proiect tema 3 finante

Student: Fedele Maria Magdalena Grupa: 1224 Profesor coordonator : Ioana Raluca Diaconu

-Iasi 2013-Cuprins

I. Structura cheltuielilor pubice din bugetul de stat- criterii i componente.........3II. Mutaii n structura funcional a cheltuielilor publice din bugetul de stat n perioada 2009-2011 7III. Mutaii n structura economic a cheltuielilor publice din bugetul de stat n perioada 2009-2011 14IV. Concluzii21V.Bibliografie.

Structura cheltuielilor pubice din bugetul de stat- criterii i componente (conform clasificaiei bugetare)

Cheltuielile publicesunt un concept financiar al crui coninut l reprezint exprimarea n form bneasc a relaiilor economico-sociale aprute ntre stat (pe de o parte) i persoane fizice i juridice (pe de alt parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului i in scopul exercitrii funciilor i atribuiilor acestuia[footnoteRef:1]. [1: Gheorghe Filip Finane Publice, Editura Junimea, Iai, 2010 , pag. 33 ]

Plile efectuate de stat pentru achiziii de bunuri sau prestri de servicii n vederea ndeplinirii obiectivelor statului,din resursele strnse pe diferite cai, reprezint finalitatea cheltuielilor. Efortul financiar dintr-un an al statului pentru finanarea obiectivelor i al aciunilor n cadrul politicii bugetare este reflectat de cheltuielile publice totale concolidate.. Totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor publice (aparat de stat, instituii social-culturale, armata, ordine intern i siguran naional, cercetare tiinific) care se acoper fie de la buget (pe plan central sau local) fie din veniturile proprii ale instituiilor, obinute de la acestea reprezinta cheltuielile publice.. Prin cheltuielile bugetare se acopera cheltuielile din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale.Conform legii finanelor publice ,cheltuielile bugetare sunt cuprinse in sistemul public de bugete. Anumii factori influeneaz evoluia cheltuielilor publice,precum: Cea mai puternic influen printr-o crestere continu a populaiei, dar i prin modificrile structurale ale acesteia pe vrste, categorii socio-profesionale, etc. se exercita de factorii demografici Influenteaz gradul de dezvoltarea economic a rii, prin sprijinirea progresului economic, prin aciuni de stabilizare si de stimulare a economiei factorii economici Datorit progresului social, a dezvoltrii civilizaiei, i n vederea imbuntiri relaiilor ntre indivizi, statul a intervenit prin alocarea de sume mai mari din bugetul de stat, lucru ce a contribuit la amplificarea cheltuielilor publice, prin factorii sociali. Urbanizare - finanarea de lucrari publice edilitare,construcii de strzi,gospodrie comunal,canalizare,locuri de agrement. Opiunile gruprilor politice aflate la putere reprezint un factor politic. Un alt factor de influen asupra cheltuielilor publice l reprezint si factorul militar. Criterii de grupare a cheltuielilor publice: Prin aceste criterii se evideniaz modul n care sunt orientare resursele bneti ale statului spre anumite obiective: economice, sociale i cele culturale cu caracter social, militare, politice, financiare. n analiza dinamic, cheltuielile publice sunt delimiate pe baza diferitelor criterii : economice, funcionale, administrative, politice, financiare, .a; [footnoteRef:2] [2: Vcrel I. , Finane Publice, E.D.P, Bucureti]

Avnd in vedere criteriile O.N.U, n Romania cheltuielile publice se clasifica prin : clasificaia economic clasificaia funcional clasificaia admistrativ clasificaia pe surse de finanareClasificarea functionala a cheltuielilor publice privind Bugetul de Stat,Ordinul MF nr1954/16.12.2005 Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE Autoritati publice si actiuni externe Alte servicii publice generale Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei Plati efectuate n anii precedenti si recuperate in anul currentPartea a II-a APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA Aparare Ordine publica si siguranta nationala Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE Invatamant Sanatate Cultura, recreere si religie Asigurari si asistenta socialaPartea a IV-a SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU SI APE Locuinte, servicii si dezvoltare publica Protectia mediuluiPartea a V-a ACTIUNI ECONOMICE Actiuni generale economice, comerciale si de munca Combustibili si energie Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare Transporturi Alte actiuni economicePartea a VII-a REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT Rezerve Excedent Deficit

Clasificarea economica a cheltuielilor publice privind Bugetul de Stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005A. CHELTUIELI CURENTE

