H. G. WELLS

Primii oarneniin Lunf,

TraducereGABRTEL n,tff.nrscu

,Editura MondoRoBucuregti,20lS

CIP a Bihliotecii Na$onalea Rorn6nleiHERBERTGEORGE

Primlt oameni. in Luni/ H.G. Wells ; irad.: Gabriel. - Bucuregti: MondoRo, 2018

ISBN 978-606-695-093-0

MilSescu, Gabriel {trad.)

82r.11t

Coperta: Daniel Ju[unel

Departament Difuzaretel. 021-211.25.00mail: comenzi@gramar.ro

www.gramar.ro

Primii oameni in Lund

Capitolul I

Domnutr Bedford il intfllneste Pedomnul Cavor la LYmPne

AEezAndu-rnd sd scriu aicl, printre umbrele frunzelor de

vi[5, sub cerul albasEu al sudului ltaliei, imi dau searna, cu o

oarecare uimire, cd, participarea mea la aceste minunate

aventuri ale domnului cavor a fost, la urma urmei, rezultaful

celei mai pure inlampldri. Ar fi putut fi oricine altcineva. Am

picat in aceste lucruri la o werne in care m5 credeam scapat

he c"u mai micd posibilitate de a trdi weo experien[d

tulburdtoare. Mersesem la Lyrnpne deoarece mi-l

inchipuisem locul cel mai lipsit de evenimente din lume'

,,Aici, in orice caz," mi-am spus eu' ,voi gdsi liniEte Ei o gansd

de a lucra!"

5

H. 6. Wells

Iar aceastdr carte este urrnaxea. Destinul este atat decomplet de diferit de: tsmte plauuul'ile mdrunte ale oamenilor!A,q putea, proharbil, menrtjom aicl cd foarte recent suferisemun mare e1;ec intr.o oare{:are afacere. Stand acuminconjurat de tnate semnetre bogd{iei, este un lux sd imiamintesc de sihdcier. llot aclrrrite,, chiar, cd intr-o oarecaremdsuri, eraill respons,abil penhrl dezastrele rnele. se poatesi existe direc[ii i' care sd anl ceva pricepere, clarconducerea op,erafiunilor unei arJincerri nu se afle printre ele.Dar la vrernea aceea eram t6ndr gi tinere{ea rnea, printrealte forme tndoielnice o lrua pe cea a unei rnanr*il inpriceperea la tifaceri. lincd a.m o varsrtd tAnfud, <lar lucrurinecare rni s-au intfirnplat au gters ceva din tinerefeei din rninteame* Daci au adus cumva Ei 'reun

drarn de i'trelepcilrne,este o chestir"r.nre indoilelnlcd

Nu.este rxel,rlie sd intru iir d.etaliile speculagiilor care m-au dui 'la Lytnpre, in Fie^t- in *lele acestea chiar,tranzacffrile de ;rfaceri .sunt o n:rare aventurii. Mi"ann asumatriscuri. in acesl.,e lucnui existd inrvrlri,abil o anumitd marjd decf,qtig sau ds* pierdere gi, fin r:el,e cllin urmd, pierderea amsuferit-o eu. c,hiar si attunci clind scdrpas"rm de toate, unuicreditor ar[iigos; i s-a pdrut p,otrivit sE fie rd.utdcios. poate cda[i intalnit acr:]l sentirn,ent aprins cle ol'goliu rdnit, sau poatedoar l-a[i sir*$t. M-a fnecat ca. pe lrogii de cai. Mi s-a pdrut, incele din urm5, cd" nu rnai aveiur ariceva de trbcut, decat sdscriu o piesii rJle featru, dacd nu curlva voiarn sd trudescpentru existenl,a nrea ca fun,ction;ar. Am oarecare imaginafieEi gusturi extravrrgante gi vr:iam sd lupt din toate pirterileinainte ca. staarla sd md ingernuncheze. pe langd credirrga inpriceperea nlea ftr afar:eri, arn avut rrlereu la wemea uiu*uideea cd sunlr iir stare sd scliu o p,iesii foarte bur..rd. Nu este,

