semiologie sem ii

7/24/2019 Semiologie Sem II

1/74

TESTE

GRILA

PtrNTRTJ

ISCIPLIT{A

SEMIOLOGIEI PATOLOGIEMEDICALA

ANIUL

V,

SEM.

J' i - i .Ui ,AR URS

S.I- .

DRD.SiRfu{A

OMOS

- ' - p

' - ^ r

-

)5--

$EF

CATEDRA

COtiF.

if,iiv.

DR.

LAUPiABUC{;R


2/74

1.

Care virus hepatitic nu a fost inca vizualizat prin microscopie electronica:

A: Virusul hepatitei AB: Virusul hepatitei BC: Virusul hepatitei C

D: Virusul hepatitei D

E: Virusul hepatitei E

2. Care tip de hepatita revendica mai mult de 50% din cazurile de hepatita

fulminanta?

A: HDVB: HAV

C: HBVD: HEV

E: HCV3.

3.

Rolul carui virus hepatitic nu a fost inca stabilit:

A: Virusul hepatitei AB: Virusul hepatitei E

C: Virusul hepatitei BD: Virusul hepatitei D

E: Virusul hepatitei G

4.

Evolutia severa a hepatitei acute cu virusul hepatitei A se intalneste mai

fecvent la:

A: copiiB: bolnavi cu hepatite cronice preexistenteC: gravideD: sportiviE: europeni

5. Evolutia severa a hepatitei acute cu virusul hepatitei A se intalneste mai

fecvent la:

A: copiiB: bolnavi cu hepatite cronice preexistenteC: gravideD: sportiviE: europeni

6.

In hepatita B,gradul de lezare hepatocelulara si evolutia clinica sunt mai

probabil in relatie cu:

A: variatiile raspunsului imun ale pacientului la HBV

B: cantitatea de AgHBs circulantC: ADN-HBV

D: Ag-HBeE: varsta pacientului


3/74

7. Dupa imunizare cu vaccinul hepetitei B, singurii markeri serologici care apar

sunt:

A: anti HBe

B: anti HBc

C: Ag HBsD: anti HBs

E: anti HAV

8. Dupa imunizarea cu vaccinul hepatitei B, singurii markeri serologici care apar

sunt anticorpii:

A: anti-HBe

B: anti-HBcC: anti-HBsD: anti-HCVE: anti-HAV

9. Care este primul marker serologic care apare in cazul infectarii cu virus

hepatitic B

A: AgHBe

B: AgHBsC: AgHBc

D: ADN polimeraza viralaE: anticorpii antiHBc

10.Rata infectiei cronice dupa hepatita acuta virala B aparenta clinic, la adultii

tineri, imunocompetenti este de

A: 1%B: 10%

C: 15-20%D: 5%

E: 12-15%

11.

Incubatia hepatitei acute virale A este de:A: 15 45 zileB: 14 60 zile

C: 30 180 zileD: 15 160 zile

E: 30 50 zile12.

Infectia produsa de virusul hepatitic C evolueaza spre cronicizare in procent

de:

A: mai putin de 10 % din cazuri

B: 11- 30 % din cazuri

C: 20 - 25 % din cazuri


4/74

D: 85 - 90 % din cazuri E: 30 - 35 % din cazuri

13.Icterul este vizibil la nivelul sclerelor si tegumentelor atunci cand bilirubina

serica depaseste valoarea de:

A: 1,5 mg/dlB: 2 mg/dl

C: 2,5 mg/dlD: 3 mg/dl

E: 5 mg/dl

14.

Rata mortalitatii prin hepatita acuta virala tip B este:A: aproximativ 0,1 %B: 5 %C: 10 20%D: peste 30 %E: peste 0,5 %

15.Datorita expunerii perinatale, copiii nascuti din mame cu Ag HBs pozitiv,

trebuie sa beneficieze de:

A: o doza de HB IG 0,06 ml/kg intramuscularB: o doza de HB IG 0,5 ml intramuscular, administrata imediat dupa nastere

C: o doza de vaccin recombinant pentru hepatita B, administrata la 21 ziledupa nastere

D: o unitate sange izogrup-izoRhE: tratament cu cortizon

16. In infectia cu virus hepatitic B rolul protector il au:

A: Anticorpi anti-HbeB: Anticorpi anti-HBs

C: anticorpi anti-HBc

D: ADN polimerazaE: Antigenul HBs

16.

Pentru hepatita B perioada de incubatie este intre

A: 14 si 30 de zileB: 30 si 180 de zile

C: 21 si 90 de zileD: 6 luni si 1 an

E: 10 si 21 de zile17 .Hepatita fulminanta este cel mai adesea intalnita in cursul infectiilor cu:

A: virus A + virus EB: virus A + virus B


5/74

C: virus B + virus DD: virus B + virus GE: virus A + virus D

17.Vaccinul antihepatitic B se administreaza la urmatoarele intervale de timp

A: 0, 4, 12 luni

B: 0, 6, 12 luniC: 0,1, 6 luni

D: 0, 4, 6 luniE: 0, 2, 12 luni

18.Incubatia in hepatita virala B este in medie de:

A: 3 saptamani

B: 4 saptamaniC: 4 - 12 saptamani

D: 5 -6 saptamani

E: 7 saptamani19. Perioada de incubatie in hepatita acuta virala A este:

A: 10-14 zileB: 15-45 zileC: 1-7 zileD: 45-160 zileE: 14-28 zile

19.

Hepatita virala acuta tip A are perioada de incubatie:

A: aproximativ 4 saptamaniB: 60-180 zile

C: 90-120 zileD: 7 zile

E: 1-3 zile20.

Care din urmatorii anticorpi sunt considerati protectori fata de reinfectia cu

HBV?

A: atc. anti Hbe

B: atc. anti HBcC: atc. anti HBs

D: atc. anti HBx

E: atc. anti HBc si atc. anti Hbe21.In profilaxia carei hepatite virale acute, imunoglobulinele standard (IG) sunteficiente?

A: HAVB: HBV

C: HCVD: HDV

E: HEV22.

In profilaxia carei hepatite virale acute se utilizeaza imunoglobuline specifice?

A: HAV

B: HBVC: HCV


6/74

D: HDVE: HEV

23.

Serologic, infectia acuta cu VHB se caracterizeaza prin:

A: atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)B: atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)

C: atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgM antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+)D: atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)

E: atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)24.

Serologic, convalescenta dupa infectia cu VHB se caracterizeaza prin:

A: atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)B: atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)

C: atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+/-), atc antiHBe(+/-)D: atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+/-)

E: atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)

25.

Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A suntadevarate, cu EXCEPTIA:

A: in tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este in declin.B: Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente.C: Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent decat copiii.D: Varful epidemiologic in tarile cu prevalenta inalta a infectiei este

primavara si vara, legat de transmiterea fecal-orala a virusului.E: Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate,

la fel ca si prin alte alimente.

26.

Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de incubatie a

hepatitelor virale acute sunt false?A: Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamani.

B: Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamani.C: Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamani.

D: Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei.E: Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei.

27.Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt

adevarate, cu EXCEPTIA:

A: 95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele.

B: Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindecaintotdeauna.C: Mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide.

D: Hepatita acuta C se transforma in infectie cronica in 85-90% din cazuri.E: Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B.

28.

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute

virale sunt adevarate?

A: Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul.B: Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale.

C: Corticoterapia este indicata doar in formele fulminante

D: Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare.E: Pacientul nu isi reia acticvitatea pana la normalizarea transaminazelor.


7/74

29.

Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor

acute virale:

A: Este sistemica si variabila

B: Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamaniC: Febra inalta (38-39*C) este mai des prezenta in hepatitele B sau C decat

in hepatitele A si ED: Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icterului

E: Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic.30.

Hepatita A are o perioada de incubatie de aproximativ:

A: 10 saptamaniB: 6 saptamani

C: 4 saptamani D: 180 de zile

E: mai mare de 180 de zile

31.

n infectia cu virusul hepatitei B markeri serologici ai replicarii virale sunt:A: Anticorpi anti HbeB: Anticorpi anti HBsC: Anticorpi anti HBcD: Antigenul HbeE: Antigenul HBs

32.Perioada de incubatie a hepatitei B poate fi cuprinsa n intervalul de timp:

A: 10 - 28 de zile

B: 8 - 12 luniC: 30 - 180 de zile

D: 4 - 15 zileE: Nici unul din raspunsuri

33.Infectia cu virusul hepatitei B se transmite prin urmatoarele cai cu exceptia:

A: Aerogena

B: PosttransfuzionalaC: Verticala (de la mama la fat)

D: PercutanataE: Sexuala

34.Profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la peroanele anterior sanatoase se

efectueaza prin administrarea vaccinului antihepatitic B la urmatoareleintervale de timp:

A: 1, 7, 14 luni

B: 2, 8, 9 luniC: 3, 6, 9 luni

D: 0,1, 6 luniE: 0,2, 12 luni

35.

Urmatoarele virusuri hepatitice au un genom de tip ARN, cu exceptia:

A: virusul hepatitic A

B: virusul hepatitic B

C: virusul hepatitic C


8/74

D: virusul hepatitic DE: virusul hepatitic E

36.

Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica infectivitate

crescuta a sangelui unui pacient diagnosticat cu hepatita virala acuta tip B?

A: ag HBs

B: ag HbeC: ag delta

D: atc anti HBcE: atc anti Hbe

37.Urmatoarele simptome se pot intalni in perioada prodromala a hepatitelor

virale acute, cu exceptia:

A: febraB: greturiC: varsaturi alimentare

D: icterE: mialgii

38.In transmiterea perinatala, care dintre virusurile hepatitice este predominant?

A: virusul hepatitic AB: virusul hepatitic B

C: virusul hepatitic C

D: virusul hepatitic DE: virusul hepatitic E

39.Dupa infectarea cu virusul hepatitic B, primul marker detectabil in ser este:

A: atg Hbe

B: atg HBsC: IgM anti HBc

D: IgG anti HBcE: atc anti HBs

40.Care sunt modalitatile de transmitere ale hepatitei acute virale E:

A: Verticala de la mama la fat

B: SexualaC: Digestiva

D: Prin transplant de organe

E: Prin transfuzie41.Principalele simptome prodomale ale hepatitelor acute virale sunturmatoarele, cu exceptia:

A: Sindrom digestiv, anorexie, grata, varsaturiB: Tuse, corize

C: FotofobieD: Deficit motor

E: Febra intre 38-390C42.

Ce anticorp este protector in hepatita virala B:

A: antiHBs;

B: antiHBc;C: antiHbx;


9/74

D: antiHbe;E: antiHBe.

43.

