 2008 2009 2010

8

PPP

$/locuitor

Germany 34,410 36,250 37,770 36,830 38,140

In urma analizei tabelului de mai sus, observam faptul ca PIB per capita PPP a crescut din 2006 pana in 2008, scazand apoi in 2009 din cauza crizei financiare, pentru ca apoi sa creasca destul de mult in 2010. Comparand anul 2007 cu 2010, acest indicator a crescut, ceea ce inseamna ca Germania si-a redresat economia foarte repede dupa criza, chiar inregistrandu-se cel mai ridcat nivel al PIB ppp din 2006-2010.

Cresterea reala a PIB

Cresterea reala a PIB este un indicator care masoara dinamica anuala a PIB-ului ajustata cu rata inflatiei si exprimata procentual.

Cresterea reala a PIB (% fata de anul anterior)

2006 2007 2008 2009 2010

Germany 2.7 2.5 1 -4.7 3.5

In urma analizei tabelului de mai sus, o crestere a PIB-ului pana in anul 2007, in anul 2008 pastrandu-se aceeasi valoare ca in 2007, ceea ce inseamna ca economia Germaniei a stagnat in aceasta perioada. Criza s-a simtit puternic in anul 2009, cand PIB a scazut cu 4.7% fata de valoarea PIB-ului din 2008. Insa in anul 2010, PIB-ul Germaniei a cunoscut o puternica redresare, crescand cu 3.5% fata de nivelul din anul 2009. Aceasta crestere a fost chiar cea mai puternica din intervalul 2007-2010.

Dinamica PIB-ului real o putem observa si in graficul urmator, in care putem observa o panta descendenta a cresterii PIB pana in anul 2008, urmata de o alta panta puternic descendenta pana in 2009, pentru ca apoi sa creasca impresionant in anul 2010.

9

II.3 Cresterea nominala a PIB

Cresterea nominala a PIB este un indicator care evidentiza valoarea de piata a toate bunurilor de consum si serviciilor produse intr-o tara.

Dupa valoarea PIB-ul nominal, Germania ocupa locul 4 in lume, fiind precedata in top de Statele Unite, China, si Japonia, fiind urmata de Franta care se afla pe locul 5.

Dupa cum putem observa in graficul de mai sus, PIB-ul nominal a crescut pana in anul 2008, cand a atins apogeul, pentru ca apoi sa scada pana in anul 2009, cand s-a inregistrat valoarea minima a acestuia. Din anul 2010 acesta a inceput sa creasca, atingand cote la fel de inalte ca in anul 2008. Aceasta dinamica este cauzata de criza economica , care a determinat scaderi ale nivelului economic al Germaniei. Dar puterea economica a acesteia a crescut din nou in 2010, ceea ce semnifica un final al crizei pentru aceasta tara.

10

Dupa cum putem observa in graficul de mai sus, PIB nominal si PIB real au avut un trend ascendent pana in 2008, pentru ca apoi sa scada pana la un nivel minim in anul 2009. Incepand cu acest an atat PIB real cat si cel nominal au inceput sa creasca, aflandu-se intr-o continua ascensiune. Insa PIB-ul nominal a crescut intr-o proportie mai mare decat cel real, cea mai mare diferenta dintre cele doua intalnindu-se in anul 2009. Acest lucru indica o crestere a ratei inflatiei, in special in perioada 2009-2011.

II.4 Structura PIB pe sectoare de activitate economica

Structura PIB pe sectoare de activitate economica este un indicator care evidentiaza procentul de participare al fiecarui sector economic la formarea PIB.

Valoarea tuturor bunurilor finale produse de agricultura este prezentata in tabelul urmator:

Astfel putem observa ca in anul 2007, agricultura contribuia cu 0.9% la formarea PIB-ului, Germania aflandu-se pe locul 136 in functie de contributia sectorului agricol la formarea PIB. In anul 2010, acest procent a scazut la 0.8%, insa Germania se afla pe locul 129, urcand in clasamentul privitor la contributia agriculturii la formarea PIB. Acest fapt semnifica o reconversie atat pe plan mondial cat si la nivelul Germaniei a structurii activitatii economice, agricultura nemaiaducand o valoare adaugata mare la formarea PIB-ului cum se intampla in trecut. Astazi majoritatea tarilor, sectoarele servicii si industrie au aportul cel mai mare la formarea PIB.

In ceea ce priveste industria, aceasta a participat in anul 2009 cu un procent de 26.8% la formarea PIB-ului, iar in anul 2010 cu un procent de 27.8%. Serviciile au contribuit cu 72.3% in anul 2009 la formarea PIB iar in anul 2010 cu 71.3%. Aceste scaderi au fost determinate de cresterea productiei industriale, in defavoarea serviciilor si agriculturii deasemenea.

Forta de munca a Germaniei este formata din 43.49 de milioane de oameni in 2010,reprezentand 53% din totalul populatiei, clasand-o pe Germania pe locul 14 in lume dupa numarul populatiei ocupate.

Structura pe sectoare a populatiei ocupate era in 2005 urmatoarea:

-Populatie ocupata in agricultura 2.4%

-Populatie ocupata in industrie 29.7%

-Populatie ocupata in servicii 67.8%

In 2007 structura pe sectoare a suferit unele schimbari, astfel ea fiind compusa din:

-Populatie ocupata in agricultura 2.8%

11

-Populatie ocupata in industrie 33.4%

-Populatie ocupata in servicii 63.8%

Observam o crestere a populatiei ocupate in sectorul primar si secundar, coroborata cu o scadere a populatiei ocupate in sectorul tertiar. Aceste modificari se afla in concordanta cu cele referitoare la structura PIB pe sectoare de activitate economica.

II.5 Indicele libertatii economice

Germania se afla pe locul 23, in lume si locul 12 in Europa in ceea ce priveste libertatea economica, avand un scor de 71.8, in crestere cu 0.7.

În funcţie de nivelul indicatorilor, „notele" variază de la 0 la 100. Media acestora reprezintă indicele de libertate economică al ţării respective. Ţările sunt ierarhizate după indicele de libertate economică şi sunt împărţite în cinci categorii.

In urma analizei graficului de mai sus observam un traseu aproximativ constant al indicelui in perioada 2007-2009, acesta avand foarte mici variatii, insa in anul 2011 acest indice a crescut vizibil, mai exact cu 0.7.

12

Germania are un indice al libertatii economice superior mediei lumii si Europei, insa inferior economiilor considerate libere ( Hong Kong, Singapore, Australia, Noua Zeelanda, Elvetia si Canada).

Pentru a masura libertatea economică a unei tari se iau in considerare urmatoarele criteria si analizand tabelul de mai sus observam:

- Libertatea afacerilor: 89.6

Acestea au un grad foarte mare de libertate, cu mult peste media globala, ceea ce inseamna ca Germania are un proces dinamic si inovativ in ceea ce priveste formarea si operarea afacerilor.

- Libertatea comerţului: 87.6

Aceasta este superioara mediei globale si are aceeasi valoare ca a celorlalti membrii ai UE, inregistrand si o crestere cu 0.1

- Libertatea fiscal: 58.5

Valoarea acestui indicator este mult inferioara mediei globale, insa a cunoscut o crestere cu 0.2. Germania are taxe mari pe venituri si moderate pentru companii.

- Libertatea faţă de intervenţia guvernului: 42.7

Aceasta valoare este inferioara mediei globale, insa a cunoscut o crestere de 1.3. Cheltuielile guvernamentale s-au mentinut la 43.7% fata de PIB, iar statul este cel mai mare angajator.

- Libertatea monetară: 83.9

Componenta libertatea monetara are un nivel superior mediei globale si a inregistrat o crestere cu 4 puncte.Acest lucru se datoareaza faptului ca Germania este membra a zonei euro si nivelului ratei inflatiei de doar 0.9% intre anii 2007-2009.

- Libertatea investiţiilor: 85

Libertatea de investire este mult superioara mediei globale, ramanand constanta in ultimii ani. Astfel atat investitorii straini cat si cei germane sunt tratati in mod egal, nefiind resctrictii de transfer de capital, vanzari de terenuri si repatrieri ale profiturilor.

- Libertatea financiară: 60

13

Aceasta valoare este inferioara celei globale si nu a inregistrat schimbari in ultimii ani.Sectorul bancar din Germania a fost slabit in ultimii ani, dar bancile inca ofera rate ale dobanzii corecte si credite relativ usor.

- Respectul drepturilor de proprietate: 90

Aceasta valoare este dubla fata de media globala, neinregistrand nicio modificare in ultimii ani. Scorul mare obtinut de Germania este datorat respectarii legii, contractelor si protectiei proprietatiilor.

- Absenţa corupţiei: 80

Nivelul acestui indicator este dublu fata de media globala si a crescut in ultimii ani cu 1. Acest lucru claseaza Germania pe un loc fruntas in topul tarilor unde coruptia are un impact minim asupra societatii, deoarece sunt prezente legi anti coruptie care sunt respectate strict.

- Libertatea pieţei muncii: 40.6

Acest indicator are un nivel inferior celui global, insa a crescut in ultimii ani cu 0.7. Desi salariile din Germania sunt printer cele mai mari, costurile angajarii si municii sunt ridicate.

Concluziile celor două studii sunt similare: libertatea economică este corelată cu o mai mare bogăţie pe cap de locuitor şi, ceea ce este cel puţin la fel de important, cu creşterea economică. Dacă se studiază variaţia libertăţii economice, se constată că o liberalizare mai accentuată este asociată cu o creştere economică sporită. Mai mult, în ţările mai libere din punct de vedere economic, speranţa de viaţă este mai mare cu peste 20 de ani, inegalităţile şi munca în rândul copiilor sunt mai reduse, iar gradul de alfabetizare este mai ridicat.

In urma analizei graficului de mai sus observam ca Germania, comparativ cu media globala este o tara moderat libera, aceasta tendinta pastrandu-se si in perioada 2007-2011. Insa in 2007 Germania a avut

14

un punctaj al libertatii economice mai scazut decat in 2011, cand aceasta s-a apropiat mai mult de caracteristicile unei economii majoritar libere.

In urma analizei graficului de mai sus, observam ca Germania si-a pastrat statutul de economie moderat libera, chiar aflandu-se in ascensiune din anul 2010 spre economie libera. Aceasta tendinta ascendenta a avut-o si Franta, care se apropie de statutul de economie moderat libera, ea fiind una predominant lipsita de libertate. Desi tendinta globala este una aproape constanta, si anume aceasta este o economie predominant lipsita de libertate, Statele Unite ale Americii care se afla in categoria economiilor predominant libere, a urmat o tendinta descendenta apropiindu-se de statutul de economie

moderat libera.