TITLUL I - CHELTUIELI DE PERSONAL

TITLUL II - BUNURI SI SERVICII

TITLUL III - DOBANZI

TITLUL IV - SUBVENTII

TITLUL V - FONDURI DE REZERVA

TITLUL VI - TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE

TITLUL VII - ALTE TRANSFERURI

TITLUL VIII - PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

TITLUL IX - ASISTENTA SOCIALA

TITLUL X - ALTE CHELTUIELI

TITLUL XI - CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA

B. CHELTUIELI DE CAPITAL

TITLUL XII - ACTIVE NEFINANCIARE

TITLUL XIII - ACTIVE FINANCIARE

TITLUL XIV - FONDUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

C. OPERATIUNI FINANCIARE

TITLUL XV - MPRUMUTURI

TITLUL XVI - RAMBURSARI DE CREDITE

TITLUL XVII - PLI EFECTUATE N ANII PRECEDENI I RECUPERATE N ANUL CURENT

TITLUL XVIII - REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

II. Mutaii n structura funcional a cheltuielilor publice din bugetul de stat n perioada 2009-2011Criteriul funcional este important pentru repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de activitate i obiective care definesc nevoile publice i reprezint obiectivul principal urmrit la examinarea i aprobarea prevederilor bugetare de ctre parlament. Institutiile care funcioneaz n diferite domenii de activitate constituie consumatorii de resurse bugetare. Tot prin acest criteriu este reflectat i compoziia cheltuielilor publice, conform principaliilor funcii prevzute n bugetul de stat : educaie i cultur, sectorul social, sntate, utilizarea forei de munc, aprare naional, etc.[footnoteRef:3] [3: Mariana Cristina Cioponea Finane publice i teorie fiscala, Ed. Fundaiei Romnia de mine , 2007]

UM: Milioane lei

Anul 2009Anul 2010Anul 2011

CHELTUIELI - total89851.7102627.8106088.7

Grafic nr 1 Evoluia cheltuielilor publice anii 2009-2011 UM: Milioane lei

Conform graficului nr. 1 observm o cretere a cheltuielilor de la an la an, ntre 2009 i 2010 creterea fiind mai accentuat, iar ntre 2010-2011 mai puin abrupt.

Ponderea cheltuielilor publice in PIBAnul200920102011

U.M %35.8335.331.5

Grafic nr.2 Ponderea cheltuielilor publice in PIB in anii 2009-2011Ponderea principalelor subcapitole din categoria cheltuielilor functionale %

Anul

200920102011

Servicii publice generale27,9032,5135,79

Aparare, ordine publica si siguranta nationala16,3514,3114,67

Cheltuieli social-culturale32,8729,8224,91

Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape3,782,703,29

Actiuni economice19,1020,6521,35

Ponderea principalelor subcapitole din categoria cheltuielilor functionale

Grafic nr.3 Evolutia ponderii in totalul cheltuielilor in anii 2009-2011 Din graficul nr.3 putem observa o pondere ridicat a serviciilor publice generale n comparaie cu ponderea servicii i dezvoltre publica,locuinte,mediu si ape.

Anul 2009Anul 2010Anul 2011

EXCEDENT (+), DEFICIT (-)-33416.9-36081.3-26400.7

Graficul nr.4 Evoluia deficitului in anii 2009-2011 ara noastra se confrunt cu un deficit bugetar foarte mare, cel mai mare nregistrandu-se n anul 2010,iar in anul 2011 scade. Acest deficit se datoreaz ritmului mic de crestere a veniturilor bugetare, comparativ cu cel al cheltuielior foarte mari. Am putea reduce acest deficit printr-un control stric al cheltuielilor bugetare, i printr-un efort suplimentar de atragere a fondurilor europene. ncercarea disperat a guvernului de impunere a unor msuri de criza cum ar fi cresterea cotei de impozitare , sau reducerea numarului bugetarilor, n vederea diminurii cheltuielilor nu au avut efectul dorit.

Ponderea categoriilor incadrate in serviciile publice generale in totalul serviciilor publice generale %

1.Servicii publice generale100,00100,00100,00

Autoritati publice si actiuni externe35,1224,9525,14

Cercetare fundamentala si cercetare - dezvoltare5,483,773,90

Alte servicii publice generale4,704,023,52

Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi29,1424,7925,53

Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei25,5742,4841,91

Grafic nr.5 Ponderea categoriilor serviciior publice generale in totalul serviciilor publice generale % in perioada 2009-2011 n structura cheltuielilor cu serviciile generale se observ o tendinta descrescatoare a tuturor categoriilor, crestere inregistrandu-se doar la nivelul transferurilor cu caracter general intre diferite nivele ale administraiei. .

