probleme sem ii 2011 an ii-ec_rezolvate

7/31/2019 Probleme Sem II 2011 an II-EC_rezolvate

1/25

CONTABILITATE

1. Se cunosc urmtoarele informaii despre o linie tehnologic de extracie a petrolului: prede cumprare 300.000 u.m., comision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare

20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinaivaloarea costului de achiziie conform IAS 16 Imobilizri corporale.

REZOLVARE:

Costul de achiziie = 300.000 + 3% x 300.000 + 20.000 + 10.000 2% x 300.000=

= 300.000 + 9.000 + 20.000 + 10.000 6.000 = 333.000 lei

2. Se cumpr un utilaj n anul 2007 la preul de 238.000 lei, inclusiv TVA. Recepionarea

i punerea n funciune are loc la nceputul anului 2008. Cum vor fi afectate situaiilefinanciare ale anului 2004?

REZOLVARE:

n anul 2007 societatea nregistreaz achiziia astfel:

% = 404 238.000 lei

231 200.000 lei

4426 38.000 lei

3. Se construiete o cldire n regie proprie, lucrarea ncepnd n martie anul N ifinalizndu-se n octombrie N+1. Din totalul de cheltuieli n sum de 30.000 lei, 40% suntaferente anului N. Care vor fi modificrile n situaiile financiare ale celor doi ani?

REZOLVARE:

n anul N societatea nregistreaz cheltuieli dup natur n sum de 12.000 lei icontabilizeaz imobilizri n curs de execuie la costul de 12.000 lei. Rezultatul anului N nu

este afectat ( venitul din producia de imobilizri compenseaz cheltuielile dup natur).

1


2/25

n anul N+1 societatea nregistreaz cheltuieli dup natur n sum de 18.000 lei i

recepia cldirii la costul de 30.000 lei, nregistrnd un venit din producia de imobilizri de

18.000 lei. Nici rezultatul anului N+ 1 nu este afectat.

4. Un echipament tehnic achiziionat n anul 2006 la valoarea de 10.000 lei amortizabildegresiv n 6 ani este evaluat la sfritul anului 2008 (dup 3 ani de utilizare) la valoareajust de 6.000 lei. Dac se aplic metoda reevalurii valorii brute, care vor fi efectele nsituaiile financiare?

REZOLVARE:

Cota de amortizare linear = 100 / 6 = 16,67 %

Cota de amortizare degresiv = 16,67 x 2 = 33,33 %

Amortizarea n anul 2006 = 10.000 x 33,33% = 3.333 lei



Amortizarea cumulate = 3.333 + 2.222 + 1.482 = 7.037 lei

Valoarea net contabil = 10.000 7.037 = 2.963 lei

Coeficient de reevaluare = 6.000 / 2.963 = 2,025

Valoarea brut dup reevaluare = 10.000 x 2,025 = 20.250 lei

Amortizarea cumulat dup reevaluare = 7.037 x 2,025 = 14.250 lei

Suplimentarea valorii brute:

2131 = 105 10.250 lei

Suplimentarea amortizrii cumulate :

105 = 2813 7.213 lei

2


3/25

n bilan echipamentul este prezentat la valoarea just de 6.000 lei, rezultnd o

rezerv din reevaluare n capitalurile proprii de 3.037 lei.

5. Societatea M acord filialei sale F pe 01.07.N un mprumut de 10.000 lei pe o perioadde 4 ani, rambursabil n 4 trane egale, cu o rat anual a dobnzii de 10%. Cum va fiafectat contul de profit i pierdere al anului N att pentru societatea M, ct i pentru filialasa?

REZOLVARE:

Societatea M nregistreaz un venit din dobnzi i o crean privind dobnda de primit

n sum de 10.000 x 10% x = 500 lei. Veniturile financiare i implicit rezultatul financiar

al societii M cresc cu 500 lei.Societatea F nregistreaz o cheltuial cu dobnd i o datorie privind dobnda de

pltit de 500 lei. Cheltuielile financiare ale societii F cresc cu 500 lei, iar rezultatul

financiar scade cu 500 lei.

