proiect contabilitate de gestiune
TRANSCRIPT
PROIECT CONTABILITATE DE GESTIUNE
Student: Cojan Diana Andreea
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor
E.C.T.S.-Anul II
1
Introducere
Desfăşurarea neîntreruptă a activităţii economice presupune un consum continuu de
factori de producţie. În condiţiile limitării cantitative a acestora, firmele aleg categoriile şi
cantităţile de bunuri care vor fi produse şi optimizează combinarea factorilor de producţie
disponibili cu obiectivul de a maximiza profitul economic obţinut. Maximizarea profiturilor
se poate realiza însă numai prin minimizarea costurilor.
Factorii de producţie utilizaţi în activitatea economică provin, de regulă, de la alţi
agenţi economici, pentru care producătorul face cheltuieli cu cumpărarea lor. Totodată, în
economia de piaţă, întreprinzătorul producător poate utiliza resurse proprii pentru care nu face
cheltuieli către terţe persoane. Pentru a delimita cele două surse de provenienţă a factorilor de
producţie, se utilizează noţiunile de cost explicit şi cost implicit. Costurile de oportunitate care
iau forma unei plăţi monetare explicite către proprietarii factorilor de producţie se numesc
costuri explicite. Costurile de oportunitate care nu necesită o plată monetară de către firmă se
numesc costuri implicite.
Un alt principiu important în evaluarea costurilor este cel al actualizării. Acesta
semnifică aducerea la acelaşi moment de referinţă a tuturor cheltuielilor incluse în cost;
aceasta deoarece o sumă de bani nu are aceeaşi valoare economică în momente diferite de
timp. Ca urmare, costurile prezente sunt diferite de costurile viitoare.
În raport cu volumul producţiei şi în funcţie de intervalul de timp la care se raportează,
costurile de producţie au un comportament diferit. De aceea, evoluţia costurilor este analizată
şi urmărită atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Firmele folosesc o varietate de factori pentru a produce. Unii din aceşti factori, cum
ar fi cantitatea de materie primă, energia şi cantitatea de muncă folosită pot fi ajustaţi
imediat pentru a creşte sau scădea volumul producţiei. De aceea, aceşti factori se numesc
variabili Alti factori însă nu pot fi ajustaţi imediat. Ei includ hale de producţie, birouri,
echipamente, forţă de muncă specializată etc. Aceşti factori se numesc factori ficşi.
Diferenţa dintre factorii ficşi şi cei variabili este cea care determină distincţia între două
orizonturi temporale: termenul scurt şi termenul lung. Aşa cum s-a menţionat şi în capitolul
„Cererea, oferta şi echilibrul pieţei”, termenul scurt este acea perioadă de timp în care
2
anumiţi factori nu pot fi ajustaţi, sunt ficşi. Termenul lung este perioada de timp în care toţi
factorii pot fi ajustaţi. Perspectivele „pe termen scurt” şi „pe termen lung” nu sunt deci
definite în termeni calendaristici. În plus, ele diferă în funcţie de tipul de întreprindere sau
de produs.
Costul de producţie constituie un criteriu esenţial în fundamentarea deciziilor
întreprinzătorilor privind asimilarea în fabricaţie a noilor produse. Numai printr-o estimare
simultană cât mai exactă a cheltuielilor de producţie şi a preţului prezumtiv de vânzare al
mărfurilor se poate aprecia dacă veniturile obţinute vor depăşi cheltuielile şi se va obţine rata
de rentabilitate acceptabilă.
Costul de producţie este şi un indicator de referinţă al nivelului eficienţei economice.
Urmărirea nivelului real al cheltuielilor de producţie oferă agenţilor economici posibilitatea să
cunoască volumul factorilor de producţie consumaţi şi eficienţa acestor consumuri,
comparativ cu normele de cheltuieli prevăzute sau cu nivelul consumurilor realizate de către
firmele concurente.
Costul de producţie constituie un indicator esenţial pentru stabilirea preţului cerut de
vânzător în procesul de negociere a mărfii cu agenţii economici cumpărători. Cunoscând
nivelul exact al cheltuielilor de producţie, vânzătorul va şti între ce limite poate să negocieze
preţul de vânzare, astfel încât să-şi recupereze aceste cheltuieli şi să obţină şi un profit.
1. TRATARE
Societatea S.C. Claire S.R.L. dispune de doua sectii de baza, A si B, si doua sectii auxiliare, sectia de fuziune (F1) si sectia de finisare (F2) si un sector administrativ (SA). In cadrul sectiilor de baza se executa doua comenzi (1 si 2), iar unitatea lucreaza cu intreaga sa capacitate si nu necesita cheltuieli de desfacere.
