VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

1. Calculati şi interpretati situatia netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situatie financiară:

Indicator 31.12.nImobilizări 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibilităti 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350

Rezolvare:

ACTIV PASIVImobilizări 2000 Capitaluri proprii 1200Stocuri 500 Datorii mai mari de un an 1150Creante 150 Datorii mai mici de un an 350Disponibilităti 50

Total 2.700 Total 2.700

Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale = (2.000+500+150+50)-(1.150+350) = 1.200

Nivelul situaţiei nete (activul net) corespunde cu cel al capitalurilor proprii adica investitia initiala a actionarilor.

Situatia neta are valoare pozitiva si este de dorit ca aceasta sa fie crescatoare de la un exercitiu financiar la altul, ca expresie a consolidarii averii proprietarilor intreprinderii, consecinta a unei gestiuni financiare eficiente.

Valoarea capitalurilor proprii (deci a situatiei nete) este influentata de patru categorii de factori:

- relatiile cu proprietarii (aporturi la capital sau restituiri de capital, distribuire de dividende din rezultatul exercitiului);

- activitatea curenta de gestiune a intreprinderii. Rezultatul financiar poate duce la sporirea averii proprietarilor, daca se obtine profit sau, dimpotriva la consumarea unei parti din aceasta pentru acoperirea eventualelor pierderi;

- activitatile accesorii, care nu se desfasoara in mod curent (reevaluarea activelor)

- politicile contabile utilizate (amortizarea, constituirea de provizioane).

2. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care prezintă următoarea situatie financiară:

Indicator 31.12.nImobilizări 2000 Stocuri 1000 Creante 20000 Disponibilităti 300 Capitaluri proprii 20000 Datorii mai mari de un an 2000 Datorii de exploatare 1300 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare:

Active imobilizate =2.000

Active curente = stocuri + creante + disponib. = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300

TOTAL ACTIVE = 23.300

Capital si rezerve = 20.000

Datorii pe termen lung (DTL) = 2.000

Datorii pe termen scurt (DTS) = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt =1.300 + 0 = 1.300

Capital permanent = Capital propriu + DTL = 20.000 + 2.000 = 22.000

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII (Pasive totale) = 23.300

1. Analiza structurii patrimoniale

Nr. Crt.

Specificatie Mod de calcul Valoare

1. Rata activelor imobilizate (RAI) RAI = (AI/TA)X100 = (2000/23.300)X100

8.58%

2. Rata active circulate (RAC) RAC = (AC / TA)X100 = (21.300/23.300)x100

91,42%

3. Rata stocurilor Rst Rst = (Stocuri / AC)x100 = (1.000 / 21.300) x100

4.69%

4. Rata creantelor Rcr Rcr = (Creante / AC)x100 = (20.000/ 21.300) x100

93.90%

5. Rata disponibilitatilor Rdisp Rdisp = (Disponib./ AC)x100 = (300 / 21.300) x100

1.41%

6. Rata stabilitatii financiare RSF RSF = (Cpm / PT)x100 = (22.000/23.300)X100 94.42%

7. Autonomia financiara globala RAFG RAFG = Cpr / Cpm)X100 = (20.000 /22.000)X100

85.84%

8. Autonomia financiara la termen RAFT RAFT = Cpr / PT)X100 = (20.000 /23.300)X100

90,91%

9. Rata de indatorare globala RIG RIG =(DT / PT)X100 = (3.300 /23.300)X100

14,16%

10. Rata de indatorare la termen RIT RIT =(DTML / Cpm)X100 = (2.000 /22.000)X100

9.09%

11. Rata datoriilor curente Rdc Rdc = (DTS / PT)x100 = (1.300/23.300)x100

5.58%

Rata activelor imobilizate - reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei. Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare al capitalului. Marimea ratei este diferita in functie de specificul activitatii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai mica pentru firme care presteaza servicii. Totodata o rata a activelor imobilizate este mai mare in primii ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active imobilizate. 

Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii, nivelul ratei este de 8.58% , un nivel normal, fiind  scazut .Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Rata activelor circulante este forte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv de 91,42% si se datoreaza in special gradului ridicat al creantelor, acestea find in proportie de 85,84% din active totale respectiv de 93,90% din activele circulante. Rata activelor circulante masoara indirect si gradul de lichiditatea al patrimoniului.