II.6 Indicele de percepere a coruptiei

Indicele de percepere a coruptiei desi este greu de masurat, acesta evalueaza practicile ilegale atat din mediul privat cat si din cel public si combina mai multe surse de informatii. Informatiile se refera la mita primita de functionarii publici si in domeniul achizitiilor publice si deturnarea de fonduri publice. Acesta ia valori de la 0( cel mai corupt) la 10 ( cel mai putin corupt).

Dupa cum putem observa in tabelul alaturat,in anul 2010, Germania ocupa la nivel global locul 15 din 178 din topul tarilor cele mai putin corupte, avand un scor de 7.9/10.

Germania ocupa locul 10 in Europa in topul tarilor cele mai putin corupte, conform anexei 2.

In intervalul 7.0-7.9 se afla doar 5.1% din tarile lumii, Germania facand parte din procentul de 13% tari cu un grad al coruptiei scazut.( Vezi anexele 3 si 4)

15

In anul 2007, Germania ocupa locul 16 in topul tarilor cele mai putin corupte, avand un scor de 7.8. Scaderea coruptiei din 2007 pana in 2010 a fost determinata pe fondul crizei economice, care a restrictionat practicile ilegale. ( Vezi anexa 5)

II. 7. Indicele de competitivitate

Indicele de competitivitate se calculeaza pe baza unei ample game de factori care afecteaza mediul de afaceri, grupati in 12 categorii: institutii, infrastructura, stabilitate macroeconomica, sanatate, educatie primara, invatamantul superior si formarea profesionala, eficienta pietei bunurilor si pietei muncii, gradul de sofisticare a pietei financiare, pregatirea tehnologica, dimensiunea pietei, sofisticarea mediului de afaceri si inovarea.

Tabelul 1 – Competitivitatea tarilor (anul 2007)

Conform tabelelor 1 si 2, in anul 2007, Germania ocupa locul 5 din 131 in ceea ce priveste competitivitatea, avand un scor de 5.51. Aceasta a urcat in clasament cu 2 pozitii fata de 2006 si a ramas constanta fata de 2010. Insa in 2010, Germania a avut un punctaj mai mic decat in 2007, acumuland 5.39 puncte. Observam faptul ca din punct de vedere al indicelui de competitivitate, Germania a ocupat locul 7 in perioada 2006-2007, pentru ca apoi sa urce in clasament in perioada 2007-2008,pana pe pozitia a5a, apoi in perioada 2009-2010 a cazut pe locul 7, iar in anul 2010 a revenit pe locul 5.

16

Tabelul 2 – Competitivitatea tarilor (anul 2010)

In 2010 mediul macroeconomic s-a imbunatatit in comparatie cu alte economii avansate, ocupand locul 23, fata de 30 in perioada anterioara. Calitatea infrastructurii pozitioneaza Germania pe locul 2 in lume, transportul, telefonia si infrastructura electrica fiind pozitiv aspectate. Deasemenea piata este una eficienta ( locul 21) avand o competitie locala intensa ( locul 2) si o politica antitrust functionabila. Germania are afaceri foarte sofisticate, clasand-o pe locul al 3 lea dupa Japonia si Suedia, acestea adoptand tehnologii pentru imbunatatirea productiei ( locul al 10lea) . Dimensiunea pietei o pozitioneaza pe locul 5 in lume, insa inflexibilitatea pietei muncii o pozitioneaza pe locul 126 din 131.

II.8 Rating-ul tarii

Rating-ul tarii reprezinta o evaluare a riscului de plata , respective probabilitatea pierderilor din activitati internationale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice fiecarei tari în parte. Acesta este perceput ca fiind un pericol la adresa economiei tarii respective, influentand platile acesteia.

In anul 2007, Germania a primit calificativul A de la agentia Fitch, clasand economia tarii pe un nivel stabil, insa unul care trebuie tinut sub observatie. Insa Germania a urmat un traseu ascendent, primind in 2010, calificativul AAA, care a pozitionat-o in topul celor mai puternice tari in lume.

In anul 2010, Germania a fost desemnata de Fitch, Moody si S&P o tara de top, cu o economie stabila, obtinand calificativele maxime de la toate cele 3 agentii. ( Vezi anexa 6)

"La un nivel mult mai fundamental, Germania continua sa detina una din pozitiile cele mai puternice din lume la investitiile internationale nete (la 38 la suta din PIB in 2009), datorita

17

statutului sau de rai al investitiilor sigure, asa cum e reflectat de randamentului obligatiunilor Germaniei, care s-au intarit semnificativ in timpul crizei din zona euro", considera analistulagentiei de evaluare financiara. Produsul Intern Brut al Germaniei a inregistrat in perioada aprilie-iunie 2010 o crestere record de 2,2 procente comparativ cu trimestrul precedent si o expansiune de 3,7 procente comparativ cu perioada similara a anului trecut.

Exporturile Germaniei au crescut cu 8,2 procente in trimestrul al doilea, depasind importurile care au crescut cu sapte procente, si au avut o contributie pozitiva directa de 0,8 procente la PIB, relateaza Agerpres. Investitiile au crescut si ele in mod semnificativ, in special cele in echipamente (4,4 procente) si in constructii (5,2 procente). Restructurarea si consolidarea sectorului bancar din Germania ramane una din provocarile majore ale tarii, din cauza expunerii semnificative la active straine cu un rating mai scazut, se arata in comunicatul agentiei. Presiunile asupra sistemului financiar s-au atenuat datorita imbunatatirii perspectivei economice si a extinderii masurilor de sprijin guvernamental. 

Luni, intr-un raport lunar al Bancii Centrale a Germaniei (Bundesbank), se arata ca profitul bancilor germane va fi afectat probabil de provizioanele suplimentare pentru pierderile din imprumuturi, in urma recesiunii economice de anul trecut.

"In ciuda conditiilor actuale macroeconomice, este de asteptat o profitabilitate mai modesta pentru anul financiar 2010. Situatia castigurilor va continua probabil sa fie afectata de provizioanele considerabile pentru pierderile din imprumuturi de afaceri, in urma recesiunii economice de anul trecut", se arata in raportul Bancii Centrale a Germaniei.

Pierderile totale inainte de taxe ale bancilor germane s-au atenuat, ajungand la 2,9 miliarde de euro (3,8 miliarde de dolari), datorita profiturilor mai mari in tranzactionare si deprecierilor de active.

18

PARTEA a II-a DATE DEMOGRAFICE GERMANIA

II.1. Populaţia

Populaţia Republicii Federale Germania cuprinde toţi locuitorii a căror reşedinţă se află pe teritoriul Germaniei, adică include toţi străinii înregistraţi în acest teritoriu. Exista aproximativ 82 de milioane de locuitori, mai exact 82834 mii în 2010, conform OECD.2 În graficul de mai jos putem analiza evoluţia populaţiei Germaniei, între anii 1950-2010.

Evoluţia populaţiei Germaniei, anii 1950-2010

1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 20100

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

68376

7114772815

75964

78169

78674

78289

77685

7943381678

8216382437

82212

Populatie

Sursă: CREA

În figura de mai sus, este prezentată evoluţia populaţiei Germaniei in ultimii 60 de ani. Populaţia a crescut foarte mult între anii 1950-1970 (cu aproximativ 10 milioane de locuitori), apoi rata de creştere s-a mai micşorat. Între anii 1975 şi 1975 s-a înregistrat o scădere a populaţiei, cu apoximativ 1 milion de locuitori, după care a urmat, din nou , o creştere a populaţiei. După anul 2005, populaţia a început să scadă, fapt ce se datorează unui deficit al naşterilor, de 189000 persoane, combinat cu o pierdere netă de migrare, de 13.000 de oameni (2009). Ratele de creştere a populaţiei, se pot observa în Tabelul nr. 1, din Anexe (-0,1 în anii 2006,2007 şi 2008; -0,2 în 2009). Rata medie de creştere este de -0,208.

În Tabelul nr. 2 din Anexe putem observa o comparaţie a populaţiei Germaniei cu alte ţări din lume. Este de remarcat în primul rând faptul că această ţară are un număr de locuitori foarte mare, comparativ cu altele prezentate în tabel: Finlanda, Spania, Italia, Canada sau

2 http://www.oecd.org/document/0,3746,en_2649_201185_46462759_1_1_1_1,00.html

19

Australia, care nu au o suprafaţă chiar redusă. Totuşi, ţări precum Mexic sau SUA depăşesc numeric Germania, datorită suprafeţei.

Populaţia actuală

Numărul locuitorilor este obţinut prin compararea naşterilor şi deceselor, precum şi a mişcărilor de migraţie (sosiri şi plecări în/din Germania). Scăderea populaţiei în ultimii ani se datorează unui deficit al naşterilor, de 189000 persoane, combinat cu o pierdere netă de migrare, de 13.000 de oameni (2009). În graficul de mai jos de poate observa evoluţia creşterii populaţiei, migraţiei nete, spor natural, toate fiind în scădere în ultimii 20 de ani.

Evoluţia Populaţiei

Sursa: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Navigation/Statistics/Bevoelkerung/Bevoelkerungsstand/Bevoelkerungsstand.psml

Din momentul unificării Germaniei, au existat mai multe decese decât naşteri în fiecare an. Cu toate acestea, populaţia a crescut până în 2002 (cu excepţia anului 1998), ca urmare a migraţiei populaţiei din alte state către Germania. În anii următori, migraţia netă activă nu a mai putut acoperi deficitul de naştere.

În anul 2008, migraţia negativă netă a fost observată pentru prima dată de la unificare. Trebuie remarcat, totuşi, că numărul de plecări înregistrat pentru 2008 şi 2009 este mai mare decât cifra reală, din cauza ajustărilor efectuate. Numărul de plecări sunt obţinute pe baza datelor privind radierea, la oficiile de înregistrare. În contextul introducerii de către Germania a unui număr personal de identificare fiscală pentru toţi locuitorii din Germania, s-au realizat ajustări ale registrelor populaţiei în 2008 şi 2009, incluzând mulţi radierea ex-officio, parţial reflectate de statistici.

20

Republica Federală Germania este o ţară cu o densitate mare: 230 persoane pe kilometru pătrat. Din punct de vedere al populaţiei, Germania ocupă locul 14 în lume, iar din punct de vedere al densităţii, ocupă locul 35.3 Densitatea medie pentru Uniunea Europeană este de 116. Dezvoltarea populaţiei este condiţionată de diverşi factori de influenţă: numărul de naşteri şi decese determină numărul populaţiei la fel de mult ca migraţiile.