Antigenul de suprafata al hepatitei B (AgHBs):

A: Este produsul genei S din VHB B: In sange poate atinge concentratii de 500g/ml

C: In sange poate atinge concentratii de 500mg/mlD: Reprezinta proteina anvelopei exprimata la suprafata exterioara a

virionului dar nu si pe structurile mici tubulare si sferice

E: Reprezinta proteina anvelopei exprimata la suprafata exterioara a

virionului si pe particulele mici tubulare si sferice44.

Infectia cu virusul C poate determina pozitivitatea urmatoarelor teste:

A: Atc Anti-HCVB: IgG anti-HBcC: ARN HCV seric

D: IgM anti-HBcE: Ag HBs

45.Care teste sunt pozitive in infectia cu virusul hepatitei C:

A: anticorpi anti-HCVB: IgG anti-HBcC: ARN-HCV seric

D: IgM anti-HBcE: Ag HBs

46.La persoanele susceptibile, vaccinarea impotriva virusului hepatitei B poate

preveni infectia cu urmatoarele virusuri:

A: HAVB: HBV

C: HCVD: HDV

E: HEV47.

Selectati afirmatiile corecte, privind infectia acuta cu HCV:

A: perioada de incubatie este de 15- 45 de zile, in medie 30zileB: apare la orice varsta dar mai frecvent la adulti

C: evolutia spre cronicizare e frecventa

D: evolutia e agravata de supreainfectia cu virus DE: riscul de infectie e crescut la primitorii de transplante de organe48.

Alegeti afirmatiile false despre hepatita virala C: ()

A: cronicizarea apare la 15-20% din cei infectatiB: ciroza apare la 20% din cei cu hepatita cronica C, dupa aprox 10 ani

C: acest virus ARN incapsulat apartine familiei picornaviridaeD: se transmite la nou nascut -perinatal in proportie de 80-90%

E: ARN viral se integreaza in genomul celular, si activeaza protooncogene49.

In infectia cu VHB, existenta izolata a anticorpilor anti HBc:

A: Semnifica o infectie cu VHB in trecutul indepartat

B: Indica cu siguranta existenta unei replicari active a virusuluiC: Se datoreaza unei viremii slabe cu VHB si Ag HBs sub limita detectiei


10/74

D: E specific imunologic de reactie incrucisataE: Semnifica o reactie fals pozitiva

50.

AgHBS ESTE PUS IN EVIDENTA IN

A: ser

B: fluide corporale

C: citoplasma hepatocitelor D: mancare

E: apa51.

IN HEPATITA ACUTA SE FAC URMATORELE TESTE SEROLOGICE

A: AgHBsB: IgM-anti HAV

C: IgM-anti HBcD: atc-anti HCV

E: atc-anti HBV

52.

Preventia hepatitei C postransfuzionala a fost obtinuta prin:A: excluderea donatorilor de sange comercialiB: sustinerea donatorilor de sange voluntari

C: tratarea chimica si prin caldura a produselor de sangeD: screening-ul donatorilor de sange E: vaccin si imunoglobuline impotiva VHC

53.Precizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatitei A (VHA) suntadevarate

A: este un ARN virusB: exista 4 serotipuri de virus

C: perioada de incubatie este de aproximativ 1 luna D: anticorpii antiVHA nu pot fi detectati in timpul bolii acute, titrul lor

incepand sa creasca la circa 6 saptamani de la infectie

E: viremia diminua odata cu aparitia icterului

54.Pentru care din urmatoarele virusuri hepatitice calea de transmitere sexualaeste mai frecvent implicata in producerea infectiei

A: VHAB: VHB

C: VHC

D: VHDE: VHE55.

Identificati afirmatiile false despre virusurile hepatitice

A: hepatita acuta virala A este mai simptomatica la copiiB: majoritatea cazurilor de hepatita transmisa prin transfuzie sanguina sunt

cauzate de virusul hepatitic BC: in zonele endemice pentru infectia cu virus hepatitic D boala este extinsa

in special la dependentii de droguri si recipientii de sange D: riscul transmiterii perinatale a virusului hepatitic C (VHC) este de

aproximativ 5%

E: VHC are efect imunosupresor asupra gazdei


11/74

56.

In convalescenta dupa o hepatita acuta virala B putem avea in ser urmatorii

markeri

A: AgHBs

B: anticorpi antiHBsC: anticorpi antiHBc IgM

D: AgHBcE: anticorpi antiHBe

57.Care din urmatoarele semne clinice sugereaza evolutia spre cronicizare aunei hepatite acute virale

A: persistenta hepatomegalieiB: persistenta asteniei fizice

C: scaderea dimensiunilor ficatuluiD: prezenta adenopatiilor periferice sau a splenomegaliei

E: anorexie persistenta

58.

Anumite caracteristici sugereaza evolutia catre cronicizare a unei hepatiteacute virale. Precizati care sunt acestea

A: persistenta aminotransferazelor crescute B: lipsa de revenire a bilirubinei la normal in 3 luni de la infectia acutaC: gamaglobuline crescute la 6 luni de la infectia acuta D: prelungirea timpului de protrombina

E: persistenta anti HBc dincolo de 1 an de la infectia acuta59.

Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a infectiilor virale hepatitice sunt

falseA: dupa infectia acuta cu virus hepatitic C (VHC) "sansa" de a ramane

infectat cronic este de circa 50%B: circa 80% din cei infectati cronic cu VHC dezvolta ciroza dupa un interval

variabil de timpC: progresia hepatitei cronice cu VHC nu este dependenta de genotipul

viral, ci de varsta la care survine infectia si de durata infectieiD: purtatorii de AgHBs au un risc crescut de a dezvolta hepatocarcinom

E: infectia acuta cu virus hepatitic D creste probabilitatea cronicizariiinfectiei B simultane

60.Agentii etiologici responsabili de producerea unei hepatite virale acute cu

transmitere percutana sunt sunt:A: virusul hepatitei A (HAV)B: virusul hepatitei B (HBV)

C: virusul hepatitei C (HCV)D: virusul hepatitei D (HDV)

E: virusul hepatitei E (HEV) 61.

Diagnosticul bolii acute cu virus hepatitic B (HBV) este confirmat de prezenta:

A: anticorpi IgM anti HVAB: anticorpi IgM HBc

C: anticorpi IgG HBc

D: Anticorpi-HCVE: Ag HBs


12/74

62.

Caile de transmisie ale virusului hepatitic B sunt:

A: perinatala

B: sexualaC: fecal-oralaD: percutana

E: hidrica63.

Care dintre urmatoarele date paraclinice, sugereaza un prognostic

nefavorabil (instalarea unei afectari hepato-celulare severe) in evolutia unei

hepatitei virale acute tip B:

A: prezenta hipoglicemieiB: scaderea amoniemiei

C: scaderea albuminei sericeD: prelungirea timpului de protrombina

E: cresterea valorilor bilirubinei serice (hiperbilirubinemie)

64.

Hepatita virala aacuta cu virus A se considera a prezenta recadere daca seconstata:

A: ameliorarea icteruluiB: recurenta simptomelor initialeC: excretia fecala a HAV

D: cresterea aminotransferazelor

E: evolutie clinica spre cronicizare65.

Evolutia fulminanta a unei hepatite este sugerata de:

A: prezenta asciteiB: confuzie,dezorientare,somnolenta

C: micsorarea rapida a dimensiunilor ficatuluiD: prelungirea timpului de protrombina

E: scadere ponderala marcata66.

In faza acuta a hepatitei A diagnosticul este sustinut de:

A: Prezenta anticorpilor anti - HAV Ig GB: Prezenta anticorpilor anti-HAV Ig M

C: aminotransferaza serica cu valori crescute D: absenta virusului in materii fecale

E: hipocolesterolemie

67.

Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei C (VHC) este: A: fecal-oralaB: posttransfuzionala

C: hemodializaD: hidrica

E: transplant de organe68.

Debutul unei hepatite virale include frecvent urmatoarele simptome:

A: digestiveB: pseudogripale

C: mio-osteo-articulare

D: tulburari oculare si auditiveE: oligurie/anurie


13/74

69.

In hepatita acuta B pot fi evidentiati urmatorii markeri virali:

A: antigeni HBs

B: anticorpi anti -HBs

C: Ig M anti -HBcD: Ig G anti-HBc

E: antigen Hbe70.

In hepatitele acute urmatoarele probe biologice sunt modificate

A: VSHB: aminotransferaze serice

C: creatin-fosfokinazaD: fosfataza alcalina serica

E: rezerva alcalina71.

Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei B poate fi:

A: sexuala

B: prin transfuzie de sange sau derivate C: aerogenaD: perinatala

E: percutana

72.Cronicizarea hepatitei cu VHB este sugerata de:A: lipsa remiterii complete a simptomelor majore si persistenta

hepatomegalieiB: prezenta necrozei in punti sau a necrozei multilobulare la biopsia

hepaticaC: varsta peste 50 ani

D: prezenta continua a AgHBs peste 6 luni dupa hepatita acutaE: lipsa revenirii la normal a ALT si AST in 6 - 12 luni dupa boala acuta

73.Care dintre hepatitele virale acute pot fi prevenite prin vaccinare: A: HAV

B: HBVC: HCV

D: HGVE: HEV

74.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu epidemiologia

hepatitei virale acute tip A: A: virusul se transmite predominant pe cale transfuzionalaB: apar valuri epidemice la 5-20 de ani

C: numarul de cazuri este constant pe parcursul anuluiD: acest tip de hepatita apare mai ales la sfarsitul toamnei si inceputul iernii

E: calea majora de transmitere este fecal-orala75.

n perioada prodromala a hepatitelor virale acute putem intalni urmatoarele

simptome:A: anorexie

B: greturi

C: icter


14/74

D: varsaturiE: artralgii

76.

Hepatitele acute virale cu transmitere fecal-orala sunt:A: HAV

B: HBV

C: HCVD: HDV

E: HEV77.

Durata fazei posticterice in hepatitele virale acute, cuprinsa intre 2-12

saptamani, este de obicei mai prelungita in:

A: HAV

B: HBVC: HCVD: HDV

E: HEV78.Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin

vaccinare sunt adevarate:

A: Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinuluispecific cu imunoglobuline specifice.

B: Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie impotriva virusului D.C: Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare.D: in cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se

indica administrarea de imunoglobuline specifice.

E: Gravidele nu pot fi vaccinate impotriva virusului hepatitei B.

79.

Biopsia hepatica este indicata in hepatiele acute virale cand: A: Se suspicioneaza o hepatita cronica.

B: Diagnosticul este incert.C: Se suspicioneaza evolutia spre o forma fulminanta si in acest fel se pune

un diagnostic precoce.

D: in formele colestatice.

E: in formele anicterice.80.

Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a

hepatitelor acute virale:

A: Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepaticeB: Hepatomegalia regreseaza completC: insanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din

bolnavii de hepatita AD: 25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta intarzierea recuperarii

clinice si bio-chimice peste 3-4 luni

E: Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamani.

81.

Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei C nu este:A: Fecal-orala

B: Prin transfuzii de sange

C: Prin sistemele de hemodializa


15/74

D: HidricaE: Transplant de organe

82.

Urmatoarele probe biologice sunt modificate ntr-o hepatita acuta virala:A: nivelul seric al ALT

B: creatin-fosfokinaza

C: presiunea capilara pulmonaraD: Rezerva alacalina

E: Fosfataza alcalina serica83.

rmatoarele hepatite acute pot evolua catre cronicizare:

A: Hepatita cu virus AB: Hepatita din cadrul infectiei cu virusul Ebstein-Barr

C: Hepatita DD: Hepatita C

E: hepatita B

84.

Urmatoarele afirmatii referitoare la virusul D sunt adevarate:A: Este un virus defectivB: Poate determina coinfectie sau suprainfectie cu virusul hepatitei BC: Este un ADN virusD: Determina forme supraacute de boala E: Prezinta nvelis propriu

85.Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jospot genera afectiunihepatice progresive,cu tendinta la cronicizare?


C: virusul hepatitic CD: virusul hepatitic D

E: virusul hepatitic E86.

Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica replicarea virusului

hepatitic B?A: IgM anti HBc

B: IgG anti HBcC: atg Hbe

D: atg HBs

E: ADN HBV87.

Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos se transmit dominant

parenteral?




Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt

superpozabile hepatitei virale acute de tip B?

A: incubatie intre 15 si 45 zileB: debut insidios sau acut


16/74

C: afecteaza preponderent varstnicii peste 65 aniD: poate evolua spre cronicizare

E: formele fulminante sunt recunoscute in 60-70% din cazuri

89.Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos pot genera carcinom

hepatic?




Care dintre caracteristicile de laborator enumerate mai jos se coreleaza cu

formele severe ale hepatitelor virale acute (cu lezare importanta

hepatocelulara)?

A: aminotransferaze serice crescute

B: bilirubinemie > 20 mg/dl, persistentaC: prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)D: hipoglicemie

E: nivel normal al albuminei serice

91.Care dintre grupurile de persoane enumerate mai jos sunt mai expuse infectiei

cu virusul hepatitic B?

A: copii nascuti din mame purtatoare de atg HBs si atg HbeB: hemofilicii

C: sotiile indivizilor cu infectie acuta cu HBVD: homosexualii

E: malnutritii92.

Urmatoarele grupe de persoane pot fi expuse riscului de infectie cu virusul

hepatitic C:

A: hemofilicii

B: pacientii transfuzatiC: pacientii transplantati

D: ciroticii care au primit albuminaE: pacientii vaccinati recent

93.Persoanele HBs pozitive trtebuiesc evaluate in vederea diferentierii de infectie

HBV cronica prin:A: IgM anti HBcB: Anti-HBs

C: IgG anti-HBcD: TCD4+

E: ADN-HBV seric94.

Principalele caracteristic ale hepatitei fulminante sunt urmatoarele, cu

exceptia:

A: Encefalopatia

B: Scaderea nivelului bilirubinei

C: Starea comatoasa


17/74

D: Timpul de protombina scurtat E: Micsorarea dimensiunilor hepatice

95.

Care este durata corecta a perioadei de incubatie a hepatitelor virale acute:

A: Hepatita acuta B: in medie 4-12 saptimani B: Hepatita D: in medie 5-7 saptamani

C: Hepatita C: in medie 7 saptamaniD: Hepatita E 180 de zile

E: Hepatita A in medie 4 saptamani96.

Cronicizarea hepatitei B este confirmata de:

A: AgHBs > 6 luni; B: AgHBs > 3 luni;

C: AgHBe strict > 6 luni;D: AgHBe > 3 luni;

E: AgHBc > 6 luni;

97.

Care tipuri de hepatite nu cronicizeaza:A: HBV;B: HCV;C: HDV;D: HAV;

E: HEV.

98.In infectia cronica HBV:

A: AgHBs persista peste 6 luni

B: se detecteaza ac. anti HBe IgMC: se detecteaza ac. anti HBc IgG

D: ac. anti HBs sunt nedetectabiliE: ac. anti HBs se pot detecta in cantitati mici

99.Precursorul major al cirozei alcoolice poate fi

A: hepatita alcoolica

B: ciroza biliaraC: ficatul gras alcoolic

D: steatoza hepaticaE: ciroza metabolica

100. Dintre indivizii cu consum alcoolic excesiv dezolta ciroza:

A: 10-15%B: 20%C: 30-35%

D: 50%E: 60%

101.

Presiunea normala in vena porta este:

A: 20 cm solutie salina

B: 10-15 cm solutie salinaC: sub 5 cm solutie salina

D: 15-20 cm solutie salina

E: 5-10 cm solutie salina102.

Pacientii cu ascita:


18/74

A: excreta surplusul de apa in mod normalB: nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrialC: prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu

D: prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiuE: prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana

103.

Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient

pentru a dezvolta ciroza hepatica alcoolica?

A: 500 ml whisky/zi cel putin 10 aniB: 100 ml whisky/zi 5 ani

C: 2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 aniD: 200 ml vin/zi 10 ani

E: 150 ml vin/zi 9 ani

104. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu:

A: vitamina D

B: vitamina AC: colestiraminaD: silimarinaE: vitamina K

105. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:

A: somatostatina

B: lactulozaC: ursofalk

D: silimarinaE: colchicina

106.

Masuri eficiente dovedite in terapia cirozei biliare primitive sunturmatoarele:

A: glucocorticoiziiB: D-penicilamina

C: metotrexatD: acid ursodezoxicolic

E: ciclosporina107.

Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul

cirozei biliare primitive:

A: ursodiolulB: lamivudinaC: salazopirina

D: glucocorticoiziiE: interferonul alfa-2b

108.

Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in

vena porta de:

A: 10 cm solutie salinaB: 15 cm solutie salina

C: 20 cm solutie salina

D: 12 cm solutie salinaE: peste 30 cm solutie salina


19/74

109.

Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal

hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza:

A: propranolol

B: blocanti de H2C: protectoare de mucoasa gastrica

D: saruri de aluminiu sau magneziuE: prostaglandine cu efect citoprotector

110. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea

de lichid peritoneal este:

A: 100 mlB: 300 ml

C: 10 mlD: peste 500 ml

E: peste 1000 ml

111.

Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestivasuperioara de cauza variceala? (pg 1886)

A: Administrare de vasopresina, in cant. de 0,4 unitati/minut.B: Sclerozare endoscopica a varicelor.C: Tamponament cu sonda Sengstaken-BalkemoreD: Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.

E: Administrare de somatostatina in bolus 250 microg urmat de perfuzie250microg/ora.

112. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:

A: Restrictie sodata.

B: Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).C: Sunturi portosistemice selective.

D: Tratament diureticE: Restrictie de proteine in alimentatie.

113. Care este terapia specifica pentru ciroza biliara primitiva?

A: nu exista

B: glucocorticoiziC: D-penicilamina

D: azatioprina

E: vitaminele liposolubile114.

Care este la adulti cauza cea mai frecventa de ciroza biliara

secundara?

A: calculii biliari cu colangita infectioasa suprapusa B: colangita sclerozanta primara

C: tumori pancreaticeD: fibroza chistica

E: chisturile coledociene115.

Ciroza alcoolicare cel mai frecvent aspect

A: macronodular

B: micronodularC: de steatoz hepatic heterogen


20/74

D: de stazbiliar E: pseudonecroze

116.

Care din urmtoarele entit i este consideratprecursorul major al

cirozei alcoolice:

A: steatoza

B: hepatita autoimunC: glicogenoza

D: hepatita alcoolicE: hiperlipemia

117. Ciroza postnecrotic are un aspect morfologic:

A: micronodular

B: steatozicC: cu dilatarea venelor hepatice

D: macronodular

E: cu microtromboze pe ramurile porte118. Presiunea venoas normal - n vena port(exprimat n cm solu ie

salin) este de:

A: 30-35 cmB: 1-5 cmC: 5-9 cmD: 40-45 cmE: 10-15 cm

119. Cea mai frecvent cauz a hipertensiunii portale este:

A: sindromul Budd-Chiari

B: boala veno-ocluziv hepatic C: insuficien a cardiac

D: predispozi ia geneticE: ciroza hepatic

120. Octreotidul utilizat n hemoragiile varicelor eso-gastrice este:

A: vasodilatator splanhnic

B: anestezic localC: sedativ

D: blocant al receptorilor H1

E: vasoconstrictor splanhnic direct 121.

Gastropatia portal-hipertensiv se vizualizeaz prin:

A: ecografie

B: radioscopie baritatC: CT

D: RMNE: endoscopie

122.

Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei i edemelor la un

pacient cu cirozhepatic este recomandat o sc dere zilnicde:

A: 3 kg

B: 1 kgC: 0,5 kg


21/74

D: 4 kgE: 5 kg

123.

Doza maximde spironolacton administrat n ciroza hepatic

decompensateste de aproximativ:

A: 400 mg/zi

B: 100 mg/ziC: 25 mg/zi

D: 400 g/ziE: 400 microgr/zi

124. n tratamentul ini ial al ascitei voluminoase, cea mai eficient i pu in

costisitoare motodterapeutic este:

A: paracenteza evacuatorieB: administrarea de vasopresin

C: injectarea de somatostatin

D: ligatura endoscopica varicelor esofagieneE: restric ia de sodiu

125. Care din urmtoarele medicamente nu se folosesc n tratamentul

hemoragiei din varicele esofagiene:

A: OcterotidB: Nitroglicerin

C: BetablocanteD: Blocante ale canalelor de calciu

E: Somatostatin126.

n tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc urmtoarele

medicamente cu excep ia: (pg 1893)A: Neomicina

B: LactulozC: Metronidazol

D: Antagonisti de benzodiazepineE: Betablocante

127. Urmtorii parametri biologici i clinici sunt indicatori de prognostic

nefavorabil n hepatita alcoolicacut , cu exceptia:

A: Encefalopatia

B: AscitaC: Icterul severD: Vrsta naintat

E: Reten ia azotat128.

Urmtoarele medicamente pot produce cirozhepatic , cu

excep ia:

A: Contraceptivele orale

B: MetilprednisolonC: Metotrexat

D: Isoniazid

E: Oxifenisatin


22/74

129.

Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale

varicelor esofagiene se face cu:

A: interventie endoscopica

B: tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/minC: administrarea de betablocanti

D: nitroglicerina in perfuzieE: isosorbid dinitrat sublingual

E: Acizii gra i cu lan scurt.130.

Substan a cel mai des incriminatn patogeneza encefalopatiei

hepatice este:

A: Acidul gama-amino butiric.

B: Amoniacul.C: Mercaptanii.D: Fenolii.

E :acizii gra i polinesatura i131. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepaticla

pacientul cirotic este:

A: Excesul proteic n alimenta ie.B: Dezechilibrele electrolitice.C: Infec iile acute.

D: Constipa ia.E: Sngerrile gastrointestinale.

132. Indicati medicamentul folosit pentru tratarea pruritului in ciroza

hepatica:

A: ranitidinaB: spironolactona

C: rifampicinaD: rifabutinul

E: toate variantele de mai sus sunt gresite133.

Cazurile mai severe de hepatita alcoolica se poate complica cu:

A: ascitaB: scadere ponderala

C: edeme

D: sangerariE: encefalopatie134.

Ce medicamente pot cauza ciroza hepatica?

A: alcaloizi de pirolizidina B: acetaminofen

C: metildopaD: contraceptive orale

E: perhexilen maleat135.

Cauzele anemiei la pacientul cu ciroza alcoolica sunt urmatoarele:

A: scaderea secretiei gastrice de acid clorhidric

B: deficitul de vitamina B12C: efectul supresor medular al alcoolului


23/74

D: hiposplenismulE: pierderile gastro-intestinale de sange

136.

Lactuloza amelioreaza encefalopatia hepatica la pacientul cirotic prin:

A: efect laxativ de volumB: efect laxativ osmotic

C: producerea de pH acid in intestinD: efect direct asupra florei microbiene

E: inhibarea absorbtiei amino-acizilor aromatici137.

NU se indica in tratamentul encefalopatiei hepatice acute severe:

A: restrictia proteica in alimentatieB: administrarea de lactuloza

C: administrarea de amoniofixatoare D: administrarea orala de antibiotice "neabsorbabile"E: administrarea de sedative

138. Insuficien a hepatocelular i hipertensiunea portal duc la :A: ascita

B: encefalopatie hepaticaC: ficatul gras alcoolic

D: steatoza hepaticaE: splenomegalia

139. Efectele secundare ale vasopresinei cuprind:A:ischemia cardiac

B: ischemia tractului gastrointestinalC: insuficien a renalacut

D: hiponatremiaE: fibroza

140. Vasoconstrictori splanhnici direc i sunt :A: somatostatina

B: vasporesinaC: octeoctride

D: nitroglicerina

E: beta adrenergice 141.

Majoritatea pacientilor cu ciroza alcoolica mor prin:

A: hemoragii masive din varice eso-gastrice

B: complicatii ale unei insuficiente renale croniceC: hemoragii din leziuni Mallory-Weiss

D: encefalopatie hepaticaE: complicatii ale acidozei respiratorii

142.

Semnele asociate singerarii din varicele esofagiene ar putea fi:

A: tahicardie posturala usoara

B: bradicardieC: episoade de fibrilatie atriala paroxistica


24/74

D: alcaloza metabolicaE: soc hemoragic

143.

Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza

hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu?A: spironolactona

B: acidul etacrinicC: furosemidul

D: triamterenulE: amiloridul

144. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentulencefalopatiei hepatice:

A: lactulozaB: metronidazolul

C: diazepamul

D: proteine alimentare pana la 150-200 g/ziE: ampicilina

145. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice

esofagiene sunt:

A: tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventacardiaca de repaus

B: inhibitorii de H2 receptori in doze mari.C: suntul porto sistemic transjugular intrahepatic.

D: sunturile chirurgicale porto sistemiceE: omeprazolul in administrare cronica.

146.

Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogeniacirozei hepatice:

A: IzoniazidaB: rifampicina

C: metotrexatulD: azatioprina

E: metildopa147.

Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se

datoreaza:

A: anticorpilor antitrombocitariB: sindromului antifosfolipidic asociatC: carentei de acid folic

D: hipersplenismuluiE: efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoase

148.

In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii

factori:

A: hipoalbuminemiaB: scaderea rezistentei vasculare intrahepatice

C: cresterea volumului intravascular efectiv

D: reducerea presiunii oncotice plasmaticeE: scaderea perfuziei renale


25/74

149.

Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:

A: Norfloxacin.

B: Ciprofloxacin.

C: Cefotaxim.D: Trimetoprim-sulfametoxazol.

E: Ampicilina.150.

Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?

A: Acetaminofen.B: Izoniazida.

C: Metotrexat.D: Contraceptive orale.

E: Corticosteroizi.151.

Care din urmatoarele sunt manifestari clinice majore ale hipertensiunii

portale?

A: hemoragiile din varicele gastro-esofagieneB: splenomegalia cu hipersplenismC: ascita

D: encefalopatia hepatica acuta si cronicaE: icterul

152. Alegeti afirmatiile corecte despre terapia cu propranolol a

hipertensiunii portale:A: reduce presiunea portala

B: are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnicC: are efecte asupra sistemului venos portal

D: creste debitul cardiacE: este eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor

esogastrice153.

Terapia cu agenti blocanti beta-adrenergici are urmatoarele indicatii in

hipertensiunea portala:

A: in tratamentul sangerarilor acute la nivelul varicelor esogastrice cu

hipertensiune si hipovolemie

B: reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente

C: tratamentul profilactic cu blocanti neselectivi la pacientii cu varice mari

care nu au sangerat niciodataD: tratamentul cu propranolol in prevenirea sangerarilor recurente la ciroticicu gastropatie hipertensiva portala severa

E: pentru prelungirea supravietuirii la ciroticii fara sangerare variceala154.

Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice

cuprind:

A: fibroza extensiva

B: formarea de noduli regenerativiC: necroza hepatocitara

D: colapsul retelei de reticulina de sustinere

E: steatoza155.

Ciroza reprezinta o entitate


26/74

A: definita morfopatologicB: ce se asociaza cu un spectru de manifestari clinice caracteristice

C: reflecta lezarea cronica ireversibila a parenchimului hepatic

D: entitate exclusiv morfopatologicaE: entitate exclusiv clinica

156.

Caracteristicile clinice ale cirozei hepatice:

A: deriva din alterarile morfologice

B: adesea reflecta severitatea lezarii hepatice C: sugereaza intotdeauna etiologia cirozei

D: indica cu exactitate patogenezaE: precizeaza gradul fibrozei

157. Fibroza si modificarile vasculare hepatice in ciroza hepatica conduc la:A: hipertensiune portala

B: varoice gastro-esofagiene

C: splenomegalieD: hepatomegalieE: steatoza

158. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin:

A: existenta unor cicatrice fine, difuzeB: pierderea destul de uniforma a celulelor hepatice

C: mici noduli regenerativiD: steatoza macroveziculara

E: corpi Mallory159.

Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei alcoolice:

A: doar 10-15% dintre alcoolici dezvolta cirozaB: femeile par a dezvolta leziuni hepatice induse de alcool la niveluri de

consum mai miciC: femeile au niveluri crescute ale alcool-dehidrogenazei din mucoasa

gastrica si rata crescuta de metabolizare a alcoolului

D: mecanismele imune sunt nesemnificative

E: factorii genetici sunt foarte importanti160.

Alegeti afirmatiile corecte despre patogeneza hipertensiunii portale:

A: presiunea normala in vena porta este inalta (>30 cm solutie salina)

B: rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este mareC: hipertensiunea portala rezulta cel mai frecvent din rezistenta opusacurgerii sangelui portal

D: sistemului venos portal ii lipsesc valveleE: ciroza hepatica complicata cu hipertensiune portala determina rezistenta

crescuta de obicei la nivel sinusoidal

161.

Alegeti, dintre urmatoarele, cauzele frecvente de hipertensiune

portala:

A: ciroza hepatica

B: obstructia de vena porta C: tromboza de vena hepatica


27/74

D: boala venoocluziva hepaticaE: fibroza portala non cirotica

162.

Morfopatologia si patogeneza cirozei alcoolice implica: A: consumul continuu de alcool

B: distrugerea continua de hepatocite

C: aparitia fibroblastelor la locul leziuniiD: de obicei evolutia cirozei continua si dupa oprirea consumului de etanol

E: pierderea de hepatocite nu depaseste in general capacitatea deinlocuire

163. Caracteristicile clasice ale ficatului gras alcoolic sunt adesea:A: minime sau in intregime absente

B: hepatomegalia, uneori acompaniata de sensibilitate C: icter severD: ascita moderata

E: edeme exprimate164. Alegeti caracteristicile clasice prezentate adesea de pacientii cu

hepatita alcoolica:

A: anorexie, greata, varsaturiB: stare de rau general, scadere ponderalaC: icter

D: diareeE: splenomegalie

165. Anemia din afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool poaterezulta din:

A: pierderi gastrointestinale acute si cronice difuzeB: deficienta nutritionala coexistenta (in special de acid folic si vit. B12)

C: hipersplenismD: efect direct supresiv al alcoolului asupra maduvei osoase

E: deficit de eritropoetina166.

Factorii precipitan i ai encefalopatiei hepatice sunt:

A: diuretice tiazidiceB: sngerri digestive

C: infec ii

D: antibiotice din clasa penicilinelorE: interven ii chirurgicale

167.

De utilitate n tratamentul hemoragiilor variceale sunt:

A: vasopresina

B: tamponamentul cu sondaC: somatostatina

D: splenectomiaE: sclerozarea endoscopic


28/74

168.

Care dintre urmtoarele afirma ii referitoare la etiopatogenia cirozei

alcoolice sunt adevrate:

A: Cantitatea i durata ingestiei de etanol par sfie cei mai importan i

factori care determinlezarea hepatic ;

B: Perioada de laten care precede dezvoltarea cirozei este directpropor ionalcu nivelul consumului zilnic de alcool

C: Este posibil ca factorii nutri ionali samplifice efectele nefaste aleingestiei cronice de alcool;

D: Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai maridect brba ii;

E: 80 - 85% dintre alcoolici dezvoltciroz .169.

Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprind

A: infiltrarea gras

B: trombozele n sistemul portC: chistele hepaticeD: fibroza extensiv

E: nodulii regenerativi

170. Din complica iile majore ale cirozei hepatice fac parte:A: encefalopatia hepatic

B: peritonita bacterianspontan C: sindromul Raynaud

D: sindromul siccaE: sindromul hepato-renal

171.

n tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:

A: transplantul hepaticB: inhibitorii de pompde protoni

C: blocan ii de calciuD: propranololul

E: inhibitori ai enzimei de conversie172.

Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include:

A: heparina

B: vasopresinaC: scleroterapiaD: ligaturile endoscopice

E: papaverina173.

Efectele secundare severe ale administrrii vasopresinei cuprind:

A: insuficien a renalacut B: ischemia cardiac

C: crioglobulinemiaD: hiponatremia

E: ischemia tractului gastro-intestinal

174.

Hepatita alcoolicacut se poate manifesta clinic prin:


29/74

A : Gre uri i vrsturiB: Febr

C: Dureri abdominale

D: Erup ii cutanateE: Mialgii i artralgii

175.

Care din urmtoarele manifestri cutanate pot aprea n ciroza

alcoolic?

A: Stelute vasculareB: Eritroza palmar

C: Diminuarea pilozit ii corporaleD: Icter

E: Atrofie testicular.176.

Ciroza hepatica este o boala caracterizata prin urmatoarele cu

EXCEPTIA :

A: este o lezare ireversibila a parenchimului hepaticB: cuprinde formarea de noduli regenerativiC: icterul apare doar in 11 % din cazuri

D: pacientul devine emaciat dupa aproximativ 10 ani de la debutE: are ca si complicatie posibila encefalopatia hepatica

177. Simptomul major prezent in cadrul tabloului clinic al pancreatitei acute

este reprezentat de:A: durere

B: greturiC: febra

D: varsaturi bilioaseE: tahicardie

178. Scorul Ranson ia in calcul urmatorii parametrii cu exceptia:A: Glicemia

B: VarstaC: LDH

D: ASATE: ALAT

179. Simptomul major in pancreatita acuta este:

A: febraB: varsaturileC: diareea

D: durerea abdominala E: greturile

180.

Infectia pancreatica care apare ca o complicatie a pancreatitei

acute este cauza de deces intr-o proportie de:

A: 30%B: 80%

C: 50%

D: 15%E: 60%


30/74

181.

Din punct de vedere morfopatologic forma edematoasa a

pancreatitei acute presupune:

A: abcese pancreatice

B: abcese peripancreaticeC: pancreas marit de volum prin edem

D: sechestre pancreaticeE: leziuni hemoragice si necrotice

182. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta severa suntadevarate:

A: disfunctia de organe si sisteme este minimala si complet reversibila;B: din punct de vedere histopatologic corespunde pancreatitei acute

edematoase

C: se asociaza cu complicatii sistemice amenintatoare de viata

D: nu evolueaza spre complicatii locale

E: nu prezinta leziuni de necroza acinara. 183. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in

etiopatogenia pancreatitei acute induse de litiaza biliara:

A: prezenta calculilor in vezicula biliara;B: pasajul microcalculilor prin tractul biliar; C: efectul toxic direct al acizilor biliari asupra pancreasului;D: refluxul biliar in canalele pancreatice in cazul obstructiei sfincterului Oddi;E: insuficienta oddiana tardiva cu reflux duodenopancreatic izolat.

184.

Urmatorul aspect ecografic il intalnim in pancreatita acuta forma

usoara:A: calcificari pancreatice difuze la nivelul glandei pancreatice

B: glanda pancreatica marita de volum cu ecogenitate diminuata C: reducerea dimensiunilor glandei pancreatice cu dilatarea canalului

pancreatic principal

D: cresterea ecogenicitatii parenchimului glandular

E: aspect heterogen al grasimii peripancreatice, colectii peripancreatice185.

Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatie a pancreatitei

acute :

A: tromboze vasculare splenice;B: abcesul pancreatic;C: accidentul vascular cerebral

D: necroza cailor biliare;E: tromboze vasculare mezenterice

186.

Somatostatina si Octreotidul sunt :

A: stimulatori ai secretiei gastrice;B: inhibitori ai enzimelor pancreatice

C: inhibitori puternici ai secretiei exocrine pancreatice;

D: inhibitori ai migrarii neutrofilelorE: antioxidanti


31/74

187.

Cheia succesului resuscitarii in pancreatitele acute severe este

reprezentata de:

A: administrarea de antibiotice cu spectru larg;

B: administrarea de inhibitori enzimatici;C: restabilirea volumului plasmatic si mentinerea acestuia;

D: administrarea de inhibitori ai secretiei pancreatice;E: interventia chirurgicala de debridare a necrozelor pancreatice

188. Simptomul major in pancreatita acuta este:A: greturile

B: diareeaC: varsaturile

D: febraE: durerea abdominala

189. In cadrul complicatiilor evolutive ale pancreatitei, abcesele

pancreatice se manifesta, in timp, dupa :A: 7 zile de la debutul pancreatitei acuteB: 3 zile de la debutul pancreatitei acuteC: 3-6 saptamani de la debutul pancreatitei acute D: 8 saptamani de la debutul pancreatitei acuteE: 24 ore de la debutul pancreatitei acute

190. Specificitatea ecografiei abdominale in detectarea canalelor biliareextrahepatice dilatate, in lipsa antecedentelor chirurgicale hepatobiliare este

deA: peste 90%

B: 70-75%C: 58-63%

D: 88%E: sub 50%

191. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:A: Leziuni hepatocelulare.

B: Hemoliza.C: Deficit tranzitor de glucuronil transferaza.

D: Malformatii biliare.

E: Stare septica.192. Un pacient cu o nuanta verzuie a icterului ce asociaza scadereponderala,adenopatii si splenomegalie spre ce afectiune ne poate orienta:

A: colangiocarcinomB: carcinom ampular

C: carcinom periampularD: hepatita cronica grava

E: cancer pancreatic193.

Mecanismul de aparitie a icterului neonatal este:

A: eritropoeza ineficienta

B: hemoliza intra si extravascularaexcesivaC: deficit tranzitor de transferaza hepatica


32/74

D: infectii neonataleE: stricturi ale cailor biliare intrahepatice

194.

In conditii normale, excretia zilnica a urobilinogenului este de maxim:

A: 1 mgB: 2 mg

C: 4 mgD: 10 mg

E: 2 g195.

Coloratia icterica a tegumentelor, sclerelor si mucoaselor devide

vizibila cand nivelul plasmatic al bilirubinei depaseste:A: 1-1,5 mg/dl

B: 2-2,5 mg/dlC: 4-5 mg/dlD: 3,5-4 mg/dl

E: 1,5-2 mg/dl 196. Concentratiile serice normale ale bilirubinei varieaza intre:

A: 2-10 micromol/lB: 7-22 micromol/lC: 5-17 micromol/lD: 20-54 micromol/l

E: 33-75 micromol/l 197.

Prezenta bilirubinuriei marcate este un semn pentru:

A: Ciroza hepaticaB: Hepatita acuta

C: HemoglobinopatieD: Obstructia biliara completa

E: Sindromul Gilbert 198.

Specificitatea ecografiei si a tomografiei computerizate in identificarea

ductelor biliare extrahepatice dilatate este:A: 50%

B: 75%C: peste 90%

D: 80%

E: 60%199.

Cea mai frecventa cauza de urina galben maronie intensa ,

exceptand urina concentrata este :

A: bilirubinuriaB: porfiria

C: hemoglobinuriaD: ocronoza

E: melanomul200.

Sindromul icteric nenso it de durere n epigastru sau hipocondru

drept apare de obicei n:

A: litiaza coledocianB: obstruc ia biliarmalign


33/74

C: colangita acutD: colecistita acutE: tumorhepatic

201. Icterul poate fi detectat clinic cnd nivelul bilirubinei serice

dep e te:

A: 4-4,5 mg/dlB: 3-3,5 mg/dl

C: 2-2,5 mg/dlD: 1,5-2 mg/dl

E: 2-3 mg/dl202.

Concentra iile serice normale ale bilirubinei variazntre:

A: 0,5-1,5 mg/dlB: 0,5-1 mg/dlC: 1-2 mg/dl

D: 0,3-1 mg/dlE: 1-1,5 mg/dl

203. n condi ii normale,excre ia urinarzilnic de urobilinogen nu

dep e te:

A: 4 mgB: 2 mg

C: 3 mgD: 5 mg

E: 1,5 mg204.

n obstruc ia completa ductelor biliare extrahepatice nu se

constat:A: Icter

B: Hiperbilirubinemie predominant conjugatC: Bilirubinurie marcat

D: Scaune acoliceE: Absen a bilirubinemiei n urin

205. Colora ia icterica tegumentelor nu apare n:A: Ciroza biliar

B: Colangita sclerozant

C: Steatoza hepatic

D: Hepatita cronicgrav ,asociatcu colestaz E: Obstruc ia maligncu evolu ie lung

206.

Prezen a bilirubinuriei marcate este un semn pentru:

A: Ciroza hepatic

B: Hepatita cronicC: Hemolizextravascular

D: Obstruc ia biliarcomplet E: Ulcer gastric

207.

Cnd apare icterul neonatal ?

A: in prima zi de viataB: intre a cincea zi si a zecea zi de viata


34/74

C: intre a doua zi si a cincea zi de viata D: dupa o saptamana de viataE: intre a sasea zi si a noua zi de viata

208.

Cele mai frecvente simptome care apar n sindromul de colestaza

cronicsunt:

A: durerea abdominala

B: subicterulC: pruritul

D: altralgiiE: febra

209. Urmatoarele medicamnete pot intra in competitie cu bilirubina

neconjugata pentru situsurile de legare de pe albumina ducand la aparitia

unei hiberbilirubinemii neconjugate cu riscul afectarii SNC:

A: salicilati;B: IPP;C: AH2;D: antidepresive ciclice;E: sulfonamide.

210. Excretia scazuta bilirubinei in sindromul de colestataz apare prin

urmtoarele mecanisme:

A: ocluzia canaliculelor de catre bila ingrosata

B: ocluzia canaliculelor de catre bila neingrosataC: ocluzia canaliculelor de catre hepatocitele umflate

D: obstructia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celuleleinflamatorii

E: permeabilitate hepatocelulara modificata

211. n care dintre produsele biologice de mai jos nu apare bilirubina?A: Lacrimi

B: Saliv C: Suc pancreatic

D: Lichid pleural

E: Lichid seminal212. Printre proprietatile bilirubinei conjugate sunt cuprinse:A: este hidrosolubila

B: se caracterizeaza printr-o mare afinitate pentru lipide, spre deosebire debilirubina neconjugata

C: se excreta renalD: poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil

E: in mod normal reprezinta circa 90% din bilirubina circulanta serica213.

In care din urmatoarele sitatii vom avea urobilinogenul crescut in urina

A: colestaze

B: hemolizeC: boli hepatocelulare


35/74

D: obstructii biliare extrahepaticeE: consum medicamentos

214.

