contabilitate de gestiune - curs 8
DESCRIPTION
Contabilitate de Gestiune - Curs 8TRANSCRIPT
Contabilitate de Gestiune - Curs 8
Metoda standard cost. Ca sistem de antecalculaie de tip absorbant, standard-cost i are geneza n SUA i Marea Britanie. n prima sa form a aprut la nceputul secolului XX, sub denumirea de sistemul costurilor antecalculate (estimated cost system). Aceast calculaie consta n antecalcularea anual a costurilor de fabricaie pe unitatea de produs urmnd ca n fiecare lun s se determine costul produciei obinute, nmulind costul antecalculat pe unitatea de produs cu producia realizat.
Prin compararea costurilor efective cu costurile antecalculate aferente produciei realizate se obineau abaterile care erau ulterior supuse analizei i soluionrii n funcie de cauze. Se renuna astfel la o postcalculaie pe unitatea de produs, singura calculaie detaliat fiind cea a costurilor antecalculate.
Spre deosebire de sistemele de calculaie utilizate pn la apariia acesteia, care calculau costul dup terminarea procesului de fabricaie, sistemul standard cost promoveaz ideea calculrii cu anticipaie a costurilor de producie.
Prin mbuntirea i dezvoltarea ulterioar estimated cost system s-a transformat n standard cost accounting, fiind experimentat nc din 1911 n ntreprinderi americane, iar prezentarea acesteia n 1918 de ctre Ch. Harrison a determinat extinderea utilizrii ei i n rile occidentale europene (Anglia, Frana, Germania etc.).
n esen, sistemul standard cost const n stabilirea cu anticipaie a unui cost standard pentru producia ce urmeaz a se fabrica, prin acest rol integrndu-se n sistemul de planificare de ansamblu al ntreprinderii.
Obiectivul su l constituie alertarea responsabililor cnd se produc devieri, anomalii, ceea ce presupune compararea costurilor prestabilite antecalculate cu cele efective i determinarea abaterilor, permind astfel evaluarea performanelor interne al ntreprinderii pe o perioad dat.
Costul standard este un cost complet, care cuprinde costurile directe standard de producie (materiale directe, manopera direct) i costurile indirecte standard (regia de producie) fundamentate prin bugete. Acest cost reprezint un etalon de msur i un mijloc integral de control al costurilor de producie.
Este considerat un cost normal, calculaia costului standard fiind singura calculaie de cost pe produs, constituind i o baz de orientare a preului de vnzare.
Toate abaterile care apar n desfurarea procesului de producie sunt considerate excepii, abateri de la condiiile normale, urmnd a afecta rezultatul exerciiului, calculaia standard fiind astfel util managementului prin excepie.
Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii, analize sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot fi cantitative si valorice.
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot fi: ideale, normale, reale.
Calculaia costurilor standard pe produs presupune structurarea lui pe articole de calculaie specifice, ntr-un document recapitulativ Fia costului standard pentru produsul ... ntocmit pentru fiecare produs din nomenclatorul de produse programate a se fabrica n perioada bugetat.
n aceast fi sunt prezentate categoriile de costuri directe materiale directe i manoper directe din calculaiile standard elaborate.
La costurile directe standard se adaug costurile indirecte standard aferente produsului respectiv. Pentru calculul acestora se apeleaz la costul standard al unitii de lucru (costul bugetat) calculat n urma bugetrii costurilor centrului de responsabilitate n care se fabric produsul i care se aplic la numrul de uniti de lucru (ore manoper, de exemplu) necesare produsului pentru prelucrare.
Dac produsul parcurge mai multe centre operaionale (de responsabilitate) se calculeaz un cost standard bugetat pentru fiecare centru parcurs. Regia standard de producie pentru fiecare produs este dependent de traseul de prelucrare localizat pe centrele de responsabilitate, de natura i volumul unitilor de lucru alese pentru calculul i imputarea costurilor indirecte.Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de calculatie specifice metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale
- calculul costurilor standard pentru manopera
- calculul costurilor de regie standard.
Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua elemente: - norma de consum (consumul standard)
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru acele materiale.
Relatia de calcul este:
unde : Cs consumul standard; Ps - pretul standard
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru fiecare material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A:Fel materialUMCsPsValoare
(standard valoric) cost standard pt materiale
Material XKg101.00010.000
YBuc520.000100.000
Zml280.000160.000
Total 270.000
Calculul costurilor standard pentru monopera (directa)
Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost. Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:
- timpul standard (norma de timp) acesta se stabileste prin devize, antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumita calificare sau specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fiecare operatie in parte.
Relatia de calcul este:
unde: ts - timpul standard ( norma de timp); Tss tariful de salarizare standard
Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.
Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A
Fel materialUMCsPsValoare
(standard valoric) cost standard pt materiale
Material XOre1,520.00030.000
YOre230.00060.000
Zore535.000175.000
Total 265.000
Calculul costurilor de regie standardCosturile de regie se refera la :
- regia centrului de responsabilitate (cheltuieli indirecte de productie);
- regia intreprinderii (cheltuieli generale si de administratie).
Determinarea regiei de producie standard pe unitatea de produs ridic probleme deosebite din cauza structurii neomogene a costurilor care o compun, a caracterului complex pe care l au i a varietii lor, fiind generate de activitatea privind asigurarea i meninerea n stare de funcionare a capacitii de producie a ntreprinderii. Aceste costuri sunt legate de crearea condiiilor tehnice, tehnologice i organizatorice necesare desfurrii produciei.
Stabilirea lor se realizeaz pe fiecare loc generator, considerat centru de responsabilitate n structura organizatoric a ntreprinderii, cu ajutorul bugetelor de costuri.
Costurile standard indirecte au urmtoarea structur: activitate standard (bugetat) x costul standard al unitii de lucru (costul bugetat).
Activitatea standard (bugetat) a centrului de responsabilitate (sectorului de producie) este definit de ansamblul ordinelor de fabricaie pe care le poate efectua n cadrul unui demers previzional.
n funcie de previziunile vnzrilor se stabilesc obiectivele de producie avnd n vedere utilizarea optim a capacitii de producie. Volumul de producie programat corespunde cantitii de produse de fabricat n perioada bugetat. El asigur determinarea activitii standard (bugetat) exprimat, de regul, ntr-o unitate fizic ore manoper sau ore utilaj reprezentnd n acelai timp i unitatea de lucru pentru repartizarea i imputarea costurilor indirecte.
Costul standard al unitii de lucru (costul bugetat) se obine n urma bugetrii cheltuielilor centrului. Dimensionarea lor are la baz informaiile furnizate de studiile tehnice ale produciei , de politicile i programele de viitor elaborate de conducerea ntreprinderii precum i de studiile statistice efectuate asupra perioadelor precedente.
Cheltuielile centrului sunt structurate dup natura lor i pot fi grupate dup criteriul controlabilitii n:
costuri proprii centrului care servesc analizei i controlului gestiunii prin prisma responsabilizrii factorului de autoritate delegat sunt costuri controlabile la nivelul centrului;
costurile prestaiilor primite prin decontare de la alte centre nu sunt controlabile de ctre responsabilul centrului beneficiar.
Prin raportarea costurilor totale ale centrului la activitatea standard (bugetat) se obine costul standard al unitii de lucru (costul bugetat). Acesta permite imputarea costurilor centrului n funcie de destinaia prestaiilor ctre alte centre sau pe produse, viznd analiza i controlul resurselor alocate prin prisma purttorilor de valoare care le-au ocazionat.
Dac se are n vedere i comportamentul costurilor n funcie de volumul activitii, construcia bugetelor se poate realiza n dou variante:
buget rigid n care dimensionarea consumurilor valorice de resurse se realizeaz numai pe feluri de costuri pentru nivelul de activitate standard;
buget flexibil presupune gruparea costurilor n variabile i fixe, ntr-o poziie recapitulativ, reprezentnd regia variabil i regia fix de producie. Se ofer astfel posibilitatea redimensionrii bugetului unui centru n funcie de diferite niveluri de activitate (100%, 90%, 80% ...) prin ajustarea regiei variabile.
