80221686 prezentare licenta c
DESCRIPTION
usamvTRANSCRIPT
Scopul cercetărilor a fost obţinerea unor biofungicide pe bază de microorganisme utile în combaterea biologică a fungilor fitopatogeni din genurile Botrytis şi Penicillium care produc boli diferitelor plante de cultură şi depreciază calitatea produselor agroalimentare. Pentru realizarea scopului propus s-au avut în vedere următoarele obiective majore:
Izolarea şi identificarea fungilor fitopatogeni din genurile Botrytis şi Penicillium;
Stabilirea potenţialului antifungic şi a spectrului de acţiune al tulpinilor de microorganisme;
Obţinerea biofungicidelor;
Testarea in vitro şi in vivo a biofungicidelor.
TULPINILE DE FUNGI FILAMENTOŞI UTILIZATE ÎN EXPERIMENTE
Nr.crt.
Tulpina Notaţia de
lab.Povenienţa
1. Botrytis cinerea F37Colectia de culturi a Laboratorului de Microbiologie
U.S.A.M.V. Bucuresti, F.I.F.I.M. (căpşuni)
2. Botrytis cinerea F38 I.C.D.P.P. DR. LILIANA ŞTEFAN (căpşuni)
3. Botrytis cinerea F39 I.C.D.P.P. DR. LILIANA ŞTEFAN (struguri)
4. Botrytis cinerea F47 I.C.D.P.P. DR. LILIANA ŞTEFAN (mere)
5. Penicillium sp. F40Colectia de culturi a Laboratorului de Microbiologie
U.S.A.M.V. Bucuresti, F.I.F.I.M. (mandarine)
6. Penicillium sp. F42Colectia de culturi a Laboratorului de Microbiologie
U.S.A.M.V. Bucuresti, F.I.F.I.M. (castraveţi)
7. Penicillium sp. F43Colectia de culturi a Laboratorului de Microbiologie
U.S.A.M.V. Bucuresti, F.I.F.I.M. (portocale)
8. Penicillium sp. F45Colectia de culturi a Laboratorului de Microbiologie
U.S.A.M.V. Bucuresti, F.I.F.I.M. (lămâi)
9. Penicillium sp. F46Colectia de culturi a Laboratorului de Microbiologie
U.S.A.M.V. Bucuresti, F.I.F.I.M. (lămâi)
Fig. 1
Atac de Botrytis cinerea
pe căpşuni
Fig. 2
Caise infectate cu
Monilinia laxa, M. fructigena,
Penicillium sp., Rhizopus sp.
Fig. 3
Mandarină infectată
cu Penicillium italicum
Fig. 4
Portocală infectată cu
Penicillium digitatum
Fig. 5
Lămâie infectată cu
Penicillium italicum
Fig. 6
Botrytis cinerea
(400 x)
Fig. 7
Penicillium digitatum
(400 x)
Fig. 8
Penicillium expansum
(400 x)
Fig. 9
Penicillium italicum
(400 x)
Nr. Crt.
Microorganisme Notaţia de
laboratorProvenienţa
1. Saccharomyces cerevisiae L2 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
2. Saccharomyces cerevisiae var. ellipsiodeus L8 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
3. Saccharomyces chevalieri L9 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
4. Saccharomyces cerevisiae L12 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
5. Saccharomyces florentinus L13 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
6. Pichia membranaefaciens L16 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
7. Kloeckera apiculata L17 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
8. Saccharomyces sp. L18 U.S.A.M.V.-Bucureşti, Conf.dr.Mirela Burcea
9. Candida glabrata L20 (182) I.C.C.F.-Bucureşti
10. Candida tropicalis L21 I.C.C.F.-Bucureşti
11. Candida guilliermondii L24 I.C.C.F.-Bucureşti
12. Candida sp. L25 I.C.C.F.-Bucureşti
13. Candida guilliermondii L26 I.C.C.F.-Bucureşti
14. Saccharomyces sp. L27 Izolate proprii (portocală)
