CAPITOLUL I.NOTIUNI INTRODUCTIVERedresoarele au rolul de a transforma energia de c.a in energie de c.c.. Ele fac parte dintr-o gama mai larga de instalatii numite mutatoare. Mutatoarele transforma, prin elemente neliniare unidirectionale, energia electromagnetica primita la intrare cu anumiti parametri, in energie electromagnetica debitata la iesire cu alti parametri. Principalele circuite care intra in categoria mutatoarelor sunt:- redresoarele transforma c.a in c.c.- invertoarele sau onduloarele au rolul de a obtine, pornind de la o sursa de tensiune continua, un curent alternativ cu o forma suficient de apropiata de cea sinusoidala pentru a fi utilizat industrial. Un ondulator poate fi autonom, atunci cand debiteaza intr-un circuit independent de alte circuite de c.a. sau neautonom, atunci cand debiteaza intr-o retea cu frecventa constanta (cum sunt retelele din sistemul energetic national). Un ondulator neautonom poate indeplini si functia de redresor, dupa regimul de lucru care se impune circuitului .- convertizoarele statice de frecventa transforma c.a. de o anumita frecventa, in c.a. de alta frecventa. Daca se urmareste obtinerea unei tensiuni cu o frecventa variabila, pornind de la reteaua industriala cu frecventa de 50 Hz, ceea ce corespunde celor mai frecvente aplicatii ale acestor circuite, se utilizeaza o schema cu ondulator autonom .- convertizoarele de curent continuu transforma tensiunea continua prin urmatoarele operatii: tensiunea continua de intrare este transformata de un invertor in tensiune alternativa, care se aplica la infasurarea primara a unui transformator, iar tensiunea secundara se aplica unui redresor, obtinandu-se o tensiune continua diferita de cea de intrare .Schema bloc a unui redresorcontine urmatoarele elemente (pornind de la sursa de energie alternativa-de obicei reteaua electrica):