Care sunt caracteristicile bilirubinei neconjugate: A: reprezinta majoritatea bilirubinei serice la indivizii normali

B: deriva in cea mai mare parte din distrugerea eritocitelor imbatranite

C: este legata covalent de albuminaD: in perioada neonatala are afinitate crescuta pentru celulele din

ganglionii bazali ai creieruluiE: in hiperbilirubinemii persistente formeaza cu albumina un complex

covalent numit bilirubina delta

215. n obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice pot sapar A: icter si hiperbilirubinemie predominant conjugata

B: bilirubinurie marcata

C: absenta bilirubinei in urinaD: scaune hiperpigmentateE: scaune acolice

216. ERCP sau colangiopancreatografia endoscopica retrograda este

tehnica de elec ie n diagnosticul:

A: colestazei intrahepatice

B: tumorilor ampulei VaterC: tumorilor ductelor pancreatice

D: calculilor coledocieni pe coledoc nedilatatE: colangiocarcinomului

217.

Care dintre urmatoarele afirmatii despre colangiopancreatografiaendoscopica retrograda sunt adevarate ?

A: Este frecvent tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentulobstructiilor biliare distale.

B: Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanti dupacolecistectomie chirurgicala sau laparoscopica.

C: Este metoda de explorare de prima intentie in orice sindrom icteric.D: Are dezavantajul ca nu permite vizualizarea ampulei Vater.

E: Permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a

epiteliului ductal.218. n obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice icter ul seasociazcu:

A: Hiperbilirubinemie predominant conjugata.B: Hiperbilirubinemie predominant neconjugata.

C: Absenta bilirubinuriei.D: Bilirubinurie marcata.

E: Scaune acholice.219.

Colestaza poate apare secundar administrrii de;

A: Androgeni.

B:Acid ursodezoxicolicC:Izoniazida.


36/74

D: Contraceptive orale.E: Clorpromazina.

220.

Hiperbilirubinemia cu predominen a frac iei conjugate apare n;

A: hepatitele viraleB: ciroza

C: pancreatitaD: post prelungit

E: infarct miocardic acut221.

222. Care sunt acestea?

A: clorpromazina

B: esomeprazolulC: acetaminofenulD: izoniazida

E: steroizii anabolizanti223. Hiperbilirubinemia predominant conjugatse ntlne te n:

A: icterul indus de contraceptive oraleB: icterul din boala hepatica alcoolicaC: icterul postoperatorD: icterul din starile de post prelungitE: icterul hemolitic

224. Pentru bilirubina conjugata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A: Este excretata in bila

B: Se absoarbe din intestinC: Nu se absoarbe din intestin

D: Apare in urinaE: Nu apare in urina

225. Prezenta la un pacient icteric a scaunelor acholice asociate cu

pierdere de snge( prin fecale) ne orienteaza spre diagnosticul de:

A: carcinom ampularB: litiaza coledociana

C: colangiocarcinom

D: carcinom pancreatic E: ciroza biliara primitiva226.

Diagnosticul clinic al unui pacient icteric care prezinta un ficat marit i

sensibil la palpare cuprinde cel mai probabil:

A: inflamatie hepatica acuta

B: ciroza biliaraC: tumora hepatica ce creste rapid

D: litiaza coledocianaE: carcinom pancreatic

227.

Icterul insotit de febra, sensibilitate epigastrica sau in hipocondru drept

sus ine diagnosticul de:A: colecistita


37/74

B: litiaza coledocianaC: colangita

D: carcinom ampular

E: cancer de cap de pancreas228.

Examenul fizic al pacientului icteric i cu splenomegaliei, ne orienteaza

din punct de vedere clinic spre : A: hepatita cronica activa

B: ciroza hepaticaC: hepatita alcoolica grava

D: litiaza coledocianaE: hepatita acuta virala

229. Dacavem un pacient cu icter, scadere ponderal marcat i

splenomegalie, diagnosticele de cea mai mare probabilitate sunt cele de

A: colangiocarcinom

B: limfom metastatic larg diseminatC: carcinom ampularD: hepatita cronica severaE: carcinom pancreatic

230. Medicamentele care pot cauza frecvent hepatita toxicsunt:A: acetaminofenul

B: isoniazidaC: agenti anestezici halogenati

D: RifampicinaE: Etambutol

231.

La un pacient cu semne clinice de stazbiliar dar cu c i biliare decalibru normal, diagnosticele cu cea mai mare probabilitate sunt:

A: ciroza biliara primitivaB: colestaza intrahepatica medicamentoasa

C: colestaza intrahepatica alcoolicaD: litiaza coledociana

E: carcinom ampular232.

Dacbilirubina apare n urina(bilirubinurie )putem sus ine ceste

A: secundarhiperbilirubinemiei conjugate

B: secundar

hiperbilirubinemiei neconjugateC: un punct de diferentiere in evaluarea precoce a icteruluiD: datoratsindromului de detres respiratorie

E: consecin a unei hemoragii digestive superioare233.

Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate

sunt adevarate:

A: se excreta renal

B: are o mare afinitate pentru lipide spre deosebire de bilirubinaneconjugata

C: este hidrosolubila

D: poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil


38/74

E: reprezinta in mod normal 90% din bilirubina serica circulanta

234.

Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt

adevarate:

A: se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor

coloniceB: o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila

C: in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativD: in hemoliza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ

E: excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg235.

Icterul este:

A: detectat cand bilirubina serica este mai mare sau egal de 2,5 mg/dlB: intalnit numai in afectiuni cu hiperbilirubinemie conjugataC: diferentiat de carotinemie prin absenta icterului scleral in aceasta

afectiuneD: insotit de nuanta verzuie a pielii in hiperbilirubinemie conjugata,

accentuata sau de lunga durata

E: detectabil la valori mai mici de bilirubina decat 2-2,5 mg/dl la pacientii

cu edeme

236. Referitor la metabolismul bilirubinei, urmatoarle afirmatii sunt false:

A: reactia de conjugare are loc in reticului endoplasmatic, fiind catalizatade bilirubin-glucuronil tranferaza

B: in conditii normale numai bilirubina conjugata poate fi excretata in bilaC: excretia urinara zilnica de urobilinogen depaseste 14 mg

D: prezenta bilirubinei in urina este dovada hiperbilirubinemiei conjugateE: bilirubina conjugata serica tinde sa atinga un platou la niveluri sub 510-

680 micromoli pe ora la pacienti cu leziuni hepatocelulare grave237.

Hiperbilirubinemia cu predominen a frac iei conjugate poate sa

apara in:

A: boala hepatica alcoolica

B: colestaza indusa de contraceptivele oraleC: colangiocarcinom

D: icterul laptelui de san

E: icterul neonatal238. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:A: icter cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata

B: bilirubinurie marcata C: absenta bilirubinuriei

D: scaune acoliceE: atigerea unui platou al bilirubinei serice la nivelul de 30-40 mg/dl

239.

Obstructia partiala a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:

A: icter, daca clearence-ul bilirubinei in duoden este incapabil sa

echilibreze nivelul productiei de pigment

B: presiunea intrabiliara crescutaC: gradul icterului depinde de prezenta unei boli hepatocelulare simultane


39/74

D: prezenta colangitei poate exacerba afectarea excretiei de bilirubinaE: nu apare icter decat daca este intrerupt drenajul biliar la peste 90% din

parenchimul hepatic

240.

Icterul din bolile hepatocelulare se caracterizeaza prin:

A: sunt afectate toate cele trei etape ale metabolismului bilirubineiB: in cea mai mare masura este afectata captarea bilirubinei

C: predomina bilirubina neconjugata in serD: in cea mai mare masura este afectata excretia bilirubinei

E: predomina bilirubina conjugata in ser241.

In bolile hepatocelulare (hepatite si ciroze) icterul poate fi determinat

de :

A: afectarea excretiei biliare

B: reducerea conjugarii bilirubinei

C: cresterea conjugarii bilirubineiD: reducerea captarii bilirubineiE: obstructie biliara extrahepatica

242. Care dintre urmtoarele afirma ii despre rolul ecografiei abdominale

n explorarea unui sindrom icteric sunt adevrate ?

A: Diferen iazcauzele intrahepatice de icter de obstruc ia extrahepatic .

B: Are specificitate mare pentru cauzele de icter cu hiperbilirubinemieneconjugat.

C: Detecteazcanalele biliare extrahepatice dilatate, cu mare sensibilitate. D: Specificitatea pentru identificarea ductelor extrahepatice dilatate este

sub 90%.E: Nu detecteazcalculii intraductali in 40% din cazuri.

243. n bolile hepatocelulare (hepatite i ciroze) icterul poate fi determinatde:

A: Reducerea conjugrii bilirubinei.B: Cre terea conjugrii bilirubinei.

C: Obstruc ie biliarextrahepatic .D: Afectarea excre iei biliare.

E: Reducerea captrii bilirubinei.

244.

Tulbur

rile metabolismului bilirubinei pot surveni prin urm

toarelemecanisme:

A: Supraproduc ie

B: Captare hepaticsc zutC: Captare hepaticcrescut

D: Conjugare hepaticsc zutE: Excre ie sczuta bilirubinei n bil

245.

Icterul se caracterizeazprin:

A: Cre terea nivelului seric al bilirubinei

B: Pigmentareagalbena pielii i sclerelor

C: Cre terea transaminazelor


40/74

D: Colora ia galbena pieliiE: nchiderea la culoare a urinei

246.

Preciza i care dintre urmtoarele medicamente produce colestaz:

A: CloramfenicolB: Steroizi anabolizan i

C: AcetaminofenD: Clorpromazin

E: Izoniazid247.

Referitor la bilirubina neconjugatnu sunt adev rate urmtoarele

afirma ii:

A: Circuln plasm legat strns de albumin

B: Circuln plasm nelegat de albumin C: Celulele creierului au o afinitate fa de bilirubina neconjugat D: Celulele creierului nu au o afinitate fa de bilirubina neconjugat

E: Apare n urin248. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in:

A: hemoliza intra si extravasculara

B: tratamentele cu colramfenicol sau pregnandiol C: colangita sclerozantaD: reactii adverse la contraceptive orale sau clorpromazimaE: diabet zaharat

249.

Bilirubina este prezenta in urmatoarele lichide ale corpului cu exceptia:

A: lichid articularB: lacrimi

C: sucul pancreaticD: lichidul cefalorahidian

E: lichidul pleural 250.

Sursele de bilirubina sunt urmatoarele:

A: eritrociteleB: mioglobina

C: nucleoproteineleD: enzimele continand hem

E: citocromii hepatici

251.

Care sunt cele trei faze ale procesului de metabolizare hepatica abilirubinei ?

A: preluarea hepatica

B: supraproductie de bilirubinaC: depozitare hepatocitara

D: conjugare hepaticaE: excretia prin bila

252.