15. Metschnikowia pulcherrima L28 (SG2) Izolate proprii (bace de struguri)
16. Metschnikowia pulcherrima L29 (SG1) Izolate proprii (bace de struguri)
17. Saccharomyces chevalieri L30 (Sch) I.C.D.P.P.-Bucureşti,Ing.dr. Liliana Aurora Ştefan
18. S. cerevisiae 17/17Lab. de Genetică al Fac. de Biologie
Prof. dr. Tatiana Vassu19. S. cerevisiae 9744C Prof. dr. Tatiana Vassu20. S. cerevisiae 10701C Prof. dr. Tatiana Vassu21. S. cerevisiae SMR4 Prof. dr. Tatiana Vassu
Fig. 10
Metschnikowia pulcherrima
L28 (400 x):
Celule vegetative şi ască cu ascospor
Fig. 11
Metschnikowia pulcherrima
L29 (400 x)
Celule vegetative şi ască cu ascospor
Fig. 12
Fermentarea glucidelor:
glucoză, sucroză, maltoză, trehaloză, lactoză
Fig. 13
Dezvoltarea la 4 grade Celsius
Fig. 14
YNB fără sursă de carbon
Fig. 15
YNB cu sucroză
Fig. 16
YNB cu glicerol
Fig. 17
YNB cu
galactoză
Fig. 18
YNB cu
manitol
Fig. 19
YNB cu
celobioză
Mediul Saccharomyces chevalieri L30
Saccharomyces chevalieri L9
L28 L29Saccharomyces cerevisiae 208
Pichia anomala
L33
YNB fără glucide - - - - - -
YNB cu sucroză + + + + + +
YNB cu glicerol + + + + - -
YNB cu galactoză
+ + + + + +
YNB cu manitol + + + + + +
YNB cu celobioză
- + + + - -
YNB cu amidon + + - - + -
YNB cu trehaloză
- - + + - -
Acetat de potasiu
+ + + + + +
Fig. 20
Rezultatele testului Auxacolor 2:
Tulpina L28
Fig. 21
Rezultatele testului Auxacolor 2:
Tulpina L29
Tulpina Martor GLU MAL SAC GAL LAC RAF INO
L28 - + + + + - - -
L29 - + + + + - - -
Tulpina CEL TRE ADO MEL XYL ARA HEXPOX/PRO
L28 + + + + - - + +
L29 + + + + - - + +
Glu= glucoză, Mal= maltoză, Sac= zaharoză, Gal= galactoză, Lac= lactoză, Raf= rafinoză, Ino= inozitol, Cel= celobioză, Tre= trehaloză, Ado= adonitol, Mel= melezitoză, Xyl= xiloză, Ara= arabinoză, Hex= N-acetil-galactozaminidaza (hexozaminidaza), Pox= fenoloxidaza, Pro= prolin-arilamidaza.
Fig. 22
1 zi (faţă; verso)
Fig. 23
5 zi (faţă; verso)
Fig. 24
10 zi (faţă; verso)
Fig. 25
25 zi (faţă; verso)
Fig. 26
30 zi (faţă; verso)
i)
Nr. crt.
Tulpini de levuriTulpini fungice – Penicillium sp.
F40 F42 F43 F45 F46
1. Saccharomyces cerevisiae (L2) ++ ++ ++ ++ ++
2. S. cerevisiae var. ellipsoideus (L8) ++ ++ ++ ++ ++
3. S. chevalieri (F9) ++ ++ ++ ++ ++
4. S. cerevisiae (L12) ++ ++ ++ ++ ++
5. S.florentinus (L13) - - - - -
6. Pichia membranaefaciens (L16) - - - - -
7. Kloekera apiculata (L17) - - - - -
8. Saccharomyces sp.(Ll8) ++ ++ ++ ++ ++
9. Candida glabrata (L20) + + + + +
10. C. tropicalis (L21) - - - - -
11. C. guilliermondii (L24) - - - - -
12. Candida sp. (L25) - - - - -
13. C. guilliermondii (L26) + + + + +
14. Saccharomyces sp. (L27) - - - - -
15. Metschnikowia pulcherrima (L28) ++++ ++++ ++++ ++++ ++++
16. Metschnikowia pulcherrima (L29) ++++ ++++ ++++ ++++ ++++
17. S. chevalieri (L30) ++ ++ ++ ++ ++
-= nu inhibă deloc; + = inhibă foarte puţin; ++ = inhibă moderat; +++ = inhibă bine; ++++ = inhibă foarte bine
L2
L9
L1
3
L1
7
L2
0
L2
4
L2
6
L2
8
L3
0
F40
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4P
ropr
ieta
ti an
tifun
gice
Tulpinile de levuri testate
F40
F42
F43
F45
F46
Fig. 27 Interacţia dintre diferite tulpinide levuri şi fungii filamentoşi de depozit din genul Penicillium sp.
Nr.crt.