Datele referitoare la populaţia străină vin din două surse diferite: statisticile actuale ale populaţiei Registrul Central de înregistrare al străinilor

Statistica populaţiei actuale reprezintă singura sursă disponibilă care conferă o imagine cuprinzătoare a totalului populaţiei din Germania şi a subdiviziunilor sale şi, în consecinţă, a populaţiei germane si străine. Cu toate acestea, statisticile populaţiei actuale nu arată toate variabilele privind străinii. Prin urmare, statisticile oficiale utilizează, de asemenea, date din Registrul Central privind străinii, de exemplu: date cu privire la cetăţenie, durata şederii, precum şi statutul de rezident al străinilor.

Datorită conţinutului diferit, datele privind numărul străinilor din Registrul Central de înregistrare al străinilor şi din statisticile populaţiei actuale diferă una de cealaltă. În general, numărul de străini din Registrul Central trebuie să fie mai mic decât cel din statisticile populaţiei actuale deoarece Registrul acoperă doar străinii care trăiesc în Germania, nu si pe cei stabiliţi temporar. După ce Registrul a fost modificat în perioada 2000 - 2004, diferenţele au crescut considerabil. Astfel, este imposibil să se compare în mod direct rezultatele privind populaţia străină din cele două surse.4

II.1.1 Structura populaţiei pe vârste şi pe mediul rural/urban

Analizând structura pe vârste a populaţiei, se poate prevede dezvoltarea proporţională a tinerei generaţii faţă de cea bătrână. Republica Federală Germania, se caracterizează astăzi - aşa cum o face majoritatea ţărilor industrializate - cu un număr destul de mic al tinerilor.

Populatia, pe grupuri de varsta, starea civila si apartenenta religioasa

3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania4 http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/Bevoelkerung/Aktuell,templateId=renderPrint.psml

21

Sursa: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Navigation/Statistics/Bevoelkerung/Bevoelkerungsstand/Bevoelkerungsstand.psml

În imaginea de mai sus putem observa structura populaţiei, pe vârste, între anii 2003-2006. Se poate observa scăderea concomitentă a populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-45 de ani şi creşterea populaţiei cu vârste peste 65 de ani. De aici rezultă o îmbătrânire a populaţiei. Pentru anii 2007-2011, datele le regăsim în tabelul de mai jos:

Populaţia, pe grupe de vârsta, anii 2007-2011Populaţia 2007 2008 2009 2010 2011Populaţia 15-65 66.3 66.2 66 66.1 66.1Populaţia dependentă

Sub 15 13.8 13.6 13.5 13.6 13.3Peste 65 19.9 20.2 20.5 20.3 20.6

Sursa: creaţie proprie, date OECD

De asemenea, şi în acest tabel putem evidenţia aceeaşi creştere a populaţiei vârstnice şi scădere a populaţiei cu forţă de muncă. Acest lucru înseamna eforturi mult mai mai din partea celor din urmă de a susţine populaţia dependentă. Un tabel mai amănunţit, pe ani, se poate găsi în secţiune de Anexe: Tabelul nr. 3.

22

Populatia, in functie de sex si cetatenie

Din tabelul de mai sus putem observa că totalul populaţiei feminine depăşeşte populaţiei masculine, mai ales luând în considerare populaţia germană. Numărul femeilor este depăşit de bărbaţi dacă analizăm populaţia străină.

În anul 2011, regăsim următoarele date:5

o La naştere: 1.055 bărbaţi/femeio Sub 15 ani: 1.05 bărbaţi femeio Între 15-64 ani: 1.04 bărbaţi/femeio Peste 65 ani: 0.72 bărbaţi/femeio Populaţie totală: 0.97 bărbaţi/femei

În secţiunea de anexe se află Tabelul nr. 4, care înfăţişează populaţia, în funcţie de teritoriu, mai exact, în funcţie de aşezarea locuitorilor între fostul teritoriu al Republicii şi noile landuri. Populaţia stabilită în fostul teritoriu al Republicii este de aproximativ 65 000 de locuitori, pe când populaţia stabilita pe teritoriul noilor landuri însumează aproximativ 16 500 locuitori. Evident, populaţia de pe vechiul teritoriu este cu mult mai mare datorită populaţiei existente din trecut pe acel teritoriu destul de mare şi a rezistenţei la schimbare.

Populaţia rurală se referă la acei locuitori care trăiesc în zone rurale, definite de oficiile naţionale de statistică. Populaţia rurală este calculată ca diferenţa între populaţia totală şi populaţia urbană. Populaţia rurală în Germania a fost de 26.20%, începând cu 2010. Cea mai mare valoare a ei din ultimii 50 ani a fost de 28.60% în 1960, în timp ce valoarea cea mai mică a fost de 26.20%, chiar în 2010. 6

Populaţia rurală

5 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html6 http://www.indexmundi.com/facts/germany/rural-population

23

Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/germany/rural-population)

Populaţia urbană se referă la oamenii care locuiesc în zone urbane, astfel cum sunt definite de către institutele naţionale de statistică. Populaţia urbană se calculează folosind datele Bancii Mondiale, care estimează populaţia pe categorii şi raporturile perspectivelor mondiale ale urbanizării ale Naţiunilor Unite. Populaţia urbană în Germania a fost de 73.80% în 2010. Cea mai mare valoare din ultimii 50 de ani a fost 73.80%, în 2010, în timp ce valoarea cea mai scăzută a fost de 71.40%, în 1960 (Tabelul de jos).

Populaţia urbană

Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/germany/urban-population

II.1.2. Speranţa de viaţă

Speranţa de viaţă (în fostul teritoriu al Republicii Federale şi în noile landuri) este în creştere. Modelele de calcul privind evoluţia populaţiei arată că, în doar câţiva ani vor fi mai

24

mulţi oameni cu vârsta de 65 ani şi chiar peste în Germania, decât persoane în vârstă de 15 ani sau sub.

În 2011, speranţa de viaţă, la naştere, este destul de ridicată: 80.07 ani7

bărbaţi: 77.82 ani femei: 82.44 ani

Speranţa de viaţă reprezintă numărul mediu de ani pentru a fi trăit de un grup de oameni născuţi în acelaşi an, în cazul în care mortalitatea la fiecare vârstă rămâne constantă în viitor. Se ţine cont de totalul populaţiei, precum şi de componentele de sex masculin şi feminin. Speranţa de viaţă la naştere este, de asemenea, un mod de a aprecia calitatea vieţii într-o ţară. Aceasta poate fi, de asemenea, gandită să indice profitul de pe urma investiţiilor în capitalul uman şi este necesară pentru calcularea unor măsuri actuariale. 8

Speranţa de viaţă medie, pe ani, poate fi analizată în Tabelul nr. 5, din Anexe. Se poate observa că speranţa de viaţă este ridicată pentru populaţia germană, mai ales pentru femei. De asemenea, e de remarcat faptul că aceasta a fost în creştere în ultimii ani (de exemplu anul 2005 faţă de 2010).

Comparativ cu alte ţări, Germania se află printre ţările cu o valoare ridicată a speranţei de viaţă, ocupând locul 279 în top. Alte state cu speranţă de viaţa de peste 80 ani, conform OECD, sunt: Elveţia (82,3), Islanda (81,3), Japonia (82,7), Australia (81,5), Italia(81,8), Belgia, Noua Zeelandă, Olanda, Suedia, , Franţa, Norvegia. Valorile acestor ţări a speranţei de viaţă, în comparaţie cu Germania, se pot observa în Tabelul nr. 6, din Anexe.Naşteri si decese (spor natural)

Statistica privind naşterile şi decesele furnizează informaţii demografice de bază privind fertilitatea, cauzele mortalităţii, speranţa de viaţă şi îmbătrânirea populaţiei. Astfel, acestea sunt date fundamentale pentru a identifica condiţiile de viaţă.

Pentru a înregistra naşterea sau decesul unui cetăţean, registratorul în al cărui sector s-a produs evenimentul trebuie să completeze documentele aferente. Anchetele sunt transmise către oficiile de statistică ale landurilor. Acestea primesc în mare parte documente electronice de la birourile registratorilor. Biroul Federal de Statistică elaborează rezultatele la nivel federal folosind rezultatele pe landuri.10

Rata naşterilor în 2011: 8.3 naşteri/1,000 locuitori11

Rata deceselor în 2011: 10.92 naşteri/1,000 locuitori

Pentru anii 2007-2010 datele referitoare la naşteri şi decese le regăsim în tabelul de mai jos. Deşi rata naşterilor este constantă (mai puţin în 2009) între anii 2007-1011, este de remarcat faptul că rata deceselor este în continuă creştere. Naşterile în afara mariajului sunt în creştere, în special anul 2010 având un număr record: 225, 472. Decesele la copiii de până un an sunt în scădere, fapt ce reflectă atât o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

7 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html8 http://www.indexmundi.com/germany/life_expectancy_at_birth.html9 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html10 http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/Bevoelkerung/GeburtenSterbefaelle/Aktuell,templateId=renderPrint.psml11 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html

25

Tot în tabel observăm diferenţa dintre naşteri şi decese, cele din urmă depăşind cu mult naşterile.

Naşteri şi decese

Sursa: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Navigation/Statistics/Bevoelkerung/GeburtenSterbefaelle/GeburtenSterbefaelle.psml

În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele fertilităţii între anii 1990 şi 2010. Între anii 1990-1995 rata fertilităţii a fost în scădere, iar mai apoi a urmat o creştere, până în anul 2000, când s-au înregistrat din nou scăderi ale acesteia. Dupa 2007 rata totală a fertilităţii a crescut considerabil, până la 1,393 în 2010.

Rata totala a fertilităţii

În Tabelul nr.7 din Anexe regăsim ratele fertilităţii, pe mai multe ţări şi pe parcursul mai multor ani. Rata fertilităţii Germaniei este mai mică decât media OECD şi a unor ţări din afara

26

Sursa: http://www.destatis.de

Europei, precum Israel, Noua Zeelandă, SUA. În principiu, cu cateva excepţii (Islanda, Franţa, Norvegia), ratele fertilităţii ţărilor europene sunt asemănătoare.

II.1.3. Migraţiile

Statisticile privind migraţia populaţiei se referă la sosirile şi plecările populaţiei în/din Germania. Orice mişcare în sau dintr-o locuinţă este considerată ca migraţie, cu condiţia ca acesta să fie singurul loc sau principal de şedere (schimbarea locuinţei). În cazul în care statutul unei locuinţe este modificat, adică locuinţa secundară reşedinţă devine reşedinţa principală, acest lucru este considerat ca migraţie. Oaspeţii de la unitatile de cazare şi vizitatorii ce stau cu rudele sau prietenii sunt obligate să se înregistreze numai atunci când stau în acel lor pentru un timp mai lung. Potrivit cerinţelor actuale de înregistrare astfel cum sunt prevăzute în legislaţia landurilor, înregistrarea este necesară în cazul în care durata unui sejur depăşeşte două luni.

