ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN STIMULAREA COMUNICĂRII ORALE LA GRUPA

PREGĂTITOARE

COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR. ABSOLVENT:

MARIANA NOREL DAMIAN R. CORNELIA

BRAŞOV

2009

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOVFACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞIPREŞCOLAR

Motivarea alegerii temei

”Dacă comunicare nu e, nimic nu e!”; “Comunicarea susţine şi animă viaţa”

• Importanţa comunicării în formarea copiilor pentru viitor :comunicarea stă la baza oricărei intervenţii educative.

• În grădiniţă, comunicarea are un rol primordial, stăpânirea semnificaţiei cuvintelor, fiind premisa indispensabilă dobândirii abilităţilor şi capacităţilor de comunicare orală.

• Jocul didactic- „mediu”care favorizează comunicarea educatoare-copii, copii-copii, în care fiecare copil se poate „deschide” firesc, cu încredere.

• Jocul didactic, punte între grădiniţă şi şcoală, abilităţile şi capacităţile de comunicare orală au un rol esenţial în integrarea cu succes în activitatea din clasa I.

Obiectivele lucrării “Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi

astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie” (Plutarh)

• Studiu teoretic privind rolul limbajului în stimularea comunicării;

• Tratarea conceptului de joc didactic şi prezentarea valenţelor sale formative în dezvoltarea personalităţii copiilor preşcolari de 6/7 ani;

• Realizarea unui studiu aplicativ;

• Valorificarea experienţei dobândite de pe urma acestui studiu aplicativ.

PREZENTAREA GENERALĂ A LUCRĂRII

INTRODUCERE PARTEA I –FUNDAMENTE TEORETICE ŞI PRACTICE CAPITOLUL I-ROLUL LIMBAJULUI ÎN STIMULAREA COMUNICĂRII CAPITOLUL II- JOCUL DIDACTIC, FORMĂ DE ACTIVITATE CU LARGI VALENŢE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ

PARTEA A II-A CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂCAPITOLUL III-METODOLOGIA CERCETĂRII CAPITOLUL IV- REZULTATELE CERCETĂRIICAPITOLUL V- CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE ANEXE

Capitolul I, “Rolul limbajului în stimularea comunicării”este structurat în patru subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale, referitoare la două din conceptele-cheie ale temei lucrării, “comunicare-limbaj”, evidenţiind complexitatea acestora, cât şi interdeterminările, conexiunile dintre ele:

*comunicarea –bază a oricărei intervenţii educative;

*educatoarea, profesionist al comunicării: asertivitate, competenţe socio-comunicaţionale, unitatea mesajului transmis verbal, nonverbal, paraverbal.

* limbajul - “un instrument virtual al comunicării, un arsenal comunicativ individual, pe care copilul îl dinamizează în situaţii comunicative concrete”;

*caracteristicile şi achiziţiile de limbaj în perioada 6-8 ani, sub aspect fonetic, lexical şi gramatical;

*conexiunea între învăţământul preprimar şi primar: integrarea grupei pregătitoare, a clasei I şi a II-a în acelaşi ciclu curricular, ciclul achiziţiilor fundamentale, cu obiective majore comune: acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială;

* analiza comparativă a obiectivelor programelor pentru grupa pregătitoare şi clasa I, la educarea limbajului şi limba şi literatura română, cu accent pe evidenţierea aspectelor de continuitate/discontinuitate.

Capitolul II, “JOCUL DIDACTIC, FORMĂ DE ACTIVITATE CU LARGI VALENŢE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ “

cuprinde două subcapitole, care relevă influenţele formative ale jocului asupra dezvoltării personalităţii preşcolarilor şi aspecte psihopedagogice şi metodologice specifice jocului didactic de

educare a limbajului, la grupa pregătitoare.

Jocul didactic este mijlocul fundamental de instruire şi educare în învăţământul preşcolar pentru că: îmbină armonios atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării: “sub influenţa lui se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a copilului”, jocul având ,,rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării”;

Elementele structurale ale jocului didactic, care determină specificul acestuia în raport cu alte jocuri, sunt: conţinutul, sarcina didactică, acţiunea de joc, regulile jocului şi elementele de joc. Esenţa şi specificul jocului didactic constă în întrepătrunderea şi interacţiunea acestor componente.