Tr -transformatorul de retea, cu ajutorul caruia se obtine n secundar valoarea tensiunii alternative ce trebuie redresata;R -elementul redresor, cu propietatile de conductie unilaterala, la iesirea caruia se obtine o tensiune (de un singur sens) pulsatorie;F -filtru de netezire, cu rolul de a micsora pulsatiile tensiunii redresate, rednd o tensiune de forma ct mai apropiata de cea continua;S -rezistenta de sarcina, pe care se obtine tensiunea continua.Redresoarele sunt cele mai raspandite circuite din categoria mutatoarelor. Ele pot fi:necomandate, atunci cand tensiunea continua obtinuta la iesire nu poate fi reglata prin elementele componente ale redresorului, sau comandate, cand redresorul este conceput cu elemente si dupa scheme ce permit ajustarea tensiunii continue de iesire.Dupa principiul de functionare, redresoarele se impart in doua categorii: redresoare mecanice si redresoare electrice.La redresoarele mecanice circuitul de utilizare este intrerupt sau comutat simultan cu schimbarea polaritatii sursei de tensiune alternativa. Procesul de redresare este similar cu cel efectuat de colectorul generatoarelor de c.c.Aceste redresoare prezinta dezavantajul ca au piese in miscare, deci sunt supuse uzurii si prezinta dificultati in comutarea curentilor mari. Datorita acestor dezavantaje, utilizarea redresoarelor mecanice este din ce in ce mai redusa, fiind folosita numai la curenti foarte mici si tensiuni ridicate, in instalatii cu durata de functionare redusa.Redresoarele electrice sunt formate din doi electrozi: un anod si un catod, separati printr-un mediu cu proprietati speciale (permite ca sarcinile negative sa circule numai de la catod la anod, circulatia in sens invers fiind oprita, iar sarcinile pozitive pot circula numai de la anod la catod, circulatia in sens invers fiind de asemenea oprita ).Prin redresor curentul circula de la anod la catod, sens direct.Redresoarele electrice se impart in mai multe grupe, in functie de caracteristicile fizice ale mediului care separa cei doi electrozi.Astfel se deosebesc:- redresoare cu semiconductoare (redresoare uscate)- redresoare electronice- redresoare ionice.Ca elemente redresoare se pot folosi: diode cu catod cald cu vid inaintat (kenotroane), diode cu catod cald cu gaze (gazotroane), triode cu catod cald cu gaze (tiratroane), tuburi redresoare cu arc de mercur, elemente redresoare semiconductoare (cu seleniu, cu oxid cupros, diode cu siliciu, diode cu germaniu, tiristoare, etc.).Dupa felul tensiunii alternative de intrare, redresoarele pot fi monofazate sau polifazate. Redresoarele monofazate se construiesc de obicei la puteri mici. Redresoarele polifazate (trifazate, hexafazate, etc.), de regula comandate, se construiesc la puteri medii si mari, care in general sunt utilizate la alimentarea motoarelor de c.c..Marimile ce caracterizeaza un redresor sunt:- tensiunea redresata, in sarcina Uo;- curentul redresat, in sarcina Io;- tensiunea de strapungere, definita ca tensiunea limita in perioada de neconductie (deci tensiunea inversa, care strapunge spatiul dintre anod si catod);- curentul invers, definit drept curent limita admis in perioada de neconductie;- randamentul, definit ca raportul dintre puterea data sarcinii si puterea primita de redresor in perioada de conductie.Principalele caracteristici ale unui redresor de uz general sunt:- puterea nominala a redresorului - egala cu puterea pe care o poate debita in sarcina, in regim nominal de functionare, fara a exista pericolul deteriorarii redresorului datorita depasirii temperaturii de functionare sau a unor valori maxime admise pentru elementele schemei;- tensiunea nominala a redresorului - egala cu tensiunea la bornele de iesire atunci cand redresorul functioneaza la puterea nominala. Cunoscand puterea nominala si tensiunea nominala rezulta curentul nominal al redresorului:- caracteristica externa a redresorului reprezinta dependenta tensiunii redresate Uo, in functie de curentul redresat Io, atunci cand curentul variaza intre zero si Ion . Modificand rezistenta de sarcina Rs (fig.9.38) se obtine dependenta Uo(Io) a carei forma de variatie este reprezentata in fig.9.39

CAPITOLUL II.REDRESOARE MONOFAZATEDupamodul de utilizare a celor doua semialternante, redresoarele monofazate pot fi: monoalternanta si dubla alternanta.Schema redresorului monoalternanta este data in fig.9.40. In timpul semialternantei pozitive prin elementul redresor R curentul trece in sens direct, iar in timpul semialternantei negative curentul va fi zero (in cazul unui element redresor ideal). Curbele de variatie a tensiunilor u2(t) si u0(t) si a curentului i0(t) sunt date in fig.9.41.

Tensiunea U2fiind de forma :,valoarea medie(componenta continua) a tensiunii redresate va fi:0,45 U2Transformatorul intermediar, montat in majoritatea schemelor de redresare, are rolul sa schimbe valoarea tensiunii alternative a sursei de alimentare, astfel ca dupa redresare aceasta sa aiba valoarea dorita.Pentru redresarea ambelor alternante ale curentului se utilizeaza doua scheme fundamentale:- schema cu priza mediana la transformator (fig.9.42)- schema in punte(fig.9.43).

Se observa ca cele doua tensiuni ale infasurarilor secundare, U0asi U0bse afla in opozitie de faza. Pentru una din semiperioade cand tensiunea din infasurarea ab actioneaza in sens pozitiv, borna b este pozitiva fata de punctul 0 si prin urmare, curentul trece prin elementul redresor 1 (sageata figurata cu linie continua). In aceasta semiperioada borna a a infasurarii 0a este negativa fata de priza mediana si prin urmare, elementul redresor 2 nu conduce. In perioada urmatoare, cand tensiunile din infasurarea primara si cea secundara isi inverseaza sensul, curentul vatrece prin elementul redresor 2 (sageata figurata cu linie intrerupta), iar elementul redresor 1 se blocheaza.Variatia tensiunilor si a curentilor din circuitul reprezentat in fig.9.42 este dat in fig. 9.44. Curentul care trece prin rezistenta de sarcina (Io)are o variatie dublu pulsativa in intervalul unei perioade si constituie curentul redresat.

