BOTANICA FARMACEUTICACURS NR. 3

SUBREGNUL CORMOBIONTHA (CORMOPHYTA)Plante superioarecorpul vegetativ difereniat n rdcin, tulpin i frunze = CORMorgane vegetative cu structur morfoanatomic complex, esuturi bine difereniate, cilindrul central STEL (lipsete total la plantele inferioare)organe de reproducere sexuat: arhegon pluricelularn urma fecundrii oosferei, din celula ou sau zigot (diviziuni repetate) EMBRIONnumr dublu de Cormofite (aprox. 300000 specii) majoritatea terestre fa de Talofite (aprox. 175000 specii), rspndite preponderent n mediul acvaticclasificare 3 ncrengturi: Pteridophyta, Pinophyta (Gymnospermatophyta), Magnoliophyta (Angiospermatophyta

ncrengtura Pteridophyta

peste 100000 specii, cu ecologie foarte variatCormofite terestre, cu organe vegetative i esuturi bine difereniate, mai ales cel libero-lemnos CRIPTOGAME VASCULAREprezint 2 generaii independente, cu alternan obligatorie: sporofitul (planta propriu-zis sporangi spori)gametofitul (protal), de scurt durat gamei.majoritatea Pteridofitelor actuale ierbacee, perene, cu rizomifrunzele foarte variate ca form (simple, cu marginea ntreag multifidate) i structur, cu dispoziie spiralat sau verticilat pe tulpin/rizomide dimensiuni mici = MICROFILEde dimensiuni mari = MACROFILEtrofofile (rol n fotosintez)sporofile (rol n nmulire) se pot grupa n spice sporifere

Ciclul de dezvoltare la ferigi

CLASIFICAREClasa Lycopodiatae (Lycopsida)Clasa Equisetatae (Sphenopsida)Clasa Filicatae (Pteropsida)

1.Clasa Lycopodiatae (Lycopsida)plante ierbacee, perene, cu frunze mici, alterneapare diferenierea frunzelor n trofofile i sporofile = n spice (strobili)

Ordinul Lycopodiales monotipic, reprezentat de o singur familie = Familia Lycopodiaceae cu 2 genuri, mai important genul Lycopodium n flora rii noastre se gsesc 6 specii de Lycopodium

Lycopodium clavatum (pedicut, brdisor) specie montan (pduri de conifere), sempervirescent i plagiotrop rdcini adventive tulpina trtoare, se ramific aparent dichotomic i are frunzulie mici solzoase care o acoper n ntregime ramuri erecte pe care se formeaz 1-3 spice de sporofile la extremitate sporofila frunz ascuit, sesil i cu baza dilatat pe faa superioar sporange reniformntrebuinri farmaceutice- sporii sunt sicativi, se utilizeaz la conspergarea pilulelorLycopodium selago (brdior)- sin. Huperzia selagospecie peren, 35 cm nlimetulpina cu ramuri arcuite sau drepte, grupate n fascicule cilindrice, aproape egale n lungimefrunzele acoper n ntregime tulpinasporofilele sunt situate la mijlocul ramurilorRspndire: pduri umbroase, turbrii, stncrii, pajiti din regiunea montan i alpinLycopodium annotinum spic sesil

Lycopodium clavatum

Lycopodium annotinum

Lycopodium annotinum

Lycopodium selago

2.Clasa Equisetatae (Sphenopsida) tulpini articulate, la noduri cu verticile de frunze concrescute unele specii prezint la noduri verticile de ramuri sporangii/sporofilele dispuse n spice la extremitatea ramurilorOrdinul EquisetalesFamilia Equisetaceae Equisetum sp. (cca. 30)Equisetum arvense (coada calului, barba ursului, prul porcului)cea mai comun specie de Equisetum i totodat specia cu ntrebuinri medicamentoaserspndire: terenuri nisipoase i argiloase, fnee umede, ogoarele din lungul vilorplant peren prezint rizom cu rdcini adventiveare 2 feluri de tulpini i frunze (trofo/sporofile) fertile i sterile; primvara apar tulpinile fertile, apoi dup ce acestea se usuc apar cele sterilepe tulpini se gsesc noduri i internoduripe tulpinile fertile n vrf spic de sporofile strobil