Metodica organizării şi desfăşurării jocului didactic presupune: Organizarea jocului didactic; Desfăşurarea jocului didactic *introducerea în joc; *anunţarea titlului şi obiectivelor jocului ; *prezentarea şi intuirea materialului didactic; * explicarea jocului; *joc de probă; *executarea jocului; *complicarea jocului. Încheierea jocului.

CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

III. 1. Tema şi problemele de cercetare

Tema cercetării este “ Rolul jocului didactic în stimularea comunicării orale la grupa pregătitoare “.

III. 2. SCOPUL CERCETĂRII

Identificarea şi precizarea locului şi rolului jocului didactic în stimularea comunicării orale a preşcolarilor, ca formă de activitate în grădiniţă şi ca metodă de predare-învăţare-evaluare, găsirea şi evidenţierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valenţelor instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

PARTEA a II-a CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ

“Nu toţi educatorii pot să ajungă la calitatea de cercetător în sensul ştiinţific al termenului, dar o activitate de căutare a noi soluţii pentru activitatea curentă realizează orice dascăl care se

respectă”(Rodica Mariana Niculescu)

O1: evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, capacităţilor proceselor cognitive, priceperilor, deprinderilor, abilităţilor de comunicare dobândite de preşcolari până la debutul grupei pregătitoare;

O2: înregistrarea, compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele iniţiale, formative şi sumative, urmărind evidenţierea progresului realizat de preşcolari;

O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate, atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor detrminant al dezvoltării capacităţilor de comunicare la preşcolari, reflectate în progresul şi îmbunătăţirea performanţelor acestora;

O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice ulterioare.

III. 3. IPOTEZA DE LUCRU

Dacă jocul didactic este considerat activitate de bază în stimularea comunicării la grupa pregătitoare, fiind integrat şi utilizat preponderent în toate tipurile de activităţi de educare a limbajului (activităţi comune, alese, pe arii de interes şi recreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca metodă de predare-învăţare-evaluare, atunci capacităţile de comunicare ale preşcolarilor mari se formează şi se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor.

III.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Nr. copii 21

Mediul familial-grupa experimentală Dezv. fizică/Stare desănătateNivelul

economicNivelul cultural Componenţa

numericăTipul familiei

Climatul familial

Scăzut

Bun F. bun

Inferior

Mediu

Superior

1copil

2 copii

3 copii

Normală

Divorţaţi

Armonic

Conflictual

Normală

Disfuncţii

Nr. 2 12 7 4 11 6 4 15 2 19 2 18 3 21 0

% 9, 52 57, 14

33, 33

19, 04

52, 33

23, 80

19, 04

71, 42

9, 52

90, 47

9, 52

85, 71

14, 50

100

0

III. 4. DESCRIEREA GRUPELOR DE PARTICIPANŢIExperimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 1.10. 2007- 31. 05.2008. În cercetarea temei s-au utilizat două grupe: grupa experimentală-grupa pregătitoare de la G.P.N. Nr. 1 Blaj (21 copii) , iar

grupa de control -grupa pregătitoare, G.P.N. Nr. 2 (20 copii)

Nrcopii 20

Mediul familial-grupa de control Dezv. fizică/Staresănătate

Niveluleconomic

Nivelul cultural Componenţa numerică

Tipul familiei Climatul familial

Scăzut

Bun

F. bun Inferior

Mediu

Superio

1copil

2 copii

3 copii Normal

Divorţaţ

Armoni Conflict

Normal Disf

uncţii

Nr. 1 16 3 3 14 3 4 15 1 20 0 18 2 20 0

% 5 80 15 15 70 15 20 75 5 100 0 90 10 100 0

Colectivele de copii incluse în experiment provin din medii familiale cu un nivel economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al

vârstei copiilor, al nivelului de dezvoltare psiho-fizică.

