Cuvant inainte

Gestionarea eficienta a banilor este cea mai importanta si complexa activitate a firmei, deci fara bani nu se poate desfasura nici o activitate.De asemenea orice activitate este atat de consumatoare, cat si gestionare de resurse financiare, adica managemental financiar a devenit o problema a intregii firme, in sensul in care fiecare dintre angajatii firmei stie cum poate contribui la o mai buna gestionare a capitalului firmei. Orice firma ca sa-si desfasoare activitatea are nevoie de disponibilitati banesti.

1.Disponibilitatiile banesti – reprezinta elemente monetare patrimoniale exprimate in lei si valuta cu cel mai ridicat grad de lichiditate care face parte din categoria activelor circulante si sunt reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie. Trezoreria reprezinta disponibilul in numerar sau substituite de numerar in lei si in valuta existente in caserie si in conturile deschise la banci. Disponibilitatiile banesti se asigura din urmatoarele surse: a)La infiintare sursa principala o reprezinta capitalul social depus, subscris si varsat de catre asociatii sau actionarii sai fara de care nu se poate constitui o firma. b)Ulterior sursele de disponibilitati banesti, pot fi complectate prin urmatoarele modalitati reglementate prin legislatia in vigoare:

- contractarea de credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor curente de trezorerie

- contractarea de credite pe termen mediu si lung pentru investitii- vanzarea si incasarea productiei realizate- profitul net al firmei- majorarea capitalului social

Pentru a stabili cuantumul disponibilitatiilor banesti necesare pe o perioada de un an de zile, orice firma intocmeste la inceputul fiecarui an un buget de venituri si cheltuieli, precum si profitul net, avand la baza contractile si comenzile ferme incheiate u clientii. Pe baza prevederiilor din buget se intocmeste situatia fluxurilor de trezorerie care cuprinde:

- disponibilul in conturi bancare si caseriile la inceputul anului- incasari de la clienti in anul in curs- plati catre furnizori si angajati- dobanzi de platit

- impozit pe profit de platiti- palti catre bugetele sociale de stat si locale- soldul disponibil la sfarsitul anului.

S.C. Textila Lugoj S.A. la care am efectuat practica a preconizat prin buget pentru anul 2010 realizarea unor venituri de 4 250 000 lei cu cheltuiala de 4 040 452 lei, care asigura obtinerea unui profit brut de 209 458 lei, reprezentand o rentabilitate de 5%. Prin situatia fluxurilor de trezorerie s-a preconizat la sfarsitul exercitiului financiar al anului 2010 o trezorerie pozitiva de 144 696 lei fata de 44 696 lei cat ear la sfarsitul anului precedent, deci o crestere de 30,89%.

2.Amortizarea – reprezinta recuperarea treptata din punct de vedere contabil si fiscal a costurilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, construirii insatalarii sau imbunatatirii imobilizariilor, amortizabile si este amortizare contabila si fiscala. Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii integrale a valorii de intrare a acestora. La intocmirea planului de amortizare trebuie avut in vedere ca punct de plecare durata de utilizare economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale. Amortizarea fiscala se calculeaza pe baza duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe, incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea corporala amortizabila este pusa in functiune. Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii. Durata normala de functionare a imobilizariilor corporale sunt date in catalogul aprobat prin O.G. nr 2139 din 30.11.2004 in limitele minime si maxime si o data stabilita ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din functiune a activului respective. Durata de amortizare in ani este stabilita pe grupe principale ale imobilizarilor corporale si anume:

- grupa 1 – constructii- grupa 2 – instalatii tehnice, mijloace de transport,animale si plante- grupa 3 – mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie si alte

active corporale Regimul de amortizare este stabilit cu respectarea urmatoarelor reguli impuse prin Codul Fiscal:

- pentru constructii se aplica doar metode de amortizare liniara- pentru echipamente tehnologice se poate opta pentru metode de

amortizrae lineara, degresiva sau accelerate- pentru orice alta imobilizare corporala amortizabila se poate opta

pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva S.C. Textila S.A. a optat pentru metoda de amortizare liniara si a duratelor minime de functionare din catalog.La sfarsitul anului 2009 inregistra o valoare a imobilizarilor corporale de 15 380 110 lei cu o amortizare totala de 2 234 840 lei reprezentand un grad de amortizare de 14,5%, ceea ce inseamna ca societatea a crescut gradul de inoire a mijloacelor fixe si a modernizat halele de productieprin investitiile efectuate.Mentionez ca la data de 31 decembrie 2009 societatea a reevaluat activele din grupa constructii, rezultand o valoare de piata mai mare decat valoarea contabila neta cu 222 593 lei, iar cu amortizarea existenta la acea data de 2 893 390 lei a redus valoare de inventar a activelor.