6

Primii oameni tn Lund

cred eu, o convingere foarte neobiEnuiti. $tiarn cd nu existS

alt lucru in afard de afaceri pe care un om s5 il poatl face gi

care sd ii ofere at6tea posibilitdfi de imbogd$re gi, foarteprobabil, acest lucru imi influen[a pdrerile. Aveam, intr-adevdr, obiceiul de a privi aceastS dramd nescrisd ca pe omicd rezervd pusd deoparte pentru o zi ploioasd. Acea ziploioasi a venit, aEa ci. m-am pus pe treabd-

Am descoperit in scurt tirnp cE scrierea unei piese era otreabi mai indelungati dec6t presupusesem; Ia inceput iialocasern zece zile gi, pentru cd trebuia s5, arn o locuin[5temporari cAt lucram, arn aiuns la Lympne. M-amconsiderat norocos cd am gisit acel mic bungalou. L-aminchiriat pentru trei ani, am pus in el citeva piese demobilier gi in weme ce piesa era in lucru, imi pregdteamsingur m6ncarea. Gdtitul meu ar fi Socat-o pe doamna Bond-

$i totuqi, qti$, avea gust. Aveam un ibric pentru cafea, ocratild pentru ou5 gi una pentru cartofi gi o tigaie pentrucdmali gi gunc5 - acesta era aparatul simplu necesarconfortului meu. Nu poli fi mereu un om miret darsimplitatea este intotdeauna o altemativ5 posibil5. CAt

despre restul, am adus in casd un butoi de optsprezecegaloaner de bere pe credit gi un brutar de lncredere veneain fiecare zi- Nu era, probabil, ceva precum traiul in Sybarisz,

dar am cunoscut Ei wemuri mai grele. imi pdrea pu[in r5u debrutar, care era un om de treab6, intr-adevdr, dar aveamsperan[d chiar Ei pentru el.

Desigur, dacd cineva wea singuritate, locul pofrivit esteLympne. Se afl6 in partea lutoas5 a Kent-ului, iar bungaloul

I Galon - Mdsuri egali cu 3,785 litri.2 Sybark - Colonie greceascd in sudul ltaliei, recunoscutti pentru luxul gi

bogd[ia ei, fondatd in anul 720 i. C. gi distrusd in anul 5101' C.

H. C. Wells

meu stdtea pe marginea unei vechi stdnci madne gi priveapeste intinderile Mlagtinii Rornney citre mare. Pe o wemefoarte ud5, locul este aproape inaccesibil Ei auzisem cduneori pogtagul obignuia sd traverseze pdrfile mai umede alerutei sale cu scAnduri legate de tdlpi. Nu l-am vdzut niciodatdsd facd aga, dar mi-l pot inchipui" in fafa uqilor celor cdtevabarici Ei case care formeazS. satul, sunt infipte pdmitufurimari de crengi de mesteacin, care sd Eteargi grosul de lutde pe incdl[dri, ceea ce v5 va da o oarecare idee despreinfS[igarea [inutului. M5 indoiesc cd locul ar mai exista dacdnu ar fi amintirea Etearsd unor lucruri demult disp5rute. Afost marele port al fuigliei pe vremea rornanilor, portusLemanis, iar acum marea se afld Ia patru mile depdrtare.Peste tot in josul dealului abrupt se afl5 bolovani gi grdmezide ziddrie romane, iar de Ia el vechea stradd Watling, incf,pavati pe alocuri, pomeEte ca o sdgeatd inspre nord.ObiEnuiam s5 stau pe deal Ei sd rnd gfrndesc la toate acelea,la galioane Ei legiuni, la prizonieri gi oficiali, la femei Einegustori, la afacerigti ca mine, la toat5 agita[ia gi tottumultul care trecea rdpdind inspre gi dinspre port. Iar acum,doar c6teva movile de pietrig pe o pantd cu iarbd qi o oaiesau doud-.. gi eu. Iar acolo unde fusese portul, era acumintinderea platd a mlagtinii, rnergfind intr-o curbi largd p6nila indepdr[atul Dungeness gi presdratd ici-colo cu p6lcuri decopaci gi cu tumuyile bisericilor vechilor orage medievalecare urrneazd Lemanis-ul acum spre dispari$e.