6. O societate de producie prezint urmtoarea situaie a stocurilor: produse finitedisponibile n depozit la nceputul lunii 3.000 u.m., valoarea vnzrilor 28.800 u.m.,exclusiv TVA, stoc final 2.000 u.m. tiind c societatea practic la vnzare un adaos de

20%, determinai producia lunii curente.

REZOLVARE:

Costul de productie aferent vanzarii = 28800 / 1.2 = 24000.

Stoc initial + intrari iesiri = stoc final

3000 + X 24000 = 2000 deci productia curenta = 23000

7. Se dau urmtoarele informaii n conturi (solduri finale) la sfritul anului N:

vnzri de produse finite 6.000 lei;

vnzri de mrfuri 1.800 lei;

costul mrfurilor vndute 1.200 lei;

3


4/25

variaia stocurilor (sold debitor) 800 lei;

venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei;

producie imobilizat 5.000 lei.

Conform OMFP nr. 1.752/2005, calculai cifra de afaceri net i total venituri dinexploatare.

REZOLVARE:

Cifra de afaceri=Venituri de produse finite+Vanzari de marfuri+Venituri din subventi=

=6000+1800+700=8500 lei

Total venituri din exploatare=(Cifra de afaceri-Variatia stocurilor)+Productia imobilizata

=(8500-800)+5000=12700 lei

8. O societate livreaz mrfuri unui client n valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientulconstat c o parte din mrfuri prezint defecte i intenteaz firmei un procesjudectoresc. La sfritul anului N, societatea estimeaz c probabilitatea de pierdere aprocesului este de 40%. La sfritul anului N+1, procesul nu este terminat, iarprobabilitatea de pierdere se estimeaz a fi 30%. n mod similar, la sfritul anuluiN+2, probabilitatea de pierdere se estimeaz la 90%. n anul N+3, procesul esteterminat i societatea este obligat la plata unei amenzi n valoare de 5.800 lei.Precizai nregistrrile contabile aferente anilor N, N+1, N+2 i N+3.

REZOLVARE:

- livrarea de marfuri

411 Clienti = % 6.188 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilor 4.990,32 lei

4427 TVA colectata 1.197,68 lei

Anul N

- constituirea provizionului

6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 Provizioane pentrulitigii2.475,20 lei (6.188 lei x 40%)

4


5/25

Anul N+ 1

- diminuarea provizionului

1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 618,80 lei (6.188lei x10%)

Anul N+2

- majorarea provizionului

6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 Provizioane pentrulitigii3.712,80 lei [6.188 lei x (90% - 30%)]

Anul N+3

- anularea provizionului

1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 5.569,20 lei(6.188 lei 618,80 lei)

- plata amenzii

6581 Despagubiri, amenzi, pemalitati= 448 Alte datorii cu bugetul statului 5.800lei

448 Alte datorii cu bugetul statului = 5121 Conturi curente la banci 5.800 lei

5


6/25

AUDIT

1. inerea corect i la zi a registrelor contabile ale unei entitati economice reprezintpentru auditor:a) o responsabilitate de baz;b) o responsabilitate secundar;c) o responsabilitate adiional.

REZOLVARE:

b) o responsabilitate secundar

Rspunderea pentru organizarea i inerea contabilitii revine administratorului,ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii patrimoniului

Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1992 - Rspundereaconducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.

2. n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz:a) naintea paragrafului de opinie;b) dup paragraful de opinie;c) ntr-o not anex la raportul de audit.

REZOLVARE:

b) dup paragraful de opinie

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf deobservaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile

anuale , expus de o manier detaliat n anex.Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului . Aceasta se

situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nuconstituie o rezerv.

Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteazopinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful deopinie.

Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:Fr sexprimm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei Xdinanex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizareabrevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea

aangajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrativeale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, sfie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperireacheltuielilor care ar putea s rezulte.