Rata stocurilor - reflecta ponderea stocurilor in total active circulante, si in cazul nostru este scazuta de 4,69% .Acest indicator este normal deoarece firma presteaza servicii si rata este influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori. Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante.

Rata creantelor - evidentiaza ponderea creantelor in active circulante, fiind un indicator important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor. La firma analizata rata creantelor este foarte ridicata, fiind de 85,84% in total active, respectiv de 93,90% in totala active circulante. Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor, deoarece aceasta suma ridicata poate sa rezulta din faptul ca are clienti neincasati, sau firma acorda scadente prea mari fapt ce duce la un dezechilibru, evidentiata si prin rata disponibilitatilor  care in cazul nostru este foarte scazuta, de 1,41%. O lichiditate scazuta ne duce la gandul ca firma are probleme in incasarea clientilor, fapt ce va duce la imposiblitatea efectuarii platilor pentru datoriile curente. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.

Rata stabilitatii financiare - reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse. Aceste resurse cu caracter permanet sunt formate din capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung. La firma analizata rata stabilitatii financiare este foarte ridicata, de 94,42% .Este o situatie pozitiva deoarece se observa ca o pondere importanta in capitalurile permanente o au capitalurile proprii deci resursele proprii.

Rata autonomiei financiare globale reprezinta gradul de independenta financiara al societatii. Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara  foarte buna.Rata autonomiei financiare la termen - evidentiaza faptul ca resurse proprii pot sa acopere la termen datoriile pe termen mediu si lung. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.

Rata de indatorare globala - reflecta pondera tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acestuia. In cazul firmei analizate, rata este scazuta, fapt ce reprezinta o situatie pozitiva.

Rata de indatorare la termen - reflecta gardul de indatorare prin imrpumuturi pe termen mediu si lung si in cazul nostru este scazuta, de 9,09%. O rata de indatorare la termen scazuta indica faptul ca firma poate sa se ia decizii de atargere a datoriilor pe termen mediu si lung, nepund in pericol firma. Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce evidentiaza faptul ca aceste datorii sunt platite la termen.Din punct de vedere a ratelor de structura ale activului, situatia este satisfacatoare, cu un grad ridicat de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor, care va putea duce la blocaj in ceea ce priveste disponibilitatiile. Din punct de vedere a ratelor de structura a pasivului, firma are o autonomie financiara ridicata, un grad de indatorare scazut, si astfel are capacitatea sa se imprumute in cazul lispsei de disponibilitati.

2. Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment = (Capitaluri proprii + DTL) – Imobilizări = 22.000 – 2.000 = 20.000

Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat, capitalurile permanente finanţează într-o mare măsură imobilizările, astfel că excedentul de surse poate fi alocat necesarului de capital circulant.

Fondul de rulment este parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinat finantarii activelor circulante. Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizări nete) constituie marja de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa normala, permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).Fondul de rulment net este compus din:- fondul de rulment propriu (parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente);-fond de rulment strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente).

Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creanţe – Datorii de exploatare = 19.700

Societatea înregistrează un dezechilibru pe termen scurt. Nivelul datoriilor de exploatare este insuficient, raportat la nivelul creanţelor. Societatea va trebui fie să încaseze creanţele, fie să identifice modalităţi de creştere a datoriilor de exploatare (datoriile bancare pe termen foarte scurt sunt nule), pentru a evita finanţarea creanţelor pe seama surselor permanente.

Necesarul de fond de rulment -reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din resurse stabile. Un necesar de fond pozitiv indica faptul ca activele circulante nu depasesc datoriile curente, exprimand un dezechilibrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment  pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile demobilizat.Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor .

Trezoreria netă = FR – NFR = 300.

Datorită faptului că trezoreria netă este pozitivă, se poate afirma că societatea are o poziţie financiară acceptabilă, înregistrându-se un echilibru financiar. Cu toate acestea, echilibru se realizează pe baza finanţării creanţelor prin intermediul surselor permanente, nerespectându-se principiul parităţii maturităţilor. Această problemă poate fin minoră în situaţia unei societăţi de consultanţă, însă o poate priva, pe viitor, de posibilitatea alocării surselor permanente la active specifice obiectivelor investiţionale.

