Probleme bioetice generate de folosirea animalelor in cercetarea stiintifica

Universitatea Academiei de tiine a MoldoveiFacultatea : tiinte ale naturiiSpecialitatea: Biologie molecularProbleme bioetice generate de folosirea animalelor in cercetarea stiintifica A efectuat: Talpa Mihaela Coretchi Mariana

Chisinau , 2014Introducere (definiia, scurt istoric, progrese).Pozitii in experimentele cu animaleExperimente care implica folosirea animalelor in scop stiintific.Domeniul de cercetare si specia/nr de animale.Aspecte etice privind utilizarea animalelor in cercetari stiintificeAspecte legale /norme legislative Argumente pro sau contra Centre de protectie a drepturilor animalelor Concluzii.Referine bibliografice

Cuprins: IntroducereIstoric.

Experimentelepeanimaleseregasescincadincelemaivechitimpurialeistoriei.InGreciaAnticavivisectiasepracticainscopulobservariistructuriisifunctieiorganelorlaanimalelevii.IntimpulImperiuluiRoman, Galendezvoltavivisectia,cedevineun instrument important incadrulinvestigatiilor fiziologice.

Vacccinul antirabic al lui Louis Pasteur n 1885 se realizeaz prin infectarea unui numar mare de cini i iepuri cu aceast boal; n anii 1800 experimentul pe animale ramne singura metod de a elucida diferite procese fiziologice;

n secolul al XX-lea, utilizarea animalelor n scop experimental se extinde i n domenii ca: psihologia, testarea produselor cosmetice, testarea produselor medicamentoase i a bunurilor de larg consum;

Apar primele organizaii de protecie a animalelor, cum ar fi Societatea de Protecie a Animalelor susceptibile de a fi folosite pentru vivisecie, nfiinat de Frances Power Cobbe n anul 1875;

ntre anii 1970-1980 izbucnesc cteva mari scandaluri legate de abuzurile la care sunt supuse animalele de laborator;

Organizaiile internaionale ncep s adopte o serie de acte legislative ce prevd reducerea numrului de animale utilizate n experimente, reducerea disconfortului produs animalelor de laborator prin diferite metode anestezice i analgezice i nlocuirea lor , cnd este posibil, cu diferite modele matematice sau cu culturi de esuturi;

Conform datelor oficiale, peste 12 milioane de animale sunt folosite n experimentele din Europa, n fiecare an; printre speciile folosite se numr: primate, cini, roztoare; peti; nevertebrate, etc.

Pozitii in experimentele cu animale

- In favoarea experimentelorpe animale, doar in urmatoarele conditii: daca suferinta acestora este foarte mica si daca beneficiile umane obtinute in urma experimentelor nu ar fi putut fi descoperite prin alte metode;Impotriva experimentelorpe animale: daca acestea cauzeaza suferinta, daca beneficiile umane nu sunt demonstrate si daca se pot face aceste experimente si prin alte metode.

Animalele Modificate Genetic (AMG) reprezint acel grup de organisme animale n al cror genom au fost inserate gene strine. In domeniul medical , animalele transgenice sunt folosite n calitate de modele ale maladiilor umane , bioreactori i surse de xenotransplante.n domeniul tiinei fundamentale pe animalele transgenice se descoper funciile i mecanismele de reglare ale activitii genelor. Xenotransplanturile - (transplant interspecific), tehnica ar putea pune punct problemelor legate de numrul restrns de donatori umani. De exemplu, ncercarea de a transplanta organe de la porc la om.