Statisticile privind migraţia acoperă atât mişcarea populaţiei peste frontierele teritoriului Germaniei (migraţia externă), cât şi migraţia între municipalităţi în Germania (migraţia internă). Când oamenii se deplasează în interiorul municipalităţii, acest lucru nu este înregistrat.

În conformitate cu dispoziţiile privind înregistrarea, baza statisticilor migraţiei sunt formularele de înregistrare şi radiere depuse la birourile de înregistrare în cazul în care locul de reşedinţă este schimbat. Formularele de înregistrare şi radiere sunt folosite pentru a înregistra mişcările în interiorul şi în afara graniţelor Germaniei, în timp ce numai formularele de înregistrare sunt utilizate pentru a acoperi migraţia internă.

În tabelul de mai jos putem observa următoarele aspecte:

între 1985 şi 1995 valoarea migraţiei s-a dublat (Unificarea Germaniei) între 1996 şi 1998 migraţia a scăzut din 1998 până în 2002, migraţiile au fost din nou, în creştere (cu excepţia 2000) din 2003 până în 2008 migraţiile au scăzut. 2009 şi 2010 au avut o valoare a migraţiilor mai mare

Migraţia

27

Sursa: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Navigation/Statistics/Bevoelkerung/Wanderungen/Wanderungen.psml

I.1.4. Forţa de muncă- Piata muncii

Participarea la forţa de muncă joacă un rol central în societate si ajută cetăţenii în a le asigura un trai. Statisticile privind piaţa muncii se concentrează pe monitorizarea sistemului de statistici privind ocupărea forţei de muncă în Germania. Pe de o parte, conturile pentru ocuparea locurilor de muncă sunt utilizate în acest scop. Ele servesc pentru a determina numărul de persoane încadrate în muncă în Germania, şi de asemenea, a alor date, cum ar fi rata şomajului sau rata ocupării forţei de muncă. Acestea furnizează, de asemenea, informaţii cu privire la navetişti şi la volumul de lucru.

Statisticile privind piaţa muncii în conformitate cu Organizaţia Internaţională a Muncii prezintă raporturi diverse între ţări cu privire la şomaj şi persoanele încadrate în muncă. O multitudine de informaţii, de exemplu, privind încadrarea în muncă, structura populaţiei active pe sectoare de activitate şi ocupaţii, cu privire la activitatea şi nivelul de calificare poate fi determinată prin mijloace de ancheta a forţei de muncă. Toate statisticile permit analize separate pentru bărbaţi şi femei, pentru grupurile individuale de vârstă şi de industrii.

Populaţia activă

28

În tabelul de mai sus şi în graficul de mai jos putem remarca evoluţia, pe ani, a populaţiei active, populaţia încadrată în muncă, populaţia şomeră. În 2010, populaţia activă reprezenta 53% din totalul populaţiei, deci un procent care reflectă necesitatea unui efort pentru a susţine populaţia dependentă (populaţia sub 15 sau peste 65 ani).

În ceea ce priveşte populaţia activă, se poate vedea că acesata a urmat o traiectorie ascendentă (accentuată în perioada 1995-2005, iar mai apoi, până în 2010, a fost aproximativ constantă). Conform rezultatelor anchetelor bazate pe forţa de muncă, aproximativ 8.4 milioane de persoane cu vârsta de la 15 la 74 de ani a dorit să aibă un loc de muncă în 2010. Comparativ cu anul precedent, numărul a scăzut cu 324 mii (-3,7%). Acest lucru înseamnă că, în ciuda evoluţiei favorabile a pieţei muncii, există încă resurse de muncă neutilizate.

Populaţia încadrată în muncă, a fost de asemenea, în creştere, în special în anii 2001 şi 2010. În 2010, numărul de persoane încadrate în muncă, în sectoare atipice, a ajuns la 7.84 milioane. După cum a raportat de către Biroul Statistic Federal, pe baza numărul a crescut cu 243,000 de persoane, comparativ cu 2009. Numărul total de persoane încadrate în muncă în mod dependent a crescut cu 322,000 de 30.90 milioane 2009 - 2010.

Aproape 28% din poziţiile de conducere în întreprinderile private din Germania sunt deţinute de femei. După cum s-a raportat de către Biroul Statistic Federal, procentul de management deţinut de femei a crescut în ultimii ani, atingând un nivel record de 27,7% în 2010. Cu toate acestea, ponderea femeilor în poziţii de conducere este încă mai mică decât volumul total al persoanelor de sex feminin angajate (45,6%).

Valorile populaţiei şomere a avut un punct de maxim în 2005 şi a început să scadă până în 2010, când a atins punctul de minim. Populaţia totală însumează populaţia încadrată în muncă şi populaţia şomeră. Este important de observat că atunci când populaţia încadrată în muncă

29

scade, populaţia şomeră creşte, iar când populaţia încadrată în muncă creşte, populaţia şomeră scade.

Tendinţa pozitivă de pe piaţa forţei de muncă din Germania a continuat în 2011. După cum a fost raportat de către Biroul Statistic Federal, numărul de persoane încadrate în muncă în Germania a ajuns la un alt record (41,5 milioane de euro). Numărul de şomeri s-a ridicat la 2190000 persoane în 2011. Asta a fost un declin de aproximativ 571000 persoane faţă de 2010.

Conform rezultatelor provizorii privind ocuparea forţei de muncă, numărul de persoane încadrate în muncă a crescut cu 428 mii sau 1,0% în octombrie 2011 privind aceeaşi lună din anul anterior. Luând în considerare ajustările sezoniere, populaţia încadrată în muncă a crescut cu până la 7.000 de oameni. Conform rezultatelor anchetei forţei de muncă, rata şomajului a scăzut cu 20,7% în octombrie 2011 faţă de octombrie 2010. Numărul de şomeri a scăzut până la 2.19 milioane. După de au fost ajustate efectele sezoniere, numărul de şomeri a scăzut la 2330000 în 2011. Rata şomajului ajustată a fost de 5,5% în luna octombrie 2011. Astfel, a scăzut cu 1,3 puncte procentuale fata de octombrie 2010. 12

Ratele ocupării forţei de muncă, atât în Germania cât şi în alte ţări, între anii 2003 şi 2010, le regăsim în Tabelul nr. 8, din Anexe. În această perioadă, rata ocupării forţei de muncă a fost în creştere în Germania, ajunând în 2010 la 71,2%. Comparativ cu alte ţări, această valoare este una ridicată, deşi există ţări precum Olanda (74,7), Islanda (78.9), Elveţia (78,6) care au rate mult mai mari. Totuşi, faţă de ansamblul ţărilor europene şi nu numai, rata de 71,2 este destul de mare.

12 http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/Arbeitsmarkt/ILOArbeitsmarktstatistik/Aktuell,templateId=renderPrint.psml

30

În ceea ce priveşte rata şomajului, Germania a înregistrat în 2010 o rată de 7,2. După cum se poate vedea Tabelul nr. 9 şi Tabelul nr. 10 din anexe, rata şomajului în Germania este aproape de media europeană.

II.1.5. Structura populaţiei active pe sectoare de activitate economică

Mai mult de 41 milioane de persoane sunt încadrate în muncă în trimestrul 3 al anului 2011. În al treilea trimestru al anului 2011, numărul de persoane încadrate în muncă s-a ridicat la aproximativ 41.2 milioane, ceea ce a fost o creştere de 495 mii persoane sau 1,2% faţă de 2010. Conform rezultatelor provizorii ale Biroului de Statistică Federală această cifră reflectă cel mai înalt nivel al ocupării forţei de muncă de la unificarea Germaniei. Cu toate acestea, creşterea a fost mai mică decât în primul trimestru al anului (+1,4%) şi în al doilea trimestru al anului 2011 (+1,3%). Comparativ cu al doilea trimestru al anului 2011, numărul de persoane încadrate în muncă a crescut cu 248 mii (+0,6%), în al treilea trimestru din 2011, care sa datorat factorilor sezonieri. 

Structura populaţiei active din imagine are în vedere urmatoarele sectoare: agricultura, industria forestieră şi pescuit, industria serviciilor (comerţ, transport, acomodare, industria alimentară etc), industria de manufactură şi construcţiile.

În al treilea trimestru al anului 2011, cele mai multe sectoare economice au beneficiat de pentru servicii de afaceri (189 mii persoane sau 3.6%), urmate de servicii de comerţ, de transport, cazare şi masă (138 de mii de persoane sau 1.5%). În construcţii, ocuparea forţei de muncă în al treilea trimestru din 2011 a crescut cu 33,000 de persoane (+1,4%), în industrie a crescut (exclusiv construcţii) cu 143 de mii (+1,9%) faţă de anul precedent. În agricultură, silvicultură şi pescuit, numărul de persoane încadrate în muncă a crescut cu 9.000 (+1,3%). În schimb, pentru

31

serviciile publice, educaţie şi sănătate, o uşoară scădere a personalului a fost înregistrat în al treilea trimestru al lui 2011, comparativ cu 2010 (-10000 persoane sau -0,1%), unul dintre motive fiind întreruperea serviciului militar obligatoriu. Comparativ cu al treilea trimestru din 2010, numărul de angajaţi a crescut cu 451 de mii (+1,2%), ajumgându-se la 36,7 milioane în al treilea trimestru din 2011. Numărul de lucrători independenţi, incluzând afacerile de familie, a crescut cu 44000 (+1,0%), la circa 4,5 milioane în aceeaşi perioadă.13

II.2. Bunăstarea socială

Bunăstărea statului german este, de obicei etichetat ca un model statal conservator al bunăstării. Bunăstărea statului german este în principal dată de un sistem social de asigurare pentru de cinci riscuri sociale: limita de vârstă, accidente, boală, şomaj şi îngrijire pentru cei care au nevoie de ajutor. Ca mai mare parte a beneficiilor asigurărilor sociale au fost în mod tradiţional finanţate prin contribuţii la asigurări sociale. În 1998, sistemele de asigurări sociale au reprezentat mai mult de 64% din bugetul social. Formal, aceste contribuţii au fost oferite în mod egal de către angajaţi şi angajatori. În contrast, veniturile fiscale generale au jucat un rol subsidiar.

II.2.1. Indicele de dezvoltare umană

Valoarea IDU a Germaniei în 2010 este de 0.885, ceea ce înseamnă că acesta este o ţară foarte dezvoltată din următoarele puncte de vedere: speranţa de viaţă, coeficientul de alfabetizare, învăţământul, PIB/locuitor. Germania se clasează pe locul 10 din 169 de ţări şi zone.