Grafic nr.6 Evolutia cheltuielilor autoritatilor publice si actiunilor externe n anul 2010 cheltuielile autoritatilor publice si actiunilor externe au scazut 5,44% fata de anul 2009,iar in anul 2011au crescut cu 14,68% fata de anul precedent.Cheltuieli social-culturalePonderea categoriilor de cheltuieli ce se includ in structura cheltuielilor social culturale(%)

invatamant17,5214,1015,92

Sanatate6,996,799,22

Cultura, recreere si religie6,476,367,46

Asigurari si asistenta sociala69,0172,7567,40

Grafic nr.7 Ponderea categoriilor de cheltuieli ce se includ in structura cheltuielilor social culturale(%) Cea mai mare valoare n structura cheltuielilor social-culturale o au asigurrile i asistena social care sunt finanate din bugetul asigurrilor sociale de stat.Cheltuieli cu aparare, ordine public i sigurana naionalPonderea categoriilor de cheltuieli in totalul cheltuielilor cu aparare, ordine publica si siguranta nationala

Aparare27,8626,7627,58

Ordine publica si siguranta nationala72,1473,2472,42

Grafic nr.8 Ponderea categoriilor de cheltuieli in totalul cheltuielilor cu aparare, ordine publica si siguranta nationalaCheltuielile cu aparararea au o pondere mica in comparaiee cu ponderea cheltuielilor cu ordinea publica si siguranta nationala. Aceste majorari si diminuari de cheltuieli s-au produs spre exemplu datorita intretinerii si functionarii armatelor nationale, participarii la diferite aliante militare,purtarii de razboaie.Acestea sunt cheltuieli neproductive,care consuma definitiv o parte din consumul intern brut.

Cheltuieli privind aciunile economicePonderea categoriilor de cheltuieli ce se includ in structura cheltuielilor privind actiunile economice(%)

200920102011

Actiuni generale economice, comerciale si de munca-3,777,196,69

Combustibili si energie7,916,093,62

Industria extractiva, prelucratoare si constructii2,211,711,54

Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare35,9735,8131,00

Transporturi55,0546,0253,71

Comunicatii0,780,940,89

Cercetare si dezvoltare in domeniul economic0,621,240,72

Alte actiuni economice1,230,991,81

Grafic nr.9 Evolutia procentuala a cheltuielilor cu privire la activitatile economice ( %) Analizand graficul nr.9 putem spune c cea mai mare important statul o acord transporturilor urmate de agricultur, silvicultur, piscicultur i vntoare, pentru cercetare se ofera o cota mica chiar dac aciunile de cercetare pot influenta pozitiv dezvoltarea n domeniul economic.

Indicatori de variatie

Indicatorul2009/20102010/2011

Servicii publice generale33,1313,78

Autoritati publice si actiuni externe-5,4414,68

Cercetare fundamentala si cercetare - dezvoltare-8,3017,71

Aparare, ordine publica si siguranta nationala-0,035,99

Cheltuieli social-culturale3,62-13,68

invatamant-16,64-2,49

Sanatate0,6317,25

Cultura, recreere si religie1,861,22

Asigurari si asistenta sociala9,24-20,03

Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape-18,4225,87

Locuinte, servicii si dezvoltare publica-28,8021,28

Protectia mediului43,4839,44

Actiuni economice23,486,84

Actiuni generale economice, comerciale si de munca-335,44-0,52

Combustibili si energie-4,84-36,46

Industria extractiva, prelucratoare si constructii-4,17-3,91

Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare22,92-7,50

Transporturi3,2224,71

Comunicatii49,510,85

Cercetare si dezvoltare in domeniul economic146,53-37,71

Alte actiuni economice-0,1995,29

Se nregistreaz o cretere a cheltuielilor cu serviciul de dezvoltare public, locuine, mediu i ape ,de asemenea cresterea cheltuielilor pentru asigurarea ordinii publice i scad cheltuielile cu aciunile economice, cheltuielile social-culturale, serviciile publice generale.III. Mutaii n structura economic a cheltuielilor publice din bugetul de stat n perioada 2009-2011