tulpinile fertile lipsite de ramuri, au culoare brun roieticsporofilele = peltate peiol - lamin hexagonal - pe faa inferioar a laminei 6 sporangireducere cromaticn sporangi celule mam ale sporilor = arhespor tetrade de spori haploizi ( i ) care prin germinare protale mascule i femeleTulpinile sterile sunt verzi, asimilatoare prezint gulerae de frunze la noduri ramuri dispuse n verticil la noduri ( 4 costate)Structura anatomic ( seciunea transversal) contur sinuat coaste i valecule epiderma silicificat

scoara+parenchim asimilator hipoderma mai dezvoltat n dreptul coastelor a treia zon a scoarei: esut parenchimatic incolor mrginit de endoderm n parenchimul cortical lacune valeculare cilindrul central = ncepe cu periciclul i are dispuse fascicule libero-lemnoase n dreptul coastelor (carinelor) fiecare fascicul conductor = lacun fascicular (carinal) n partea central a seciunii = lacun medular (mare) ramurile NU au lacun central

Importana farmaceutic ceai diuretic, antireumatic, remineralizant (SiO2) proprieti hemostatice, antibronitice (saponine)

Tulpini fertile cu strobil si tulpini sterile virgate

Tulpini fertile cu spice de sporofile (strobil)

Tulpini sterile virgate

Structura anatomic a tulpinii sterile ( seciunea transversal)

Equisetum maximum (E. telmateia)specie robust, cu 2 feluri de tulpini (sterile i fertile)tulpinile sterile = 1 m nlime

Equisetum palustrevegeteaz n locuri umedeare un singur fel de tulpini cu ramuri asimilatoare, care are la vrf spic de sporofile

Equisetum hiemaleun singur fel de tulpin asimilatoare (neramificat)triete pn la 3 ani i poarta n vrf strobilul

Equisetum maximum sin. Equisetum telmateia(tulpina fertila si tulpina sterila)

Equisetum palustreTOXIC

Equisetum palustre

Equisetum hiemale

Equisetum sylvaticum

3. Clasa Filicatae (Pteropsida)-ferigi-rspndire: locuri umede, zone montanefrunze mari, cu limb ntreg sau divizat i grupe de sporangi = SORI, situati pe partea inferioara a limbuluitulpin subteran = RIZOM cu rdcini adventivehistologic: fascicule conductoare hadrocentrice STRUCTUR POLISTELICchemotaxonomie: unii reprezentani conin FLOROGLUCIDE

Ordinul Filicalesareal: rspndire larg, de la tropice la regiunile nordicecomponen: cca 900 specii grupate n mai multe familiimajoritate specii ierboaseclasificare: mai multe familii, cea mai important Polypodiaceae (i cea mai cuprinztoare), in prezent impartita in mai multe familii

Familia Aspidiaceae: gen Dryopteris = cca 150 sp.

Dryopteris filix-mas sin. Aspidium, Nephrodium (feriga, spata dracului brbteasc, limba arpelui) n sol rizom cu rdcini adventive subiri i puin ramificatedeasupra solului buchet de frunze trofosporofile, mari, de 2 ori penat-compuse, cu peiol mare, acoperit de paleisporangi grupai n sori de o parte i de alta a nervurii mediane, acoperii de o induzie reniform, fixat de nervur; sporangii sunt pedicelai (capsul + pedicel lung i subire)arhespor = celul mam a sporilor = la maturitate, prin meioz 4 spori haploizi

Dryopteris filix-mas

Dryopteris filix-mas

sporul germinare protal cordiform = lam de celule verzi asimilatoare, cu diametrul de 1 cm; pe faa inferioar rizoizi i organe sexuale; specific - anterozoizi alungii i rsucii n spiral, cu numeroi flagelifecundare ou (zigot) diviziune embrion cu 4 regiuni (picior, rdcini, tulpini, frunzuli)structura anatomic: seciune transversal prin rizom: suber, hipoderma, parenchim general n care sunt mplntate steluri cu structur hadrocentric STRUCTUR POLISTELIC

Aciune i ntrebuinri: datorit derivailor butirofenonici (filicina) aciune antihelmintic (teniaz); se utilizeaza extractul cu 20-25% filicin