Grupa experimentala

Fete 5/6 ani Fete 6/7 ani

Baieti 5/6 ani Baieti 6/7 ani

Grupa de control

Fete de 5/6 ani Fete de 6/7 ani

Baieti de 5/6 ani Baieti de 6/7 ani

Grupa experimentala

Frecv regulata fete Frecv nereg fete

Frecv regulata baieti Frecv nereg baieti

Fig. 3.1. Diagrame areolare redând structura celor două grupe, după vârstă şi sex

Grupa de control

Frecv.reg. fete Frecv. nereg. fete

Frecv. reg. baieti Frecv. nereg. baieti

Fig. 3. 2. Diagrame areolare redând frecvenţa la grădiniţă a copiilor din cele două

grupe

III. 5. METODELE ŞI INSTRUMENTELE DE CERCETARE

• Metode de colectare a datelor cercetării: metoda observaţiei, metoda experimentului psihopedagogic, metoda biografică (ancheta biografică), metoda analizei produselor activităţii copiilor, metoda testelor;

• Metode de cuantificare a datelor:

*numărarea rezultatelor, a răspunsurilor, a copiilor cu anumite rezultate, a categoriilor de dificultăţi, interpretarea calitativă prin analize variate;

* clasificarea, ordonarea, ierarhizarea rezultatelor, a copiilor, în diferite etape ale experimentului, folosind scările de evaluare;

* compararea rezultatelor copiilor din grupa experimentală, cu cele ale copiilor din grupa de

control; raportarea la sisteme de valori (standarde, etaloane);

• Metode matematico-statistice de culegere şi prelucrare a datelor: întocmirea tabelelor de rezultate (tabele analitice şi sintetice, procente), interpretarea cantitativă a constatărilor acumulate( reprezentări grafice, calcularea unor indici ).

Metoda este definită de S. Chelcea (2001) ca fiind “ modul de cercetare, sistemul de regulişi principii de cunoaştere şi transformare a realităţii obiective”.

Cercetarea a cuprins trei etape distincte:

• Etapa constatativă- (pretest)- au fost recoltate datele de start, pe bază de observaţii, probe de control, teste, conturându-se nivelul de cunoştinţe şi deprinderi, existent în momentul iniţierii experimentului, în grupa experimentală şi de control.

• Etapa experimentală –etapa fundamentală, cu caracter instructiv/ formativ, în care a fost introdusă variabila independentă/modalitatea nouă de lucru (conţinut, metode, tehnici, forme de organizare), numai la grupa experimentală.

• Etapa finală - o etapă de control, în care au fost evaluate rezultatele: datele finale au fost raportate la datele de start, pentru a testa relevanţa diferenţelor obţinute, urmărindu-se în paralel evoluţia grupei de control, pentru a se constata dacă rezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare, semnificativ superioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la ambele grupe.

III. 6 . Planul cercetării

IV.1. ETAPA CONSTATATIVĂAceastă etapă s-a desfăşurat la începutul grupei pregătitoare, în perioada 1-31 octombrie

2007, urmărindu-se determinarea nivelului cunoştinţelor de limbaj, al capacităţilor de cunoaştere şi comunicare orală ale copiilor din grupele incluse în cercetare. Etapa a constat în aplicarea a trei probe de evaluare, cu conţinut variat, sub formă de jocuri-exerciţiu, orale şi scrise, centrate pe următoarele conţinuturi:

1.gradul de cunoaştere şi operare cu elementele componente ale unor structuri gramaticale:

„propoziţia”, „cuvânul”, „silaba”, „sunetul”;

2. exprimarea gramaticală corectă;

3. nivelul vocabularului.

CAPITOLUL IV-REZULTATELE CERCETĂRII

Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 1.10. 2007- 31. 05.2008, fiind implicatedouă grupe: grupa experimentală-grupa pregătitoare de la G.P.N. Nr. 1 Blaj (21 copii) ,

iar grupa de control -grupa pregătitoare, G.P.N. Nr. 2 (20 copii)

Toate probele au precizate unitatea de conţinut, obiectivele de referinţă, operaţionale, itemii şi descriptorii de performanţă. Spre exemplificare prezentăm proba nr. 2.

PROBA DE EVALUARE NR. 2UNITATEA DE CONŢINUT: exprimarea gramaticală corectă.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi ; să formuleze propoziţii corecte, integrând cuvintele în contexte adecvate

Obiective operaţionale Conţinutul itemilor

O.1. Să asocieze cuvintele pronunţate oral cu imaginea la care se referă, sesizând diferenţa singular-plural

I.1. Arată obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!