IDU nu este conceput pentru a evalua progresul înregistrat în dezvoltarea umană într-un interval scurt de timp, deoarece majoritatea indicatorilor care îl compun nu se schimba rapid ca răspuns la schimbările politicilor (ani de şcolarizare şi speranţa de viaţă. Este, totuşi, util pentru a evalua progresul IDU pe termen mediu şi lung.

Între anii 1990 şi 2010, valoarea IDU pentru Germania a crescut de la 0.782 la 0.885, înregistrându-se o crestere de 13% sau de creştere medie anuală de circa 0,6%. Cu o astfel de majorare, Germania este pe locul 61 în ceea ce priveşte îmbunătăţirile.

13 http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/Arbeitsmarkt/Erwerbstaetige/Aktuell,templateId=renderPrint.psml

32

Între 1990 şi 2010, speranţa de viaţă a Germaniei a crescut cu aproape 5 ani, media anilor de şcolarizare a crescut cu aproximativ 4 an, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 29% in aceeasi perioadă.

Progresul pe termen lung poate de asemenea evaluat în raport cu alte ţări. De exemplu, în 1990, Germania, Finlanda şi Luxemburg au avut valori apropiate ale IDU. Cu toate acestea, în perioada cuprinsă între 1990 şi 2010 cele trei ţări cu experienţă grade diferite de progres faţă de creşterea HDIs lor (a se vedea figura 2). Cu toate acestea, în perioada cuprinsă între 1990 si 2010 cele trei ţări au înregistrat valori diferite ale indicatorului.

Valoarea indicatorului dezvoltării umane al Germaniei în 2011, de 0.885, este peste media ţărilor OECD. Este, de asemenea, aflată peste pragul de 0.878 pentru ţările cu dezvoltare umană foarte mare. Din datele OCDE, „vecinii IDU” ai Germaniei în 2010, adică ţările care sunt apropiate ca rang IDU şi mărime a populaţiei sunt Franţa şi Regatul Unit, care a avut IDU-ul clasat pe locul 14 şi, respectiv, 26 în aceeaşi perioadă.

II.2.2. Nivelul de trai

Nivelul de trai este ridicat în Germania, acest lucru poate fi suţinut de valoarea indicelui Gini (27) şi a ratei sărăciei (8.9). Problema Germaniei la acel capitol este disparitatea între regiune de vest şi de est din stat, cu efecte ale sărăciei asupra regiunii din est, mai puţin bogată.

Distribuţia veniturilor familiei - indicele Gini: 27 (2006)Indicele Gini măsoară gradul de inegalitate în distribuţia veniturilor familiei într-o anumită ţară. Indicele este calculat din curba Lorenz, în care veniturile cumulat ale familiei sunt reprezentate de la cele mai sărace familii la cele mai bogate. Cu cât coeficientul lui Gini este mai mic, cu atât deosebirile în distribuirea veniturilor sunt mai mici Germania se află pe locul 118 din 134 de ţări în ceea ce priveşte Indicele Gini. Deci, un indice Gini de la 0 reprezintă egalitate perfectă, în timp ce un index de 100 presupune inegalitate perfectă. Valoarea de 27 a indicelui Gini reflectă o apropriere destul de mare a veniturilor familiale, deci un nivel de trai ridicat şi apropiat al cetăţenilor.14

În ceea ce priveşte pragul sărăciei, conform graficului de mai jos, Germania are o pondere de 8,9 a populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie. Această valoare este relativ mică, comparativ cu alte state şi media ţărilor OECD. Totuşi, efectele sărăciei nu pot fi omise. Dezechilibrele între regiunea de vest şi cea de est sunt din ce in ce mai evidente. Divizarea ţării

14 http://earthtrends.wri.org/text/economics-business/variable-353.html

33

din punct de vedere al bogăţiei şi veniturilor este în creştere, deci şiindicele Gini este de aşteptat sa creasca.

Ca şi în orice naţiune, locuitori ai Germaniei suferă de sărăcie, dezechilibrele între partea de vest şi cea de est făcându-se simţite. În Germania, oricine trăieşte din mai puţin de 60% din venitul mediu al unei gospodării, este consider ca trăind în sărăcie. În Germania, venitul mediu este de 1.066 dolari pe lună pentru o persoană singură sau de 2.240 dolari pentru un cuplu cu un copil. Copiii sunt categoria cea mai vulnerabilă când vorbim de sărăcie şi aici rata sărăciei este în continuă creştere. Se estimează că există mai mult de 3 milioane de copii germani care trăiesc în sărăcie, în Berlin, până la 36% din toţi copii sunt săraci.15

15 http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1900649,00.html

34

II.3. Analiza inflaţiei

II.3.1. Rata inflaţiei

Inflation rate refers to a general rise in prices measured against a standard level of purchasing power.Rata inflaţiei se referă la o creştere generală a preţurilor măsurată faţă de un nivel standard de putere de cumpărare. The most well known measures of Inflation are the CPI which measures consumer prices, and the GDP deflator, which measures inflation in the whole of the domestic economy. Măsurile cele mai bine cunoscute ale inflaţiei sunt IPC care măsoară nivelul preţurilor de consum, şi deflatorul PIB, care măsoară inflaţia în întreaga economie naţională.

The inflation rate in Germany was last reported at 1.30 percent in October of 2010. Rata inflaţiei în Germania a fost raportată la 1.1 % în octombrie 2010. From 1992 until 2010, the average inflation rate in Germany was 1.90 percent reaching an historical high of 6.40 percent in May of 1992 and a record low of -0.40 percent in July of 2009. Din 1992 până în 2010, rata medie a inflaţiei în Germania a fost de 1.90% ajungând la un maxim istoric de 6.40% în luna mai 1992 şi un nivel record de -0.40% în luna iulie a anului 2009. Inflation rate refers to a general rise in prices measured against a standard level of purchasing power. Rata inflaţiei se referă la o creştere generală a preţurilor măsurată faţă de un nivel standard de putere de cumpărare. The most well known measures of Inflation are the CPI which measures consumer prices, and the GDP deflator, which measures inflation in the whole of the domestic economy. Măsurile cele mai bine cunoscute ale inflaţiei sunt IPC care măsoară nivelul preţurilor de consum, şi deflatorul PIB, care măsoară inflaţia în întreaga economie naţională. This page includes: Germany Inflation Rate chart, historical data and news.

Tabelul prezinta rata inflatiei pe ultimele 3 luni septembrie, octombrie, noiembrie 201116

Rata inflatiei pe tara

Rata inflatiei pe ultimele 3 luni septembrie, octombrie, noiembrie 2011

Ţări cu rate ale inflaţiei mai mică decât media

Ţări cu rate ale inflaţiei în jurul valorii medii

Ţări cu rate ale inflaţiei peste medie

Irlanda 1.5 Malta 2.2 Franţa 2.6 Slovenia 2.7

Grecia 2.9 Ţările de Jos 2.8 Germania 2.9 Spania 3.0 Cipru 3.2 Finlanda 3.3           

Belgia 3.5 Italia 3.7 Austria 3.8 Portugalia 3.8 Luxemburg 3.9 Slovacia 4.6 Estonia 4.8

Zona euro medie 3.0

16//www.euroeconomics.eu.com/inflation_variables.htm

35

Rata diferă destul de semnificativ. Cea mai mică rată de 1,5% se regăseşte în Irlanda (austeritate severă). Cea mai mare rată de 4,8%, se găseşte în Estonia .Printre ţări principale divergenţele sunt mai puţin marcante. Franţa prezinta o rata scăzută rată de 2,6%, Italia, prezinta o rata peste medie de 3,7% datorata creşterilor de TVA . Germania şi Spania prezinta rate medii.The inflation rate in Germany was last reported at 1.30 percent in October of 2010.

Evolutia ratei inflatiei in perioada 2008-2010

Rata inflaţiei în Germania a fost raportată la 1.1 % în octombrie 2010. Din 1992 până în 2010, rata medie a inflaţiei în Germania a fost de 1.90% ajungând la un maxim istoric de 6.40% în luna mai 1992 şi un nivel record de -0.40% în luna iulie a anului 2009.

Year An

Jan Ian

Feb Februarie

Mar Mar

Apr Aprilie

May Mai

Jun Iunie

Jul Iulie

Aug August

Sep Septembrie

Oct Octombrie

Nov Noiembrie

Dec Decembrie

2010 2010

0.70 0.70

0.40 0.401.10 1.10

1.30 1.30

1.20 1.20

0.80 0.80

1.20 1.20

1.00 1.00

1.30 1.30 1.30 1.30

2009 2009

0.90 0.90

1.10 1.100.50 0.50

0.50 0.50

0.10 0.10

0.20 0.20

-0.40 -0.40

0.00 0.00

-0.30 -0.30

0.00 0.00 0.40 0.40 0.80 0.80

2008 2008

2.90 2.90

2.80 2.803.00 3.00

2.60 2.60

3.00 3.00

3.20 3.20

3.30 3.30

3.10 3.10

3.00 3.00 2.40 2.40 1.30 1.30 1.10 1.10

36

Rata inflaţiei in functie de preturile de consum valori estimate pentru anul 2009 si 2010. 17

1,1% (2010)

0,3% (2009)

Indicele preţurilor de consum18 este un indicator de maxima sinteza economica, care exprima evolutia preturilor bunurilor de consum si a tarifelor prestatiilor de servicii pentru populatie, fiind utilizat in multiple analize, calcule si decizii la nivel macroeconomic si nu numai

Locul Germaniei in functie de rata inflatiei in lume, pentru anul 2010.Germania se afla pe locul 27.