2. Determinarea costului de productie la S.C. Claire S.R.L.
3
1. Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime si materiale consumabile in suma de 1.025.000 lei pe baza „situatiei de repartizare a consumului de materiale”, astfel:
- Lei- Materii prime 725.000- La sectia A 350.000- Cd 1 150.000- Cd2 200.000- La sectia B 375.000- Cd1 175.000- Cd2 200.000
- Materiale consumabile 275.000-la sectiile auxiliare 75.000- la sectia de fuziune 30.000- la sectia de finisare 45.000 - la sectiile principale de productie 175.000- la sectia A 137.000- la sectia B 38.000
- Sectorul administrativ si de conducere 25.000
Nota de contabilitate nr. 1/ 31.12.2009
% = 901 1.025.000
Decontari interne privind cheltuielile
921 725.000
Cheltuielile activitatii de baza
921/S.A/ cd1 150.000
921/S.A/ cd2 200.000
921/S.B/ cd1 175.000
921/S.B/ cd2 200.000
922 75.000
Cheltuielile activitatilor auxiliare
4
922/ F1 30.000
922/F2 45.000
923 175.000
Cheltuielile indirecte de productie
923/S.A 137.000
923/S.B 38.000
924 25.000
Cheltuieli generale de administratie
2. Se inregistreaza, pe baza „situatiei de repartizare a salariilor, contributiilor la asigurarile si protectia sociala”, includerea acestora in costuri la cheltuielile de manopera, astfel:2.1 colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 1.575.000 lei
- salariile muncitorilor de baza din sectiile de productie 1.025.000- la sectia A 550.000- cd1 350.000- cd2 200.000- la sectia B 450.000- cd1 280.000- cd2 170.000- salariile personalului din sectiile auxiliare 200.000- la sectia de fuzionare 110.000- la sectia de finisare 90.000- salariile muncitorilor auxiliare si ale personalului tehnic, economic, administrativ si de
conducere din sectiile principale de conducere 305.000- la sectia A 155.000- la sectia B 150.000- salariile personalului din sectorul administrativ si de conducere al unitatii 45.000
Nota contabila 2.1/31.12.2009
% = 901 1.575.000
Decontari interne privind cheltuielile
921 1.025.000
Cheltuieli de baza
5
921/S.A/cd1 350.000
921/S.A/cd2 200.000
921/S.B/cd1 280.000
921/S.B/cd2 170.000
922 200.000
Cheltuielile activitatii auxiliare
922/F1 110.000
922/F2 90.000
923 305.000
Cheltuielile indirecte de productie
923/S.A 155.000
923/S.B 150.000
924 45.000
Cheltuielile generale de administrare
2.2 Colectarea cheltuielilor cu contributiile la asigurarile si protectia sociala in suma de 505.000 lei repartizate astfel:
- Salariile muncitorilor de baza din sectiile principale de productie 310.000- La sectia A 181.000- Cd1 92.000- Cd2 89.000- La sectia B 129.000- Cd1 73.000- Cd2 56.000- Salariile personalului din sectiile auxiliare 35.000- La sectia de fuzionare 17.000- La sectia de finisare 18.000- Salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului tehnic, economic, administrativ si de
conducere din sectiile principale de productie 144.500- La sectia A 83.000- La sectia B 61.500- Salariile personalului din sectorul administrativ si de conducere al unitatii 15.500
Nota contabila nr. 2.2/31.12.2009
6
% = 901 505.000Decontari interne privind cheltuielile921 310.000Cheltuielile activitatii de baza 921/S.A/cd1 92.000921/S.A/cd2 89.000921/S.B/cd1 73.000921/S.B/cd2 56.000922 35.000Cheltuielile activitatii auxiliare922/F1 17.000922/F2 18.000923 144.500Cheltuielile indirecte de productie923/S.A 83.000923/S.B 61.500924 15.500Cheltuielile generale de administrare
3. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe in suma de 550.000 lei repartizate astfel:
- La sectiile auxiliare 200.000- La sectia de fuzionare 110.000- La sectia de finisare 90.000- La sectiile principale de productie 305.000- la sectia A 155.000- la sectia B 150.000- la sectorul administrativ si de conducere al unitatii 45.000
Nota de contabilitate nr. 3/31.12.2009
% = 901 550.000
Decontari interne privind cheltuielile
922 200.000
Cheltuielile activitatii auxiliare
922/F1 110.000
922/F2 90.000
7
923 305.000
Cheltuieli indirecte de productie
923/S.A 155.000
923/S.B 150.000
924 45.000
Cheltuieli generale de administratie
3. Concluzii
Orice firmă are costuri care nu variază cu nivelul producţiei. Aceste costuri sunt suportate de aceasta chiar dacă nu se produce nimic.
Perioada de timp în care firmele îşi pot ajusta capacităţile de producţie este diferită de
la firmă la firmă şi de la industrie la industrie. Construirea unui reactor nuclear durează între 5
şi 10 ani. Extinderea unui restaurant, pe de altă parte, se poate face în câteva săptămâni.
Concluzionând, nivelul pragului de rentabilitate şi gradul de senzitivitate au o mare
influenţă asupra deciziei unei firme care analizează posibilitatea de a se transforma dintr-o
firmă de tip vechi, care foloseşte multă forţă de muncă, într-una de tip nou, modernă,
automatizată, într-un cuvânt, capital-intensivă.
8