6


7/25

3. n cazul unei opinii, alta dect cea fr rezerve, motivele se situeaz:a) naintea paragrafului de opinie;b) dup paragraful de opinie;c) numai n notele anexe la raportul de audit.

REZOLVARE:a) naintea paragrafului de opinie

De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, eltrebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific deciziasa si de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidenta posibil asupra situatiilorfinanciare. Aceste informatii trebuie s fie date, de preferint ntr-un paragraf distinct cares precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima oopinie si pot, deasemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful

opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fostdesemnai auditori ulterior acestei date.innd seama de natura documentelor contabile alesocietii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cuexcepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectuacontrolul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaieifinanciare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentruexerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legalei statutare.

4. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci:a) patru;

b) una;c) depinde de numrul elementelor probante.

REZOLVARE:

b) una

Potrivit Standardului de audit 700, auditorul dispune de trei posibilitati pentru a-siexprima opinia cu privire la calitatea conturilor anuale a modului n care n acestea prezintapatrimoniul, situatia financiara si rezultatele exercitiului, respectiv:

- opinie fara rezerve sau necalificata;- opinie cu rezerve (calificata);- imposibilitatea exprimarii opiniei;- opinie contrara.Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti dac

situatiile financiare dau o imagine fidel pozitiei, situatiei financiare si rezultatelorobtinute.5. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditulcontractual.

7


8/25

REZOLVARE:

Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale , pebaza mandatului acceptat si confirmat de AGA are la baza Legea Societatilor Comerciale

nr. 31/1990 i are ca scop:- s supravegheze gestiunea societatilor comerciale- s realizeze verificari si interventii cand situatia o impune- sa verifice casa- sa contribuie la desfasurarea inventarierii- sa verifice bilantul contabil

Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilorspecificede audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinse in situatii financiare.

Caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de cel contractual:1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sauasociatiilor

2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut strictnormat4.-auditorului statutar i este specifica o anumita conduita deontologica precis stabilita princodul etic5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societatii-client.

6. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune deaudit statutar?

REZOLVARE:

Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4400 stabileste procedurilesi principiile fundamentale precum si modalittile lor de aplicare cu privire laresponsabilittile auditorului n cadrul unei misiuni de examinare a informatiilor financiarepe baz de proceduri cuvenite.

Standardul nr. 920 defineste obiectivele, principiile de derulare, defineste termeniisi procedurile serviciilor de tipul angajamentului de efectuare a procedurilor agreate privindinformatiile financiare.a. Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. Elntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului suntcei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.b. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cuclientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.c. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru.Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce lacertificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditullegal,controlul legal sau auditul statutar .

8


9/25

Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemnanumeroase alte misiuni ca, de exemplu:-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar aacestora n situaiile financiare;

-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarealegislaiei sociale;-auditul financiar asupra situaiei fiscale;-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelorndoielnice s-a fcut de o manier prudent .

EXPERTIZA CONTABILA

9


10/25

1. Incompatibiliti n exercitarea profesiei.

REZOLVARE:Ca i incompatibiliti n exercitarea profesiei de expert contabil putem enumera:

- sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea

de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca;

- sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii

profesionistului contabili se afla in raporturi contractuale;

- sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii

profesionsitilor contabili se afla in concurenta;

- sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau

afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor;

- sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict deinterese.

- sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de

incompatibilitate.

2. Enumerai destinatarii expertizelor contabile.

REZOLVARE:

Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice i persoanele juridce carele solicit .

EVALUAREA INTREPRINDERII

10


11/25

1. Care este formula de calcul a lichidittii restrnse indicator calculat pentruinterpretarea bilantului contabil n cadrul diagnosticului financiar?

REZOLVARE:

Lichiditatea restransa este un indicator calculat pentru interpretarea bilantuluicontabil in cadrul diagnosticului financiar si reprezinta aptitudinea intreprinderii de arambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub un an.