Acea priveligte peste mlaEtin5 era, intr-adev5r, una dincele rnai frumoase panorarne pe care am vdzut-o weodatS.Presupun cd Dungeness se afla la cincisprezece miledepdrtare; se intindea ca o plutS pe mare, iar mai departespre vest erau dealurile de lAng5 Hastings sub soarele ce

8

Primii oameni in Lund

apunea. Uneori ele se vedeau aproape gi limpede, alteorierau vagi Ei ioase gi deseori wemea le ascundea completprivirii. $i toate pd4ile mai apropiate ale mlaEtinii eraustribitute gi luminate de ganfuri Ei canale.

Fereastra l6ngd care lucram dddea spre conturul acesteiculmi; Ei de la fereastra aceasta am dat cu ochii prima oadde Cavor. Era chiar pe cdnd md chinuiam cu scenariul meu,for[Andu-mi mintea cu truda aceasta grea, Ei, destul defiresc, el mi-a atras aten[ia.

Soarele apusese? cerul era o liniEte palidd de verde gi

galben, iar inaintea acestuia a ap5rut, negru, el - cea maiciudatd siluetd"

Era un ornulef scund, rotofei, cu picioare subtiri, cu otresdrire in rniEcdri; gdsise potrivit sd iEi acopere minteaextraordinari cu o gapci de crichet, un palton Ei pantaloniscur[i Ei ciorapi de ciclist. De ce a f5cut aga ceva nu Etiu,pentru cd nu mergea niciodatii cu bicicleta Ei nici nu iucacrichet. Era o alSturare accidentald de vegminte, alese nugtiu cum. El gesticula cu palmele gi bra[ele, iEi smucea capulincoace gincolo gi b6zAia. BAzAia precun ceva electric. Nuali auzit niciodatd a$a un bezait" $i din cAnd in cdnd igidregeavocea cu un zgomot extraordinar.

Plouase, iar acel mers spasmodic al lui era accentuat delunecugul cdrdrii. Exact cAnd a aiuns in dreptul soarelui, s-aoprit, a scos un ceas, a govdit. Apoi, cu un fel de gestconvulsiv, s-a intors gi s-a retras cu toate manifestSrilegrabei, fdrd a mai gesticula, dar mergend cu pagi mari carearStau mdsura relativ mare a tdlpilor lui - erau, imi amintesc,grotesc exagerate ca mdrime de lutul lipicios.

Aceasta s-a intdmplat in prima zi a sejurului meu, cAndenergia mea de scriitor de piese de teatru era la apogeu gi

H. G. Wells

pdveam acetr irrcirienl rloar ca pe o distragere supdrdtoare -irosirea a cinci rninute. M-am ihtrers la scenariul meu. Darc6nd in seara tnnnii.toare aprailgiar s-a repetat cu o precizieremarcabild gi din nou in sear.r unmiitoare; Ei, in.tr-adevdr, inIiecare seard in care nu plou€r, concentrarea la scenariu adevenit un eforl cormiderabil"

- Al naibii om, ;iln spus, ai crede cd inva[d si fiemarionet6!

$i cdteva seri la r8nd l-errn iniurat copios. Apoi supdrareamea a ldsat lo,c r:imir.ii gi curliozitd[ii, De ce Durnnezeu arface un oln aga ceva? lin cea de-a paisprezecea s;ear6 nu arn.mai putut irrdura gi, irnediat ce e,!a apirut, am deschis ugilefranfuzegti, arn trarrersat verand,a, gi m-am inclreptat sprelocul unde e}se oprea invariabil.