O.2. Să formuleze propoziţii corecte, realizând intuitiv acordul între subiect şi predicat

I.2. Citeşte imaginea şi spune: ce face? ce fac?

O.3. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor, realizând acordul corect între subiect şi atributul genitival

I.3. Răspunde la întrebarea mea, asociind imaginile perechi!Încercuieşte imaginile la care ai folosit cuvântul “ale”

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Numeşte corect obiectele din imagini, asociind cuvântul adecvat formei de singular/plural; comite două greşeli în construirea cerute

Numeşte corect obiectele din imagini, asociind cuvântul adecvat formei de singular/plural; comite o greşeală în construirea formei cerute

Numeşte corect obiectele din imagini, asociind cuvântul adecvat formei de singular/plural, construind corect forma cerută

I.2. Construieşte propoziţii care redau conţinutul imaginilor, frecvent face dezacorduri (foloseşte aceeaşi formă a verbului în ambele propoziţii)

Decodifică conţinutul imaginilor, se exprimă cu mici ezitări în propoziţii, foloseşte intuitiv acordul între părţile principale şi secundare de propoziţie;

Formulează propoziţii care redau conţinutul imaginilor, foloseşte intuitiv acordul între părţile principale şi secundare de propoziţie

I.3. Construieşte correct, realizând acordul corect între subiect şi atributul genitival în 3 propoziţii

Construieşte correct, realizând acordul corect între subiect şi atributul genitival în 3 propoziţii

Construieşte correct, realizând acordul corect între subiect şi atributul genitival în 4 propoziţii

• Tab.4.1.6. Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării la proba nr.2, în etapa constatativă

CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRŢILE DE PROPOZITIE

Grupa experimentală Grupa de control

Frecvenţa Nivel de realizare %

Frecvenţa Nivel de realizare %

FOARTEBINE

4 19, 04 % 6 30 %

BINE 13 61, 90 % 10 50 %

SUFICIENT 4 19, 04 % 4 20 %

Realizarea acordului intre partile de propozitie

0

2

4

68

10

12

14

Gr exp Gr cont

FB

B

S

ETAPA CONSTATATIVA

0

2

4

6

8

10

12

14

P.E P.C C.E C.C SI.E SI.C S.E S.C

FB

B

S

Fig. 4. 1. 1. Diagramă redând rezulatele copiilor din cele două grupe, la proba de evaluare nr. 1, în etapa constatativă

GRADUL DEZVOLTARII VOCABULARULUI

0

2

4

6

8

10

12

Gr exp Gr cont

FB

B

S

Fig. 4. 1. 3. Diagramă redând rezultatele celor două grupe la proba de evaluare nr. 3, în etapa constatativă

IV. 2. ETAPA EXPERIMENTALĂÎn această etapă, a fost promovată o manieră de lucru agreabilă şi atractivă, sub semnul jocului, îmbinându-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrându-se jocurile didactice în activităţi inter şi transdisciplinare, selectându-se jocuri interesante, atractive. Din considerente de prezentare logică a demersului educaţional, în lucrare prezentăm aceste jocuri reunite tematic:Jocuri didactice pentru dezvoltarea auzului fonematic şi exersarea aparatului verbo-fonator (vezi pag. 91-101 şi Anexa 1);Jocuri didactice care vizează latura fonetică a limbajului (vezi pag. 119-124 şi Anexa 5). Exemplu:

Et.const.-experim. sumativa-PROPOZITIE, CUVANT, SILABA ,SUNET

0

2

4

6

8

10

12

14

PC PE CC CE SILC

SILE

SC SE

FB

B

S

JOCURI DIDACTICE PENTRU CULTIVAREA EXPRIMĂRII CORECTE (vezipag. 125-133)

Exemplu: jocul didactic ,,Al (a, ai, ale) cui

este (sunt)?” a fost desfăşurat cu scopul de a

forma abilitatea de folosire corectă a substantivelor în cazul genitiv .Vezi Anexa 3

Preşcolarii sunt familiarizaţi cu unele noţiuni gramaticale, fără a le defini, prin jocuri ca: ,,Eu spun una, tu spui multe’(sau invers), ,,Ieri, azi, mâine”, ,,Băiat – fată”, ,,Cine face, ce face?”, ,,Găseşte cuvintele potrivite”, ,,Lanţul însuşirilor”, „Completează ce lipseşte!”, „Lauda merelor”etc. -numărul substantivelor, timpurile verbului, genurile substantivelor, subiectul şi predicatul propoziţiei, adjectivul, pronumele.