Deasemenea primatele nn-umane sunt folosite in teste toxicologice , etologice, studii asupra unor boli precum : SIDA, hepatite, studii genetice, neurologie.Experimente care implica folosirea animalelor in scop stiintificSuplimente nutritive i produse farmaceutice- Produse, cum ar fi insulina, hormonul de cretere, i de anti-coagulare a sngelui, factori care ar putea fi obinute din laptele de vaci sau oi transgeniceTerapia genic uman- implic adugarea unei copii a unei gene normale (transgen) la genomul unei persoane care transport copii defecte ale genei. Potenialul de tratament pentru mai multe boli genetice este foarte mare, iar astfel, animale transgenice ar putea juca un rol foarte important n procesul dat.Testele LD-50, testeleDraize (utilizandu-seiepurii, se masoara gradulde iritarela nivelulochilor produsdediferiteproduse cosmetice)siincazulexperimentelorpsihologice(de exemple: instinctulmaternstudiatpe puiidemaimuta).Incazulexperimentelormilitareaufostiradiatemaimutepentrua seobservacaresuntefecteleexpuneriilaradiatiisicaresuntmodificarile comportamentaleindusederadiatii.Domeniul de cercetare si specia/nr de animale.

Aspecte etice privind utilizarea animalelor in cercetari stiintifice

Dezbaterile secolului al XXI-lea despre cum oamenii ar trebui s se comporte cu animalele dureaz de prinistoria antic.Odata cu devoltarea stiintelor medicale in societate apar intrebari cu privire la etica utilizarii animalelor in calitate de obiect de studiu precum si la normele de comportament experimental.

Preocuparile oamenilor pentru un tratament adecvat al animalelor au condus la aparitia societatilor pentru protectia animalelor.La 15 octombrie 1978 la sediul UNESCO din Paris a fost proclamata Declaratia Universala a Drepturilor Animalelor . Conform acestui document :Orice forma de viata animala are dreptul la respect Nici un animal nu trebuie supus unor tratamente brutale sau unor acte de cruzimeDaca este necesara sacrificarea unui animal , ea trebuie sa fie instantanee si nedureroasa.In nici un caz animalul nu trebuie sacrificat in mod nejustificat.Experimentele pe animale care implica suferinta fizica sau psihica violeaza drepturile animalelor .

Directiva adoptata de Uniunea EuropeanaParlamentul European a adoptat, in 2010, o noua legislatie ce reglementeaza utilizarea animalelor in experimente stiintifice, incercand sa stabileasca o balanta intre imbunatatirea vietii animalelor si cercetarea stiintifica privind diferite maladii.

Noua legislatiecere autoritatilor nationale competente sa evalueze implicatiile fiecarui experiment asupra bunastarii animalelor, in scopul promovarii metodelor alternative si pentru reducerea nivelului de durere indus animalelor.Trebuie aprobate numai testele care folosesc metode de ucidere care reduc la minim durerea si care garanteaza in acelasi timp rezultate stiintifice satisfacatoare.

Utilizarea animalelor pentru experimente stiintifice este permisa pentru cercetarea de baza si pentru cercetarea bolilor la oameni, animale sau plante, pentru testarea medicamentelor sau pentru cercetare in scopul conservarii speciilor.Etapele eticii experimentului pe animale

Etica preexperimental- Se refer la conturarea designului experimentului. Principiul celor 3 R emis de Russel si Burch-Replacement (nlocuire), Reduction (Reducere), Refinement (Ameliorare).

Etapele eticii experimentului pe animale

Etica experimental-este reprezentat de o serie de factori ce in de unitatea de cercetare pentru animale de laborator : sursa de animale, spaiile existente, condiii de cazare, condiii de microclimat, personalul i procedurile specifice unitii.Etica postexperimental- Rezultatele studiului trebuie s reflecte realitatea experimentului , chiar dac sunt contrar ateptrilor, pentru c ele pot servi ca baz de plecare pentru generarea de alte idei;

Diseminarea rezultatelor este obligatorie, indiferent de concluzii.

Materialul ar trebui s conin urmtoarele date despre animale: specie, linie, tulpin, surs, tip, numr, vrst, sex, greutate, status clinic.