17 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html18 http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/TimeSeries/EconomicIndicators/KeyIndicators/ConsumerPrices/liste__vpi,templateId=renderPrint.psml

37

În octombrie 2011, indicele preţurilor de consum pentru Germania a fost de până la 2,5% fata de octombrie 2010. Rata inflaţiei măsurată prin indicele preţurilor de consum a rămas semnificativ peste pragul de două procente. În luna septembrie 2011, rata inflaţiei a fost uşor mai mare la 2.6%. Comparativ cu luna septembrie 2011, indicele preţurilor de consum a rămas neschimbat în luna octombrie 2011. În luna octombrie 2011, rata inflatiei a fost din nou determinată de evoluţia preţurilor de energie (energie pentru uz casnic şi carburanţi). De la an la an creşteri de preţuri au fost înregistrate la ulei de încălzire (25.4%). Preţuri considerabil mai mari decât cu un an mai devreme s-au observat, de asemenea, pentru tarifele pentru încălzire centrală (10.3%), energie electrică (+7,0%) şi de gaze (+6,5%).  Preţurile la produsele alimentare au crescut cu 2,9% comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior. Creşteri considerabile de preţuri au fost observate în special pentru uleiuri şi grăsimi (+14,7%, inclusiv margarina: 23.9%; unt: 10.5%) şi produse lactate (de exemplu, cremă: +12,8%, caş: +8,4%, lapte UHT: 7.4%). Majorarea de preţ s-a observat pentru băuturi nealcoolice (+6,5% în octombrie 2011) a rezultat în special de preţurile mai mari de cafea (19.6%) şi sucuri (de

38

exemplu, suc de fructe din fructe seminţoase: 13.6%).În ceea ce priveşte bunurile, în octombrie 2011 preţurile au crescut cu un total 3,8% în octombrie 2010. Preţuri pentru servicii au crescut moderat (+1,1%),. Printre serviciile, preţurile au crescut în special în cazul biletelor de avion (18.7%), unul dintre motive fiind taxei de transport aerian, care a fost perceput de la începutul anului 2011. Cu toate acestea, preţurile de comunicare (-2,9%) şi învăţământ (-12.6%) au scazut. Scăderea accentuată a preţurilor la educaţie octombrie 2010 se datorează în principal la desfiinţarea taxelor de şcolarizare în Nordrhein-Westfalen.Comparativ cu luna septembrie 2011, preţurile în octombrie 2011 au rămas neschimbate,în medie. În cazul produsele energetice în octombrie 2011, preţul creşte septembrie 2011 au fost înregistrate cresteri la gaze (+2,1%) şi ulei de încălzire (+1,4%). Modificări de preţ merită menţionat s-au observat, de asemenea, pentru alte grupuri de produse, cum ar fi bauturi non-alcoolice, şi produse alimentare. O creştere de preţ chiar mai evident a fost înregistrat pentru zahăr (14.0% în septembrie 2011), care a fost principalul motiv pentru creşterea preţului produse de patiserie (+0,8%). Ca şi în lunile precedente, scăderi de preţ s-au observat în special la legume (-1,1%, inclusiv cartofi: -5,7%).Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) pentru Germania, care se calculează în scopuri europene, a crescut 2,9% în octombrie 2011 la octombrie 2010. Comparativ cu luna septembrie 2011, indicele a crescut cu 0,1%. Estimarea IAPC din 27 octombrie 2011 .

PIB (paritatea puterii de cumpărare)19: 2940 miliarde dolari (2010 est) $2.841 trillion (2009 est.) 2841 miliarde dolari (2009 estimare) $2.98 trillion (2008 est.) 2980 miliarde dolari (2008 est) Notă: Datele sunt în 2010 dolari SUA

2. Prognoze oficiale

Banca Centrală  a  Germaniei considera ca rata de creştere economică va fi de 0,5 % până la 1%, mai mică decât prognoza de 1.8 % care exista pentru anul 2012.Banca Centrala a Germaniei se aşteaptă ca rata de creştere economică să ajungă la 1.8% în 2013, aceata analiza s-a intocmit pentru ca s-a luat in calcul creşterea de 1,25% pe an ce s-a înregistrat pe întreaga periaodă de criză.

Rata inflaţie este estimată să scadă la 1.8%, sub nivelul de 2,5% cât a fost anul trecut. Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor  sub valoare de 2,5% a lunii octombrie şi sub maximul ultimilor trei ani ce s-a înregistrat în septembrie, când inflaţia a atins 2,6%.

3. Deflatorul implicit al PIB (Tabelul nr. 11, Anexe)

În economie deflatorul PIB este o măsură a schimbării prețurilor tuturor produselor noi, produse într-o anumită țară, produse finite și servicii. PIB înseamnă produsul intern brut, valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o economie într-o anumită

19 http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://www.indexmundi.com/germany/gdp_%28purchasing_power_parity%29.html

39

perioadă.

Deflatorul PIB se bazează pe un "coș al pieței" fix, reprezentând bunuri și servicii. Mărimea coșului se modifică în funcție de consumul oamenilor și de modelele de investiții. Astfel, noile modele de cheltuieli pot apărea în deflator ca un răspuns al oamenilor la prețurile în schimbare.

Evolutia deflatorului PIB

40

Partea a III-a

Sectorul extern al economiei tarii

III.1. Deschiderea comerciala a Germaniei.

Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât posibil fără obstacole sau limitări. Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii. Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.

Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile şi reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se aplică prevederile acordurilor de asociere. Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo, interdicţii de export, reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii Europene, care au precădere faţă de legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use), sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările UE.

AWV este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta conţine majoritatea reglementărilor referitoare la aspectele practice ale comerţului exterior şi este în concordanţă cu prevederile şi reglementările Uniunii Europene. AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la export. Exportul german este, în principiu, liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri militare şi strategice, unele materii prime şi produse din oţel, precum şi unele produse agricole. AWG are ca anexă "lista de import", în cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de ţări şi liste de mărfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fără să fie necesară licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea licenţei se limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele pentru care sunt prevăzute restricţii/limitări la import (contingente), cum sunt produsele metalurgice. La importul german se mai au în vedere prevederile privind monopolul pentru băuturi alcoolice, reglementări privind mărfurile inflamabile, restricţii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale, carne. Pe baza reglementărilor în vigoare, unele mărfuri sunt interzise la import: alimente, băuturi, medicamente şi alte produse care conţin alcool metilic, pulbere de coji de cacao şi mărfuri care au în compoziţie acest produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT şi produse care conţin DDT, animale cu boli contagioase şi produse rezultate din acestea. Importul de carne, peşte şi produse din acestea se bazează pe respectarea normelor de igienă. Produsele respective pot fi importate cu condiţia ca întreprinderile producătoare furnizoare să fie omologate/agreate de Comisia Europeană/Oficiul Alimentar şi Veterinar. Aprobări de ordin veterinar sunt necesare pentru importul de animale vii, carne, lână şi

41

păr, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animală. Exista anumite restricţii la importuri în scopul protecţiei florei şi faunei, luând în considerare prevederile Acordului de la Washington privind protecţia unor specii de animale şi plante. Conform legii pentru protecţia plantelor, unele plante, posibile purtătoare de dăunători, sunt interzise la import. Restricţii există şi la importul de sămânţă. La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesară prezentarea unei aprobări vamale eliberate de Organizaţia europeană a pieţei vinului, cu respectarea Legii vinului şi a Ordonanţei privind supravegherea calităţii vinului. De asemenea, în Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de muncă, maşini, utilaje, instalaţii etc.) numai cu respectarea prescripţiilor privind protecţia muncii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru unele materiale otrăvitoare sau inflamabile.

Reglementările tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul German pentru Normare – DIN (Deutsches Institut für Normung – DIN), având în structura sa şi Centrul German de Informaţii privind Reglementările Tehnice (Deutsches Informationszentrum für Technische Regeln – DITR). Norme şi reglementări tehnice pentru produse industriale elaborează şi Asociaţia Germană a Inginerilor (VDI – Verein Deutscher Ingenieure e.V.), Uniunea Germană pentru Electrotehnică, Electronică şi Tehnică Informatică (VDE – Verband der Elektrotechnik, Elektronik und Informationstechnik). Un rol şi o importanţă deosebită în supravegherea şi controlul/verificarea tehnică a produselor industriale îi revin Uniunii Germane pentru Verificare Tehnică (Technischer Überwachungsverein – TÜV). Îndeplinirea formalităţilor vamale nu înseamnă automat că mărfurile importate sunt apte pentru comercializare pe piaţa germană. În principiu, produsele importate se supun aceloraşi prescripţii şi reglementări ca şi mărfurile produse în Germania, referitoare la îndeplinirea condiţiilor de calitate şi a normelor tehnice de securitate După cum s-a menţionat, obligaţia de autorizare a importului se limitează, în general, la puţine poziţii definite şi la anumite mărfuri şi ţări desemnate în listele anexe la AWG, precum şi la acele mărfuri supuse unor contingente de import. Instituţiile competente pentru eliberarea licenţelor de import sunt: Oficiul Federal pentru Economie şi Controlul Exportului (Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle – BAFA), Oficiul Federal pentru Agricultură şi Alimentaţie (Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung – BLE).

Regimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate ţările membre. Taxa pe valoarea adăugată este de 19% pentru produsele industriale şi de 7% pentru produsele agroalimentare. Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea prăjită (inclusiv extracte din aceasta). Nu există diferenţe între accizele percepute pentru mărfurile importate şi cele produse în Germania. Condiţii de livrare: conform regulilor INCOTERMS. Germania are o legislatie ce incurajeaza deschiderea de IMM-uri si sustinerea acestora, odata cu sustinerea unui nivel eficient al exporturilor.

Deschiderea unei societati comerciale

Cea mai simplă formă de societate din Germania este Gewerbeanmeldung, adică obţinerea autorizaţiei de întreprinzător particular, posibilitate care oferă condiţii de impunere avantajoase şi nu necesită prelucrare contabilă documentelor.

O alta posibilitate este infiintarea unui UG (Unternehmergesellschaft haftungsbeschränkt sau Mini-GmbH), cu un capital social de 1 Euro. Acest tip de firma nu este recomandat deoarece registrul comertului si băncile nu consideră aceste societăti, cu capital social de 1 Euro, ca fiind societăti serioase si există posibilitatea ca ulterior, la deschiderea unui cont bancar, sau la

42

depunerea cererii pentru codul fiscal comunitar, să apară probleme.Este de preferat constituirea unui capital social, pentru societatea ce urmează a fi înființată, de cel puțin 1.000 Euro, sumă ce se poate retrage în scurt timp. La înfiintarea unui UG trebuie să mai luăm în considerare că administratia financiară poate întârzia acordarea codului fiscal comunitar, uneori această perioadă poate ajunge la câteva luni fată de timpul obisnuit de asteptare de 1-2 săptămâni. În cazul înfiintării unui GmbH, dacă societatea este înfiintată de 2 asociati, acestia trebuie să depună, în contul capitalului social, câte 6.500 Euro fiecare.Această sumă, destinată capitalului social, poate fi retrasă după depunere. Statul german a introdus această formă de societate cu valoare de 1 euro la data de 1 noiembrie 2008, pentru a ajuta progresul societăţilor mici şi mijlocii, deoarece, anterior, pentru înfiinţarea unui simplu S.R.L. era necesară o mică avere, din cauza capitalului social necesar care era în sumă de 25.000 euro. Desigur Societatea cu răspundere limitată, având un capital social de 25.000 euro este în vigoare, iar Unternehmensgesellschaft dispune de aceleaşi posibilităţi (în original: drepturi), diferenţa dintre cele două fiind doar minimizarea capitalului social necesar. În cazul înfiinţării unui UG asociaţii nu pot ridica în totalitate profitul realizat, deoarece legea îi obligă pe proprietarii societăţii să păstreze 25% din acest profit în contul societăţii, şi această obligaţie va fi valabilă până la momentul în care în contul societăţii s-au adunat cei 25.000 euro. La momentul în care societatea a atins această sumă necesară capitalului social atunci asociaţii pot hotărî să se transforme în GmbH (S.R.L.) clasic, sau să-şi continue activitatea ca şi UG. Majoritatea întreprinzătorilor optează pentru forma de societate de 1 euro, care poate să-şi înceapă activitatea din momentul depunerii cererii de înfiinţare, dar pentru obţinerea hotărârii definitve trebuie aşteptat între 3-6 săptămâni, în schimb în acest răstimp societatea (S.R.L.-ul) care este pe cale să fie înfiinţat poate să desfăşoare activitate economică. Pentru înfiinţarea unei S.A. (societati pe actiuni) (AG) suma necesară pentru capitalul social este de 50.000 euro. De altfel autoritatea fiscală germană face o verificare atentă a cererilor pentru număr de identificare fiscală comunitară depuse de societăţile cu capital străin, aceasta din cauza înmulţirii cazurilor de fraude referitoare la TVA.