JOCURI DIDACTICE PENTRU ACTIVIZAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI (pag. 133- 154)

„Limba este instrumentul gândirii şi cuvântul este chipul gândului” (Lucian Blaga).

Metoda descoperirii a creat contextul prin care copiii şi-au însuşit noi cuvinte descoperind, cu ajutor, câteva din tehnicile de lărgire a vocabularului :*formarea de cuvinte compuse prin tehnica analitică, ca în jocul “Ghici, din ce cuvinte sunt formate”, “Cine a venit la noi?”;*prin tehnica sintetică: “Să descoperim noi cuvinte!” sau “Să construim propoziţii!”- (“lemn”, “de”, “unt” pentru “untdelemn”);*tehnica observării situaţiei: observarea unui obiect, într-un context situaţional specific (“bulb”, “trunchi”, “petale”etc.);*tehnica inductivă: “Ce am pus în coşuleţ?”( jocuri-exerciţiu pentru fixarea unor noţiuni:“animal sălbatic”, “animal domestic”, “insectă”etc.).

OMONIMEANTONIME

IV.3. ETAPA FINALĂ

Etapa finală s-a desfăşurat în perioada 1-31 mai 2007/2008, şi a constat în aplicarea a trei probe de evaluare, pornind de la cele din etapa constatativă, dar adăugând elementele noi de conţinut transmise, precum şi un un grad sporit de dificultate.

PROBA DE EVALUARE NR. 2- UNITATEA DE CONŢINUT: Aspecte lexicale şi sintactice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE CONŢINUTUL ITEMILOR

O.1. să sesizeze dezacordul dintre unele părţi de vorbire în mod intuitiv, formulând propoziţia în mod corectExemplu:Barza stă într-un picioare.Fetiţele sare în apă.Ursuleţii mănânc frunze.Legumele este bune.Narcisele a înflorit.Ele miroase frumos.Copiii construieşte un om de zăpadă.Câinele este curajoasă.Pomul este înflorită frumos.Cartofii are gustul bun.

I.1. Am spus bine, n-am spus bine?;Ascultă propoziţia spusă de mine şi spune dacă e corectă sau nu. Spune propoziţia corectă!

O.2. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor, realizând intuitiv acordul corect între subiect şi atributul genitival

I.2. Denumeşte meseriile din imagine, materialele şi uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui este (sunt) fiecare din ele.

O.3.Să formuleze propoziţii intuind acţiunile din imagini, folosind corect acordul subiect-predicat

I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el? Ce fac ei?

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEMI

SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Sesizează şi corectează dezacordul în 5 propoziţii, formulând fiecare propoziţie în forma corectă

Sesizează şi corectează dezacordul în 7 propoziţii, formulând fiecare propoziţie în forma corectă

Sesizează şi corectează dezacordul în nouă propoziţii, formulând fiecare propoziţie în forma corectă

I.2. Denumeşte corect materialele, uneltele şi meseriile ilustrate, construieşte propoziţii realizând acordul între subiect şi atributul genitival , cu 5-6 greşeli

Denumeşte corect materialele, uneltele şi meseriile ilustrate, construieşte propoziţii realizând acordul între subiect şi atributul genitival , cu 3-4 greşeli

Denumeşte corect materialele, uneltele şi meseriile ilustrate, construieşte propoziţii realizând acordul între subiect şi atributul genitival , cu 1-2 greşeli

I.3. Formulează propoziţii, realizând corect acordul subiect-predicat , cu o greşeală

Formulează propoziţii, realizând corect acordul subiect-predicat , cu o greşeală

Formulează propoziţii, realizând acordul subiect-predicat în mod corect pentru toate propoziţiile

Grupa experimentala-etapa finala

FB B S Trim 4

Grupa de control-etapa finala

FB B S Sector 4

Diagrame areolare redând performanţele copiilor din cele două grupe în etapa finală, la proba de evaluare nr. 2

REZULTATE – ETAPA FINALĂPR.1. GR. EXP. PR.1. GR. CONTR.