Valoarea medie a tensiunii redresate Uose calculeaza in mod analog, ca in cazul redresarii unei singure alternante si rezulta evident:(9.11)unde U2=U0b=U0areprezinta valoarea efectiva a tensiunii de la bornele celor doua portiuni ale infasurarii secundare a transformatorului.In cazul schemei in punte exista patru elemente redresoare, care pot fi legate direct la retea, fara intermediul transformatorului, cu conditia ca tensiunea inversa admisibila a elementelor redresoare sa fie mai mare decat(U este valoarea efectiva a tensiunii retelei).Elementele redresoare se conecteaza astfel incat intr-o semiperioada sa conduca redresoarele 1 si 2 (sensul curentului este figurat cu sageata cu linie continua), iar in cealalta semiperioada sa conduca redresoarele 3 si 4 (sensul curentului este figurat cu sageata cu linie intrerupta). Curentul Iotrece prin rezistenta de sarcina Rstot timpul in acelasi sens, variatia fiind dublu pulsativa (fig.9.44.b).Valorile medii ale tensiunii redresate sunt aceleasi ca si in schema precedenta (U2=Uab).Redresoarele dubla alternanta au urmatoarele avantaje fata de cele monoalternanta:- tensiunea redresata Uoeste de doua ori mai mare fata de tensiunea data de redresorul monoalternanta;- componenta alternativa din tensiunea redresata este mai mica si are frecventa dubla fata de frecventa tensiunii redresate.

CAPITOLUL III. REDRESOARE POLIFAZATE

A.Redresoare trifazate in steaRedresoarele trifazate se construiesc pentru puteri nominale mari. Ceamai simpla schema de redresor trifazat (fig 9.52) utilizeaza un transformator trifazat, avand secundarul conectat in stea. Functionarea schemei se poate urmari in diagrama din (fig 9.53). La un moment oarecare conduce elementul redresor care are anodul la potentialul cel mai ridicat.

In aceasta schema numitade redresor in Ysauin steaconduce pe rnd cte o dioda, in timp ce celelalte doua sunt blocate. Tensiunile celor trei infasurari ale transformatorului sunt decalate ntre ele la 120.

Pe rnd, pe anodul cte uneia dintre diode se aplica o tensiune mai mare dect pe anozii celorlalte doua si aceasta dioda se deschide mai mult. Dioda care conduce, avnd o rezistenta neglijabila, transmite tot potentialul n punctul comun de legare al tuturor catozilor, blocnd celelalte doua diode. Tensiunea de la bornele sarcinii urmareste vrfurile sinusoidelor (fig.b). Redresorul are un factor de ondulatie de valoare mai mica dect a redresorului dubla alternanta, iar frecventa componentei alternative aflate n tensiunea redresata este de trei ori mai mare dect frecventa retelei, ceea ce usureaza eliminarea ei.Curentul de sarcina este:i0= i1+ i2+ i3si are, in cazul sarcinii rezistive, o forma pulsatorie.Tensiunea redresata u0, de la bornele rezistorului Rs, este egala cu tensiunea pe faza in care elementul redresor conduce si are forma curbei cu linie intarita (in intervalul unei perioade exista trei pulsuri) din fig.9.53.In momentele t1, t2, t3se produce comutarea conductiei de pe o faza pe alta.Valoarea medie a tensiunii redresate U0, de la bornele rezistorului Rs, se obtine din relatia: Rezulta: unde Ufeste valoarea efectiva a tensiunii pe faza de la bornele secundarului transformatorului.In schema considerata, tensiunea inversa la bornele unui element redresor este determinata de tensiunea intre fazele infasurarii secundare.Valoarea maxima a tensiunii inverse este egala cu valoarea maxima a tensiunii intre faze: Infasurarea primara a transformatorului trifazat se leaga fie in stea, fie in triunghi. Fiecare din aceste conexiuni introduce anumite particularitati in functionarea schemei.B.Redresoare trifazate in montaj de tip punteEste o alta schema foarte des folosita in practica datorita performantelor superioare pe care le prezinta, se poate observa schema de (fig.9.54). In aceasta schema, la un moment oarecare conduc doua elemente redresoare: elementul redresor cu anodul supus la potential cel mai ridicat si elementul redresor cu catodul supus la potentialul cel mai scazut. Astfel, in intervalul t1-t2conduc elementele redresoare 1 si 5 ; in intervalul t2-t3conduc redresoarele 1 si 6 ; in intervalul t3-t4conduc redresoarele 2 si 6 etc. Se remarca faptul ca frecventa comutarilor este de doua ori mai mare decat in cazul redresorului trifazat obisnuit, deci perioada pulsatiilor tensiunii redresate este de doua ori mai mica.