Apelarea la bugetul flexibil asigur astfel estimarea costurilor pentru un anumit nivel de activitate i identificarea costului subactivitii acceptat n raport cu motivaiile de ordin tehnic i economic, ceea ce permite o analiz mai eficient a activitii.
Exemplu:
Se consider c produsul Model M este prelucrat ntr-un singur sector ca centru de responsabilitate; volumul de producie programat (qpl) este de 5.000 buc. Activitatea standard (bugetat) este exprimat n ore manoper (Hs) rezultnd:Hs = qpl x hs = 500 buc x 1 or / buc. = 5.000 ore
unde hs timpul standard de manoper direct pe produsBugetul costurilor indirecte
Perioada __________Centrul de responsabilitate _________
SpecificaiiNivel bugetat
I. Indicatori bugetari
Producia programat buc5.000
Activitate standard - ore manoper5.000
II. Costuri totale pe centru (regia total de producie) - lei322.500
2.1. Costuri proprii202.200
- combustibil (din afar)
- energie, ap (din afar)
- cheltuieli salariale
- materiale consumabile
- amortizri
- alte cheltuieli
2.2. Costurile prestaiilor primite120.300
- centrul de prelucrare C
- centrul de ntreinere i reparaii
- centrul energetic
III. Recapitulaia costurilor322.500
3.1. Costuri variabile (regia variabil)180.000
3.2. Costuri fixe (regia fix)142.500
Prin raportarea costurilor totale din buget la activitatea standard se determin costul standard al unitii de lucru (costul bugetat) astfel:
din care:- costul variabil bugetat
- costul fix bugetat
Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :
* cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o singura perioada (1 an) nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in evolutia acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt, respectiv au o componenta variabila si una fixa.
* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani - caz in care se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie. Totusi, aceste cheltuieli trebuie sa fie comparabile si reprezentative in timp, atat din punct de vedre al cuantificarii dar si al capacitatii de productie la care se refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie standard se folosesc doua procedee:
- procedeul analitic
- procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani (5-10 ani).
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul acestora (variabil, fix sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate (corijate) cu cresterea sau micsorarea volumului de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.
Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de regie
- volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
= 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de structura sau de capacitate raman nemodificate.
= 500.000 Ch var = 30% = 150.000 um
Ch fixe = 70% = 350.000 um
= 350.000 um
PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta.
Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul acestora, respectiv varaiabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate (cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli generale, toate cheltuielile au caracter fix .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima categorie de cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate (variabile, fixe, mixte)
- cheltuieli de regie generale (fixe)Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani si calculul cheltuielilor de regie standard
Produs/fel cheltuialaPerioada precedentaMediaCh.regie st.pt.ex.N
N-5N-4N-3N-2N-1
Volumul de activitate ore/om47.00047.00048.00050.00050.00048.00051.000
Cheltuieli fixe
- amortizari12.100.00012.100.00012.100.00012.100.00012.100.00012.100.00012.100.000
- salarii TESA3.000.0003.000.0003.000.0003.000.0003.000.0003.000.0003.000.000
Cheltuieli variabile
- reparatii utilaje6.400.0006.520.0006.780.0006.800.0007.100.0006.720.0007.140.000
- energie electrica 46.500.00047.000.000048.500.00049.000.00049.000.00048.000.00051.000.000
Cheltuieli mixte
- salarii personal 400.000400.000406.000406.000415.000405.400420.000
- energie electrica in scopuri gospodaresti300.000300.000304.000305.000309.000303.600312.000
Total73.972.000
Pentru exercitiul N se cunosc:
- volumul fizic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A
Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om (a se vedea standardul pentru monopera)
Volumul de activitate standard (capacitatea de productie) este:
Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om
Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru exercitiul N (bugetul cheltuielilor de regie).