IEi scosese ceasul atuncl cAnd arn ajuns la el. Avea unchip bucdlat, rrrblcond, cu o,:hi maroniu-roEia,tici - p6ndatunci il vdzuserm num,al cu lunrinain spate.* O clipd, ,clornnul*], am spus pe cAnd el se intorcea.

S-a uitat la rnine.

- 0 c,lip5, a spuri el, rCesigrur. Sau, dacd wefi sI imivorbifi mai mulrt Ei mr r,'d cer prea mult - clipa s-a sfArEit * videranjeazd sii n:15. insotig?

- Deloc, ann spus eu, merg6nd lAngi el.

- Obiceiurile rrnele sunt legulate. Timpulpauzd... lim:itat.

- Acesfia, pre$upun, este tirnpul dumneasoastrd pentrumigcare"

- Este. Vin erici ca s,ir md bucur cne apus.

- Ba nu.

- Drcmnull:!

- Nu il pririitj niciorlatd.

meu pentru

10

Primii aanteni ln l.und

- Nu il pirresc ni,ciodatS?

- Nu. V*.ain vdzut treirsprelzece srilri gi nici rrr'{car o c{atdnu v-a[i uitat la apus.., nici o dati"

EI Ei-a incruntat sprdncenelfl: c& un orn care clh de oproblernS.

- Ei bin,r:. rri*" il'ilcur de lumina sflfir€lui".. de ahnr:sfer5...merg prn aceasti potec6, prin poartil ilc{-1ea - a srinr.lcit capulpes{r: umir * Ei inapoi.

- Ba nu" ldu a[i fdcut-o niciodatii. ]Lqte o aiurrtalfi. Nu-iniciun dn"ur:;;e a,:nlo. In seara aceastr,a" rle exemphl...

- Ahl in seara aceasta! Stati sd l';6d[" Atra! Tocnrai m-amuitat Ia ce,ils, am v{zut cd arn stat afard cu trei rninujle peste

iurnfi.tatea eurctd de or5, am hotiirdl rrii nu am tirnlr:sd mergpe acolo, ri-{-ain ?ntors...

--A$a facefi rnereu.Etr s-a uitat la rnine... a.reflectat.* Poate cd o fac, acum cd rnii :g6ndesc rnai biine. Dar

despre ce voiafi s5-mi vorbi$?* Fdi, despre asta

- Asta?

- Da. De ce o facefi? in fiecare seard venifi ftcdnd unzgomot"".

- h"5cfind un zgornot?

- Ca acesta.Arn imitat bazaihd lui. Et s*a uitat la mine gi era evident

ci bAzflitul nu ?i f6cea plScere.

- Fac eu asta? a il-rirebat el

- in fieeare seardl.

- Nu avean-n nici cea rnai mici iid,eer..

5-a oprit in loc. M-a privit grav.*- Se poate, a spurs el, .sd-mi fi fo,rrnat tnn obicei.

1t

H. C. Wells

- Pdi, aga pare. Nu?

$i-a tras buza de ios cu ardtdtorul gi degetul mare. S-auitat Ia o bdltoacd aflatd la picioarele lui.

- Mintea rnea este foarte ocupatS, a spus el. Iardumneavoastri wefi sd aflafi de ce! Ei bine, domnule, vdasigur cd nu doar ci nu gtiu de ce fac aceste lucruri, dar nicinu gtiam cd le fdceam. Dacd md gdndesc, este a$a cumspunefi; nu arn fost niciodati mai departe de c6rnpulacela...$i aceste lucruri vd supdrS?

Dintr-un motiv oarecare, incepeam s5 rn6 inmoi.

- Nu md supdrd, ann spus. Dar... inchipuili-v5 scriind opiesi de teatru!

- Nu aq putea.

- PAi, orice altceva ce ar necesita concentrare.

-Aha! a spus el. Desigur-$i a meditat. Expresia lui indica at8ta neliniEte, cd m-am

inmuiat mai mult. La urma urrnei, este oarecum agresiv sdintrebi un om pe care nu il cunogti de ce face gdldgie pe opotecd publicd.

