INFLUENŢA NEGATIVĂ A TELEVIZIUNII

ASUPRA ADOLESCENŢILOR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Prof. univ. dr. MĂRIOARA LUDUŞAN

ABSOLVENT: HERŢEG ALEXANDRA DANIELA

Structura lucrării

Prin prezenta lucrare, am urmărit identificarea şi

evidenţierea efectelor negative asupra adolescenţilor ce

apar ca urmare a expunerii îndelungate a acestora în

faţa micului ecran.

Cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii

teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei

practice ultimele două.

Structura capitolelor lucrării este redată succint

în cele ce urmează.

În capitolul întâi am prezentat diverse definiţii ale

conceptelor de mass-media şi televiziune, istoricul televiziunii în

România şi funcţiile televiziunii.

Capitolul doi include legislaţia privind protecţia

minorilor faţă de consecinţele negative ale televiziunii.

În capitolul trei am reliefat modul în care influenţează

petrecerea unui număr semnificativ de ore comportamentul şi

atitudinile adolescenţilor.

Partea practică a lucrării, ce cuprinde capitolul

patru şi cinci prezintă cercetarea realizată în vederea

cunoaşterii modului în care sunt afectaţi elevii Colegiului

Naţional “David Prodan”, din oraşul Cugir, care dedică

televizorului un număr mare de ore, şi dimensiunea directiv-

acţională, de intervenţie.

Partea I

Televiziunea desemnează o tehnică a transmiterii de la

distanţă a imaginilor unor obiecte ( în mişcare), sunetelor,

mesajelor pe calea undelor vizuale; care apar şi dispar cu mare

rapiditate şi care nu pot fi ordonate de către cei care le primesc,

receptorul nu poate opri, încetini sau grăbi circuitul acestor

informaţii şi imagini, nu poate reveni asupra unui material deja

transmis, nu poate crea un „program” propriu, diferit de cel al

fluxului originar.

Efectele negative ale consumului televizual excesiv

asupra adolescenţilor sunt:

stări de oboseală şi de nervozitate

stimularea agresiunii şi activarea gândurilor şi

comportamentelor agresive

dependenţa de televiziune

comunicare precară cu familia

incapacităţi de învăţare

predispunerea de a imita aspectele şi comportamentele

difuzate în programele de televiziune

abuz de alcool şi tutun

intensificarea vieţii sociale

Partea a II - a

METODOLOGIA INVESTIGAŢIEIProblema cercetată: cercetarea şi-a propus să

investigheze

impactul expunerii îndelungate în faţa micului ecran a tinerilor

punând accentul pe efectele negative generate de mesajele şi

programele televizate.

Scopul cercetării a constat în evidenţierea modului în

care copiii sunt afectaţi de urmărirea îndelungată a

programelor şi emisiunilor televizualului şi propunerea unor

măsuri de formare a unor deprinderi referitoare la utilizarea

televiziunii în beneficiul adolescenţilor, cum aceştia pot fi

educaţi in spiritul valorificării raţionale a programelor si

mesajelor difuzate prin intermediul televizorului.

Obiectivele urmărite :

Să determine motivele care stau la baza utilizării

îndelungate a televizorului

Să determine efectele exercitate de TV asupra elevilor

cuprinşi în eşantion;

Să elaboreze un model de intervenţie, în vederea unei

educaţii sănătoase sau a recuperării „ handicapului „ produs

tinerilor de cultura TV. Metode de cercetare :

Ancheta prin chestionar

Interviul

PRELUCRAREA ŞI ANALIZA DATELORRezultatele cercetării sunt reprezentative pentru populaţia

şcolară din cadrul Colegiului Naţional „David Prodan” din oraşul Cugir,

judeţul Alba.

În urma analizei la întrebarea 1” Cât de des te uiţi zilnic la

televizor?” reiese că cea mai mare parte a elevilor chestionaţi urmăresc

emisiunile TV trei-patru ore zilnic.

După media răspunsurilor la întrebarea numărul 2 „ Ce emisiuni

urmăreşti de obicei la televizor”? ordinea preferinţelor ar fi următoarea:

divertisment, emisiuni culturale, filme, emisiuni muzicale.

Analizând răspunsurile la întrebarea 3: „Cât de importantă este

televiziunea în viaţa ta?, se poate constata că pentru majoritatea

elevilor televiziunea este importantă şi foarte importantă în viaţa lor.

Fig.1. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.50

5

10

15

20

25

30

35

1

1

11

divertisment emisiuni culturale

filme emisiuni muzi-cale

Fig.3. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 3

Fig.2 Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 2

Examinând răspunsurile la întrebarea numărul 4: “De ce te uiţi

de obicei la televizor?” se detaşează următoare ierarhie a nevoilor

care determină consumul tv: nevoia de divertisment, nevoia de a fi

informat asupra actualităţii, nevoia de a-şi umple timpul, consumul

televizual ca obişnuinţă – ca ritual sau automatism -, ceea ce

sugerează un anumit grad de dependenţă.