FB B S Sector 4

FB B S Trim 4

PR.3. GR. EXP. PR.3. GR. CONTR.

FB B S Sector 4FB B S Sector 4

REZULTATELE CELOR DOUĂ GRUPE LA CELE TREI PROBE

ETAPA CONST. PROBA 1 ETAPA FINALĂ

ETAPA CONSTATATIVA

0

2

4

6

8

10

12

14

PROPE

CUVE

SIL E SUNE

FB

B

S

ETAPA FINALA

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

FB

B

S

ETAPA CONSTATATIVA

GR EXP

GR CONT

Sector 3

Sector 4

ETAPA FINALA

GR EXP

GR CONT

Sector 3

Sector 4

PROBA 2

ETAPA CONSTATATIVA

GR EXP GR CONT Sector 3 Sector 4

ETAPA FINALA

GR EXP GR CONT Sector 3 Sector 4

PROBA 3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

P1 P2 P3

FB

B

S

0

10

20

30

40

50

60

P1 P2 P3

Grupa de control

FB

B

S

Tab. 4.1.24. Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa finală, la cele două grupe

FRECV. ETAPA FINALĂ

Grupa experimentală Grupa de control

Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 1 Proba 2 Proba 3

FB 71, 42 % 61, 90 % 68, 09% 50% 40% 45 %

B 28, 57% 38, 09 % 33,33% 45% 60% 50%

S - - - 5% - 5%

Histograme redând rezultatele celor două grupe la probele de evaluare din etapa finală, exprimate în procente.

Histograme redând rezultatele grupei experimentale la probele de evaluare

din etapa constatativă şi finală, exprimate în procente.

0

20

40

60

80

P1 P2 P3

Etapa constatativa

FB B S

0

20

40

60

80

P1 P2 P3

Etapa finala

FB B S

FRECV.

GRUPA EXPERIMENTALĂ

ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ

Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 1 Proba 2 Proba 3

FB 9, 54 % 19, 04 % 42, 85 % 71, 42% 61, 90% 68, 09 %

B 68, 09 % 61, 90 % 47, 61 % 28, 57% 38, 09 % 33, 33%

S 23, 80 % 11. 04 % 9, 52 % - - -

Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa constatativă şi etapa finală, la grupa experimentală.

CAPITOLUL VCONCLUZII ŞI PROPUNERI

În urma experimentului desfăşurat s-au desprins mai multe concluzii: deşi posibilităţile intelectuale ale grupei de control nu au fost cu nimic mai prejos decât ale grupei experimentale, elementul care a dus la rezultate diferite a fost jocul didactic.

Obiectivele cercetării au fost realizate. Ipoteza conform căreia dacă jocul didactic este integrat şi utilizat preponderent în toate tipurile de activităţi de educare a limbajului (activităţi comune, alese, pe arii de interes şi recreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca metodă de predare-învăţare-evaluare, capacităţile de comunicare ale preşcolarilor mari se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor, a fost pe deplin confirmată.

La grupa experimentală limbajul copiilor a înregistrat modificări cantitative şi calitative însemnate, atât în ceea ce priveşte latura instructivă, cât şi cea formativă.

Propuneri:* sintetizarea celor mai interesante numărători, poezii-rimate, ghicitori-antonime, poezioare folosite pentru exersarea diverselor sunete etc., utilizate pe parcursul acestui studiu şi realizarea unei miniculegeri, adresată colegelor, părinţilor, pentru „biblioteca grupei” şi „minibiblioteca” copiilor.•publicarea ritmică în revista grădiniţei a celor mai interesante probe de evaluare, jocuri didactice aplicate.

Anexele lucrării : 1: Program de exerciţii pentru exersarea aparatului verbo-fonator;2: Proiect didactic “ În lumea poveştilor”;3: Proiect didactic “ Să mâncăm sănătos!”;4: Miniculegere “Cuvinte prinse-n rime, pentru copii isteţi catine!”5: “Metodele active, catalizator al comunicării orale”-prezentarea unor metode activ-participative utilizate în experiment.

Motto: ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i invăţăm cum să se adapteze “ . (Maria Montessori)