- Vedefi durnneayoastr5, a spus el incet, este un obicei.

-Ah, mi-am dat seama de asta.

- Trebuie sdincetez.

- Dar nu dacd vd vine prea greu. La urrna urmei, nu eratreaba mea-.. este o libertate a dumneavoastrS.

Deloc, domnule, a spus el, deloc. Vd sunt foarteindatorat. Trebuie sd mi feresc de asemenea lucruri. Peviitor o voi face. V-ag putea derania... inc5 o datS? Zgomotulacela?

- Ceva cam agq arn spus eu. Zuzul.r, ruzuu. Dar acum,stis...

t2 l3

F.rimii aanteni fn Lwnd

- Vd sunt foarte indatorat. De iapt, qtir.jr cd untNt:ti devin

absurd de aiurit. Ave[i chfiar dreptate, rionanule... fo;uxe rnare

dreptate. intr-adevdr, vd sunt inttratcrat. I.ucrul a*elg $e va

sf6rqi. Ial acum, domrlule, deia v-arn dr-rrs rnal depitrlLe r1ec6t

ar fi trebuit.

- Sper cd imPertiinen[a mea..* Deloc, domnule, deloc.l,{e-am privit unul pe celSlalt perntnu o clip5. Arrl ridicat

pSldria Ei i-arn urat s sear6 bunii. III a r5spuns conlulsiv gi

astfel arn pomit {iecare pe drumul ltdLa pArleaz am privit inapoi l;,1 :lilueta lui care se

indeparta. {inuta i se sr:himbzu;e ir:rfi.,un rnocl rerrrarcabil,pdrea moliitt, cocO$at. Conkaslr-l:t cu ges'ticuliitrile gi

zurnzaitul de rnai inainte au trezit iil lrrine un fel de rnila.

L-am privit p6na ce a clispdrut. A,poi, dorfurdu-mi fc,arte rmult

sd imi fi vdzut ce treabd, rn-am irttorsi la bungaloul meu gi laniesa mea de teatru.' in seara urmdtoare nu l-arn mai viizut, nici un cea de

dupd ea- Dar era prez€nt in mintea nr.ea gi mi-arn dlat seama

ch ar putea"servi drept un per^sonaji sentimental crumic indezvoliarea intrigii piesei rnele. In ce;eu de-a treia zi a'uenit invizitA h mine.

Pentru o vreme, nu am reu$it s,il lirml dau seama ce iladusese. Fdcea conversalie indife.nerntii in mdull a:el lnaiforrnal, apoi, brusc, a trecut la subiec[' \roia sd mli'plliteascdsi plec din bungalou.

- Vedeti, a spus el, nu vE irirvilar-desc de;loc, tler mi-a[idistrus un ohlcei gi asta irni dd p€ste c'erp ziua AmL rners pe

aici mul[i... multl ani. FdrE indoiali' r::5 ant arrnzEit.,. Ac'urn

a[i fdcut acest lucru irnPosibil!I-am sugerat sdincerce altd dire'c[;ie.

H. G. Wells

- Nu" Nu exist6 altd direcgie,, Aceasta este $ingura. Arncdutat. Iar acum"." in fi,eceu"e dup€r-arniazd la patru... aiung laun punct mort,

- DaE dragul rneu domlr, dar:d lucrul acesta este atdt deimportant pentru dumneavoastr6"."

- Este viterli. Vedeli, eu sunt... eu sunt... un cercetdtor...sunt implicat irrtn-o cen:etate, qtiinlifi cE. Locu!esc...

S-a oprit gi ,aL pofirut er se giureli.

- Chiar arcolo, a spus el Ei a ardtat cu degetul peric'losde aproape der ochiul ureu. Casa cu copuri albe pe care ovede$ pesfe r:opaci. fiar pozigia mea este anorrnal5...anormald,, sunt pe punctul cle ,a incheia una dintre cele nnaiimportar-rte,,." d'en'lonstra{ii... vii asigur cd este una dintre celemai importante: clleuronstratti fdcute weodat{. Ea necesitdgdndire consterntd, Iinigte Ei activitate mentale constante.DupS-arniaza €rra cea rnai bunii p,glisadd a meal... Fierb6ndde noi idei... cle noi puncte de redlere.