3.Previzionarea resurselor – pentru anul 2009 societatea a previzionat prin buget si situatia fluxurilor de trezorerie un volum de investitii de 210 154 lei si a realizat 222 593, o depasire de 6,41%.Sursele banesti necesare realizarii investitiilor au fost asigurate din surse proprii precum si din angajarae unui credit bancar pe durata medie si lunga in valoare de 146 674 Euro, a carei scadenta a fost in luna noiembrie 2010.

4.Din studierea situatiilor financiare pentru anul 2009 saocietatea inregistreaza un volum de mijloace circulante la sfarsitul anului de 4 900 040 lei pe urmatoarea structura:

- stocuri 395.505lei- creante 4.459.839lei- disponibilitati banesti 44.696lei

Fata de inceputul anului acestea au crescut cu 32% in special pe seama creantelor de incasat. Aceasta situatie arata ca societatea a reusit sa se aprovizioneze cu mijloace circulante care se consuma la nivelul productiei realizate, eliminand cat posibil stocarea acestora, inregistrand o viteza de stocare de 14,60 zile, iar viteza de rotatie a stocurilor a fost de 21,17 cicluri pe an, deci o viteza accelerate.

5.Venituri,cheltuieli si rezultatul financiar al societatii prezentate in contul de profit si pierdere prezinta o situatie favorabila privind activitatea de expluatare.

Din analiza datelor rezulta ca societatea a inregistrat o crestere a Cifrei de Afaceri cu 16,99%, rezultand un profit din expluatare de 190.914 lei, in crestere fata de anul; precedent care a fost de 81.569 lei. Activitatea financiara a generat o pierdere de 140.032 lei, determinate de diferentele nefavorabile de curs valutar si de plata dobanzilor la creditele bancare. Indicatorii de rentabilitate, profitabilitate si productivitate calculate, prezinta urmatoarele valori:

- rata rentabilitatii economice ( masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare allocate) este de 0,0105 in anul 2009 fata de 0,0046 cat era in anul 2008 cu 0,0069

- rata profitului este de 0,63% in anul 2009, fata de anul 2008 cand s-a inregistrat pierdere contabila bruta

- productivitatea muncii este de 56.070 lei/salariat in 2009 fata de 47.264 lei/salariat in 2008 in crestere cu 8.806 lei/salariat.

6.Constituirea de reserve – are rolul de a limita fondurile care urmeaza a fi repartizate sub forma de dividende.Exista un raport conflictual intre necesitatiile de mentinere in resursele in cadrul societatii pentru finantarea activitatii curente sau viitoare si cerintele de a fi distribuite dividende pentru remunerarea actionarilor si pentru mentinerea activitatii pe piata de capital a titlurilor societatii respective, echilibru ce influenteaza succesul sau esecul unei societati cu capital privat. Rezervele sunt constituite de regula din profitul realizat de societate, din primele de capital si reevaluarea activelor, in structural se impart astfel:

- rezerve legale (contul 1061) se constituie in proportie de 5% din profitul contabil annual brut, pana la limita de 20% din capitalul social pentru societatiile cu capital autohton sau 25% la societatiile cu capital strain.

- Alte reserve (contul 1068) pot fi constituite facultative pe seama beneficiilor si din alte surse cum ar fi primele legate de capital fiind destinate acoperirii pierderilor, cresterile capitalului social, acordari de dividende si in exercitiile financiare care se incheie cu pierderi, precum si alte destinatii stabilite de A.G.A.

- Reserve statutare se constituie annual din beneficiile nete ale societatii conform prevederiilor din statutul acestora si au ca scop temperarea asociatiilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii urgente.

- rezerve din reevaluarea activelor, acestea nu au character de profituri, deci nu sunt repartizabile actionarilor si se mentin ca reserve in

societate si sunt inregistrate in contul 105 si nu se pot folosi pentru majorarea capitalului social.