Ciclul evolutiv la Pterydophytae

Familia Athyriaceae:Athyrium filix-femina (spinarea lupului)distribuit n pduri umbroase montanefrunze mari de 1,5 m, 3-4 ori penat-compuse, pe spate cu sori induziai, reniformi sau rotunzi, lobi nguti, ascuit-serai

Familia Aspleniaceae: Asplenium viride (ferig mic)frunze penat-sectatepe stnci montane, ziduri umede i umbroasepeiol i rahis verdeAsplenium trichomanesrahis negruAsplenium ruta-muraria

Athyrium filix-femina

Asplenium viride

Asplenium trichomanes

Asplenium ruta-muraria

Familia Polypodiaceae cuprinde cel mai mare numr de ferigi(cca 1200 sp.)Polypodium vulgare (ferigua, iarb dulce)crete pe stncile umbroase i in pdurile montaneferig micfrunze simplu penat sectate, pe faa inferioar a pinulelor sori mari, rotunzi, fr induzie, dispui pe 2 rnduri paraleleconinut: ecdisone (cca 1-2% n rizom), glucide, saponineaciune i ntrebuinri: laxativ, folosit pentru obinerea de fitoecdisone

Polypodium vulgare (feriguta)

Polypodium vulgare

ncrengtura Pinophyta (Gymnospermatophyta)plante lemnoase ce fac trecerea de la Pteridofite la Angiospermesemine libere (fructul lipsete)ovulul fecundat rmne neacoperit denumirea de Gymnosperme (gymnos = nud, sperma = smn)vase de lemn = traheide cu punctuaii areolateliberul nu are celule anexeflori unisexuate, pe indivizi monoici sau dioici, lipsite de periant; florile mascule = numai stamine reduse la antere ca nite solzi pe spate saci polinici cu celule mame ale gruncioarelor de polen; florile femele = fr periant, formate dintr-o carpel (solz carpelar) ce are pe partea superioar ovule nudepolenizare anemofil

Clasificare:1. Clasa Cycadatae2. Clasa Bennettitatae3. Clasa Ginkgoatae: Ordinul Ginkgoales: Familia Ginkgoaceae: Ginkgo biloba4. Clasa Pinatae: Ordinul Pinales (Coniferales): Familia Taxaceae: Taxus baccata, T. braevifolia Familia Pinaceae: Pinus silvestris, P. cembra, P. strobus, P. nigra, P. maritima, P. mugo (sin. P. montana), Abies alba, A. balsamea, A. sibirica, Picea excelsa (sin. P. abies), Larix decidua Familia Cupressaceae: Thuja orientalis, T. occidentalis, Juniperus communis, J. nana, J. sabina, J. oxycedrus, Cupressus sempervirens5. Clasa Gnetatae: Ordinul Ephedrales: Familia Ephedraceae: Ephedra distachya

Clasa Ginkgoatae

20 specii, dar numai una este actual, restul fosilearbori simpodiali, dioici, cu frunze dicotomic nervate i bilobateovulele, dup fecundare nu se modific n semine tipiceseminele nu au un embrion bine difereniat

Ord. GinkgoalesFam. GinkgoaceaeGinkgo biloba (arborele pagodelor)arbore simpodial, dioic, din estul Chinei, decorativfrunze bilobate i caduce, cu nervaie dicotomicinflorescenele mascule = spiciforme (amentiforme)ovulele pedicelate dicotomic, la maturitate asemntoare unor ciree galbene cu tegumentul crnos, comestibilntrebuinri farmaceutice: fitogeriatric, activator al circulaiei arteriale i venoase (varice, tromboze, ulcer varicos), arteriopatie diabetic, scleroz cerebralproduse farmaceutice: TANAKAN, TEBONIN, GINKOR, BILOBIL, ROKAN, GINKOBIL

Ginkgo biloba

Ginkgo frunza, microblaste

Ginkgo floare mascula si femela

Ginkgo samanta (fruct fals)

Clasa Pinatae (Coniferophytae)tulpina monopodialfrunze ntregi i simpleflori unisexuate monoiceclasificare: Ord. Cordaitales, Ord. Pinales (Coniferales)

Ord. Pinales (Coniferales)denumirea RINOASE au canale rezinifere n aparatul vegetativ; CONIFERE inflorescena femel, de cele mai multe ori = CONplante lemnoase = arbori, arbutiramificaie monopodiallemn format din traheide cu punctuaii areolaten aparatul vegetativ se gasesc canale reziniferefrunze pleiociclice (aparent persistente), excepie zada (Larix decidua) = pierde frunzele toamna