La întrebarea numărul 5 „După părerea ta filmele tv conţin

scene de violenţă”? un număr egal de respondenţi au considerat că

violenţa din filme este prea multă sau cât trebuie. Doar câţiva elevi

sunt de părere că violenţa este prea puţină.

În ceea ce priveşte întrebarea 6 referitoare la evaluarea

percepţiei asupra violenţei ficţionale în emisiunile de ştiri, „După

părerea ta ştirile conţin violenţă”?, majoritatea subiecţilor crede că

violenţa în cadrul ştirilor este suprareprezentată.

Fig.4. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 4

Fig.5. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 5

Fig.6. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 6

Prin întrebarea numărul 7 „ În ce fel te simţi influenţat de

scenele de violenţă pe care le vezi la tv?” s-a urmărit identificarea

percepţiei pe care o au adolescenţii privind influenţa acestei violenţe

asupra lor.

În ceea ce priveşte efectele televiziunii asupra activităţii

şcolare a elevilor, examinate prin intrebarea 8 putem vedea că

autopercepţia elevilor este una negativă, cea mai mare parte dintre ei

considerând că televiziunea are efecte mai mult negative decât

pozitive asupra pregătirii lor şcolare.

La întrebarea 9 „Se întâmplă ca profesorii voştri să vă

recomande emisiuni de la televizor pe care să le urmăriţi?” cei mai

mulţi tineri au răspuns negativ, ceea ce înseamnă că în şcoală se

acordă o importanţă scăzută pregătirii elevilor pentru receptarea şi

interpretarea mesajelor televiziunii.

Fig.7. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 7

Fig.8. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 8

Fig.9. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 9

Potrivit întrebării 10 „Crezi că privitul la televizor te poate

afecta?” cea mai mare parte dintre elevi consideră că petrecerea

timpului în faţa televizorului îi poate afecta. Prin urmare, se poate

constata că tinerii au o bună percepţie asupra realităţii televizualului.

Întrebarea 11 urmăreşte să afle tocmai aceste percepţii ale

elevilor cu privire la consecinţele televizionării.

Fig.11.Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 11Fig.10.Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 10

MODALITĂŢI DE INTERVENŢIEScopul: Dovedită fiind influenţa mai mult negativă decât

pozitivă a expunerii adolescenţilor la programele şi emisiunile TV

proiectul de intervenţie îşi propune să asigure suport informaţional şi

educativ prin oferirea de servicii specializate de asistenţă psiho-socială,

focalizate pe dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza în mod raţional

televizorul.

Obiective:

însuşirea şi dezvoltarea unor deprinderi de utilizare corectă a

televiziunii (în scopul informării şi asimilării de noi cunoştiinţe);

însuşirea unor deprinderi de organizare şi planificare a timpului

liber;

întărirea relaţiilor interpersonale

Servicii:

serviciul de educaţie formală în vederea valorificării televiziunii

ca sursă de educare;

serviciul de întărire a relaţiilor interpersonale şi de dezvoltare a

unor deprinderi de relaţionare;

serviciul de formare a deprinderilor pentru planificarea şi

organizarea timpului.

Activităţi:

activităţi practice pentru valorificarea televiziunii ca sursă de

educare;

activităţi practice pentru o relaţionare eficientă;

activităţi practice de gestionare eficientă a timpului.

În conformitate cu scopul lucrării se impun următoarele concluzii:

Elevii chestionaţi petrec zilnic 3-4 ore în faţa micului ecran.

Acest comportament de petrecere îndelungată în faţa televizorului este

motivat prin dorinţa elevilor de a-şi umple timpul, de a se distra, şi chiar

din obişnuiţă. Elevii s-au deprins cu acest obicei şi continuă cu această

rutină deşi sunt în mare măsură conştienţi de efectele acesteia asupra

vieţii lor. Un număr destul de însemnat de elevi folosesc televizorul şi

pentru a se informa, ceea ce înseamnă că televizorul mai poate face

încă parte din potenţialul vieţii, şi nu doar din rutina acesteia.

Implicarea profesorilor referitoare la tipul de emisiuni

recomandate elevilor este foarte redusă, ei înşişi recunoscându-şi

minusurile în această direcţie dar facând totodată propuneri pentru o

mai buna educaţie în privinţa receptării şi interpretării mesajelor Tv

ceea ce arată că sunt dispuşi să evolueze în acest sens.

CONCLUZII

Mult timp petrecut în faţa televizorului echivalează cu un

timp mai puţin acordat temelor şi sarcinilor şcolare, ceea ce

înseamnă că mediul televizual impactează în mod negativ şi asupra

activităţii şcolare a elevilor.

O mare parte dintre elevi conştientizează efectele

televiziunii, a violenţei promovate de către aceasta asupra lor.

Trăsăturile caracteristice lumii Tv, ce apar cu regularitate: violenţa

din emisiuni, ştiri, promovarea unor modele negative de reuşită în

viaţă, nu pot să nu aibă urmări asupra adolescenţilor, aflaţi la o

vârstă la care sunt în căutarea modelelor. Iar ceea ce văd la

televizor, oamenii elogiaţi de acesta vor atrage atenţia tienerilor

care îşi vor dori să devină şi ei ca cei prezentaţi pe micul ecran.