I.Cheltuielile fixe:
Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul de activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli standard.
II.Cheltuielile variabile:
Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei si in consecinta vor fi influentate de acesta.
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:
2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:
a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :
1.
2. = 51.000 * 140 = 7.140.000
b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :
1.
2. = 51.000 * 1.000 = 51.000.000
III. Cheltuielile mixte
Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune separarea partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor de maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi tratate dupa regula de mai sus.
Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune :
- determinarea cheltuielilor variabile unitare
Vhmax - Vhmin
- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de gestiune
- determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumita perioada de gestiune
Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :
Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila unitara determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu volumul de activitate standard.
a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului
1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim
2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)
b.. Cheltuieli mixte cu energia electrica
1.
2.
Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul volum de activitate standard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.
Cunoscand cheltuielile standard pe cele trei articole de calculatie specifice metodei (materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe baza fisei cheltuielilor standard pe produs.
Fisa cheltuielilor standard pe produs - Produsul A -
Articol de calculatieUMNorma de consum Cs (ts)Ps ( TSS)Valoare (standard)
I. Materiale directe 270.000
- mat. XKg101.00010.000
- mat. YBuc520.000100.000
- mat. ZML28.000160.000
II. Manopera directa
- operatia KOre1,520.00030.000
- operatia LOre23.00060.000
- operatia MOre535.000175.000
III. Regie productie * 12.328,60
IV. Cost standard productie 547.328,60
* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in mod implicit, pe produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile directe [( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita categorie de cheltuieli directe].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de productia standard.
CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Calculul, urmrirea i analiza abaterilor de la costurile standard. Cunoaterea costurilor de producie a priori a fost i este resimit ca un mijloc de control de ctre orice sistem de producie al ntreprinderii. Creterea dimensiunii unitilor de producie a condus la o delegare a responsabilitilor i la o dezvoltare a ierarhiei ce punea problema controlului productivitii factorilor de producie. n acelai timp, creterea concurenei a constrns ntreprinderile la o stpnire a costurilor, n special a costurilor de fabricaie, prin divizarea (descompunerea) sarcinilor productive permind un control mai riguros al acesteia i o ameliorare a randamentelor.
n acest context, modelul de gestiune COST-CONTROL permite confruntarea periodic a realizrilor cu normele prestabilite (standardele) pentru a pune n eviden abaterile ce trebuie s conduc la aciuni corective.
Apariia abaterilor, fiind consecina unor cauze multiple, impune managementului sarcina de a identifica factorii i persoanele responsabile. Percepia abaterilor n raport cu obiectivele urmrite i stabilirea reaciei fa de aceste abateri, cu elaborarea aciunilor corective, permit exercitarea managementului prin excepie (analiza abaterilor este efectuat cnd acestea sunt semnificative, adic nivelul lor depete limita de toleran admis).
Abaterile de la costurile standard se urmresc pe cele dou grupe mari de costuri, directe i indirecte, iar n cadrul lor pe articolele de calculaie consacrate: materiale directe, manoper direct i costuri indirecte (regia de producie).
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie specifica metodei. Astfel, vom avea:
abateri de la cheltuielile standard cu materialele
abateri de la cheltuielile standard cu manopera
abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care le-au generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin pe cele dou cauze care le-au generat:
a) norma de consum
b) preul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate att pentru o unitate de produs ct i pentru ntreaga cantitate fabricat (producie efectiv i nu producie standard).
Relaii de calcul:
- abateri de la norma de consum pentru materiale
* pe produs
Ce- consum efectiv, Cs- consum standard, Ps- pre standard
* pe total producie fabricat
EMBED Equation.3 tp- total producie
Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs
Pe- pre efectiv
* pe total producie
Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs.