Aspecte legale /norme legislative

Organizaii de controlNevoia de limitare a suferinei animalelor, precum i obinerea de rezultate tiinifice calitative a condus la formarea de organizaii de control , numite Comitete de Etic. Numeroase ri au adoptat Coduri practice , cu scopul de a proteja animalele utilizate pentru cercetare.Printre cele mai avansate coduri, sunt cele adoptate de Australia i Suedia Rolul Comitetelor de Etic este de a controla implementatea eticii n experimentele cu animale prin examinarea designului experimental, putnd s accepte sau s refuze derularea studiului. Fiecare Comitet de Etic urmrete respectarea Codurilor de Practic i Codurilor Etice, n ceea ce privete experimentul pe animale.Aspecte legale /norme legislative

La nivel European exist tendina de standardizare a funcionalitii Comitetelor de Etic. Federaia European pentru Asociaiile de tiin a Animalelor de Laborator (FELASA) a publicat Principii de practic n revizia etic pentru experimentele pe animale n Europa. Comunitatea European a adoptat propriile legi privind cercetarea pe animale nc din anii 80: Declaratia de la Helsinki, adoptat de Asociaia Medical Mondial n 1964, Convenia European privind Drepturile Animalelor Vertebrate utilizate n scop experimental sau n alte scopuri tiinifice, Strassbourg ,1986.

Declaraia Universal a Drepturilor Animalelor , Paris 1978, subliniaz c metodele de nlocuire a animalelor trebuie dezvoltate i puse n practic n mod sistematic.

Convenia European privind Protecia Animalelor Vertebrate utilizate n scopuri experimentale sau n alte scopuri tiinifice (1986, intrat n vigoare n 1991) adoptat i de Romnia, a mai suportat o serie de modificri legislative n 1992, 1993, 1997i 2003.

Legea pentru protecia animalelor folosite n scopuri experimentale sau n alte scopuri tiinificeObiectul prezentei legi l constituie reglementarea folosirii animalelor n scopuri experimentale sau n alte scopuri tiinifice.

Articolul 3. Folosirea animalelor n scopuri experimentalePrevederile prezentei legi se aplic folosirii animalelor n urmtoarele scopuri experimentale:a) obinerea, fabricarea, testarea calitii, a eficacitii i a siguranei medicamentelor, alimentelor i ale altor substane sau produse, pentru evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afeciuni ori a altor anormaliti sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor i evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea condiiilor fiziologice la om, animale sau plante; b) proteciei mediului natural n interesul sntii i bunstrii umane i animale.

Legislatia in vigoare in MoldovaArticolul 4. Restricii privind folosirea animalelor slbatice

Articolul 7. Condiiile de efectuare a experimentelor Experimentele trebuie efectuate numai de ctre persoane competente atestate sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane.

Articolul 9. Folosirea anesteziei n experimente(1) Toate experimentele trebuie realizate sub anestezie local sau general.Articolul 10. Msuri de protecie a animalelor folosite n experimente(1) Dup finalizarea oricrui experiment trebuie s se decid dac animalul folosit va fi lsat n via sau va fi sacrificat, n cazul n care starea lui de sntate nu va mai reveni la normal.Articolul 11. Refolosirea animalelor n experimenteRefolosirea animalelor n experimente se va face cu respectarea prevederilor prezentei legi. Un animal nu va fi folosit dect o singur dat ntr-un experiment ce produce durere i suferin intense.Articolul 12. Punerea n libertate a animalului Inspectoratul Veterinar de Stat, cu avizul Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale, poate aproba punerea n libertate a animalului, dac acest fapt nu constituie un pericol pentru sntatea populaiei sau pentru mediu, asigurndu-se animalului toate condiiile de ngrijire.

Animale care pot fi folosite n scopuri experimentale sau n alte scopuri tiinifice

Argumente pro 1. Experimentele pe animale sunt necesare pentru progresul n stiin Alte tipuri de experimente, cum ar fi cele genetice sau culturile de esuturi nu sunt suficiente pentru a deduce care anume sunt rezultatele unor noi produse sau efectele macro ale unor schimbri genetice.De aceea avem nevoie de experimentele pe animale, singurele care dau un raspuns asupra reciei ntregului organism la o substan sau o mutaie provocat.