Deşi, în aparenţă, nivelul stocurilor poate fi considerat mare, raportat la imobilizări, ponderea acestuia în activul circulant este nesemnificativă, lucru normal pentru o societate de consultanţă. De asemenea, ponderea imobilizărilor în total active este redusă

Trezoreria neta- reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentull de resurse permanente (FR – NFR).

3. Analiza bonitatii financiare (lichiditatesi solvabilitate):

a)Lichiditatea curenta = Active circulante / DTS = 21.300 / 1.300 = 16,38

este supraunitară, cu mult peste minimul acceptat. Valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2 deci in cazul nostru exista garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichiditatii rapida -

(Active circulante – Stocuri) / Datorii curente = (21.300-1.000) / 1.300 = 15,61

c) Lichiditatea imediata = Disponibilitati / DTS = 300/1300 = 0,23

Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.

La firma analzata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator (1 pentru lichiditate curenta, respectiv 0,75% pentru lichiditate rapida), dar lichiditatea imediata este inferioara pargului asigurator de 0,5 ceea ce situeaza firma intr-o pozitie nefavorabila.

d) Solvabilitatea:

Solvabilitatea patrimoniala = Active totale / Datorii totale = 23.300 / 3.300 = 7,06

Rata solvabilitatii patrimoniale = Capital propriu / Total Pasiv = 20.000/23.300 =0,86

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune in cazul in care ar inceta activitatea.

Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care societatea ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune. In cazul societatii analizate exista un grad ridicat de acoperire, solvabilitatea fiind de 7.0.6

Rata solvabilitatii patrimoniale> 0,5 reflecta o situatie normal.

3. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartitia valorii adăugate pe destinatii.

Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 2000 Productia vândută 30000 Productia stocată 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000

Rezolvare:

Marja comerciala (Mc)= Veniturile din vanzari de marfuri - Costul de achizitie aferent marfurilor vandute

Marja comerciala = 2.000 – 1200 = 800 lei

Marja comerciala – repezinta excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora. Costul de cumparare a marfurilor este format din pretul de cumparare (exclusive TVA) la care se adauga cheltuielile accesorii de cumparare (transport, prime de asigurare, etc.) si corectat cu variatia stocurilor.Marja comerciala prezinta interes pentru intreprinderile ce exercita activitate de comert si devine mai semnificativa ca informative in activitatea de analiza si gestiune daca se determina pe produse sau pe grupe de produse. .

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al

valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere

continua.

Valoarea adaugata se poate determina prin 2 metode

- metoda substractiva

Valoarea adaugata(VA) =Marja comerciala (Mc)+ Productia exercitiului(Qe) – Consumatia exercitiului provenind de la terti(M)

VA=MC+Qe-M

Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Venituri din productia de imobilizari = 30000 + 1000+0 =31.000 lei

Consumatia exercitiului provenind de la terti

corespunde cu notiunea macroeconomica deconsum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala(interna):

- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);

- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);

- alte cheltuieli materiale

Consumurile intermediare (consumatia de la terti) de la terti se preiau din contabilitatea financiara, respective din conturile 601 la 628, exclusive contul 607 si contul 621 – cheltuieli cu colaboratorii.

Consumatia exercitiului provenind de la terti = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu chirii = 10000 + 1500 = 11.500 lei

VA = Mc + Qe -M =800+31.000-11.500=20.300 lei

- metoda aditiva

Valoarea adaugata (VA) este rezultatul însumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari si protectie sociala, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite si taxe (fara impozitul pe profit) si rezultatul exploatarii.

VA = cheltuieli salarii 7.000+ impozite si taxe 1.000+ cheltuieli cu dobanzile 1.400+ cheltuieli cu amortizarea 3.000+ rezultat net 7.900

= 20.300

Unde:Rezultat net = 2000+30000+1000-10000-1200-7000-3000-1500-1400-1000

= 7.900

P o t r i v i t a b o r d a r i i v a l o r i i a d a u g a t e d u p a a c e a s t a m e t o d a , r e z u l t a c a e a e s t e f o r m a t a d i n remunerarea urmatorilor subiecti (parteneri sociali): salariati, actionari,

stat, institutiile care acorda credite întreprinderii.