La 31 decembrie 2009 societatea inregistreaza in situatiile financiare urmatoarele categorii dse reserve:

- rezerve legale 559.728 lei- rezerve pentru surse 1.202.596 lei

proprii de finantare- rezerve din reevaluare 9.372.670 lei- rezerve din facilitati 732.397 lei

provenite din scutirea de plati a unor penalitati Din analiza rezulta ca societatea nu a constituit rezerve legale pana la 25% din capitalul social (doar de 10,4%) fapt ce se datoreaza nerealizarii unui profit contabil care sa-i permita acest lucru. Mai mentionez ca rezervele din reevaluare au crescut in 2009 cu suma de 862.373.Se poate spune ca pasivul societatii asigura un active net contabil pozitiv.

7.Conform situatiilor financiare societatea inregistreaza datorii pe termen scurt in valoare totala de 449.241 lei din care:

- datorii comerciale 148.817 lei- datorii fata de personal 137.987 lei

si bugetele sociale- datorii fata de bugetul de stat 140.470 lei- creditori diversi 21.967 lei

Din analiza rezulta ca a crescut nivelul datoriilor curente cu 12,96% fata de anul precedent ca urmare a cresterii datoriilor curente fata de bugetul statului. Valoarea de bilant a obligatiilor este valoarea nominala, toate obligatiile aflate in sold la sfarsitul anului fiind in termenele legale de exigibilitate si au fost achitate pana in 25 ianuarie 2010.

8.Previzionarea productiei si a rezultatelor financiare s-a facut prin bugetul de venituri si cheltuieli care a fost aprobat de ASA. Aceste prevederi au fost realizate chiar si de panite in activitatea de exploatare, ale urmatoarelor rezultate: - cifra de afaceeri 8018059 lei - venituri totale din care 8568614 lei - venituri din exploatare 8567659 lei - cheltuieli totale din care 8517732 lei - cheltuieli din exploatare 8376745 lei

- profit din exploatare 190914 lei - profit total brut 50882 lei Profitul din exploatare sa eliminate cu pierderea din activitatea financiara. Activitatea societatii a fost profitabila reflectandu-se si in valoarea urmatorilor indicatori. 9. Din analiza a rezultat ca previzionarea fluxurilor de incasari si plati a fost corect conceputa asa cum rezulta din activitatile financiare ale societatii, aceasta reusind sa-si achite la termenele scadente toate obligatile si se prezinta astfel in activitatea de exploatare: - incasari 9359730 lei - plati 8381328 lei - trezoreri nete 978402 lei Aceasta a acoperit trezoreria neta negative din activitatilede investitiii si financiare, inregistrand si un disponibil de 44696 lei. 10. Datoriile totale ale societatii pe termen scurt au fost la sfarsitul exercitiului de 449241 lei si au fost in termeni legali de exigibilitate giind achitate la scadenta. Societatea nu are datorii garantate catre stat, insa are o datorie catre banca in suna de 620137 reprezentand un credit bancar pe termen lung angajat pentru investitii cu ultima rata scadenta in noiembrie 2010 si a fost achitata in intregime.

15. Piata interbancara

15.1. Operatiuni desfasurate pe piata interbancara

Piaţa interbancară are două componente: piaţa la vedere şi piaţa la termen.

Piaţa la vedere este determinată de tranzacţiile la vedere. Acestea se concretizează în operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută în aceeaşi zi (sau maxim 48 de ore) astfel încât momentul tranzacţiei coincide cu momentul formării cursului valutar al zilei respective.Tranzacţiile la vedere măresc viteza de circulaţie a devizelor şi uşurează derularea tranzacţiilor de import/export.

Piaţa la termen este determinată de tranzacţiile la termen concretizate în încheierea lor imediată, dar cu livararea valutelor după un termen

prestabilit în momentul încheierii tranzacţiei(1-6 sau 12 luni). Acest termen este standardizat fiind prevăzut în contract.Între cursul la termen şi cursul la vedere există deosebiri. Perspectiva modificării raportului de schimb, ca şi evoluţia dobânzii pe piaţa monetară explică diferenţa dintre cele două cursuri (cursul la termen este mai ridicat). Raportul dintre cererea şi oferta pentru o anumită monedă pe piaţa schimburilor valutarese reflectă în cursul de schimb. Preţul monedei, exprimat în raport cu o monedă străină reprezintă cursul sau rata de schimb.