Lichid. Restransa = Creante = Disponibilitati/Datorii sub un an

11


12/25

ANALIZA-DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentruntreprinderea ale crei informa ii financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 4000Produc ia vndut 24000Produc ia stocat 500Subven ii de exploatare 2300Cheltuieli cu materii prime 10000Costul mrfurilor vndute 4200Cheltuieli salariale 5000Cheltuieli cu amortizarea 1000Cheltuieli cu chirii 200Impozite i taxe 300

Venituri din dobnzi 100Cheltuieli cu dobnzi 500Impozit pe profit 1400

REZOLVARE:

Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor cheltuieli cu marfurile vandute= 4.000 4.200 = -200 lei

Productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata= 24.000 + 500 = 24.500 lei

Marja industrial = productia exercitiului ( chelt.materiale totale + chelt.cu prestatiileexterne )= 24.500 ( 10.000 + 200 ) = 24.500 10.200 = 14.300 lei

Valoarea adaugata propriu zisa = marja comerciala + marja industrial= -200 + 14.300 = 14.100 lei

Valoarea adaugata globala = val.adaugata propriu zisa + ven.financiare

cheltuieli financiare= 14.100 + 100 500 = 13.700 lei

Excedentul brut din exploatare = valoarea adaugata globala + subventii de exploatareprimite- ( chelt.cu personalul + impozite si taxe faraimpozit pe profit )

= 13.700 + 2.300 ( 5.000 + 300 ) = 10.700 lei

12


13/25

Capacitatea de autofinantare neta = capacit.de autofinantare globala provizioane amortizare

= 9.300 1.000 = 8.300 lei

Excedentul brut de exploatare = profitul economic brut care provine din ciclul de

exploatareCapacitatea de autofinantare = partea din excedentul brut din exploatare care ramane ladispozitia intreprinderii dupa remunerarea capitalurilor imprumutate si plata impozitelor sitaxelor directe sau indirecte.

13


14/25

CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR

1. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele:

- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;

- cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor

15000 lei;- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;- cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia

acestora);- cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal

este 23.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului.

REZOLVARE:

Venituri totale = 175.000 lei

Cheltuieli totale =35.000+10.000+3.000+15.000+1.500+1.200+20.000+2.500

=88.200 lei

Cheltuieli nedeductibile

=3.000+1.200+2.500= 6.700 lei

Rezultatul contabil: = Venituri totale-Cheltuieli totale

=175.000-88.200= 86.800 lei

Rezultatul fiscal =Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri neimpozabile + Cheltuielinedeductibile + Amortizare contabila -Amortizare fiscala

Rezultatil fiscal =175.000-88.200+6.700+20.000-23.000=90.500 lei90.500x16%=14.480 lei

Cheltuieli sponsorizare

175.000x3%=525 lei

14.480x20%=2.860 lei

14


15/25

Cheltuieli sponsorizare deductibile=525 lei

Impozitul pe profit datorat= 14.480-525=13.955 lei

Diferenta de virat statului

13.955- 3000= 10.955 lei691 = 441 10.955 lei

2. Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea uneiactiviti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real.

REZOLVARE:

Impozitul pe venit, art. 48 Cod Fiscal, alin. (5) :

"Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private,efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conformalin. (6)

b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinataconform alin. (6)

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in altalocalitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legalstabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% lafondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative inmaterie;

f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

f1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in

conformitate cu legislatia in vigoare, in limita a 400 euro anual pentru o persoana;h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a250 euro anual pentru o persoana;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal alcontribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care esteaferenta activitatii independente;

15


16/25

j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili,inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;

k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiilecare desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurareaactivitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, n limita nivelului dobanzii de referintaa Bancii Nationale a Romaniei;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazulcontractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentrucontractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunilede leasing si societatile de leasing;

m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinataconform alin. (6).

n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brutrealizat.

(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile,altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private,cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionalea echivalentului in lei a400 euro.