In fig.9.55 sunt prezentate diagramele de variatie ale tensiunilor pe faza de la secundarul transformatorului , ale curentilor i1, i2, i3prin elementele redresoare , diagramacurentului redresat si a tensiunii redresate.

Uo

io

Tensiunea redresata uo, de la bornelerezistentei de sarcinaRscorespunde diferentei potentialelor intre acele borne aleinfasurarii secundare la care sunt legate elementele redresoare in conductie(uocorespundesegmentelorverticale cuprinse intre curbele trasate cu linie intarita in fig.9.55 ).Valoarea medie a tensiunii continue Uoeste de doua ori mai mare decat in cazul redresorului trifazat simplu:f2,34 Uf

CAPITOLUL IV APLICATII ALE REDRESOARELOR IN INDUSTRIE

1. OBIECTUL APLICATIEI

Aplicatia are ca scop studiul redresoarelor monofazate, bifazate si trifazate necomandate, semicomandate si comandate, cu sau fara filtru de netezire a tensiunii si/sau curentului redresat. Simularea PSpice are ca scop vizualizarea formelor de unda si analiza comparativa a valorilor medii ale tensiunilor redresate al redresoarelor similare necomandate, semicomandate si comandate, precum si analiza redresorului trifazat necomandat.2. INTRODUCERE TEORETICARedresoarele sunt convertoare energetice c.a.-c.c. care au rolul de a transforma o tensiune alternative sinusoidala intr-o tensiune cu o componenta continua (valoare medie) semnificativa.Prezentarea schemelor studiateIn figura 1 sunt prezentate diferite scheme de redresoare monofazate (alimentate de la o singura sursa de tensiune alternativa sinusoidala), monoalternanta (redreseaza doar alternanta pozitiva a tensiunii de alimentare sinusoidale), necomandate (realizate exclusive cu diode), cu sarcina rezistiva R.Filtrele de netezire sunt filtre de tip trece-jos, scopul lor fiind acela de a retine doar componenta continua. Astfel, bobina L montata in serie cu sarcina filtreaza curentul redresat iR , iar condensatorul C montat in parallel cu sarcina filtreaza tensiunea redresata uR . Filtrele in si sunt filter combinate LC, care filtreaza simultan marimile electrice uR si iR .In figura 2 sunt prezentate diferite scheme de redresoare bifazate (alimentate de la doua surse de tensiune alternative sinusoidala, in antifaza) necomandate, cu sarcina rezistiva R, cu sau fara filtre L si/sau C.In figura 3 sunt prezentate scheme de redresoare monofazate si bifazate, comandate (realizate exclusive cu tiristoare) si semicomandate (realizate din diode si tiristoare, in numar egal), cu sarcina rezistiva R si fara filtre.In figura 4 sunt prezentate schemele redresoarelor trifazate alimentate cu 3 surse de tensiune alternativ sinusoidale comandate si necomandate cu punct median, cu sarcina rezistiva R, fara filtre. Mentionam ca varianta demonstrative Design Center Eval a programului de simulare PSpice nu poate analiza redresorul trifazat comandat din figura 4.b) deoarece se depaseste capacitatea de maxim 180 de componente electrice si electronice ale schemei modelate echivalente, acceptata de aceasta varianta. In concluzie, schema acestui tip de redresor este prezentata doar cu titlu informativ.Figura 1. Scheme de redresoare monofazate necomandate cu sarcina rezistiva Ra) fara filtre de netezire b) cu filtru L c) cu filtru C d) cu filtru in e) cu filtru in