Colora ia galbensau portocalie a urinii poate fi datorata

urmatoarelor medicamente cu exceptia:

A: Ampicilina

B: RifampicinaC: Tiamina


41/74

D: EritromicinaE: Sulfasalazina

253.

Care din urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de

supraproductia de bilirubina sunt false ?

A: apare in stari cu eritropoieza ineficienta

B: apare doar secundar unei hemolize intravasculareC: nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 5-6mg/dl

D: este insotita de febra si de durere abdominalaE: nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 3-4mg/dl

254. n ceea ce prive te prezen a bilirubinei n esuturi:A: Apare n lichidele corpului (pleural, cefalorahidian, articular) invers

propor ional cu con inutul n albumine.

B: Nu apare n secre iile adevrate (lacrimi, saliv i lichid pancreatic).

C: La pacientul icteric extremit ile paralizate i edematoase tind s

rmncolorate .D: Bilirubina neconjugateliberat n plasm se leag covalent de

albumin.

E: Bilirubina conjugatpoate forma un complex covalent ireversibil cualbumina.

255. Febra si sensibilitata epigastrica sau in hipocondrul drept sunt frecvent

asociate cu:

A: colecistita

B: colestazaC: colangita

D: tumori pancreaticeE: litiaza coledocului

256. Care este indicatia actuala a colecisto-colangiografiei, in explorareaparaclinica a patologiei biliare?

A: Microlitiaza vezicularaB: Colecistita acuta

C: ColesterolozaD: Icterul mecanic

E: Colecistopatii ecografic nelitiazice

257.

Care este cel mai eficient procedeu terapeutic n cazul unei litiazeiveziculare simptomatice, la care calculii ce depasesc 2 cm?

A: Disolutia chimica

B: Litotritia extracorporealaC: Colecistostomia

D: ColecistendezaE: Colecistectomia laparoscopica

258.

Una dintre complicatiile litiazei veziculare se poat insoti de ileus

biliar.Care?

A: Fistula bilio-biliara

B: Fistula bilio-cutanataC: Fistula colecisto-duodenala


42/74

D: Vezicula biliara de portelanE: Hidropsul vezicular

259.

Care este metoda paraclinica de elec ie n depistarea litiazei

veziculare?

A: Radiografia abdominala simpla

B: Colecistografia oralaC: Colecistocolangiografia

D: EcografiaE: Scintigrafia radioizotopica

260. Diagnosticul diferential al litiazei veziculare NU se poate face cu:A: pneumonie bazala dreapta

B: colica ureterala dreaptaC: ulcer perforat

D: apendicita acuta

E: sarcina extrauterina261. Diagnosticul de certitudine al litiazei veziculare poate fi pus prin:

A: examen radiologicB: angiografieC: ecografieD: scintigrama hepato-biliaraE: radiografie baritat

262.

Elementul decisiv in diagnosticul pozitiv al litiazei veziculare este

reprezentat de:

A: prezenta leucocitozei;

B: prezenta subicterului;C: prezenta durerii la nivelul hipocondrului drept;

D: vizualizarea ecografica a calculilor;E: prezenta suferintei de tip dispepsie non-ulceros

263. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este considerata deelectie pentru depistarea litiazei veziculare:

A: colangiografia intravenoasa;B: radiografia abdominala simpla;

C: ecografia abdominala;

D: tomografia computerizata;E: colangiografia retrograda endoscopica.264.

Care dintre urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia litiazei

veziculare este falsa:

A: apare mai frecvent dupa varsta de 40 ani;

B: apare mai frecvent la sexul feminin;C: un rol important in litogeneza il au staza si infectia;

D: scaderea concentratiei de colesterol in bila are rol litogenetic; E: scaderea capacitatii de contractie a colecistului are rol litogenetic.

265.

Peritonita biliara aparuta in evolutia colecistitei acute este determinate

de:A: prezenta unei fistule bilio-duodenale;


43/74

B: perforarea colecistului in peritoneul liber; C: migrarea calculului in calea biliara principala;D: prezenta unei fistule colecisto-coledociene;

E: instalarea unui plastron vezicular.266.

Tratamentul radical al litiazei biliare este:

A: disolutia chimicaB: litotritia extra-corporeala

C: colecistectomiaD: litotritia percutanata

E: colecistostomia267.

Metoda aproape infailibila (cea mai recomandata) de diagnostic a

litiazei veziculare este:

A: colecistografiaB: colangiografia

C: ecografiaD: scintigrama hepato-biliaraE: computer-tomografia

268. Peste ce valoare, grosimea pere ilor veziculari, eviden iatecografic,

are semnifica ia unui proces acut?

A: 2 mm

B: 3 mmC: 4 mm

D: 5 mmE: 6 mm

269.

Care este prima exoplorare imagistica la un pacient suspectat delitiaza veziculara:

A: Radiografia abdominala simpla;B: Colecistografia orala;

C: Colecistocolangiografia;D: Scintigrafia radioizotopica;

E: Ecografia hepato-bilio-pancreatica.270.

Care din urmatoarele metode reprezinta indicatia de electie in

tratamentul litiazei veziculare simptomatice:

A: Disolutia chimica a calculilor;B: Litotritia extracorporeala;C: Litotritia percutana;

D: Colecistostomia;E: Colecistectomia laparoscopica.

271.

Urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt false:

A: episodul survine la 2-3 zile dupa o masa copioasa;B: pot apare semne de iritatie peritoneala;

C: dupa cateva zile de evolutie se constituie plastronul colecistic;

D: este exclusa prezenta febrei; E: se poate insoti de colecist palpabil.


44/74

272.

Cea mai frecventa cauza de abdomen acut de origine biliara este:

A: colecistita cronica;B: colecistita acuta;

C: angiocolita;D: litiaza coledociana;

E: migrarea calculilor.273.

Faza finala a remanierilor histologice in cadrul colecistitei cronice este

reprezentata de:

A: hiperplazia mucoasei;

B: displazia mucoasei;C: aparitia abceselor parietale;

D: transformarea scleroatrofica;E: perforatia colecistului.

274. Diametrul calculilor care traverseaza cel mai frecvent ecluza cervico-

istmica este:A: 2 cm;B: peste 5 mm;C: peste 1 cm;D: sub 5 mm; E: intre 5 - 10 mm.

275. Cel mai frecvent erodarea peretilor in fistulele biliodigestive au loc lanivel

A: infundibular B: fundic

C: peritoneul parietalD: corpul vezicular

E: cistic276.

Urmatoarele afirmatii referitoare la disolutia chimica a calculilor sunt

adevarate

A: este des folosita in practica

B: se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleicC: durata tratamentului este scurta

D: rata de succes a tratamentului este redusa

E: calculii calcificati sunt usor de tratat 277.

Colecistectomia clasica

A: este metoda de electie pentru tratamentul litiazei biliare

B: este rezervata contraindicatiilor si complicatiilor laparoscopiei C: este unicul tratament al litiazei coledociene

D: abordul retrograd favorizeaza migrarea calculilor in coledocE: durerile postoperatorii sunt minime si spitalizarea nu depaseste 2 zile

278.

Care in urmatoarele antibiotice este folosit in litiaza veziculara (pentru

capacitatea sa de a fi eliminata prin caile biliare)?

A: biseptolul;B: metronodazol;


45/74

C: ampicilina;D: cotrimoxazol;E: cefalosporine.

279. Calculii coledocieni nepasabili au un diametru :

A: Mai mic de 5 mm

B: Mai mare de 10 mmC: Mai mare de 8 mm

D: Mai mare de 5 mm E: Mai mic de 2 mm

280. Sindromul coledocian major:)A: cuprinde durere, febra, varsaturi

B: nu este strict specific litiazei CBPC: se intilneste in formele grave ale litiazei coledociene

D: nu se intilneste in formele coledociene benigne

E: febra este semn major281. Ampicilina utilizata in angiocolita este cea mai activa impotriva:

A: Escherichiei ColiB: EnterobacterC: EnterococuluiD: KlebsielleiE: Bacteroides fragilis

282.

Pasajul repetat de calculii cu diametru pana la 2 mm determina:

A: Pancreatita acutaB: Hepatita cronica

C: TumoriD: Ostructie partiala

E: Nu au niciun efect 283.

Triada Charcot se manifesta prin: (

A: durere,febra, anorexieB: durere ,icter, anorexie

C: durere,febra,icterD: febra,icter, anorexie

E: scadere ponderala,febra si anorexie

284.

Litiaza autohtona a coledocului se caracterizeaza prin:A: triada Charcot este mai frecventa in litiaza autohtona decat in cea demigrare

B: simpla coledocolitotomie este suficienta adeseoriC: nu este necesara operatia de drenaj biliar intern

D: calculii primari sunt fatetatiE: calculii primari contin 60% colesterina

285.

Durerea din sindromul coledocian nu are urmatoarea caracteristica:

A: apare in 80% din cazurile de litiaza CBP si debuteaza brusc

B: apare la 3-5 ore dupa cina,frecvent spre miezul noptii

C: in practica,intereseaza tot hipocondrul stang


46/74

D: este exacerbata de miscare si presiuneE: este vie,atroce,continua si fara paroxisme

286.

Despre tratamentul formelor grave ale litiazei CBP e adevarat ca:

A: Metronidazolul actioneaza pe germenii anaerobi, Gram pozitiviB: Ampicilina e cea mai activa pe enterococ

C: cefalosporinele au eficienta scazutaD: inainte de interventia chirurgicala se face reanimare prelungita

E: abcesele hepatice asociate nu se dreneaza287.

Forma clasica de litiza coledociana se prezinta prin:

A: icter izolatB: pancreatita acuta

C: episod de colecistitaD: angiocolita acutaE: triada Charcot

288.

Semnul principal in angiocolita purulenta esteA: icterB: frisonC: febraD: durere in hipocondrul dreptE: tahicardie

289. In marea lor majoritate , la inceput , litiazele veziculare sunt :A: Septice

B: AsepticeC: Complicate

D: SuprainfectateE: Infectate

290. Care dintre urmatoarele elemente clinice sunt sugestive pentrudiagnosticul colecistitei acute?

A: Colica biliara prelungitaB: Febra

C: Contractura care precede colica biliaraD: Plastron

E: Icter

291.

Care dintre urmatoarele manifestari clinice aparute la un bolnavpurtator de calculi veziculari voluminosi poate sugera complicatia fistulara?

A: Febra peste 38 grade C

B: Sindromul ictericC: Angiocolita

D: IleusulE: Iritatia peritoneala

292.

Care dintre urmatoarele tehnici reprezinta metode radical-curative de

tratament ale litiazei veziculare?