Reproducerea: flori mascule i femeleplante monoice sau dioice

Florile mascule = stamine solz cu saci polinici pe spate, plini cu gruncioare de polen = microsporiStructura grunciorului de polen:celul haploid ce provine din celulele mam ale sacului polinic = la nceputcu timpul structura se complic: apare exina (membran cutinizat); apare intina (membran celulozic subire); la interior apar prin difereniere: o celul mare vegetativ i una mic germinativ, 2 celule degenerate = protaliene

Florile femele = dispuse mai multe ntr-o inflorescen conicconurile situate la vrful ramurilor tinere, formate dintr-un ax pe care sunt dispuse flori n spiralfloare = solz dublu format din 2 lame concrescute:- superioar = fertil (solz carpelar), poart 2 ovule nude- inferioar = steril (solz bracteal)

Floarea mascula la conifere

Grauncior de polen cu camere aerifere

Structura ovululuise formeaz pe faa superioar a solzului fertil mic pedicel = funiculnveli simplu = integument, ce las la partea superioar o deschidere = micropiln interior: nucel = parenchim celular diploid (macrosporange); din nucel ia natere endospermul primar (haploid) provine dintr-o celul a nucelei, care se divide meiotic 4 celule haploide (megaspori) din care una singur se dezvolt din aceasta, prin diviziune endospermul primar haploid = protalul femel = megaprotal (provine din megaspor)una dintre celulele megaprotalului situat n dreptul micropilului genereaz 2-30 arhegoane arhegonul: o celul bazal voluminoas n care se difereniaz oosfera si 2-4 celule suprapuse = gtul arhegonuluipolenizare prin vnt grunciorul de polen intra in ovul (prin micropil) germinare pe nucel

Floarea femela la conifere

Ovul la conifere

Floare femela si mascula

Fecundarea= germinarea gruncioarelor de polen exina crap se formeaz tubul polinic prin evaginarea intineianterior formrii tubului polinic, nucleul generativ se divide n 2 nuclei unul singur triete i va fecundacu timpul, nucleul vegetativ se resoarbe (n tubul polinic)n tubul polinic nucleul generativ se mai divide o dat 2 nuclei care se nconjoar cu citoplasm 2 gamei masculi = spermatiitubul polinic ajunge la oosfer prin gtul arhegonului i i resoarbe vrful, vrsnd gameii ou (zigot) diploid diviziune embrion alcatuit din radicul, mugura, mai multe cotiledoaneendospermul primar se dezvolt nlocuind nucela nvelete complet embrionul = servete la nutriia acestuiaovulul fecundat devine SMNprin germinarea seminelor o nou plant

Ciclul evolutiv la gimnosperme

Fecundarea la gimnosperme

Clasificarea ordinului Pinales (Coniferales)Fam. Taxaceae: Taxus baccataFam. Abietaceae (Pinaceae): Abies alba, A. sibirica, A. balsamea, Picea excelsa, Pinus silvestris, Pinus montana, P. maritima, P. nigraFam. Cupressaceae: Juniperus communis, J. sabina, J. nana, J. oxycedrus, Thuja orientalis, Thuja occidentalis, Cupressus sp.

Fam. Taxaceaespecii dioicefrunze aciculare sempervirescenteflori femele solitare, cu un singur ovulflori mascule formate din 6 sau mai multe stamine, fiecare stamin cu 2-8 saci polinici

Taxus baccata (tis)arbust - arbore cu lemn durdurat de via mare (2000-3000 ani)areal: Europafrunze dispuse pectinat (ca la brad), dar fr canale rezinifereflori femele cu un singur ovul i cu un integument; dup fecundare, n jurul ovulului fecundat (seminei) se dezvolt un nveli crnos ce acoper parial smna = aril rou, comestibilflori mascule = o ax, la baz cu cteva perechi de solzi bracteali; n vrful axei se afl 4-12 stamine dilatate la vrf sub form de apendice, sub care sunt dispui 5-8 saci polinici; granulele de polen nu au saci aeriferiplant rar, ocrotitplant toxic, conine alcaloidul taxin; numai arilul este netoxic, dulce, comestibilIntrebuintari: emenagog, abortiv, toxic, arilul laxativ