Levuri anta
goniste
Diametrul (mm) coloniilor de Penicillium sp. (10 zile)
E(%)F40 F42 F43 F45 F46 M
1. L2 36 35 36 35 36 60 40,6
2. L8 36 34 35 34 37 60 41,3
3. L9 33 34 37 35 36 60 41,6
4. L12 36 37 35 37 36 60 39,6
5. L18 34 35 36 34 35 60 42
6. L20 46 50 48 48 50 60 19,3
7. L26 50 47 46 50 49 60 20,3
8. L28 12 11 10 12 11 60 81,3
9. L29 10 12 12 10 11 60 82
10. L30 36 34 35 35 36 60 41,3
În privinţa stabilirii eficacităţii in vitro a microorganismelor antagoniste asupra tulpinilor de fungi fitopatogeni s-a folosit formula:
E (%) = ( martor - interacţiune)/ martor x 100
unde: E(%)= eficacitatea (%) martor = diametrul coloniilor martor (mm) interacţiune = diametrul coloniei patogenului
în urma interacţiunii cu antagonistul (mm).
L2 L8 L9 L12 L18 L20 L26 L28 L29 L30
Fungi de depozit
0102030405060
7080
90
Efi
caci
tate
a (%
)
Fungi de depozit
Fig. 28 Eficacitatea tulpinilor de levuri antagoniste
Pentru ca o tulpină de levuri să fie încadrată în categoria agenţilor biologici de combatere, aceasta trebuie să întrunească o serie de condiţii şi anume:
să producă sursa de inocul în cantitate mare;
să supravieţuiască în condiţii de mediu extern;
să fie tolerantă faţă de alţi antagonisti;
să germineze şi să crească rapid pentru ocuparea substratului organic;
să producă substanţe eficace şi stabile chiar dacă se cultivă pe un substrat mai sarac pe care
creşterea este foarte slabă;
să nu afecteze planta prin acţiunea substanţelor produse;
să aibă valorile optime ale temperaturii, pH-ului şi umidităţii diferite de cele ale patogenului;
Biomasa de levuri obţinută pe diferite medii de creştere, după 48 şi 72 ore de la cultivare
Mediul de culturăBiomasa g/l
48 ore 72 oremediul cu decoct de porumb 15,4 15,8
mediul Weindling 12,1 12,3mediul Czapek 0,1 0,2
mediul malţ-agar 10,7 10,8mediul YM Agar 20,8 22,6mediul YM Lichid 22,2 30,4
mediul cu ape glicerinoase din uleiuri vegetale (25%; 50%; 100%)
28,1 33,8
mediul cu ape glicerinoase din grăsime tehnică (25%; 50%; 100%)
28,0 33,8
Randamentele în biomasă ale diferitelor variante experimentale testate
VariantaExperimentală
Biomasa umedă*
levuri (g/l)Biomasa uscată*
levuri (g/l)
Flacoane Erlenmeyer (0,5) 29,92 ± 1,64 7,75 ± 0,74
Bioreactor 3 litri (5 l) 30,15 ± 2,21 7,84 ± 0,93
Bioreactor 15 litri (25 l) 29,64 ± 2,26 7,56 ± 0,87
*media a cel puţin trei determinări
Influenţa temperaturii asupra creşterii levurilor pe mediu lichid, aerat şi agitat
Temperatura (oC) Biomasa umedă* (g/l) Biomasa uscată* (g/l)
25 21,17± 0.84 4,62±0,57
28 28,72 ± 1,66 6,67 ± 0,61
30 24,47 ± 1,04 5,74 ± 0,69
* media a cel puţin trei determinări
Efectul ratei de aerare asupra randamentului de biosinteză în biomasa de levuri
Rata de aerare(l aer/l mediu/min)
Biomasaumedă* (g/l)
Biomasauscată* (g/l)
0,50 10,23 ± 1,37 3,42 ± 0,42
0,75 11,35 ± 1,08 3,94 ± 0,37
1,00 12,41 ± 1,67 4,42 ± 0,54
1,25 12,67 ± 1,22 4,58 ± 0,48
1,50 11,88 ± 1,16 3,87 ± 0,35
* media a cel puţin trei determinări
Ingredient Părţi
Biomasă 1,0
Alcool polivinilic 0,2
Carboximetilceluloză sodică 0,2
Lecitină 0,2
Dispersil 0,2
Acid citric 0,2
Dextroză 1,5
Celuloză 0,3
Caracteristicile biopreparatelor realizate la scară pilot cu biomasă uscată în prezenţă de antioxidanţi şi
formulat ca pulbere umectabilă
Nr. crt.