- personalul – prin salarii, participari la rezultate, indemnizatii si alte rezultate)

- statul – (prin impozite , taxe si varsaminte asimilate)

- creditorii – (prin dividende nete incasate)

- firma – prin autofinantarea neta reala)

Ratele de remunerare ale valorii adaugate, reprezinta ponderea detinuta de fiecare element component (ca expresie a remunerarii partenerilor sociali) în valoarea adaugata.

Structura valorii adaugate Valoare Procent (%)Cheltuieli personal 7.000 34.48Impozite, taxe si varsaminte assimilate 1.000 4.92Cheltuieli financiare (dobanzi) 1.400 6.90Amortizare 3.000 14.78Dividende - -Profit reinvestit (profit net) 7.900 38.92TOTAL 20.300 100

Cea mai mare pondere o reprezinta remunerarea intreprinderii prin autofinantare, ceea ce indica o buna capacitate a acesteia de a-si finanta activitatea din profiturile obtinute.O pondere de asemnea mare in privinta remunerarii o reprezinta remunerarea personalului cu 34.48%.Se observa o presiune fiscal redusa, statul fiind remunerate cu o pondere de doar 4.92% din valoarea adaugata. In perioada analizata actionarii nu au fost remunerate.

4. Să se calculeze soldurile intermediare in manieră continentală şi în manieră anglo-saxonă pornind de la informatiile de mai jos:

Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 2000 Productia vândută 40000 Productia stocată 1500 Subventii de exploatare 10000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 15000

Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferente favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobânzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

Rezolvare:Nr. crt.

Specificatie Simbol Valoare

1. +Venituri vanzare marfuri Vmf 2.0002. - Costul marfurilor vandute Chmf 1.200I. =Marja comerciala Mc 8003. +Productia execitiului Qe 41.5004. -Cheltuieli cu materii prime Chmp 10.0005. - Cheltuieli cu chirii Chchirii 200

II. =Valoarea adaugata VA 32.1006. -impozite si taxe Imp. 3007. +subventii de exploatare Sub. 10.0008. - cheltuieli salariale Chp 15.0009. -cheltuieli cu asigurarile sociale Chassoc 2.000

III. =Excedent brut de exploatare EBE 24.80010. +Venituri din provizioane Vpv 011. +Alte venituri de exploatare Ave 012. -Alte cheltuieli de exploatare Ace 013. -Cheltuieli privind amortizarea si

provizioaneleCha 1.200

IV. =Rezultat din exploatare Pe 23.60014. + Venituri financiare Vf 40015. - Cheltuieli financiare Chf 900V. =Rezultat curent Rc 23.100

16. + Venituri exceptionale Vexc 017. - Cheltuieli exceptionate Chexc 0VI. Rezultat exceptional Pexc 0

VII. = Rezultat brut Pb 23.10018. Impozit pe profit Impf 1.300

VIII. Rezultat net al exercitiului Pn 21.800

Excedentul brut din exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitand ca amortizare si provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si platite. Excedentul brut din exploatare masoara capaitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru exploatare.

Rolul excedentului brut al exploatării, poate fi urmărit sub trei aspecte:1. este o măsura a performantelor economice ale întreprinderii. Un EBE suficient de mare

va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea

riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) si/sau conservată prin autofinanţare.

2. EBE este independent de politica financiara (nu este influenţat de venituri şi cheltuieli), de politica de investiţii (nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind modalităţile de calcul a amortizării), de politica de individ (deciziile întreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscală şi de elementele excepţionale (nu ia în calcul impozitul pe profit şi rezultatul excepţional;

3. EBE reprezintă o resursa financiara fundamentală pentru întreprindere.EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei.

Rezultatul exploatării (Re) masoara, in marimi absolute rentabilitatea procesului de explotare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).

Acest rezultat este utilizat în compararea performanţelor întreprinderilor ce au politici financiare diferite.