15.2. Indicatori privind evolutia dobanzilor, structura depozitelor si lichiditatea bancilor.

În sens larg, conceptul de lichiditate se referă la capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu o cheltuială minimă, în monedă lichidă sub formă de numerar sau de disponibil în cont curent. În sens mai restrâns, specializat, lichiditatea bancară reprezintă o problemă de gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Lichiditatea bancară exprimă capacitatea unei bănci de a-şi finanţa operaţiunile curente.Riscul de lichiditate pentru o bancă constituie expresia însăşi a probabilităţii pierderii capacităţii de finanţare.

În scopul menţinerii credibilităţii faţă de clienţi şi comunitatea financiară, băncile trebuie să probeze în permanenţă un grad corespunzător de lichiditate. Pentru a răspunde obiectivului de lichiditate, gestionarea intrărilor şi a ieşirilor de fonduri trebuie realizată în aşa fel încât să existe în permanenţă suficiente lichidităţi la nivelul instituţiei bancare. Riscul lipsei de lichidităţi se manifestă în urma necorelării scadenţelor dintre posturile de activ şi cele de pasiv. În practică se manifestă fenomenul prelungirii scadenţelor la active şi al reducerii scadenţelor la pasive. Dacă creditele şi dobânzile nu sunt rambursate conform planului, banca se confruntă cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanţate. Efectele sunt similare şi când clienţii retrag sume importante din depozitele constituite la bancă.

15.3 Piata valutara

Piaţa valutară este un sistem de relaţii financiar-valutare prin care se desfăşoară vânzările şi cumpărările de valută (efectivă şi în cont) şi de devize (bilete la ordin, cecuri etc.) exprimate în monedă străină.

Pe piaţa valutară, monedele şi devizele sunt tratate ca mărfuri şi negociate ca atare. Piaţa valutară este locul acţiunilor comerciale desfăşurate la scară mondială de o gamă largă de participanţi. Activităţile lor determină fluctuaţii ale monedelor în funcţie de previziunile lor cu privire la rata dobânzii, rata inflaţei şi alţi factori.Piata valutară cuprinde un segment interbancar şi un segment pentru populaţie. Cel mai reprezentativ segment al pieţei valutare este piaţa interbancară, unde sunt realizate cea mai mare parte a operaţiunilor de schimb valutar şi care asigură transferul depozitelor bancare între cumpărători şi vânzători. Pe piaţa valutară se efectuează operaţii de vânzare şi cumpărare atât în contul clienţilor, câtşi în contul propriu al băncilor.

16. Sisteme de plati

16.1. Bancile si sistemul de plati

Sistemele de plăţi ca parte a sistemelor bancare s-au dezvoltat odată

cu plăţile fără numerar. Conceptul cheie al sistemelor de plăţi este

instrumentul de plată scriptural şi ulterior electronic. Acesta reprezintă un

document (pe suport hârtie sau suport electronic) prin intermediul căruia se

sting datoriile între două contrapartide (una care plăteşte şi cealaltă care este

beneficiarul banilor). Instrumentul de plată ca vector al sistemelor de plăţi

conţine în esenţă instrucţiuni şi informaţii obligatorii şi care de regulă sunt

date de plătitor.

Acestea permit transferul fondurilor de la plătitor la beneficiarul

banilor prin intermediul unuia sau mai multor sisteme bancare (în cazul

plăţilor interne transferul se realizează prin interemediul sistemului bancar

naţional, în cazul celor internaţionale se conectează mai multe sisteme

bancare naţionale). Transferul fondurilor poate fi:

Transfer intrabancar – de la o unitate operativă la alta aparţinând

aceleiaşi bănci (fondurile nu tranzitează sistemul de plăţi).