Varianta experimentală
Număr levuri viabile (ufc/g)
Suspenda-bilitate (%)
Umectabi-litate (min)
Azot aminic (%)
1.staţie pilot iniţial (imediat după amestecare)
1,22x108 93 <1 4,3
2.staţie pilot 30 zile de
la producere1,20x108 94 <1 4,5
3.staţie pilot 60 zile de
la producere1,17x108 93 <1 4,6
4.biopreparat realizat la
nivel de laborator1,7x108 92 <1 4,7
Suspendabilitate = 5-(m2-m1)/5*111în care:
m1 - masa (tara) capsulei de cântărire;m2 - masa capsulei şi a suspensiei adăugate;
5 - masa de produs luată iniţial în lucru
Nr. crt. Caracteristici Metoda de analiză Condiţii de admisibilitate
1.1. Conţinut ingredient activ Tehnică originală Min. 25% din masa totală
1.2. Impurităţi Tehnică originală Max.2% din conţinutul pct.1.1.
1.3. Umiditate SR ISO 760:1994 Max.5% din masa totală
1.4. Suspendabilitate CIPAC MT 15.1. Min. 90%, în apă dură AOAC
1.5. Spumă persistentă CIPAC MT 42.2. Max. 3 ml după un minut
1.6. Umectabilitate CIPAC Completă - 1 min, fără agitare
1.7. Reziduu pe sită CIPAC MT 59.1. Max. 2% pe sită test de 75 m
1.8.Stabilitate la păstrare la
temperatura camereiCIPAC MT 46.1.
1 an de zile, în locuri ferite de temperaturi, umiditate şi lumină
excesive
1.9. pH-ul suspensiei CIPAC MT 59.1. 7,0 0,5 pH
1.10. Caracteristici microbiologice
1.10.1 Număr total de bacterii Metodă originală Max. 104 ufc/g produs
1.10.2Microorganisme
fitopatogeneMetodă originală Lipsă
Prevenirea atacului produs de Botrytis cinerea prin mijloace biologice în plantaţ.ia de căpşun S.C.D.P. Bucureşti
Varianta
Concentraţia
spori/ml%
Soiul
Favette Hood Cardinal Pandora
GA% E% GA% E% GA% E% GA% E%
Biofungicid (suspensie levuri L28)
2 x 106 3,6 81,0 4,2 82,2 5,1 76,8 6,9 85,3
6 x 106 3,1 83,7 3,4 85,6 4,7 78,6 6,5 86,1
Biofungicid (suspensie levuri L29)
2 x 106 4,1 78,4 4,9 79,2 8,3 62,3 13,7 69,5
6 x 106 3,9 79,5 4,5 80,9 4,6 79,1 7,1 84,9
Biofungicid (suspensie levuri L30)
2 x 106 3,8 80,0 5,3 77,5 6,8 69,1 12,8 72,8
6 x 106 3,3 82,6 2,6 88,5 5,9 73,1 10,2 78,3
Biofungicid (suspensie levuri L28
şi L29)
2 x 106 2,9 84,7 3,1 86,9 3,1 85,9 8,2 82,5
6 x 106 2,5 86,8 2,3 90,2 2,4 89,1 6,5 86,2
Topsin M70 0,07 2,4 89,1 2,1 91,1 1,4 93,6 2,3 95,7
Plante netratate - 19,0 - 23,6 - 22,0 - 47,0 -
DL 5% = 0,9 1,6 2,3 3,1
DL 1% = 1,2 2,3 3,2 4,2
DL 0,5% = 1,6 3,5 4,3 5,7
*suspensiile de drojdii aplicate în câmp au fost îmbogăţite cu 1% glucoză
Experienţele care au vizat demonstrarea eficacităţii biofungicidelor obţinute pe baza tulpinilor de levuri antagoniste faţă de putregaiul cenuşiu al căpşunului produs de Botrytis cinerea şi monilioza caiselor produsă de Monilinia fructigena, M. Laxa au fost efectuate pe fructe care au fost recoltate din câmpul experimental al Staţiunii de Cercetări Pomicole Băneasa Bucureşti :
căpşun - soiurile Favette, Cardinal, Hood, Pandora şi hibridul H 91-2-72;
caise - soiul Dacia.