Există două modalităţi de calcul:1. ca diferenţă dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) şi totalul cheltuielilor din

exploatare (Che)Re = Ve – Che

2. pornind de la mărimea EBE şi are relaţiaRe = EBE – (Amp +Ache) + (Ave + Vpr)

Unde:Amp – amortizări şi provizioaneAche – alte cheltuieli din exploatareAve – alte venituri din exploatareVpr – venituri din provizioane privind exploatarea

Rezultatul curent (Rc) reprezintă rezultatul tuturor operaţiilor curente, obişnuite ale întreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării curente, cât şi de cel al activităţii financiare, permiţând şi aprecierea impactul politii financiare a întreprinderii asupra rentabilităţii.Deoarece nu este influenţat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al întreprinderii pe mai multe exerciţii financiare.

Rezulatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor activitatilor (exploatare, financiar, extraordianr), obtinundu-se prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale.

Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividend in raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in firma. Profitul net se obtine prin deducerea impozitului pe profit, datorat statului, din profitul brut.

II. Solduri intermediare in maniera anglo saxona:

Indicator/ Subindicatori Relaţia de calcul ValoareRezultat înainte de plata dobânzilor, impozitului pe profit şi amortizăriiEBITDA = Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization (marjă asupra cheltuielilor variabile)

Vexp – Cheltuieli variabile de exploatare

53.500-28.500=25.000

Rezultat înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit = REEBIT – Earnings Before Interest and Taxes

EBITDA – Cheltuieli cu amortizarea

25.000-1.000=24.000

Rezultat înainte de plata impozitului pe profit = RBEBT = Earnings Before taxes

EBIT – Cheltuieli cu financiare 24.000-900=23.100

Rezultat net = RN EBT – Impozit pe profit 23.100-1300=21.800

CA = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Productia stocata + Subventii de exploatare

=2.000+40.000+1500+10.000 = 53.500 Ch.var.expl. =Ch.mat.prime + Ch.mf + Ch.sal. + Ch.asig.soc + Ch.impozite si taxe

= 10.000+1.200+15.000+2.000+300 = 28.500

EBITDA = Cifra de afaceri - Ch.var.exploatare= 53.500-28.500 = 25.000

EBIT = EBITDA - Ch.amortiz.=25.000-1000 = 24.000

EBT =EBIT-Ch.fin.=24.000-900 = 23.100

Ch. Finan. = Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare= 800+100 = 900

PNET =EBT - Ch.impozit profit= 23100-1300 = 21.800

5. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un pret unitar de 40 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilităti şi chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operational exprimat în unităti fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de produse vândute.

Rezolvare:

Pragul de rentabilitate sau punctul critic este o masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a riscului.

Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari si servicii sunt egale cu cheltuielile, profitul find nul.

Pragul de rentabilitate reprezinta punctul în care veniturile din exploatare acopera întreaga suma a cheltuielilor de exploatare, rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul minim de activitate la care trebuie sa lucreze întreprinderea pentru a nu înregistra un rezultat negativ (pierdere). Activitatea desfasurata de întreprindere peste acest nivel degaja un rezultat pozitiv (profit).

Cu cât Cifra de afaceri CA este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai redus şi rezultă că unitatea se adaptează repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea producţiei obţinute. Diferenţa dintre pragul de rentabilitate şi cifra de afaceri este numită flexibilitate absolută sau marjă de siguranţă (MS) şi indică în ce măsură poate oscila volumul activităţii, fără ca această oscilaţie să implice riscul înregistrării unor pierderi.

Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are încă nici profit. În punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unităţi naturale şi monetare. Acest punct critic se realizează când cifra de afaceri este egală cu cheltuielile totale.Cheltuielile totale se compun din cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile.Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura întreprinderii un rezultat financiar nul.

A. Producţie 5.000 unităţi

Pragul de rentabilitate operaţional

CF = 10% * 80.000 + 5.000 + 4.000 (nu am luat în considerare cheltuielile financiare) = 17.000

CV = 60.000 + 72.000 = 132.000

Cheltuieli variabile unitare = 132.000/5.000 = 26,4

Preţul unitar de vânzare = 40

PRoperaţional = CF / (PUV – CVU) = 17.000 / (40 – 26,4) = 17.000 / 13,6 = 1.250 un

Activitatea de bază a societăţii este rentabilă la o producţie de minim 1.250 unităţi.