120iRVS10V50HzR1KvRDDL0uRiRuR0R1KvRVS10V50HzDiR12C25uF0uRiRuRDLC0uRiRuRDLC2C1a)b)c)d)e)

4V110V50HzV210V50HziRR1K0123vR562N15952N1595X2X1R1100R2100VCPULSE5Vb)3VS10V50HziRR012vR42N1595XRC100VCPULSE5Va)V110V50HzV210V50HzD1D12V110V50HzV110V50HzD2D2iRiRLR0013V1V2R=1KC=25uFD2iRR1K0123vRvRvRa)b)c)Figura 2

4V110V50HzV210V50HziRR1K0123vR52N1595XRC100VCPULSE5Vc)Figura 3 Scheme de redresoare monofazate si bifazatea) monofazat comandat b) bifazat comandat c)bifazat semicomandat

V1D1RRC10iRR = 1KVR1V2V3D2D3STa)uC2uC3RC2RC3100100100u1u2u3VRiRR = 1KRSTb)Figura 4 Scheme de redresoare trifazate cu punct mediana) varianta necomandata b) varianta comandataMarimi caracteristice redresoarelor

Aprecierea calitatii unui redresor si compararea din punct de vedere al performantelor a doua sau mai multe redresoare se realizeaza folosind marimi caracteristice, din care amintim:2.2.1. Marimi caracteristice tensiunii redresate uR (regimul de tensiune al redresorului) Valoarea medie a tensiunii redresate UR:

T

0UR = (1/T) uR(t)dt

Obs. : redresorul ideal are valoarea medie UR egala cu amplitudinea tensiunii redresate uR Dezvoltarea in serie Fourier a tensiunii redresate:

n=1uR = UR + URn sin(nt + n )unde UR este valoarea medie a tensiunii redresate uR , URn este amplitudinea armonicii de rang n si n este faza armonicii de rang n. TValoarea efectiva a tensiunii redresate:

0URef ={(1/T) uR2(t)dt]1/2

Obs. : redresorul ideal nu are armonici. Valoarea medie UR coincide cu valoarea efectiva URef Factorul de forma al tensiunii redresate:Kfu = URef / UR Obs. : pentru redresorul ideal Kfu = 1 Factorul de ondulatie al tensiunii redresate:Ku = [(Kfu )2 1]1/2 Obs. : pentru redresorul ideal Ku = 02.2.2. Marimi caracteristice curentului redresat iR (regimul de current al redresorului)Marimile caracteristice curentului redresat iR depend de tipul sarcinii. Daca sarcina este rezistiva R (redresorul nu are filtre) atunci iR = uR / R si relatiile paragrafului 2.2.1. specifice regimului de tensiune se repeat pentru regimul de current daca se inlocuiesc literele u cu literele i si se impart formulele la R .2.2.3. Marimi caracteristice puterii redresorului (regimul de putere al redresorului) Puterea medie disipata pe sarcina:

Pd = URIR TPuterea medie furnizata de tensiunea sinusoidala de alimentare u(t):

0PS = (1/T) u(t)iR (t) dtObs. : redresorul ideal nu are pierderi de putere, deci Pd = PS Randamentul redresorului: = (Pd /PS) 100 [%]Obs. : redresorul ideal are randamentul = 100%3. Analiza PSpice

Analiza redresorului monofazat necomandat cu sarcina rezistivaRedresor monofazat monoalternanta necomandat cu sarcina rezistiva RVS 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)D 1 2 DINTR 2 0 1K.MODEL DINT D; dioda modelata DINT se gaseste in biblioteca PSpice.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms;analiza in timp in regim tranzitoriu.FOUR 50Hz V(2) V(1);dezvoltarea in serie Fourier a tensiunilor V(1) si V(2).PROBE.END