Variantele experimentale au fost:
fructe netratate sănătoase;
fructe tratate cu biofungicide obţinute pe baza levurilor antagoniste L28, L29, L28+L29 în
concentraţie de 2 x 106 spori/ml, comparativ cu varinatele V1, V2 şi V3;
V1 a fost varianta stropită cu apă distilată (martor);
V2 - varianta stropită cu Topsin;
V3 - varianta stropită cu suspensie de levuri
Fig. 29
Fructe tratate depozitate
Fig. 30
Fructe netratate depozitate
48 ore
Fig. 31
Fructe tratate depozitate
10 zile
Fig. 32
Caise netratate depozitate la 4 ºC după 7 zile
Fig. 33
Caise tratate după depozitare la 4 ºC 20 de zile
Rezultatele experimentelor realizate ne-au permis enunţarea mai multor concluzii generale.
testele auxanografice şi kitul Auxacolor2 au relevat faptul că tulpinile L28 şi L29 pot creşte pe glucoză, galactoză, sucroză, maltoză, trehaloză, glicerol, manitol, citrat, celobioză, adonitol, melezitoză şi nu pot creşte lactoză, rafinoză amidon rafinoză, abinoză, au activitate N-acetil-galactozaminidazică (hexozaminidazică), fenoloxidazică şi prolin-arilamidazică;
testele de fermentaţie au evidenţiat doar fermentarea glucozei şi cresc slab la concentraţii mari de glucoză;
tulpinile L28 şi L29 cresc în intervalul de temperatură 4oC-30oC, sunt sensibile la cicloheximidă;
tulpinile de levuri L28 şi L29 aparţin speciei Metschnikowia pulcherrima, iar pigmentul este pulcherrimin;
Rezultatele experienţelor realizate în capitolul de antagonism microbian permit formularea următoarelor concluzii:
evaluarea antagonismului levuri-fungi filamentoşi de depozit a evidenţiat faptul că tulpinile de levuri izolate de pe bace de struguri L28, L29 au manifestat un efect antifungic puternic faţă de fungii de depozit din genul Penicillium sp. şi Botrytis cinerea;
sporularea fungilor din genul Penicillium sp. a fost inhibată în timpul interacţiunii cu levurile;
capacitatea tulpinilor de levuri L28 şi L29 de-a inhiba creşterea şi dezvoltarea fungilor fitopatogeni de depozit a fost mai mare pe mediile complexe decât pe mediile minimale;
Experimentele realizate în capitolul de tehnologie de obţinere a biofungicidelor ne permit formularea următoarelor concluzii:
mediul cel mai favorabil selectat pentru obţinerea de biomasă este mediul cu ape glicerinoase;
randamentele de biomasă ale mediului folosit se păstrează în cazul ridicării la scară, în bioreactoare de mici dimensiuni cu mediu lichid, aerat şi agitat;
rata de aerare superioară nu fa vorizează în mod semnificativ acumularea de biomasă în mediile lichide utilizate, rata de aerare optimă determinată fiind cuprinsă între 0,75 şi 1,25 l aer/l mediu/min;
studiul de viabilitate a arătat că bioprodusele obţinute sunt stabile un an în locuri ferite de temperaturi, umiditate şi lumină excesive;
biofungicidele realizate cu biomasă de levuri tulpinile L28, L29 şi L28+L29, închisă în gel de alginat de calciu, uscată în curent de aer şi condiţionată ca pulbere umectabilă, prezintă o stabilitate bună în condiţiile testului de stabilitate efectuat;
biofungicidele destinate tratamentelor în timpul vegetaţiei sau în depozit, condiţionate ca pulbere umectabilă s-au realizat prin amestecarea biomasei uscate (1 parte), alcool polivinilic (0,2 părţi), carboximetilceluloză sodică (0,2 părţi), lecitină (0,2 părţi), dispersil (0,2 părţi), acid citric (0,2 părţi), dextroză (1,5 părţi), celuloză microcristalină 0,3 părţi);
biopreparatele obţinute pe baza tulpinilor de levuri Metschnikowia pulcherrima L28, L29 şi L28+L29 au fost condiţionate sub formă de pulbere umectabilă în două formulări: F1 = 2x106 CFU/ml şi F2 = 6x106 CFU/ml.