Taxus baccata (tisa)

Taxus baccata floarea femela si mascula

Taxus baccata frunze si muguri

Tisa samanta cu aril

Fam. Pinaceae (Abietaceae)familie cu reprezentani pe suprafee mari, pe toate continentelearbori cu frunze aciculare, sempervirescente (excepie Larix) i canale rezinifere plante monoice, rar dioiceflori mascule = numeroase stamine = solz, pe spate cu 2 saci polinici, iar granulele de polen cu 2 saci cu aer pe laturiflori femele = dispuse pe o ax con; o floare solz dublu, cel extern este steril = solz bracteal, cel intern este fertil = solz carpelar; pe faa superioar a solzului carpelar 2 ovule descoperitedup fecundare semine, de obicei aripate

Genul Abies45 specii = zone temperate i reci din emisfera nordicarbori cu trunchi drept i cu ramificaie monopodialfrunze aciculare, solitare, aplatizate, dispuse spiralat pe ramuri, dar orientate pectinat; pe faa inferioar au 2 dungi albe, de o parte i de alta a nervuriiconuri femele erecte pe ramuri, iar carpelele (solzii dubli) la maturitate se desfac i cad rmne numai axa conului pe ramurAbies alba (brad alb)frunze aplatizate i emarginate la vrf, cu 2 dungi albe pe epiderma inferioaralte specii: Abies sibirica, A. balsamea

Genul Picearspndire: emisfera nordicarbori monopodialifrunze aciculare, ascuite, contur rombic n seciune transversalconuri pendente, la maturitate cad cu tot cu axaPicea excelsa sin. Picea abies (molidul)arbore de maxim 50 m inaltimefrunze ascutite, cu 4 muchii, rombice in sectiune transversalaconuri cilindrice

Abies alba (brad)

Brad frunze si con

Picea excelsa (molid)

Molid frunze, scoarta si samanta

Genul Pinusgen foarte bogat in speciiarbori si arbusti cu ramificatie monopodiala2 tipuri de ramuri si frunze- ramuri lungi = macroblaste, au frunze reduse la solzi- in axila macroblastelor se dezvolta ramuri scurte = microblaste (3-5 mm), care poarta frunze aciculare, reunite la baza intr-o teaca comunaflorile mascule sunt alcatuite din stamine grupate in conuri, avand la baza cate o bractee membranoasaconurile femele au solzi dubli; varful solzului carpelar e lignificat si ingrosat, alcatuind apofizaconurile pendente, pot persista si cativa ani pe arbore Pinus silvestris (pin)raspandire: Europa, Siberia, la noi in zona montana si alpina, dar si regiunea dealurilor inaltealte specii: Pinus montana (jneapan), P. nigra, P. maritima

Pinus silvestris (pin)

Floare femela si mascula la pin

Pin - con cu seminte

Actiune si intrebuintari

Pini turiones (mugurii de pin)de pe ramurile tinere de Pinus silvestriscate 4-5 la un loc, in jurul unui mugure centraldimensiuni: 8 cm lungime si 1 cm diametruprincipii active: ulei volatil ( si -pinen, limonen), rezina, substante amare, pinitol, coniferozidasub forma de infuzie, sirop: - fluidifica secretia bronsica- diureticTerebinthina communisoleorezina purificata de la mai multe specii de Pinusse obtine prin incizarea lemnului (rezinaj)aspect: masa vascoasa ca mierea; prin sedere se tulbura si separa doua straturi: - lichid galben, vascos - depozit alb rezinos, microcristalinterebentina contine: - ulei volatil cu 60% -pinen - colofoniu = 90% acizi rezinicise utilizeaza: - extern ca revulsiv - pt. obtinerea: - uleiului volatil de terebentina - colofoniului

Pini turiones (Pini gemmae)

Pinus montana sin. Pinus mugo (jneapan)

Colofoniu (sacaz) = material rezinos galben-auriu; - contine acid abieticAetheroleum terebinthinae (Ulei de terebentina)se obtine prin antrenarea cu vapori de apa a terebentineilichid volatil, incolor, cu gust arzatorcontine: si -pinen, carense utilizeaza extern ca rubefiant, revulsiv-pinen se utilizeaza in sinteze organice (pt. a obtine terpineol, terpinhidrat si camfora)