Analiza redresorului monofazat necomandat cu sarcina rezistiva si filtru CRedresor monofazat monoalternanta necomandat cu sarcina R si filtru CVS 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)D 1 2 DINTR 2 0 1KC 2 0 25uF.MODEL DINT D.TRAN 0.1ms 100ms 0ms 0.05ms.FOUR 50Hz V(2).PROBE.END

Analiza redresorului bifazat necomandat cu sarcina rezistiva

Redresor bifazat bialternan necomandat cu sarcina RV1 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)V2 0 3 SIN(0V 10V 50Hz)D1 1 2 DINTD2 3 2 DINTR 2 0 1K.MODEL DINT D.FOUR 50Hz V(2).TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms.PROBE.END

Analiza redresorului bifazat necomandat cu sarcina rezistiva si filtru C

Redresor bifazat bialternanta cu sarcina R i filtru CV1 1 0 SIN(0V 10V 50Hz)V2 0 3 SIN(0V 10V 50Hz)D1 1 2 DINTD2 3 2 DINTR 2 0 1KC 2 0 25uF.MODEL DINT D.FOUR 50Hz V(2) I(R).TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms.PROBE.END

Analiza redresorului monofazat comandat cu sarcina rezistiva

Redresor monofazat monoalternanta comandat cu sarcina R.LIB DC3EVAL.LIBVS 1 0 SIN(0V 20V 50HZ)VC 4 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 10ms)RC 3 4 100X 1 3 2 2N1595R 2 0 100.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms.FOUR 50Hz V(2).PROBE.END

Analiza redresorului bifazat comandat cu sarcina rezistivaRedresor bifazat bialternan comandat cu sarcina R.LIB DC3EVAL.LIBV1 1 0 SIN(0V 20V 50Hz)V2 0 3 SIN(0V 20V 50Hz)X1 1 4 2 2N1595X2 3 5 2 2N1595R 2 0 100R1 4 6 100R2 5 6 100VC 6 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 10ms).TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms.FOUR 50Hz V(2).PROBE.END

Analiza redresorului bifazat semicomandat cu sarcina rezistiva

Redresor bifazat bialternanta semicomandat cu sarcina R.LIB DC3EVAL.LIBV1 1 0 SIN(0V 20V 50Hz)V2 0 3 SIN(0V 20V 50Hz)X 1 4 2 2N1595D 3 2 DINTR 2 0 100RC 4 5 100VC 5 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 20ms).MODEL DINT D.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms.FOUR 50Hz V(2).PROBE.END

Analiza redresorului trifazat necomandat cu sarcina rezistiva

Redresor trifazat necomandat cu punct median si sarcina RV1 R 0 SIN(0V 10V 50Hz)V2 S 0 SIN(0V 10V 50Hz 0s 0.0 120.0)V3 T 0 SIN(0V 10V 50Hz 0s 0.0 -120.0)D1 R 1 DINTD2 S 1 DINTD3 T 1 DINTR 1 0 1K.MODEL DINT D.TRAN 0.1ms 40ms 0ms 0.05ms.FOUR 50Hz V(1,0).PROBE.END