3. O persoan fizic obine venituri din activiti comerciale, venituri ce sunt impuse nsistem real. n anul 200X obine urmtoarele venituri:

- venituri din vnzri de mrfuri: 75.000 lei;- venituri din dobnzi la contul curent la banc: 200 lei.Cheltuielile efectuate n anul 200X sunt:- cheltuieli cu mrfurile vndute: 22.000 lei;- cheltuieli cu serviciile prestate de teri: 17.600 lei;- cheltuieli cu protocol: 700 lei;- amend cu ocazia unui control efectuat de Garda Financiar 500 lei;- cheltuieli cu penaliti din contracte comerciale: 500 lei;- cheltuieli cu impozitul pe venit sub form de pli anticipate 1.300 lei.

S se determine impozitul pe venit de plat sau de recuperat cu ocazia regularizrii.

REZOLVARE:

Venituri totale = 75.000 lei + 200 lei = 75.200 lei

Cheltuieli totale = 22.000 lei + 17.600 lei + 700 lei + 500 lei + 500 lei + 1.300 lei

= 42.600 lei

Rezultatul contabil = 75.200 lei - 42.600 lei = 32.600 lei

16


17/25

Determinare cheltuieli protocol deductibila = 32.600 lei+ (700+500 +1300 ) *2%

= 35.100 * 2% = 702 lei

Cheltuieli nedeductibile = 500 lei + 1300 lei =1800 lei

1800 lei + 32600 lei = 34.400 leiCalcul impozit pe venit 34.400lei * 16%= 5.504 lei

Impozit pe venit de plata = 5.504 lei 1.300 lei =4.204 lei

4. Ce este livrarea intracomunitar i ce condiii trebuie ndeplinite pentru a fi scutit deTVA cu drept de deducere.

REZOLVARE:

O livrare intracomunitara de bunuri reprezinta o livrare de bunuri care sunttransportate dintr-un stat membru UE catre alt stat membru de catre furnizor, cumparatorsau de alta persoana, n numele unuia dintre acestia (transportator).

O livrare intracomunitara de bunuri din Romania catre un alt stat membru UE estescutita de TVA, daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:- bunurile sunt transportate din Romania catre un alt stat membru UE;- furnizorul este persoana impozabila, nregistrata normal n scopuri de TVA nRomania(exceptie n cazul mijloacelor de transport noi);- cumparatorul este nregistrat n scopuri de TVA n alt stat membru UE (detine un codvalidde TVA precedat de codul ISO care indica Statul Membru) si comunica acest cod de

TVA furnizorului pentru a-l nscrie n factura (exceptie n cazul mijloacelor de transportnoi si al produselor accizabile).n cazul transferului, persoana care si transporta bunurile n alt StatMembru va

trebui sa fie nregistrata n scopuri de TVA n alt Stat Membru pentru a aplica scutirea deTVA.

5. Care este locul livrrii de bunuri n cazul vnzrilor la distan, din punctul de vedere alTVA.

REZOLVARE:

Stabilirea locului livrarii de bunuri prezinta importanta deosebita, mai ales in cazuloperatiunilor intracomunitare, intrucat acesta reprezinta un element-cheie in identificarearegimului TVA aplicabil .

Potrivit prevederilor art. 132 din Codul Fiscal corelate cu explicatiile prezentate lapunctele 10 si 11 din Normele Metodologice, atunci cand locullivrarii este in afaraRomaniei, operatiunea respectiva nu intra in sfera deimpozitare a TVA in Romania.

17


18/25

Conform dispozitiilor art. 132 din Codului fiscal, locul livrarii de bunuri este:- pentru bunurile expediate sau transportate, locul unde se gasesc bunurile in momentulcand incepe expedierea sau transportul;- in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj, locul livrarii de bunurieste considerat a fi locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau

de catre alta persoana, in numele furnizorului- locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazulbunurilor care nu sunt expediate sau transportate;- locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri suntefectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageriefectuata in interiorul Comunitatii, daca:- o parte a transportului de pasageri efectuata in interiorulComunitatii reprezinta parteatransportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si loculde sosire ale transportului de pasageri;- locul de plecare al transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare apasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