III.2. Politica Externa

Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea economiei germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a întreprinderilor germane este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa mondială. Germania a fost in anul 2008 primul exportator mondial, înainte de SUA, China şi Japonia. Fiecare al doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export.Valoarea absoluta a exporturilor si importurilor de bunuri si servicii:

2007 2008 2009 2010

Exporturi 965,2 992,7 803,3 951.12

Importuri 769,9 814,5 664,6 797.6

Echilibru +195,3 +178,2 +138,7 +153,52

Sursa: calcule proprii efectuate dupa date statistice oferite de www.DataMarket.com

43

2007 2008 2009 20100

200

400

600

800

1000

1200

ExporturiImporturiVariatia totala

Sursa: calcule proprii efectuate dupa date statistice oferite de www.DataMarket.com

Dupa cum se poate observa din grafic, dar si din statisticile internationale, Germania a fost intotdeauna dependenta de exporturi, dar mai ales, balanta ei de plati externe a fost intotdeauna pozitiva, ea exportand mai mult decat a importat inca din anii 1990. Nu numai atat dar evolutia balantei a avut in continuu un trend crescator, chiar si in anii de criza cu o exceptie in cazul anului 2009.

Balanta de plati externe a Germaniei (Miliarde Euro)

Sursa: www.tradingeconomics.com

Cauza acestui dezechilibru din anul 2009 a fost scaderea cererii la nivel mondial. Germania fiind o tara in principal exportatoare, atat de bunuri cat si de servicii, a avut foarte mult de suferit din cauza scaderii bruste de cerere din anul 2009, in plina criza, dar a reusit sa revina pe

44

un trend crescator in anul 2010 datorita politicilor eficiente adoptate de executivul federal dar si a cresterii cererii de la nivel global. De altfel aceasta scadere din anul 2009 a fost cea mai mare din ultimii 20 de ani. Principalele exporturi de produse ale Germaniei sunt: autovehiculele (52%), produsele chimice(29%), dispozitivele electrice(10%) si tehnologia de telecomunicatii(9%).In ceea ce priveste exporturile de servicii, situatia este structurata dupa urmatorul tabel:Tipul de servicii Procentaj din totalAnul 2007 2010Servicii de computere si comunicatii 51,5% 51,8%Servicii financiare si asigurari 8.2% 7.2%Servicii de transport 23.6% 24.4%Servicii de calatorie (inclusiv calatorii cu avionul si turistice)

16.64% 16.55%

Alte servicii 0.06% 0.05%Sursa: Calcule proprii dupa statistica oferita de www.tradingeconomics.com

Contul curent al Germaniei pe anul 2007 (miliarde de Euro)

Nr. Crt. Total 2007Exporturi 965.2Importuri 770Balanta de Plati externe +195.2 Servicii -20.5 Factorul de venituri (net) +24.6 Transferuri curente -30.1 Alti itemi de comert -10,8Cont Curent +162.0

Sursa: www.destatis.de

Modul de distribuire a exporturilor si provenienta importurilor Germaniei (2007):Miliarde de euro

Total Exporturi 969.1Catre: State Membre UE 627.6 Zona Euro Zona Non-Euro

415.0212.7

Alte Tari 341.5Total Importuri 770.4Din care State Membre UE 502.6 Zona Euro 347.8 Zona Non-Euro 154.8 Alte Tari 267.8

Sursa: www.destatis.de

45

Contul curent al Germaniei in anul 2010 (miliarde de Euro)Nr. Crt. Total 2010Exporturi 951.9Importuri 797.6Balanta de Plati externe +154.3 Servicii -9.1 Factorul de venituri (net) +33.1 Transferuri curente -37.2 Alti itemi de comert -11.1Cont Curent +129.9

Sursa: www.destatis.de

Modul de distribuire a exporturilor si provenienta importurilor Germaniei (2010):Miliarde de euro

Total Exporturi 951.9Catre: State Membre UE 570.6 Zona Euro Zona Non-Euro

386.2184.4

Alte Tari 381.2Total Importuri 797.6Din care din State Membre UE 503.8 Zona Euro 355.5 Zona Non-Euro 148.3 Alte Tari 293.8

Sursa: www.destatis.de

Dupa cum se poate vedea din tabele, exporturile Germaniei, desi sunt in continuare in crestere, au tendinta da se reorienta, iar acest lucru se poate dovedi ingrijorator pe termen lung. Cererea din tari in curs de dezvoltare, care absorb in jur de 30% din exporturile Germaniei, inclusiv 6% numai din partea Chinei este asteptata sa scada usor, ceea ce va fi mai bine suportat de catre producatorii de bunuri capitale. In acelasi timp, importurile vor scadea mai intr-un ritm

46

mai lejer, datorita continuarii investitiilor si mentinerii consumului la nivel ridicat. Per total, contributia comertului exterior al Germaniei la cresterea economica ar putea scadea putin in urmatorii ani.

De asemeni se poate observa ca evolutia contului curent a suferit modificari substantiale doar in anul 2009, cand s-a inregistrat o scadere puternica a exporturilor Germaniei. Cu toate acestea, balanta de plati externe s-a mentinut pozitiva, datorita faptului ca odata cu scaderea exporturilor, importurile au scazut corespunzator. Desi caderea din 2009 a fost puternica,asistam in 2010 la o crestere a exporturilor, valoarea acestora apropiindu-se de cea dinainte de criza, din anul 2007. Acest lucru arata faptul ca Germania a raspuns foarte bine provocarii lansate de recesiune si a reusit, prin politici eficiente si programe bine implementate sa combata efectele nocive ale acesteia. Astfel aceasta si-a mentinut increderea aratata de investitorii straini, si a ramas un mediu propice pentru investitii.

In ceea ce priveste contul curent, Germania are un surplus de cont curent, ce a avut evolutii aproape constante. Dupa cum se poate vedea din datele stranse, inainte de perioada crizei (respectiv anul 2007) contul curent avea o crestere anuala ce s-a mentinut pana in 2008 (inclusiv), contul current al anului 2008 fiind aproape la fel cu cel din 2007 (162,5 miliarde Euro surplus in 2008 fata de 162 miliarde euro in 2007). In anul 2009 s-a inregistrat o scadere dramatica a surplusului de cont current dar valorile au ramas in continuare pozitive (fata de multe alte economii mondiale, care nu numai ca nu au reusit sa aiba surplus dar au scazut sub limita critica de 0 a balantei de plati externe) chiar daca acum erau in jurul sumei de 120 miliarde euro. Cu toate acestea in anul 2010 s-a inregistrat o crestere de 10 miliarde de euro iar perspectivele sunt optimiste, asteptandu-se si in 2011 si 2012 o crestere constant, chiar daca nu spectaculoasa.

III.3. Investitiile Straine directe

Germania este o ţară atractivă pentru investiţiile străine directe. Cu toate acestea, ţara este posibil să primească mai puţine ISD în următorii ani din cauza crizei financiare globale. Punctele forte ale ţării sunt: sectorul industrial, care este dens şi puternic, o forţă de muncă calificată, care are o buna cunoastere a limbii engleze, precum şi o locaţie geografică în centrul Europei. Principala slăbiciune a Germaniei este rata de impozitare ridicata (de persoane fizice şi corporaţii). Chiar daca criza financiara a afectat ţara şi mai ales exporturile, Germania rămâne una dintre ţările cele mai atractive din Europa, în termeni de investiţii realizate.

Germania este pe locul 5 in lume ca destinatie a investitorilor directi, conform Conferintei Natiunilor Unite asupra Comertului si Dezvoltarii. Conform statisticilor oficiale a Bundesbank (Banca Centrala Germana) pentru 2009, 70% (sau 361 miliarde de Euro) din toate ISD din Germania au originat din UE-27, cu un aditional 9% din partea tarilor europene din afara UE. Investitiile din afara UE continua sa creasca. America de Nord este responsabila pentru in jur de 8% din ISD, in timp ce Asia are un procent de 5%. In special tarile asiatice si-au crescut ISD in Germania in ultimii ani. Atat China cat si India au inregistrat cresteri de in jur de 100% pe an inca din 2006.

47

SUA

Hong Kong

Regatu

l Unit

Franta

German

iaBelg

ia

Span

ia

Olanda

China

Canad

a0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Investitii Straine Directe 2010 (Miliarde Euro)

Investitii Straine Directe 2010 (Mil-iarde Euro)

Sursa: UNCTAD (2011)

Dintre toate ISD din Germania cele mai multe au fost facute in domeniul energiei “verzi” sau ecologice. Astfel intre 2007 si 2010 pietele pentru ISD au inregistrat un total de 2355 de proiecte de investitii in Germania de catre 1859 de companii straine. In 2010 s-au efectuat nu mai putin de 776 de proiecte in domeniu, plasand-o pe Germania pe locul 4 in lume in ceea ce priveste atragerea de ISD prin proiecte. Cei mai importanti investitori au fost SUA (27% din toate investitiile), Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (9%) si Elvetia (7%). Industria IT&C si software si serviciile financiare si de afaceri sunt sectoarele ce atrag cele mai multe proiecte noi. Industria automotiva, a masinilor industriale si de echipamente, bunuri de consum si industria chimica sunt de asemeni sectoare atractive pentru ISD in Germania. Cele mai multe proiecte noi sunt in domeniul vanzarilor deschise si a marketingului si logisticii. Aproape fiecare al cincilea proiect de investitie este de manufactura, facand aceasta ocupatia a doua ca importanta in Germania.

