PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE INVATAMANT: COLEGIUL NAȚIONAL” JEAN MONNET“, PLOIEȘTICLASA: a IX-a G

PROPUNĂTOR: Dinu Andreea PaulaDATA: 6.06.2013DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ.UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: CONFRUNTĂRI ETICE ȘI CIVICESUBIECTUL LECŢIEI: Eseul – Text suport: ,,Era mai bine înainte” de Andrei Pleșu.TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe.

COMPETENȚE SPECIFICE:1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții sau opinii privind textele receptate;2.1.Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare;2.2.Identificarea temei textelor propuse pentru studiu;

OBIECTIVE OPERAŢIONAL-EDUCATIVE:COGNITIVE:La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

să integreze textul dat într-un tip de text studiat; să citeascã expresiv textul; să comenteze semnificația titlului textului dat; să identifice în text fapte, idei, argumente; să precizeze calitățile stilului în care se încadrează textul; să formuleze opinii cu privire la mesajul textului;

AFECTIVE:

să îşi dezvolte atitudini pozitive faţă de comunicare; să conştientizeze importanţa capacităţii de a opera cu un text;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1. Metode şi procedee didactice: conversaţia euristicã, lectura expresivã a textului, descoperirea, lectura selectivã, analiza textului, metoda cubului.

2. Forme de organizare a activitãţii elevilor: activitate frontală, alternativ cu activitatea independentã individuală a elevului, lucrul în echipe.

3. Resurse: capacităţile receptive şi emoţionale ale elevilor, eseul: ,,Era mai bine înainte... ” de Andrei Pleșu;.

4. Materiale didactice: Interviul lui Pleşu cu Gabriel Liiceanu despre prostie; fisă de lucru cu fragmente din Prostia omeneasca, de Ion Creangă; ilustraţii cu revista Literatorul; testul formativ pentru activitatea pe grupe.

5. Bibliografie: Nicolae Eftenie, ,,Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008.

şi manualul şcolar: Alexandru Crişan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihăian, Rodica Zafiu, Limba şi Literatura română:manual pentru clasa a IX-a, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

Activitatea profesorului

Activitatea elevului Timp Modalităţi de învăţare Modalităţi de evaluare

Competenţe dobândite

1.Momentul organizatoric:-Prezenţa (elevii vor primi câte o foaie/ cartonaş unde îşi vor nota numele);-Crearea atmosferei propice desfăşurãrii lecţiei

-Elevii îşi scriu numele pe foile primite şi se pregătesc pentru lecţie; îşi pregatesc manualele şi caietele;

3min

2.Verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor anterioare:-Profesorul întreabă elevii: ce fel de lume a conturat Mircea Dinescu în poezia Hau Hau?

-Elevii răspund la întrebarile profesorului;-Elevii sunt atenţi la explicaţiile profesorului şi cooperează cu acesta;

5minConversaţia euristică;

Problematizarea;Observarea sistematicã a elevilor.

De ce credeţi că lumea aceasta este mincinoasă şi absurdă?Există un corespondent al acestei lumi în realitate?(anexa 1-comentariu poezie)

3.Captarea atenţiei elevilor pentru secvenţa didactică următoare: -Profesorul le cere copiilor să încerce să stabilească, care din lucrurile pe care le pot face azi ar fi fost inaccesibile unui tânăr înainte de 1989?Apoi poartă o discuţie legată de următoarea

Elevii sunt grupaţi în două echipe. O echipă trebuie să se gândească la lucruri pe care nu le puteau face în perioada ceauşistă, iar cealaltă echipă să se gândească ce lucruri pot face în perioada contemporană.Vor face o comparaţie, pornind de la programul tv sau accesul la alte surse de informaţie.După ce îşi exprimă opinia în legătură cu această întrebare, elevii sunt anunţaţi că acesta este şi subiectul lecţiei de astăzi.

Munca în echipăExplicaţia,Conversaţia

întrebare: Credeţi că era mai bine înainte?

3.Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.-Profesorul scrie pe tablã titlul noii lecţii: Era mai bine înainte... de Andrei Pleşu şi obiectivele propuse. -Profesorul face o încadrare contextuală a textului: articolul a fost publicat de Andrei Pleşu în revista Literatorul, în anul 1991.

Elevii îşi notează titlul lecţiei şi indicaţiile profesorului; Apoi acestia vor primi o ilustraţie cu revista Literatorul.

2’ La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:

să integreze textul dat într-un tip de text studiat;

să citeascã expresiv textul;

să comenteze semnificația titlului textului dat;

să identifice în text fapte, idei, argumente;

să precizeze calitățile stilului în care se încadrează

textul; să

formuleze opinii cu privire la mesajul textului;

4.Receptarea treptatã a textului şi dirijarea acestui proces.Profesorul le cere elevilor să citească textul cu atenţie;Apoi îi întreabă dacă acesta este un text literar sau non-literar? Ce înseamnă literatură de graniţă?(Textul prezintă fapte reale cu mijloacele literaturii.)După ce îi ghidează pe elevi prin întrebările sale şi le explică

Elevii citesc textul cu atenţie;

Elevii rezolvã cerinţele, ţinând cont de indicaţiile oferite de profesor.