CAPITOLUL V.SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

In marea majoritate, accidentele ce survin in exploatarea, intretinerea si repararea aparatelor electrice se datoreaza neglijentei sau lipsei de atentie. Pentru a evita aceste accidente se impune in mod deosebit o disciplina a personalului, de exploatare prin respectarea normelor de exploatare a utilajelor si a echipamentului electric, a normelor de protectie a muncii si PSI, precum si prin folosirea unor mijloace de protectie corespunzatoare operatiilor efectuate de catre acest personal.Atat timp cat echipamentul electric se afla in exploatare, cele mai frecvente accidente se datoreaza electrocutarii. Actiunea curentului electric asupra organismului omenesc are ca efect provocarea de traumatisme extreme ( arsuri, ruperea tesuturilor, orbirea) sau interne ( tulburari ale sistemului nervos, ale functionarii sistemului cardiovascular si ale respiratiei).Accidentarea unei persoane prin electrocutare se poate produce in urmatoarele conditii:- cand persoana atinge concomitent doua elemente bune conducatoare de electricitate, intre care exista diferenta de potentialul electric ( de exemplu atingerea a doua faze, atingerea unei faze si a pamantului).- atingerea cu picioarele a doua puncte de pe sol, aflate la potentialele electrice diferite, in apropierea unei scurgeri de curent in pamant- atingerea conductorului de nul, intr-o portiune neizolata, cand apar diferite de potential intre nul si pamant.- In scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor aflate sub tensiune, in vecinatatea acestora se afiseaza inscriptii sau placate specifice; pentru fiecare fel de tensiune si curent se vor utiliza notatiile prevazute in normative . Pe parcursul efectuarii reparatiei masinilor electrice pot aparea noi cauze de accidente atat prin electrocutare cat si de ordin neelectric.- Lampile si sculele electrice portative pot provoca electrocutari prin folosirea unor conductoare necorespunzatoare, prin lipsa legarii la centura de impamantare si prin existenta unor defectiuni tehnice metoda cea mai sigura de protectie este utilizarea tensiunilor de 24 V si 36V. In cazul sculelor electrice portative, care lucreaza cu tensiuni de 120 - 220V, securitatea muncii este asigurata prin constructia si calitatea. De aceea, este necesara verificarea lor periodica, iar utilizarea lor se face folosind o fisa de contact ce se racordeaza intre prize cu contact de legare la pamant.- Printre accidente de ordin neelectric ce pot interveni in procesul repararii aparatelor electrice, se citeaza: lovituri, striviri, intrarea in ochi a corpurilor straine pe timpul suflarii cu aer comprimat sau a canelarii sau strunjirii pieselor, arsuri provocate de metale topite din timpul sudurii sau lipirii, intoxicarii cu substante de lacuire si vopsire; de ceea, se impune ca in atelierele de reparat echipament electric personalul sa cunoasca masurile de protectie a muncii specifice tuturor operatiilor locului de munca si sa le respecte cu strictete.In instalatiile electrice regulile de tehnicasecuritatii trebuie respectata intocmai orice abatere ducand la accidente grave uneori mortale.Din punct de vedere al masurilor de securitate lucrarile care se executa se impart in doua categorii: lucrari cu scoatere de sub tensiune si lucrari fara scoatere de sub tensiune.Se considera lucrari cu scoatere de sub tensiune acele lucrari la care in functie de tehnologia adaptata se scoate de sub tensiune intreaga instalatie sau doar acea parte a instalatiei la care urmeaza a se lucra.Pentru scoaterea lucrarilor de sub tensiune sunt necesare lucrarea unor masuri tehnice pentru delimitarea zonelor protejate si zonelor de lucru. prin zona protejata se intelege zona care contine instalatia la care se executa lucrari si in care s-au luat masuri menite sa impiedice aparitia accidentata de tensiuni.In vederea realizarii zonei protejate trebuie luate urmatoarele masuri:1. Scoaterea de sub tensiune si scoaterea vizibila a instalatiei2. Blocarea lipsei de tensiune3. Legarea instalatiei la pamant si in scurt circuit executa lucrari la un moment dat in vederea realizarii zonei de lucru trebuie sa se ia urmatoarele masuri1. verificarea lipsei de tensiune2. legarea instalatiei la pamant si in scurt circuit3. delimitarea materiala a zonei de lucru4. luarea unor masuri de asigurare impotriva accidentelor de (munca) natura neelectrica.Accidentele pot fi de trei feluri:1. electrocutari2. arsuri3. mecaniceElectrocutarile sunt accidente provocate de curentul electric.Arsurile sunt accidente de umflare a pielii. Mecanice sunt loviturile.

ANEXE

Fig.1 Redresor comandat schema de principiu

Fig.2 Schema redresorului monofazat bialternanta in punte

Fig.3 Redresor cu dubla alternanta cu dioda

Fig.4 Redresor necomandat

27