Grafic nr.10 Evoluia cheltuielilor dup structura economic 2009-2011

Din graficul de mai sus se observ c n anul 2010 cheltuielile totale au crescut cu 12.776,03 milioane lei ( cu 14,21% )fa de cheltuielie pe anul 2009, iar n anul 2011 acestea au crescut cu 3.460,97 milioane lei ( cu 3,37%) fa de cheltuielile pe anul 2010).Pentru ponderea cheltuielilor publice in PIB (%) am utilizat urmatoarea formula :P = ( Cheltuieli publice/ PIB ) * 100 Variatia relativa a fost calculata dupa formula : Chelt1 = [ (Chelt1 Chelt0)/Chelt1 ] x 100 % (Chelt1 = an curent; Chelt0 = an precedent) CHELTUIELI TOTALEVARIATIE RELATIVA VS ANUL PRECEDENTPONDERE IN PIB

ANUL 20092,02 %38,2 %

ANUL 20104, 39 %39,5 %

ANUL 20111,70 %37,5 %

Din tabelul de mai sus putem trage concluzia c n anul 2009 cheltuielile au crescut cu 2,02 % fa de 2008, n 2010 au crescut cel mai mult, respectiv cu 4,39 % fa de anul 2009 i n 2011 au crescut doar cu 1,70% fa de anul precendent .

Grafic nr. 11 Variaia cheltuielilor dup structura economic vs ponderea n PIB a cheltuielilor

Variaia cheltuielilor are un trend ascendent, apoi descendent la fel i ponderea cheltuielilor n PIB care susin variaia cheltuielilor, nti crete apoi descrete. Fcnd legtura cu tabelul de mai sus avem i explicaia, i anume c au acelai trend deoarece cheltuielile au o pondere semnificativ n PIB.

EXCEDENT(+) / DEFICIT(-)2009- 35.173,3



Graficul nr.12 Deficitul bugetar in perioada 2009-2011 Din graficul de mai sus se observ c deficitul Romniei a sczut n anul 2010 la -34.577 milioane lei ( cu 593,30 milioane lei , sum care reprezint o scdere de 1,69%), iar n anul 2011 deficitul a sczut la -26.717,50 milioane lei ( cu 7.859,5 milioane lei, sum care reprezint o scdere cu 22,73%). Deficitul a sczut n medie, cu 4.226,4 milioane lei ( cu 24,42%) anual. n medie, Romnia a avut un deficit anual de 32.155,93 milioane lei.

Graficul nr.13 Cheltuielile curente in perioada 2009-2011 In anul 2010 cheltuielile curente au crescut cu 1,13% fata de anul 2009,iar in anul 2011 acestea au crescut cu aproximativ 1,03% fata de anul anterior.

Graficul nr.14 Evolutia categoriilor de cheltuieli incluse in cheltuielile curente in perioada 2009-2011 Cheltuielile de personal din anul 2009 au scazut fata de totalul cheltuielilor curente cu aproximativ 5,6%.Aceast scdere este datorat reducerii salariilor angajaiilor bugetari. In anul 2011 cheltuielile de personal au crescut fata de anul 2010 cu aproximativ 0,16%. Cheltuielile de bunuri si servicii au fost mai mari in anul 2009 fata de anul 2010 cu 1,16%,iar in anul 2011 acestea au fost de 23,53% din totalul cheltuielilor curente.Toate aceste majorari si scaderi au fost datorita aparitiei crizei economice. Cheltuielile cu subventiile au scazut de la an la an, valoarea cea mai mare inregistrandu-se in anul 2011 de aproximativ 17,39%din totalul cheltuielilor curente.

Grafic nr.15 Transferuri total perioada 2009-2011 Cheltuielile cu transferuri au crescut in anul 2010, cu 1,21%fata de anul 2009,iar in anul 2011 cheltuielile au fost de aproximativ 1,02% fata de anul 2010.