Studiu individual

Activitate individualãConversaţia

Observarea sistematicã a elevilor.

eventualele neclarităţi, profesorul le dă elevilor următoarea sarcină de lucru: -Să identifice, pe baza textului din manual, tehnici retorice sau elemente ale literaturii.(Le dă câteva exemple de tehnici retorice: repetiţii, enumeraţii)După citirea textului profesorul le sugerează elevilor că structura textului de faţă este una te tip argumentativ.

În timp ce elevii rezolvã cerinţele, profesorul se

Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe. Prima grupa va identifica şi va citi posibila ipoteză; a doua grupă opinia autorului, a treia grupă argumentele aduse de acesta,iar ultima grupa va citi concluzia textului.Şeful fiecãrui grup va oferi rãspunsurile, în timp ce membrii grupelor celorlalte ascultã cu atenţie, vin cu anumite completãri şi noteazã ideea scrisã de profesor la tablã .

Elevii sunt împărţiţi în două grupe. Prima grupă trebuie să identifice pe text elemente specifice stilului

Muncă în echipă

Munca în echipă

plimbã printre bãnci pentru a putea observa modul de lucru al elevilor, oferind, la cererea acestora, rãspunsuri la eventualele neclaritãţi.Profesorul va va dicta apoi definiţia eseului

Profesorul le reaminteşte elevilor despre stilul publicistic. Apoi le pune elevilor umătoarea întrebare: Ce caracteristici credeţi că trebuie să aibă un articol de presă pentru a comunica eficient cu cititorul de

publicistic,precum:lungimea, titlul, limbajul, colocvialitatea şi să le comenteze. A doua grupa va trebui să identifice tehnici retorice- elemente care sunt specifice literaturii,precum: enumeraţii,repetiţii şi să comenteze posibile semnificaţii ale acestora.

Elevii trebuia să răspundă la întrebările profesorului

Elevii îşi notează în caiet definiţia dată.

Elevii identifică pe text elemente ale perspectivei subiective(precum verbe şi pronume la pers.I), analitice şi critice.

Elevii identifică cuvântul cerut, şi anume :lumea Răului. Apoi comentează, cu

Activitate individuală,conversaţie euristică;

Conversaţie,problematizare

gazete?O altă sarcină de lucru dată de către profesor este legată de semnificaţia titlului eseului Era mai bine înainte şi de asemenea, ce semnifică punctele de suspensie din titlu.Apoi profesorul dă definiţia conceptului de ,,antifrază’’

O altă cerinţă dată de către profesor este următoarea: Care este perspectiva esistului şi cu cine cred că se identifică acesta?Profesorul le cere elevilor să

ajutorul profesorului diferenţa dintre singular şi plural.

Elevii rezolvă cerinţa profesorului, exprimându-şi în scris opinia personal.

Activitate individuală

gasească în text un cuvânt ,prin care Pleşu carecterizează lumea de ieri. Apoi elevii trebuie să comenteze diferenţa dintre Rău şi Rele,din ultimul paragraf.Profesorul îi întreabă pe elevii ce înţeles are verbul ,, a suferi’’ în eseu. Pornind de la afirmaţia din text: ,, A sufei e un coşmar, dar a fi suferit e un capital de duioşie’’ şi de la faptul că există două terapi pentru suferinţă, elevii au de realizat un text argumentativ, în care să-şi

exprime opinia pro sau contra + celor două terapii.

5.Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului.După realizarea fiecărei sarcini de învăţare, profesorul va face aprecieri în legătură cu nivelul activităţii elevilor şi va face referiri la calitatea răspunsurilor.

Elevii vor rãspunde cât de bine pot la întrebãrile profesorului.

Conversaţie euristicã

Activitate individualã.

6.Evaluarea formativăProfesorul le aduce elevilor un interviu a lui Andrei Pleşu cu Liiceanu- despre prostie şi le împarte o

După ce ascultă cu atenţie scurtul interviu şi citesc citatele din fişa de lucru dată, elevii trebuie să rezolve următorul test:1. DESCRIE: Ce

caracteristici ale prostiei

10’ Activitate individualã;

Metoda cubului

Evaluare formativã

sã explice titlul poeziei;

sã integreze textul poetic dat în specia literarã ,,baladã”;

sã cunoascã definiţia

fisă de lucru cu nişte fragmente din Prostia Omenească , de Ion Creangă.Se dã ca activitate independentã individualã rezolvarea testului formativ..

se regăsesc în interviul lui Andrei Pleşu?

2. COMPARĂ: Compară termenul ,,prostie’’ aşa cum l-ai înţeles din interviu, cu prostia lui Creangă.Ce diferenţe apar?

3. ASOCIAZĂ: asociază prostiei o imagine sau un desen;

4. ANALIZEAZĂ: Din ce punct de vedere, ideologia comunistă este o formă de prostie?(din interviu);

5. APLICĂ: Ce lecţie de viaţă am putut identifica din comportamentul personajului principal, din Prostia omenească?

6. ARGUMENTEAZĂ: Argumentează pro sau contra opiniei lui Pleşu:,, Orice asumare a unei prostii te scoate din condiţia prostiei!’’

baladei;s.a.

7.Asigurarea retenţiei: Sunt comentate rãspunsurile elevilor şi

Elevii noteazã rãspunsurile corecte.

2’

corectate posibilele erori.

8.Asigurarea transferului: Se comunicã tema pentru acasã: Redacteazã un eseu liber, de minimum o pagina, în care sã prezinţi o lume fără Rău.

Elevii noteazã tema datã. 1’