Transfer interbancar (intern şi extern) – fondurile tranzitează unul sau

mai multe sisteme de plăţi

16.2. Sistemul decontarilor intra si interbancare

Decontarile inter si intra bancare Piata interbancara este destinata operatiilor de creditare pe termen scurt ( de regula intre o zi si 1 an), derulate intre bancile comerciale sau intre bancile comerciale si Banca centrala. Aceste tranzactii sunt fie urmarea necesitatii compensarii platilor dintre banci, fie a nevoii de plasare a disponibilitatilor pe termen scurt.Relatiile pe termen scurt se structureaza astfel:

1. Relatii interbancare desfasurate intre banci diferite2. relatii bancare operatii desfasurate in cadrul aceleasi

institutii.3. Relatiile interbancare se desfasoara intre banca

commercial si banca centrala, intre bancile comerciale din aceeasi tara, intre bancile comerciale dintr-o tara si una corespunzatoare straina. Relatiile interbancare se pot derula in plan vertical intre sucursale si centrala bancii sau in plan orizontal intre sedii( OIS)In urma diferitelor relatii initiate intre banci, acestea se pot situ ape pozitii debitoare sau creditoare urmand sa-si inchida aceste pozitii prin decontari, adica prin transferuri dintr-un cont in altul. Decontarile presupun fie acceptarea platilor pe baza unor instrumente precum: cecurile, biletele la ordin, cambiile, ordinele de plata, fie punerea la dispozitie a sumelor respective in vederea efectuarii unor plati ulterioare ( in acest caz se utilizeaza acreditivele sau scrisorile de garantie)

16.3. Sistemul decontarilor prin intermediul casei de compensatii

Operatiile de casaIn ansamblul circulatiei banesti dintr-o banca, numerarul nu detine o pondere semnificativa, insa gestionarea sa eficienta are o mare importanta pentru buna functionare a activitatii bancare. De astfel, la nivelul compartimentelor de trezirerie si caseriilor trebuie pe de o parte sa se organizeze derularea optima a operatiilor zilnice de incasari si plati si pe de alta parte sa se contribuie la cresterea rentabilitatii bancare.La nivelul bancilor sunt organizate mai multe tipuri de caserii:

1. Case operative pentru incasari organizate pentru primirea de numerar sau pentru retragerea din circulatie a bacnotelor si monedelor uzate. Primirea numerarului de la clientele se realizeaza in baza unor documente cum ar fi: foaie de varsamant cu chitanta sau documente emise de sistemul informatic al bancii.Pentru operatiile interne ale bancii se utilizeaza niste ordine de incasare respective plata.

2. Case operative de plati - prin intermediul lor se elibereaza numerar pe baza unor documente precum: cerere de rascumparare a certificatelor de deposit, billet de ordin, cambia ori alte documente emise de sistemul informatic din banca.

3. Casele speciale utilizate la nivelul sucursalelor pentru operatii cu numerar in reteaua bancara

4. Case pentru operatii cu metale pretioase, pietre pretioase sau alte valori. La nivelul acestora se ofera servicii de depozitare si chiar de expertizare.

5. Casele de schimb valutar prin intermediul carora bancile in calitatea lor de dealeri ofera servicii de vanzare- cumparare de moneda straina contra monedei nationale.

16.4. Instrumente de plati utilizate pentru transmiterea fondurilor

Numerarul ca instrument de platăNumerarul în circulaţie este constituit din bancnotele şi monedele

metalice aflate la agenţii economici şi persoane fizice.Bancnotele sunt titluri de credit emise de Băncile Centrale prin care

acestea se obligă să restituie la prezentare valoarea nominală a lor. Bancnotele au avut o evoluţie istorică bogată în cursul căreia, la început, restituirea se făcea sub forma convertibilităţii în aur sai devize.

Bancnota a rămas un titlu de credit, dar, în fapt nimeni nu recurge la restituire. Ea trece din mână în mână ca un titlu de credit, fiecare participant la circuitele valorice fiind deplin încredinţat că va realiza valoarea bancnotei respective prin cumpărarea unei mărfi, plata unei datorii, depunere la bancă, etc.

Monedele sunt piese de metal de forma circulară ce se utilizează din cele mai vechi timpuri. În trecut erau confecţionate din metale preţioase, aur sau argint, formând aşa-zisa monedă cu valoare intrisecă.

Azi monedele sunt confecţionate din aliaje comune, de regulă neferoase, servind ca monedă divizionară, asigurând expresia monedei pt valorile fracţionare al unităţilor monetare.

Numerarul sub forma de bancnote sau monede reprezintă instrumentul de plată inuiţial, de origine, care are şi azi un rol important în economia tuturor ţărilor.

Numerarul are anumite caracteristici care îl situează pe plan superior faţă de alte instrumente de plată:

1. numerarul este un mijloc de plată nedeterminat, respectiv efectuarea plăţii nu e condiţionată de nimic. Suma ce revine beneficiarului îi este remisă fără nicio obligaţie.