Analiza şi interpretarea rezultatelor experimentelor realizate în capitolul de testare in vitro şi in vivo în condiţii de câmp a biofungicidelor ne permit să formulăm următoarele concluzii:
în vederea prevenirii atacului de putregai cenuşiu, produs de ciuperca Botrytis cinerea, în câmpul experimental de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Bucureşti s-au aplicat biofungicide pe bază de suspensii de levuri antagoniste la căpşun, utilizând: tulpina L28 Metschnikowia pulcherrima, tulpina L29 Metschnikowia pulcherrima şi amestecul de tulpini L28 şi L29;
în experimentare s-au utilizat 2 concentraţii de bioprodus: 2 x 106 spori/ ml şi 6 x 106 spori/ ml;
biofungicidul obţinut pe baza tulpinii L28 Metschnikowia pulcherrima, a înregistrat cea mai ridicată eficacitate pentru soiul cu coacere târzie Pandora E = 85,3% (pentru concentraţia de 2 x 106 spori/ ml), respectiv E = 86,1% (pentru concentraţia de 6 x 106 spori/ ml);
biofungicidul obţinut pe baza tulpinii L29 Metschnikowia pulcherrima a prezentat eficacităţi mai mici, comparativ cu tulpina L28, valoarea maximă obţinută E = 79,2% (pentru concentraţia de 2 x 106 spori/ ml) şi respectiv E = 84,9% (pentru concentraţia de 6 x 106 spori/ ml);
biofungicidul obţinut pe baza amestecului de levuri L28 şi L29 (tulpini de Metschnikowia pulcherrima) a înregistrat cele mai ridicate eficacităţi în controlul patogenului Botrytis cinerea E= 86,8 - 90,2%, atunci când s-a utilizat o concentraţie în spori de 6 x 106 spori/ ml;
s-a constatat efectul de sinergism dintre tulpinile L28 şi L29 ale speciei Metschnikowia pulcherrima, eficacităţile obţinute în amestec depăşindu-le pe cele obţinute atunci când tulpinile au fost utilizate separat;
ciuperca Botrytis cinerea – agentul etiologic al putregaiului cenuşiu a fost analizată în condiţii de câmp, ca o etapă premergătoare studiilor în condiţii de depozitare a fructelor, deoarece reprezintă patogenul care produce pierderi importante cantitative şi calitative de producţie prin alterări ale fructelor atât în perioada de vegetaţie, cât şi în special la fructele păstrate şi comercializate fără refrigerare.
tratamentele antifungice (cu suspensiile de levuri) nu afectează în mod negativ calitatea fructelor de căpşun, parametrii fizico-chimice ai fructelor depinzând de soi.
Rezultatele obţinute în experimentele in vivo realizate pentru testarea biofungicidelor în condiţii de depozitare ne permit formularea următoarelor concluzii:
tratamentele biologice au vizat combaterea fungilor fitopatogeni de depozit, care determină deprecierea calitativă şi cantitativă a fructelor de căpşun: Botrytis cinerea, Penicillium expansum şi Rhizopus stolonifer;
fructele de căpşun încadrate în grupa excesiv de perisabile netratate postrecoltare s-au depreciat cantitativ şi calitativ după 48 ore de păstrare la temperatura de 4ºC;
tratamentele postrecoltare cu biofungicide pe bază de levuri (tulpinile Metschnikowia pulcherrima L28, L29, L28+L29 şi Saccharomyces chevalieri L30) au permis ca durata perioadei de depozitare la 4oC să fie de cel puţin 10 zile în condiţii optime de calitate a fructelor;
eficacitatea medie în controlul biologic postrecoltare a fost de 95 % fructe sănătoase, după 10 zile, comparativ cu varianta netratată la care gradul de depreciere a fructelor a fost de 60 % după 2 zile de depozitare;
la caise tratamentele biologice au vizat combaterea fungilor fitopatogeni de depozit, care determină deprecierea calitativă şi cantitativă a acestora: Monilinia fructigena, Botrytis cinerea, Penicillium expansum, Rhizopus stolonifer, Alternaria alternata;
eficacitatea medie în controlul biologic postrecoltare cu biofungicide pe bază de levuri (tulpinile Metschnikowia pulcherrima L28, L29, L28+L29 şi Saccharomyces chevalieri L30) a fost de 100% fructe sănătoase, după 20 zile de depozitare la 4ºC, comparativ cu fructele de caise netratate la care gradul de depreciere a fost de 80% după 7 zile de depozitare în aceleaşi condiţii;
după o depozitate de 20 zile, fructele de caise tratate cu suspensii de drojdii (Metschnikowia pulcherrima şi Saccharomyces chevalieri), nu au prezentat modificări ale caracteristicilor de calitate (miros, gust şi culoare);
tratamentele efectuate după recoltare fructelor de căpşun şi caise nu influenţează negativ evoluţia parametrilor fizico-chimici ai calităţii acestora.