Grafic nr 16 Evolutia strcturii transferurilor in perioada 2009-2011

n anul 2009, Romniei a nregistrat cheltuieli totale de 89.851,7 lei, structura acestora fiind urmtoarea :

Suma cheltuitProcent

Cheltuieli curente86.357,6 91,66 %

Cheltuieli de capital3.171 3,37 %

Operaiuni financiare2.502,9 2,66 %

Pli efectuate n anii precedeni-402,3 -0,43 %

Eximbank-1.777,5 -1,89 %

n anul 2010, Romniei a nregistrat cheltuieli totale de 89.851,7 lei, structura acestora fiind urmtoarea : Suma cheltuitProcent

Cheltuieli curente97.348,294,12 %




n anul 2011, Romniei a nregistrat cheltuieli totale de 106.088,7 lei, structura acestora fiind urmtoarea : Suma cheltuitProcent

Cheltuieli curente99.873,4 93,7 %




Indicatori de variatie

Indicatorul2009/20102010/2011

1.Cheltuieli curente15,102,59

Cheltuieli de personal-3,416,22

Bunuri si servicii-13,8914,14

Dobanzi23,8222,43

Subventii-6,10-7,99

Transferuri intre unitati ale administratiei publice43,834,91

Alte transferuri-4,331,41

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare109,6634,52

Asistenta sociala6,64-22,17

Alte cheltuieli-552,37-7,39

Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila-4,4734,61

2.Cheltuieli de capital-5,0027,14

Active nefinanciare-20,0527,14

Active financiare434,38-5,48

3.Operatiuni financiare6,68169,63

Imprumuturi4014,89-1,35

Rambursari de credite-0,8611,01

4.Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent0,20-2,31

CHELTUIELI economice - total14,22-38,25

O scadere drastica inregistreaza transferurile intre unitatile administratiei publice si cheltuielile curente in mare parte pe seama cheltuielilor cu asistenta sociala, datorita acordului cu FMI, Romania a fost nevoita sa aloce sume mai mici pentru asistenta sociala. Statul urmarind un program de dezvoltare si de redresare a economiei se inregistreaza o tendinta de crestere impresionanta cu 27.14% a cheltuielilor de capital.

IV. Concluzii

O prim cauz a creterii veniturilor o reprezint creterea inflaiei, ceea ce a nsemnat i o cretere a indicelui preurilor de consum, astfel c odat cu creterea preurilor, au crescut i cheltuielile. O alt cauz a creterii cheltuielilor este deprecierea considerabil a monedei naionale fa de euro i dolar, astfel c plile mprumuturilor,dobnzilor i a contractelor contractate n valut au crescut exponenial odat cu deprecierea leului. O alt cauz a creterii cheltuielilor o reprezint contractarea de lucrri inutile i supraevaluate. Cea mai importan cauz este criza economic mondial care a izbucnit n anul 2008 i care se menine n prezent, iar repercursiunile acesteia au devenit grave datorit autoritilor, din cauza neimplementrii de msuri eficiente. Un motiv pentru care Romnia a nregistrat deficit este acela c autoritile de la noi din ar nu se ocup eficient de combaterea economiei subterane, economie care ar aduce venituri substaniale la bugetul de stat, mai ales din cauza corupiei, corupie care are un indice de 31%, cel mai ridicat din Uniunea European. Astfel aproximativ 1 din 3 romni d sau ia pag. Un alt motiv este acela c Romnia nu a fcut investiii inteligente, care s i aduc venituri viitoare, ci a fcut multe investiii proaste, consumatoare de resurse. Un deficit ar fi acceptat dac banii cheltuii ar aduce venituri viitoare considerabile, dar Romnia a avut parte de deficit pentru c s-a mprumutat doar pentru a avea bani pentru plata salariilor i pensiilor, astfel c o reducere a deficitului este va fi una dificil, deoarece aceti bani nu pot aduce venituri viitoare substaniale la bugetul de stat, n condiiile n care taxele au nivel ridicat i puterea de cumprare mic. Singurul motiv pentru care deficitul Romniei a sczut este acela c veniturile au crescut ntr-un ritm mai accelerat dect cheltuielile, cheltuieli reduse prin disponibilizri masive n sistemul bugetar.

V. Bibliografie

Vcrel I. , Finane Publice, E.D.P, Bucureti Finane. Ediia a II-a Prof.univ.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan ARMEANU Mariana Cristina Cioponea Finane publice i teorie fiscal, Ed. Fundaiei Romnia de maine , 2007 Consecinele deficitului bugetar n Romnia n contextul crizei actuale Gabriela Molnescu, Mirela Ionela Aceleanu Clasificatia indicatoarelor privind bugetul de stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005; www.mfinante.ro http://insse.ro http://www.biblioteca-digitala.ase.ro22

proiect tema 3 finante

Documents