2. numerarul este un mijloc de plată general, valabil pt intreaga comunitate de plati si deci acceptabil pt oricare din membrii comunitaţii.

3. numerarul este un mijloc de plată cu efect imediat. Remiterea numerarului către beneficiat are ca urmare stingerea instantanee a obligaţiei care a determinat plata. Cecul este instrumentul de plata, utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzatorinacesteconturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de in casari sau prin acordar ea unui credit bancar. Baza legala a utilizarii cecului, in Romania, este reprezentata de „Reglementarile privind cecul” ale BNR si Normele Cadru nr. 7/1994,

privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de cr edit cu cecuri. Exista mai multe tipuri de cecuri, a caror denumire indica rolul ca instrumente de plata si credit, astfel:- cecul nominal: are drept caracteristica indicarea numelui beneficiarului;- cecul la purtator: care da dreptul posesorului sa incaseze suma, in momentul prezentarii;- cecul de virament (sau de decontare): se utilizeaza pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului in contul beneficiarului;- cecul acceptat: se caracterizeaza prin confirmarea de catre banca, a existentei disponibilului in cont curent, asigurand beneficiarul ca cecul se va plati la prezentare;- cecul barat: se diferentiaza prin trasarea de catre posesor sau tragator, a doua linii paralele sau oblice pe fata cecului. Bararea poate fi generala sau speciala, dupa cum intre linii este inscris, sau nu, numele unei banci. Bararea este generala daca nu se scrie nimic sau se scrie “banca”, ori alt termen echivalent: bararea este speciala, daca este trecuta denumirea unei banci. Cecul cu barare generala poate fi platit numai altei banci sau unui client al bancii platitoare. Cecul cu barare speciala poate fi platit numai bancii inscrise intre linii sau numai unui client al bancii platitoare, daca numele aceleia este inscris intre linii. Cecul barat prezinta avantaje care decurg din securitatea sporita pe car e o ofera pentru banca, intrucat este platibil numai unei persoane determinate. De asemenea, diminueaza riscul pierderii sau al furtului. Banca platitoare care nu respecta cu strictete normele legale privind cecul barat raspunde de paguba cauzata pan a la concurenta valorii cecului.

16.5. Riscurile in sistemele de plati si managementul acestora. Riscuri exista in toate tipurile de instrumente de plata si in ansamblul sistemului de plata si decontare si sunt determinate, in principal, de trei cauze majore: nesincronizarea indeplinirii obligatiei contractuale cu plata acesteia, incapacitatea de plata a partenerului, esecul in finalizarea transferului de fonduri datorita mediului de decontare.

Riscurile afecteaza pe beneficiarii instrumentelor de plata, care acceptand plata amanata isi asuma si riscul de neplata, precum si bancile care au acordat credite, au garantat sau au achitat unele instrumente urmand sa primeasca fondurile respective.

Riscurile cele mai des intalnite in sistemele de plati cu care se confrunta bancile sunt riscurile de lichiditate si riscurile operationale.

17. Operatiunile de casa desfasurate in cadrul bancilor comerciale. Operaţiunile de casă re realizează prin intermediul compartimentului tezaur şi casierie din cadrul fiecărei subunităţi bancare. În cadrul acestui compartiment în funcţie de volumul încasărilor şi plăţilor în numerar se organizează:

- case de circulaţie cu case operative de încasări şi plăţi în lei şi devize şi de vânzare a imprimatelor

- case speciale pentru operaţiuni cu metale preţioase- case de schimb valutarDocumentele primare întocmite pentru efectuarea operaţiunilor de

casă sunt:a) încasări

foaie de vărsământ cu chitanţă prin care clientul băncii depune o sumă de bani în numerar

ordinul de încasare – document intern folosit pentru restituirea de avans spre decontare, vânzări de imprimate, contravaloare servicii de fax şi telefon realizate în contul clientului

borderou însoţitor cu chitanţă utilizat în cazul depunerii de numerar în genţi sigilate urmând ca numărarea să se realizeze ulterior conform convenţiei încheiate

b) plăţi cec pentru ridicarea numerarului – titularul de cont dispune

băncii plata unei sume în numerar OP – document intern prin care se eliberează numerar

reprezentând avans spre decontare, salarii neridicate în termen şi alte sume, conform normelor interne ale fiecărei bănci