- locul de sosire al transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazutin interiorul Comunitatii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorulComunitatii,eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii. Asadar, conform dispozitiilorCodului fiscal, in cazul livrarilor de bunuri (de cele mai multe ori vanzari) efectuate incazul unui transport de pasageri care numai pe cale de exceptie paraseste Comunitatea,locul livrarii va fi considerat locul de plecare a transportului.- cazul livrarii de gaze sau al livrarii de energie electrica, prin sistemul de distributie aacestora , catre un comerciant persoana impozabila, locullivrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau unde areun sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, locul livrariide bunuri este considerat a fi cel in care comerciantul are domiciliul stabil sau resedinta sa

obisnuita6. Ce operaiuni sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat din punctul de vedereal TVA.

REZOLVARE:

Operaiuni asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat din punctul de vedere alTVA sunt :

a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate de aceastapentru a fi utilizate n scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata,daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial;b) acordarea de bunuri n mod gratuit n cadrul actiunilor de sponsorizare n limita a 3%odin cifra de afaceri realizata ntr-un an calendaristic;c) acordarea de mostre n cadrul campaniilor promotionale;d) investitiile realizate n regie proprie;e) bunurile acordate gratuit n scopul stimularii vnzarilor;f) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale.

18


19/25

7. Cnd intervine exigibilitatea TVA n cazul livrrilor intracomunitare de bunuri.

REZOLVARE:

FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATAFaptul generator pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii intervine la data livrariibunurilor sau prestarii serviciilor.Exigibilitatea intervine la data la care are loc faptul generator.Exceptii:- La data emiterii facturii, daca este anterioara faptului generator;- La data incasarii avansurilor, excepie fcnd cele pentru plata importului sau avansurincasate pentru operaiuni scutite sau care nu sunt impozabile.Trebuie avut in vedere ca exigibilitatea pentru livrrile intracomunitare scutite de taxaintervine la data emiterii facturii pentru ntreaga valoare a bunurilor, dar nu mai trziu de acinsprezecea zi a lunii urmtoare celei in care a intervenit faptul generator.

8. Care este locul achiziiei intracomunitare de bunuri.

REZOLVARE:

Locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este considerat a fi

- locul unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor catre persoana care leachizitioneaza.

- locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportulbunurilor.

In cazul in care un cumparator inregistrat in scopuri de TVA intr-un stat Aefectueaza o achizitie intracomunitara intr-un stat membru B, daca ii comunica furnizoruluiun cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de statul A, locul achizitiei esteconsiderat in statul B.

19


20/25

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROLUL INTERN ALINTREPRINDERII

1. Receptia presupune:a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;

b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele deachizitii;c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt

corect inregistrate;d) Protejarea materialelor primite;e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de

achizitie sunt consecvente;f) Returnarea prompta a materialelor necorespunzatoare;

g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre depozit si de ladepozit;

h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de controlintern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

REZOLVARE:Riscurile posibile ce pot sa apara, sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate.

Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele punctualeprezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. Datele punctuale suntcomplementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult saumai putin regulate, ca de exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul exercitiului.Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facutala timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organizacontroalele din timp.

Competena de a constata serviciul fcut (recepionarea mrfurilor livrate) estedelegat unor comisii de recepie care sunt responsabile pentru constatrile fcute.

Competena de a deine bunurile n pstrare pn la utilizarea lor este delegat unorpersoane numite gestionari.

Competena de a verifica c factura emisa de ter este conform cu serviciul fcutintr n responsabilitatea persoanelor ce constat obligaia de plat.Competena de a efectua plata aparine funciei de deinere a fondurilor (banca,

trezorerie, casier).