Tendinta din ultimii ani arata ca, in pofida faptul ca aceste sume par mari, de fapt in Germania ISD au scazut. Astfel in Germania ISD au fost in 2007 de 80,520 Miliarde de Euro ca apoi in 2008 sa inregistreze o scadere dramatica pana la 4,7 Miliarde de Euro21. In 2009 si 2010 insa, trendul ascendent a inceput sa fie reluat ajungandu-se in 2010 la 46,12 Miliarde de Euro22 ISD.

Dinamica Fluxurilor de ISD:

20 Sursa: Worldbank.org21 Sursa: Worldbank.org22 Sursa: Worldbank.org

48

2007 2008 2009 20100

102030405060708090

ISD (Miliarde Euro)

ISD (Miliarde Euro)

Sursa: worldbank.org

Energie Durabila2%

Turism Hotelier si Entertainment3%

Energie, Minerale si Metale

4%Sanatate, Farmaceutice,

Biotehnologie5%

Textile6%

Transport, depozitare si Logistica

6%Bunuri de consum

(inclusiv mancare si bauturi)

7%Electronice si Semi-conductori

7%

Chimicale, Plastic, Hartie8%

Echipament Industrial, Masini industriale si Domeniul Automo-

tiv15%

Afaceri si Servicii Financiare

15%

IT&C si Software18%

Alte Sectoare4%

Proiecte de ISD in Germania pe sectoare

Sursa: FDI Markets (2011)III.4 Datoria externa a tarii

Germania, desi este un adevarat motor al economiei europene, are un nivel ridicat al datoriilor externe. Astfel, desi la nivel mondial ISD plaseaza Germania pe locul 5 ,in cazul datoriilor, aceasta se situeaza, din pacate pe locul 3, fiind devansata doar de SUA si Regatul Unit.

Lista tarilor, in functie de datoriile externe:

49

Locul la nivel mondial

TaraDatoria Externa (Dolari Americani)

Per Capita (Dolari Americani)

% din PIB

1 SUA15.041.163.000.000

47.568 99

2 Regatul Unit 8.981.000.000.000 144.338 4003 Germania 4.713.000.000 57.755 1424 Franta 4.698.000.000 74.619 1825 Japonia 2.441.000.000 19.148 45

Sursa: Wikipedia.org

Sursa acestor datorii se poate considera efortul facut de economia germana dupa reunificare, de a aduce estul tarii la acelasi nivel cu vestul, lucru care are trend pozitiv dar nu a fost realizat inca. Un alt factor ce a dus la cresterea datoriei externe a fost reprezentat de eforturile Guvernului de a reduce impactul crizei asupra tarii dar si asupra UE. Germania este cunoscuta ca fiind o tara foarte prudenta din punct de vedere fiscal. Cu toate acestea deficitul guvernamental a depasit de multe ori limita de 3% prevazuta de Pactul de Crestere si Stabilitate, iar datoria totala a Guvernului a depasit cu mult plafonul de 60%. Cea mai mare crestere a deficitului s-a inregistrat dupa anul 2000, cand Germania avea o datorie de 1,5% din PIB, ajungand in anul 2007 la 7,5%. Cu toate acestea, din anul 2007 s-au facut eforturi privind consolidarea fiscala a tarii prin taierea cheltuielilor in exces, si sustinut de o crestere puternica a output-ului companiilor si a profitului corporatiilor mari. Cu toate acestea, deficitul s-a pastrat in jurul a 60% din PIB. In momentul de fata previziunile arata ca pana in 201623 surplusurile vor mai scadea, odata cu revenirea la nivel normal a intregii lumi si o scadere in ceea ce priveste comertul. Contributia exporturilor la cresterea PIB este asteptata sa ramana pozitiva, desi acestea vor scadea.

Deficitul fiscal a reaparut si a ramas in jurul a 3% din PIB in 2009 si 201024, reflectand consecintele sustinerii economiei europene prin intermediul pachetelor de ajutorare. Datoria externa depaseste cu mult cele mai optimiste previziuni si este de asteptat ca anul acesta sa se situeze in jurul a 83% din PIB. Guvernul a luat masuri drastice pentru a reduce cheltuielile, in efortul sau de a aduce balanta fiscala in limitele Pactului pentru Crestere si Stabilitate dar si a angajamentelor luate la summitul G-20 din Toronto. Ca rezultat, datoria externa este de asteptat sa fie in perioada 2014-2016 undeva in jurul a 77% din PIB, din pacate peste limita impusa de PCS.

CONCLUZII SI RECOMANDARI23 Conform FMI24 Conform statisticilor World Bank

50

Din punct de vedere economic, Germania, se numara printre cele mai dezvoltate tari din lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. Este considerata a 5-a economie a lumii si cea mai mare din Europa. Germania este adesea numita „motorul economic al Europei”.Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Este necesar sa se ia in considerare atat contextul conjunturii economice mondiale din diverse perioade, cat si probelemele mari cu care Germania s-a confruntat dupa unificare, cand a trebuit sa suporte costurile reconstructiei landurilor de Est, proces care este inca in plina desfasurare. Oricum chiar si dupa perioade de recul economia germana si-a revenit rapid si si-a continuat ritmul ascendent.  

In ansamblul ei, economia germana pare sa-si revina rapid si sa recupereze pierderile din 2009 intr-un ritm mai bun decat alte mari puteri europene. Totusi, Germania, de una singura, nu poate redeveni ce a fost inainte asta pentru ca Germania mentine o dependenta prea mare de export. Chiar daca Germania revine la o economie performanta,in celelalte tari exista riscul de revenire la recesiune, si cum Germania isi vinde majoritatea produselor pe Piata Unica, luand in considerare datoriile gigantice ale tarilor din Europa, ce se va intampla cand nimeni nu va mai avea bani sa plateasca. Se asteapta ca Germania sa redevina motorul economiei europene sau chiar al celei mondiale, totusi exista indoieli. Drumul pana la revenirea la forta economica de alta data este facut abia pe jumatate, dependenta de exporturi este mult prea mare si periculoasa, iar consumul privat in Germania continua sa inregistreze cote reduse. Orice soc extern, o crestere mai mare a pretului petrolului, o criza valutara, ar putea pune capat actualei conjuncturi economice favorabile.

Germania este obligata sa-si regandeasca modelul economic. In primul rand trebuie redusa dependenta de exporturi care da vulnerabilitate economiei germane, consumul pe plan intern trebuie stimulat. De asemenea creste numarul celor care lucreaza mai putin de 20 de ore pe saptamana, 25% din forta de munca fiind afectata de acest fenomen. Acestea nu sunt premise pentru stimularea consumului. Cei care au contracte pe termen lung sufera si ei de scaderea salariilor nete si a puterii de cumparare, dar si demajorarea contributiilor la sistemul de asigurari sociale. Prin urmare, germanii prefera sa economiseasca, decat sa arunce cu banii prin magazine.  

Prin ”Acordul Privind Coalitia”, Guvernul German a stabilit o serie de domenii de actiune, care sa conduca la consolidarea dezvoltarii economice a tarii:

Consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subventionariiunor sectoare economice, imbunatatirea conditiilor de incasare a taxelor siimpozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de somaj si altele.

Reforma sistemului de impozitare a intreprinderilor, prin reducerea treptata acotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din tara si dinstrainatate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenta la participareatuturor inteprinderilor la licitatiile publice.

Reforma in domeniul sanatatii, prin marirea varstei de pensionare de la 65 la 67 deani, reducerea contributiei lunare pentru pensie.

Flexibilizarea pietei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a imbina munca celor tineri cu cea a celor in varsta, crearea de conditii cadru pentruimbunatatirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare,perfectionarea pregatirii

51

profesioanale pentru reducerea somajului, modificareaconditiilor pentru intrarea in somaj si altele.

Retragerea treptata a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de labugetul federal si reducerea subventiilor.

In cazul in care nu se indeplinesc conditiile stabilite de Acordul Privind Coalitia este posibil ca increderea mediului de afaceri din Germania sa inceapa să scadă , asta si pentu că economia uniunii monetare ar putea fi aproape de stagnare, economia germană nu poate tine pasul si din cauza cererii mai scăzute la export

 

 

 

 

Bibliografie:

52

www.eiu.comwww.oecd.orgwww.datamarket.comwww.ec.europa.euwww.unctad.orgwww.destatis.dehttp://epp.eurostat.ec.europa.euwww.gtai.comhttp://www.coface.ro/CofacePortal/RO/ro_RO/pages/home/risks_home/country_risks/country_file/Germany?extraUid=572116http://www.hsh-nordbank.de/media/pdf/investorrelations/ratings/fitch/pressemitteilungen_1/Fitch081107.pdfhttp://www.oecd.org/document/0,3746,en_2649_201185_46462759_1_1_1_1,00.htmlhttp://www.9am.ro/top/Business/221065/criza-din-zona-euro-cine-datoreaza-cui-bani/3/Germania.htmlhttp://datamarket.com/beta/topic/germany/?gclid=CM_djdiU8qwCFcNI3godnyjt-whttp://ec.europa.eu/youreurope/business/starting-business/setting-up/germany/index_en.htmhttp://infiintare-firma-germania.infiintare-offshore.ro/http://www.unctad.org/Templates/StartPage.asp?intItemID=2068http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Navigation/Statistics/TimeSeries/Indicators/MoreIndicators__nk.psmlhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/homehttp://www.gtai.com/homepage/german-business-location/foreign-direct-investment/fdi-data/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.htmlhttp://stats.oecd.org/Index.aspx?QueryId=32491 http://www.capitalul.ro/macro-economie/fitch-ratings-a-confirmat-ratingul-germaniei-la-aaa.htmlhttp://www.tradingeconomics.com/germany/indicatorshttps://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.htmlhttp://www.indexmundi.com/g/rank.htmlhttp://www.tradingeconomics.com/germany/indicatorshttp://www.nationmaster.com/country/gm-germanyhttp://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/VolkswirtschaftlicheGesamtrechnungen/Inlandsprodukt/Tabellen/Content75/BWSnachBereichen,templateId=renderPrint.psmlhttp://stats.oecd.org/Index.aspx?QueryId=32491http://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN/countries?display=defaulthttp://www.gecodia.com/World-Labour-Market_r64.htmlhttp://www.gfmag.com/gdp-data-country-reports/268-germany-gdp-country-report.html#axzz1gbfI3VLNhttp://www.weforum.org/http://www.heritage.org/Index/Country/Germanyhttp://www.guardian.co.uk/news/datablog/2010/apr/30/credit-ratings-country-fitch-moodys-standard

53

54