2. Se pot evita ntr-o oarecare msur experimentele pe subieci umanin unele cazuri, experimentele cu mamifere superioare sunt suficiente, genomul i comportamentele acestora fiind foarte asemntoare celor ale omului. 3. Speciile de animale nu sunt afectate de aceste experimenteAnimalele pe care sunt efectuate experimentele nu sunt specii pe cale de dispariie iar majoritatea sunt nmulite n laboratoare, cum ar fi diferitele specii de roztoare.

Argumente contra 1.Animalele sunt organisme vii care simt durereaExperimentele efectuate pe animale nu in cont de suferinele pe care trebuie s le ndure acestea, iar abilitatea animalelor de a simi durerea le confer dreptul la consideraii de ordin moral.Pe lng faptul c sunt supuse unor experimente crora nu se pot opune, animalele sunt inute nchise n cuti, privndu-le astfel de dreptul la libertate.Sunt raportate cazuri n care ngrijitorii le supun unor tratamente pline de cruzime, care nu sunt justificate.O alt problem este reprezentat de faptul c animalele ce devin subieci de experiment nu beneficiaz de tratament veterinar care s le diminueze eventualele dureri. 2.Exist metode alternativeExperimentele pe animale pot fi nlocuite cu succes de experimentele pe culturi de esuturi.Dei animalele au un organism asemntor omului, ele pot totui avea reacii diferite.De aceea, experimentele efectuate pe culturi de esuturi extrase din corpul uman sunt mai precise.3.Experimentele pot duce la mutaiiExperimentele fcute pe animale pot avea efecte secundare cum ar fi mutaiile genetice, ce pot avea ca rezultat apariia unor noi boli sau a unor organisme periculoase.

Centre internationale de protectie a drepturilor animalelor Societatea de protecie a animalelor susceptibile de a fi folosite pentru vivisecie, nfiinat de frances power cobbe n anul 1875;Federaia european pentru asociaiile de tiin a animalelor de laborator (felasa)Federatia pentru protectia animalelor si mediului (fpam)(Romania)Comitetul Etic de Cercetare al Asociaiei Internaionale de Studiu al Durerii (IASP)Asociatia Nationala pentru Drepturile Animalelor din Irlanda - National Animal Rights Association

Coalitia Internationala Anti-Blana - International Anti-Fur Coalition (Germania)

People for the Ethical Treatment of Animals (PETA)Serbian Animals Voicehttp://serbiananimalsvoice.wordpress.com/

The Christian Vegetarian Association (CVA)http://www.all-creatures.org/cva/default.htmGalerie Foto:http://www.all-creatures.org/anex/index.html

Thomas Paine's CornerComforting the afflicted and afflicting the comfortablehttp://thomaspainescorner.wordpress.com/

Concluzii Progresul stiintei medicale nu ar fi putut sa evolueze pna la stadiul actual fara ajutorul animalelor de laborator. Cercetarea n acest domeniu este dependenta uneori de lucrul cu animalele de laborator. Este imposibil sa faci cercetare utiliznd animale de laborator si sa nu creezi un minim de disconfort acestora.

Necesitatea reducerii suferintei animalelor a aparut probabil odata cu necesitatea utilizarii lor, dar astazi este de importanta majora acest lucru. Se fac studii pentru gasirea de metode care sa nlocuiasca tehnicile in vivo, sau care sa le mbunatateasca n sensul derularii lor cu generarea de ct mai putina suferinta asupra animalelor.

Paralel cu aceste cercetari au aparut organisme care evalueaza si certifica experimentele. Acest deziderat poate fi atins evalund experimentarea pe animale la nivelul urmatoarelor trei stadii: preexperimental, experimental si postexperimental. Toate aceste demersuri au ca scop nlocuirea utilizarii animalelor, reducerea utilizarii lor n experimente si atunci cnd sunt utilizate sa fie tratate ct mai uman posibil.

Multumim pentru atentie!!!