A: Colecistectomia laparoscopica

B: Colecistectomia pe cale deschisa C: Colecistostomia


47/74

D: Litotritia percutanaE: Litotritia extracorporeala

293.

Care dintre urmatoarele manifestari clinice apar in forma

pseudoneoplazica a litiazei veziculare?

A: Icter indolor

B: FebraC: Absenta febrei

D: Icter progresivE: Scaderea in greutate

294. Ce afirmatii referitoare la etiopatogenia litiazei veziculare suntadevarate?

A: Excesul de colesterol,din bila sau scaderea concentratiei de acizi biliari silecitina duc la aparitia nucleilor colesterinici precursori ai litiazei.

B: Sarcina determina o reducere a capacitatii de ejectie veziculara

atragand staza consecutiva.C: Insuficienta evacuatorie veziculara este una din cauzele favorizante ale

litogenezei.

D: Staza si infectia au rol favorizant.E: Hipercolesterolemia constitutionala sau de cauza alimentara se insoteste,

in toate cazurile, de o crestere a ratei colesterolului in bila.

295. Care din semnele enumerate mai jos caracterizeaza o colica biliara:A: Pozitia antalgica in "cocos de pusca" apasand epigastrul cu pumnul.

B: Bolnavul nu tolereaza atingerea zonei dureroase.C: Durerea este violenta, cu exacerbari pe fondul unui platou dureros

permanent.D: Sediul durerii este in hipocondrul drept, cu iradiere epigastrica, in umarul

drept sau un varful scapulei.E: Greata sau varsaturile pot acompania sindromul dureros.

296. Tulburarile dispeptice din tabloul clinic al litiazei veziculare cuprind:A: balonari

B: astenie psiho-fizicaC: tulburari de tranzit

D: sialoree

E: sindrom migrenos297. Avantajele colecistectomiei laparoscopice sunt:A: durere postoperatorie absenta sau minima

B: spitalizare scurta 1-3 zileC: reluare rapida a activitatii (3-4 zile)

D: lipsa supuratieiE: reducerea spitalzarii

298.

In disolutia chimica sunt implicate urmatoarele substante:

A: acidul chenodezoxicolic

B: tripsina

C: secretina


48/74

D: acid ursodezoxicolicE: pancreatina

299.

Care din afirmatiile urmatoare sunt false:

A: Frecvent litiaza debuteaza prin colica biliaraB: Durerea colicativa este violenta

C: Sediul durerii este in epigastru cu iradiere in umarul drept si varfulscapulei

D: Durerea colicativa este insotita intotdeuna de greturi si varsaturiE: Prezenta calculilori in colecist poate fi tolerata timp indelungat

300. Examenul ecografic poate aduce urmatoarele informatii in litiazaveziculara:

A: apreciaza forma, volumul, peretii si continutul colecistului;B: furnizeaza informatii asupra pancreasului;

C: furnizeaza informatii asupra cailor biliare intra- si extrahepatice;

D: evidentiaza septarile si cudurile veziculei biliare;E: decide abordul intraoperator al caii biliare principale.

301. Durerea din colica biliara are urmatoarele caracteristici:

A: sediul durerii este in epigastru;B: sediul durerii este in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru;

C: durerea poate iradia in umarul drept sau in varful scapulei;

D: bolnavul este imobil, in pozitie antalgica (cocos de pusca);E: greata si varsaturile pot acompania sindromul dureros.

302. Reprezinta elemente de diagnostic pozitiv al colecistitei acuteurmatoarele:

A: prezenta semnelor de iritatie peritoneala;B: vizualizarea ecografica a colecistului litiazic cu modificari parietale;

C: vizualizarea ecografica a dilatatiilor de cai biliare intrahepatice;D: prezenta leucocitozei;

E: icterul progresiv si persistent.303.

n evolutia colecistitei acute poate apare:

A: plastronul vezicular;B: abcesul cavitatii veziculare (piocolecist);

C: peritonita biliara;

D: abcesul subhepatic;E: degenerarea maligna.304.

In etiopatogenia litiazei veziculare sunt implicati urmatorii factori:

A: excesul colesterolului in compozitia bilei;B: scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina in bila;

C: incapacitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul;D: prezenta nucleelor de precipitare (epitelii, leucocite, germeni);

E: diminuarea colesterolului in compozitia bilei. 305.

Calculii vaziculari pot fi:

A: urici

B: colesteriniciC: hemoglobinici


49/74

D: oxalatiE: micsti (pigmenti biliari, proteine, mucus, calciu)

306.

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul colecistului sunt

adevarate ?

A: majoritatea cazurilor survin la bolnavii cu colecist litiazic

B: diagnosticul neoplaziei este pus de obicei ecograficC: este mai frecvent la bolnavii varstnici, cu anamneza litiazica lunga

D: deseori diagnosticul este o surpriza intraoperatorie E: icterul mecanic este regula

307. Aparitia litiazei biliare este favorizata de:A: modificarea raportului componentelor biliare

B: imposibilitatea colecistului de a-si evacua continutul C: medicatia antispastica

D: staza si infectia

E: sarcina sau priza indelungata de contraceptive308. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la litiaza biliara sunt

adevarate ?

A: toti pacientii cu dilatatii ale caii biliare principale au calculi coledocieniB: ecografia este o metoda de diagnostic sensibila si specifica pentru

diagnosticul litiazei veziculareC: grosimea peretilor colecistului peste 3 mm apare in colecistita acutaD: colecistocolangiografia este examenul de predilectie pentru litiaza

veziculara

E: ecografia nu permite vizualizarea cailor biliare intrahepatice

309.

Care dintre urmtoarele afirma ii despre inciden a litiazei vezicularesunt adevrate?

A: Afecteazcu prec dere sexul masculinB: Afecteazcu predominant sexul feminin

C: Apare mai frecvent dup60 de aniD: Apare mai frecvent dup50 de ani

E: Apare mai frecvent dup40 de ani310.

Care dintre urmtoarele afirma ii despre disolu ia chimica calculilor

veziculari sunt adevarate?

A: Este des folosit

in practic

B: Are indica ie doar la pacien ii asimptomaticiC: Are rspuns terapeutic doar pt calculii de calciu

D: Tratamentul este ndelungat, minimum 1 an E: Rata succesului este redus

311.

Complica iile stenozelor oddiene cuprind:

A: Icterul

B: Colangita sclerozantC: Angiocolita

D: Carcinomul CBP

E: Pancreatita cronic


50/74

312.

Care dintre afirma iile urmtoare despre colecistita acutsunt

adevrate?

A: De obicei survine la 12-24 de ore dupo mas copioas bogat n

grsimi

B: 20% dintre litiazele veziculare debuteazclinic sub aceast form

C: Survine cu precdere la sexul masculinD: Debutul este marcat de o colicprelungit asociat ntotdeeauna cu

febr

E: Colica de debut este urmatde instalarea unei dureri permanente

313. Pe ce cale pot fi elimina i calculii biliari n urma unei fistule biliareinterne?

A: Prin vrsturB: Prin vomic

C: Prin scaun

D: Prin urinE: Transparietal abdominal

314. Care sunt avantajele colecistectomiei laparoscopice?

A: Durere postoperatorie absentsau minim B: Absen a supura iilor de plagC: Spitalizare relativ lung(3-5 zile)

D: Reluarea rapida activit ii (7-14 zile)E: Avantaje estetice

315. Dintre afirma iile privind rela ia litiaz- cancer vezicular sunt falseurmtoarele...

A: 45-60% dintre cancerele veziculare survin la purttori de litiazB: Diagnosticul preoperator al cancerului vezicular la purttorii de litiaz

este frecventC: Diagnosticul intraoperator al cancerului vezicular la purttorii de litiaz

este frecvent

D: Cancerul vezicular apare frecvent pe un colecist litiazic cu evolu ie

ndelungat

E: Cancerul vezicular apare frecvent la vrstnici

316. Diferen ierea clinicdintre icterul neoplazic i icterul ap rut la un

pacient ca o complica ie a litiazei veziculare se face pe...?A: Icter afebril B: Icter febril

C: Icter indolorD: Icter asociat cu colic

E: Icter care se intensific, cu perioade de remisiune317.

Secundar migrrii transcistice a calculilor poatesapar :

A: Inclavarea la nivelul pasajului oddian al calculilorB: Rmnerea calculilor n CBP

C: Icter mecanic

D: Ileusul vaterian litiazicE: Ileusul biliar


51/74

318.

Ce afirmatii referitoare la colecistectomia laparoscopica pentru litiaza

veziculara sunt false:

A: Durere postoperatorie absenta sau minima;

B: Este posibila in toate cazurile; C:Spitalizarea postoperatorie este relativ lung(5-7 zile)

D: Spitalizarea postoperatorie este scurta, de 1-3 zile;E: Avantaje estetice si economice prin reducerea spitalizarii.

319. Ce afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt adevarate:A: Este una dintre cele mai redutabile complicatii a litiazei veziculare;

B: E. coli, Klebsiella, anaerobii sunt germenii raspunzatori de elementulinfectios;

C: Uneori in jurul colecistului adera viscerele de vecinatate in tendinta de abloca diseminarea procesului infectios

D: Prima faza de evolutie o reprezinta colecistita acuta flegmonoasa;

E: Imbraca forma hiperplazica sau scleroatrofica. 320. Ce afirmatii referitoare la colecistita cronica sunt false:

A: Fazele evolutive de infectie a peretelui vezicular se succed de la

inflamatia catarala la cea flegmonoasa;B: Cavitatea veziculara se reduce considerabil sau dispare complet,

peretele vezicular mulandu-se pe calcul;

C: Colecistul scleroatrofic mai poate dezvolta activitate motorie intalnindu-

se frecvent colica biliara;

D: Colecistita cronica, prin remanierile sclerofibroase pericolecistice,conduc la procese de pediculita lemnoasa

E: Incidentele si accidentele colecistectomiei in cazul colecistiteiscleroatrofice sunt mai rare comparativ cu restul colecistopatiilor.

321. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt false:A: Aceasta complicatie se manifesta clinic printr-un tablou de ocluzie inalta;

B: Calculul vezicular cu diametru de 3-4 cm se poate bloca in duoden;C: Radiologic se evidentiaza ansa sentinela;

D: Evidentierea pneumobiliei poate sugera diagnosticul;E: Ileusul biliar este o complicatie degenerativa a litiazei veziculare.

322.

Ce afirmatii referitoare la litiaza veziculara sunt false:A: Litiaza veziculara se intalneste cu precadere la sexul feminin;B: Un procent de 30% din litiazele veziculare ajung la chirurg fiind supuse

tratamentului chirurgi

semiologie sem ii

Documents