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
* pe produs
sau
* total producie
sau
tp total productie
APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de materiale: x, y i z. Cantitatea fabricat este de 5000 buc. Consumurile standard, preurile standard, datele efective i modul de calcul al abaterilor se prezint mai jos:
Fel
materialUMConsumPreA
A
A
CsCePsPeProd.QProd.QProdQ
XKg10910001200-1000-5000000180090000008004000000
YBuc562000020000200001000000000020000100000000
ZML22800007500000-10000-50000000-10000-50000000
Total1900095000000-8200-410000001080054000000
Q=5.000 buc pentru produsul A
x= (9-10)*1.000=-1.000
y=(6-5)*20.000= 20.000
z=(2-2)*80.000= 0
x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000
y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000
z= (2-2)*80.000*5.000=0
x=9*(1.200-1.000)=1.800
y=6*(20.000-20.000)=0
z=2*(75.000-80.000)=-10.000
x=9*(1.200-1.000)*5.000=9.000.000
y=6*(20.000-20.000)*5.000=0
z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000
2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin pe cele dou cauze care le-au generat:a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs ct i pe total produs, dar i pe fiecare operaiune n parte, efectuat pentru realizarea unui produs.
Relaii de calcul:
a) Abateri de la timpul standard cu manopera
* pe produs
te - timpul efectiv
ts - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe ntreaga producie
b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera
* pe produs
Tse- tarif de salarizare efectiv* pe ntreaga producie
Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera).* pe produs
* pe inteaga productie
Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.
3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard - se determin pe urmtoarele cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)
b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu cheltuielile din bugetul iniial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puin relevante ntruct volumul de activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rmne constant, dar cheltuielile variabile sunt influienate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) n funcie de volumul efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite i abateri de volum.
b) Abateri de capacitate sunt determinate n funcie de gradul de utilizare a capaciti de producie.
c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capaciti, se ine seama i de rentabilitatea realizat (volumul fizic de produse realizat).Volumul activitatii exprimat in ore :
- standard 4.000
nu avem abatere de capacitate
- efectiv 4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :
- standard2.000
abateri nefavorabile
- efectiv 1.500
Principiul general de funcionare al sistemului de calculaie standard cost este prezentat n figura urmtoare:
EMBED Equation.DSMT4
EMBED Equation.DSMT4 de consum
(Abaterea de la consumul standard )
EMBED Equation.DSMT4 de aprovizionare
(Abaterea de la pretul standard
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 total produse
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 total produse
EMBED Equation.DSMT4
Abaterea de la timpul standard
Abaterea de la tariful de salarizare standard
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 intreaga productie
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 intreaga productie
1
_1204645087.unknown
_1206382742.unknown
_1207665390.unknown
_1244459464.unknown
_1244459583.unknown
_1244459775.unknown
_1268587923.unknown
_1244459484.unknown
_1233912156.unknown
_1233912251.unknown
_1234024781.unknown
_1233912089.unknown
_1206383383.unknown
_1207664724.unknown
_1207665128.unknown
_1207665328.unknown
_1207664829.unknown
_1207664879.unknown
_1207664858.unknown
_1207664767.unknown
_1206383612.unknown
_1207664652.unknown
_1206383559.unknown
_1206382960.unknown
_1206383032.unknown
_1206382864.unknown
_1206382777.unknown
_1205083052.unknown
_1205083882.unknown
_1205419898.unknown
_1206382594.unknown
_1206382654.unknown
_1205420932.unknown
_1205421028.unknown
_1205421265.unknown
_1205420613.unknown
_1205084319.unknown
_1205085516.unknown
_1205084134.unknown
_1205083092.unknown
_1205083682.unknown
_1205083070.unknown
_1205080536.unknown
_1205080943.unknown
_1205081098.unknown
_1205080754.unknown
_1204645423.unknown
_1205080529.unknown
_1204645192.unknown
_1204643033.unknown
_1204643159.unknown
_1204644646.unknown
_1204644842.unknown
_1204644933.unknown
_1204644614.unknown
_1204643099.unknown
_1204643140.unknown
_1204643047.unknown
_1204394264.unknown
_1204642848.unknown
_1204642984.unknown
_1204642724.unknown
_1204393334.unknown
_1204394169.unknown
_1204392503.unknown