20


21/25

Procedndu-se astfel, se instituie un control reciproc pe parcursul procesului iniiatprin angajament:

- comisia de recepie controleaz modul n care furnizorul i-a ndeplinit obligaiileasumate prin angajament;

- gestionarul controleaz corectitudinea recepiei, deoarece el este responsabil de

integritatea gestiunii sale;- contabilul controleaz documentele justificative n care s-au consemnat operaiunile

patrimoniale; ordonatorul (cel care a angajat juridic organizaia) va dispune platanumai dup ce va controla c cei crora le-a delegat competena i-au ndeplinitcorect sarcinile ncredinate;

- deintorul de fonduri va controla ca cel care-i d dispoziie s plteasc este cel ndrept i c are n gestiune fondurile necesare etc. n aceste condiii este aproape imposibils se efectueze pli n alte conturi (deturnare) dect ale terului, ci numai pentru a stingeobligaii certe izvorte din servicii efectiv prestate, fr ca orice anomalie s se reflecte n

situaiile contabile.

2. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:a) Implementarea strategiilor de marketing;b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu

prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control

intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

REZOLVARE:

Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilori modalitilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficien a

rezultatelor produciei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil,contribuind astfel la valorificarea ntregului potenial tehnico-productiv de care dispunefirma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termen ncondiiile solicitate nu n ultimul rnd asigur un ctig real cel puin pe msura eforturilor.Vnzarea produselor se poate face:- pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului;- pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia;- la cerere neprogramat, dar previzibil, din magazinele, depozitele proprii sau ale reeleicomerciale publice. Calea prin care se vnd produsele este n funcie de natura produselor,sfera de utilitate, caracteristicile potentialului de cumprare ale clienilor, cile dedistribuie utilizate, modalitile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea

21


22/25

produselor sale. Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un roldefinitoriu n extinderea vnzrilor n economia de pia revine aciunii de promovare, acelei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condiiilor deexecuiei de desfacere etc. Livrrile ctre diferii clieni se pot face fie din stocurile deproduse finite, fie din producia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-i

programeze un raport corespunztor ntre volumul produciei de fabricat n timp ce nivelulstocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfacericontinue presupune evitarea rupturilor de stoc.

Riscurile posibile ar putea fi urmatoarele:- de a vinde bunuri clienilor ndoielnici o procedur de control ar fi verificarea

clientului prin cerere de referine client din partea bncii sau a colaboratorilorcunoscui, verificarea permanent a soldului clienilor i stabilirea unui sold maxim;

- de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda o procedur de control ar fi

ca bunurile trimise s aib comenzi semnate de persoane autorizate;- de a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor o procedur de control ar ficompletarea fiei de magazie;

- de a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile o procedur de control ar fiverificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit;

- pli efectuate care nu sunt nregistrate o procedur de control ar fi verificareanregistrarea plilor, respectiv a facturilor emise.

TINEREA CONTABILITATII UNEI ENTITATI

22


23/25

1. Contabilitatea in partida simpla. (legislatie specifica, caracteristici)

REZOLVARE:

In Romania, contabilitatea in partida simpla este organizata pe baza O.M.F.P. nr.1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducereaevidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea decontribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari siplatia incasarilor si platilor aferente unei perioade, tranzactii efectuate in numerar si prinbanca. Fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48din Codul fiscal.

Conform Ordinului 1040/2004, pentru nregistrarea veniturilor din activitiindependente contribuabilii vor utiliza, n funcie de specificul activitii i de necesitile

proprii, formularele cu regim special de tiprire, nseriere i numerotare, prevzute nprezentele norme metodologice, dup caz:

- Chitan (cod 14-4-1);

- Factur (cod 14-4-10/aA) i Factur fiscal (cod 14-4-10/A);

- Bon de comand-chitan (cod 14-4-11/a i cod 14-4-11);

- Fi de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b);

- Monetar (cod 14-50-61);

- Extras din borderoul de pli din data de ............. (cod 14-4-20).

nregistrarea n evidena contabil n partid simpl a bunurilor mobile i imobile seface la valoarea de achiziie, de producie sau la preul pieei, dup caz.

Creanele, respectiv facturile emise i nencasate, precum i obligaiile stabiliteconform legii i neonorate se nregistreaz la valoarea lor nominal n fie pentruoperaiuni diverse. Aceste fie se deschid distinct pentru creane i datorii.

Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, n conformitate cureglementrile din titlul II din Codul fiscal.