- Dar de cel nu rnai venigi pe irici?

- Totul eu fi diferit.Ag fi pr€a aon$tient. M-ag g6ndi ladumneavoastr,ii scriimd piesa.. privirulu-md iritat... in loc sdmd gdndesc lla mllnca mea,, llul Trebuie sE am acestbungalor.l.

Am cdzr.rt pr,e gAnd*ri. FileEte, voiam sd gAndesc situaliabine inainte de fl spune ceva lrotdrAtor. Erarn in generaldestul de disprurs prentru afaced irn zilele acelea Ei vdnzaream-a atras ffrereu; dar, iin prirnr.rl rllnd, nu era burrgaloul rneugi, chiar daa5. i-tr r'indeam Ia .un pref bun, ig fi pututintdmpinar greut5{i la lirrrarea celor necesare traiului dacdproprietarul ;rfl;r desprns tranzactr,e, iar in al doilea rirnd, eueram, ei bine, rlatorrric. Era in rncd r:trar o afacere ce trebuiatratatd crLl delirr:atefe. Mai rnurlt, posibilitatea ca el sd fie

t4

Primii ctanteni tn Lurcd

aprmpe de o lnvenlie valoroasdi rnd interesa- Mi-aL trret:ut prin

rninte ca a$ wea s5 gtiu rnai mr-rl{e rSespre cercetarsh luin nu

cu weo inten[ie dubioasd, ci doar cu ideea c,5 qlllcii a'$ $tidespre ce e vorba" rni-ar fi rnai u$;or cu ricrlsu] piesei. Arn

incercat sd aflu mai multe.El era destul de dispus sd ofere irrtorrna$i. tntr-adevdr,

odati ce s-a pomit, conversa[ia a dr:venit urn rn'onolog'

vorbea ca un om care tfrcuse multiiL lTerne' car'e repefime

suLriectul in sinea lui cle mr.tlte od. ,A. vorbit aproape o or"f, Ei

trebuie si mdrturisesc cii i-am gds:it dis;cursul canr greu de

ascultat" Dar in tot ct-ryxinsul lu,i era acea umrlbr6 de

.satisfacfie pe care o sirnlim cffnd li*shrn deoparte o muncdpe care suntern fortp.ti sd o faceln, lFe par,cursul acesteiprime disci{ii am aflat foarte pu{ine despre rnurtca lui.

JumState dintre cuvinte etau t,errne:ni tetrrricl comp'lt:t str&ini

rnie gi el a ilustrat turul sau *lotld prulecte cu c'eea ce era

incdntat sd numeascfi. rnatematicd tll,r::rnen[arfi , calt:t1ldnd pe

un plic cu un creion chimic, intr-un .mod care fHc'ea. scrisulgreu de vdzttt sau de infeles.

* Da" spunearn eu, da- Spunr:fi nr,ai departe!

Cu toate acestea, am in[eles desful de mult iruft sI rnd

conving c{ nu era doar un excentric care se ic'acd de-a

inventatul. ftr ciuda ?rrfa(i5fuii lui ciu.diatr:', degaia o i[o{i care

fdcea irnposihil6 aceastii idee. Orisl r3ra, era un lrucru ce

implica mecanica Mi-a vorbit despre un lopron in ca:re lucragi despre trei aiutoare - la onigini t€irry:lari de ocazie * pe

care ii instruise. Acum, de la gopKlII p6urd la lbiloul depatente este numai un pas" El m-il invitat sd l'6tl acelelucruri. Am acceptat bucuros qi amr avut griid, printr-orernarcd, sd subliniez acel fapt. Jllresupusul transfer atr

bungaloului a rdmas, foartre conv'enatrill, iin agteptartl

15