Verificare:

CA = 1.250 * 40 = 50.000

CT = 17.000 + 26,4 * 1.250 = 17.000 + 33.000 = 50.000

Pragul de rentabilitate financiar

CF = 10% * 80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000

CV = 60.000 + 72.000 = 132.000

Cheltuieli variabile unitare = 132.000/5.000 = 26,4

Preţul unitar de vânzare = 40

PRoperaţional = CF / (PUV – CVU) = 22.000 / (40 – 26,4) = 22.000 / 13,6 = 1.617,64

Societatea obţine un rezultat financiar pozitiv la o producţie de minim 1.617,64 unităţi.

Cifra de afaceri critica = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi acoperă integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.

• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost variabil unitar)

• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/preţ de vânzare unitar

B. Producţie 5.500 unităţi

CA = 5.500 * 40 = 220.000

Cheltuieli materii prime şi materiale = (60.000/5.000)*5.500=66.000

Cheltuieli variabile de personal = (72.000/5.000)*5.500=79.200

Cheltuieli fixe personal = 8.000

Cheltuieli utilităţi şi chirii = 5.000

Cheltuieli cu amortizarea = 4.000

Cheltuieli cu dobânzi = 5.000

Rezultat de exploatare = 220.000 – 66.000 – 79.200 – 8.000 – 5.000 – 4.000 = 57.800

Rezultat curent = Rezultat de exploatare – chelt. cu dobânzi = 57.800 – 5.000 = 52.800

6. Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informatii financiare:

Indicator N -1 NImobilizări 500 550 Stocuri 500 470 Creante 100 200 Disponibilităti 50 60 TOTAL ACTIV 1150 1280 Capitaluri proprii 400 420 Datorii financiare 300 330 Furnizori 200 250 Datorii salariale şi fiscale 240 250 Credite de trezorerie 10 30

Indicator u.m.Cifra de afaceri 2000 Cheltuieli materiale 600 Cheltuieli salariale 1000 Cheltuieli fiscale şi sociale 150 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25

Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi disponibil şi să se explice destinatile acestuia din urmă.

A.CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG)

Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.Formula de calcul:

CFG = RN + CHD + CH AMunde:RN = rezultatul netCHD = cheltuiala cu dobandaCH AMO = cheltuiala cu amortizarea

RN = 2.000 – (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75

CFG = 75 + 50 + 100 = 225

Cash-flow-ul din activitatea de gestiune este cel mai important dintre cash-flow-urile intreprinderii, iar nivelul acestui indicator trebuie sa fie suficient de mare pentru a se acoperi platile de gestiune, rambursarea de credite, plata dobanzilor si plata eventualelor dividende.

B. CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD)

Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este eficienta

deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.

In stransa legatura cu notiunea de cash-flow se foloseste in practica evaluarii si indicatorul cash-

flow din activitatea de investitii.

Acest indicator reprezinta plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale, corporale si financiare, dar si incasari din vanzarea de active fixe amortizate partial sau complet rascumparate de active financiare.

CFD = CFG –ΔImob - ΔNFR – ΔDisp. Banesti

Unde ΔImob= Imob(n)-Imob(n-1)+Amtz+P=Ven fin = 550-500+100=150

ΔNFR=NFR1-NFR0= 140-150= -10

NFR0=Stocuri+Creante-Datorii exploatare = 500+100-450= 150

Datorii exploatare 0= Furnizori+Salarii+Credite= 200+240+10=450

NFR1= Stocuri+Creante-Datorii exploatare=470+200-530=140

Datorii exploatare 1= Furnizori+Salarii+Credite=250+250+30=530

ΔDisp banesti= Disp banesti1-Disp banesti 0= 60-50=10

CFD = 225-150-(-10)-10=75

In functie de destinatiile sale cash-flow-ul disponibil se imparte in cash-flow-ul actionarilor si cash-flow-ul creditorilor.

CFA=Pnet-ΔCap propriu =75-20=55

ΔCap propriu= Cap propriu1-Cap propriu 0 =420-400=20

CFC=Dobanzi-ΔDat financiare=50-30=20

ΔDat financiare=Dat financiare1-Dat financiare0=330-300=30