Sunt amortizabile, n conformitate cu prevederile legale, numai bunurile nregistrare nRegistrul-inventar (cod 14-1-2/a).

23


24/25

Evidena contabil n partid simpl a bunurilor din patrimoniu se ine n conformitatecu prevederile normelor metodologice de ntocmire i utilizare a formularelor tipizatecomune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiar i contabil,aprobate prin ordin al ministrului finanelor publice.

2. Contabilitatea in partida simpla exemple .

REZOLVARE:

Exemplu

Se cunosc urmatoarele informatii:

Incasari in anul 2010 200.000 lei

Plati in anul 2010 120.000 lei

TVA colectata aferenta trim. IV (doar pentru sumele incasate) 9.500 lei

TVA deductibila aferenta trim. IV (doar pentru sumele platite) 3.800 lei

Factura emisa pe 28.12.2009 de 5.000 lei, TVA 950 lei, incasata pe data de03.01.2010

Facturi de utilitati emise pe data de 21.12.2009 de 600 lei, TVA 114 lei, plataacestora este pe data de 08.01.2010. Sa se determine TVA de plata aferent trimestrului IV2009 si impozitul pe venit aferent anului 2009.

Determinarea TVA de plata se realizeaza pe baza datelor inscrise in Jurnalul de vanzari siJurnalul de cumparari privind TVA, date care stau la baza intocmirii Decontului de TVA.

Stabilirea impozitului pe venit se face pe baza Registrului-jurnal de incasari si plati corelatcu celelalte documente care inregistreaza cheltuielile care nu au fost cuprinse la plati inperioada respectiva, precum si cu fisele operatiunilor pentru Clienti neincasati si Furnizorineplatiti in perioada de referinta.

Varianta 1: Procedura existenta in prezent:

TVA de plata a TVA colectata a perioadei TVA deductibila a perioadei

TVA de plata = (9.500 + 950) (3.800 + 114) = 10.450 3.914 = 6.536 lei

Venit impozabil = Venituri (incasarile perioadei) Cheltuieli (Platile perioadei si altecheltuieli care se preiau din fise)

Venit impozabil = 200.000 120.000 = 80.000 lei

Impozit pe venit = Venit impozabil x Cota de impozit

24


25/25

Impozit pe venit = 80.000 x 0.16 = 12.800 lei

Varianta 2: Procedura propusa:

TVA de plata = TVA colectata a perioadei TVA deductibila a perioadei

TVA de plata = (9.500 + 950) (3.800 + 114) = 10.450 3.914 = 6.536 lei Venit impozabil = Venituri (sume incasate sau de incasat) Cheltuieli (Sume platitesau de platit si cheltuieli care se preiau din fise)

Venit impozabil = 205.000 120.600 = 84.400 lei

Impozit pe venit = Venit impozabil x Cota de impozit

Impozit pe venit = 84.400 x 0.16 = 13.504 lei

Din analiza celor doua posibilitati se observa ca suma la TVA de plata nu semodifica pentru ca aceasta se determina pe baza acelorasi reguli, ca si la entitatileeconomice.

In cazul impozitului pe venit, sumele sunt diferite datorita modului diferit deabordare fiscala a notiunilor de venituri si cheltuieli, o abordare prin prisma trezoreriei sicealalta abordare, din perspectiva contabilitatii de angajamente.

Chiar daca, in exemplul dat, suma la impozitul pe venit este mai mare in variantapropusa, scopul nostru a fost doar de a arata ca exista o diferenta si nu exista o consecventain modul de tratare a tuturor contribuabililor, neexistand o egalitate in fata impozitului, apersoanelor fizice si juridice.

Bineinteles ca nu exista diferente in cazul persoanelor neinregistrate ca platitoare deTVA, dar si acolo impactul asupra elementelor de venit/incasare, cheltuiala/plata esteasemanator, chiar daca nu intervine o deducere sau o colectare de taxa, ci este influentatdoar venitul net.

probleme sem ii 2011 an ii-ec_rezolvate

Documents