Larix decidua (larita, zada)Arbore ocrotit, ntlnit sporadic n pdurile de conifereFrunze aciculare, caduce, moi, de culoare verde-deschis, grupate cte 30-40 ntr-un fasciculUtilizri: scoara conine tanin frunzele conin vitamina C din rina de zad se obine un ulei de terebentin de calitate superioar, numit terebentin de Veneia

Larix decidua (zada, larita)

Zada conuri si frunze fasciculate

Familia Cupressaceaearbori si arbusti din emisfera nordicafrunze solzoase, rar aciculareconurile femele au un nr. redus de carpele cu 1-20 ovuleflorile mascule au stamine cu 2-6 saci polinicidupa fecundare, ovulele impreuna cu carpelele devin seminte inconjurate de solzi pielosi, carnosi, asemanatori cu fructele baciforme

Genul Juniperuspeste 60 specii; la noi cresc 3, in zona montanaJuniperus communis (ienupar)arbust dioic de 1-6 mcate 3 frunze subulate, in verticilflorile femele au cate 3 carpele in verticil, fiecare purtand cate un ovulfructul fals = galbula (pseudobaca) = Juniperi fructusse utilizeaza ca diuretic si antiseptic urinar si respiratoralte specii: J. sabina (cetina de negi), J. nana (ienupar pitic), J. oxycedrus Pix Cadi (gudron, in dermatologie), Juniperus horizontalis

Fam. Cupressaceae

Alti reprezentanti:

Thuja orientalis (arborele vietii) T. occidentalis (tuia)Thuja orientalis

Thuja occidentalis

Juniperus communis (ienupar)

Ienupar frunze subulate, cate 3 in verticil

Ienupar galbula, fruct fals

Juniperus communis

Juniperus oxycedrus

Juniperus sabina

Cupressus sp. - chiparos

Cupressus sempervirens

Clasa Gnetatae (Chlamydospermatophyta)traheide cu punctuatiuni areolate si traheeflori cu foliole bracteale si invelis floral adevarat (3-4 foliole)plante dioice: - florile mascule = 2-8 stamine - florile femele grupate in inflorescentein endospermul primar al ovulelor sunt arhegoane reduse numai la oosferalipsesc canalele rezinifereclasificare: - ordinul Ephedrales - ord. Gnetales - ord. Welwitschiales

Ordinul EphedralesFamilia Ephedraceaeplante dioice, rar monoice, pitice, repentetulpina verde, asimilatoare, cu ramuri articulate si ramificate = tip virgatfrunze solzoase, foarte mici, concrescute cate douaflori unisexuate, dispuse la noduri- cele mascule grupate in inflorescente, avand la baza 2 bractei opuse si concrescute = perigon- cele femele sunt alcatuite dintr-un ovul avand la baza bractei opuse si concrescute = perigon

Ephedra distachyaareal:litoralul Marii Negre, in Dobrogea si Campia Turziitulpini si ramuri cu noduri si internoduri, striate longitudinalfrunze mici, solzoase, cu aspect de teci mici culoare verde-cenusiela maturitatea semintelor, bracteile de la baza devin carnoase, cu aspect de baca (rosie)Ephedrae herba contine alcaloizi: efedrina

Ephedra distachya (carcel)

Ephedra distachya: flori femele si mascule

Ephedra distachya exemplar mascul

Ephedra distachya floare femela

Ephedra distachya tulpini si ramuri

Welwitschia mirabilis

Welwitschia mirabilis

Sequoia gigantea

Chemotaxoni GimnospermePolifenoli: biflavonoide (amentoflavona, ginkgetol)Polioli: pinitol, sequitol

Fam. TaxaceaeTaxani = amine protoalcaloidice = TAXINA (toxica) = amide = TAXOL (anticancer)taxol

Fam. CupressaceaeTimolCarvacrolAlfa tuiaplicinaUlei volatil

Fam. PinaceaeCiclitoli (pinitol)Monoterpene (ulei volatil): pinen, limonen, borneol, caren, camfenDiterpene (rezina) tip acid rezinic: acid abietic, acid levopimaricLignane: pinorezinol

Acid abieticAlfa tuiaplicinaborneolcarvacrol

pinoresinol

Fam. Ephedraceae - efedrina