prefectului de afaceri judeȚul timiȘ numărul 5 (77 ... · buletin de afaceri europene pagina 1...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Un buget UE modern, echitabil și flexibil

Comisia a propus un buget pe termen lung pragmatic și modern pentru 2021-2027.

Acesta este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul UE.

Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură.

Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, însemnând, inevitabil, reduceri în alte domenii.

Miza fiind foarte mare, fiind momentul unei acțiuni responsabile, căci propunerea de buget nu este doar precisă, ci și realistă.

Propunerea Comisiei aliniază bugetul Uniunii la prioritățile politice,– astfel cum se reflectă ele în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din septembrie 2016, aprobată de liderii UE 27 la Bratislava (la 16 septembrie 2016) și în Declarația de la Roma (din 25 martie 2017).

Concentrându-se pe domeniile în care Uniunea este cea mai în măsură să furnizeze rezultate, acest buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Noul buget reprezintă o oportunitate de a modela viitorul unei Uniuni noi și ambițioase, formată din 27 de state unite prin solidaritate.

Prin propunere se prezintă un plan pragmatic, care arată cum să se obțină mai multe rezultate cu mai puține resurse.

Ținând cont de contextul economic favorabil, există și un timp de respiro, care nu înseamnă că nu trebuie făcute economii în anumite domenii.

Se va asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept, ceea ce înseamnă o acțiune responsabilă legată de banii contribuabililor.

Mingea este în terenul Parlamentului și al Consiliului, dar e necesar să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE, căci se investește și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă - fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare.

Se continuă finanțarea politicilor tradiționale, dar modernizate, cum ar fi PAC și politica de coeziune, deoarece toții beneficiază de pe urma standardelor ridicate ale produselor agricole și ale regiunilor ce recuperează decalajele economice.

1. Un buget axat pe rezultate - resurse pe măsura ambițiilor

Uniunea Europeană cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are nevoie de resurse pentru a răspunde acestora.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 VNB)

Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018).

Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental.

Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, trebuie majorate actualele niveluri de finanțare.

Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor.

De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA

PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 5 (77)

MAI 2018


În același timp, Comisia a examinat critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența.

Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu 5% în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre.

Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități.

De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

2. Un buget modern, simplu și flexibil Bugetul UE este modest prin comparație

cu dimensiunea economiei europene și cu bugetele naționale.

Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor – cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană.

Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii.

Lucrul este indispensabil în lumea actuală, aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitate în vecinătatea sa și cu chestiuni presante ce transcend granițele naționale.

Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil:

Modern: O Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, arătând că Europa a integrat învățămintele din trecut.

Aceasta înseamnă reducerea birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare.

Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță.

Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificările necesare.

Simplu: Structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii.

În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr prea mare de programe și instrumente, în interiorul și în afara bugetului.

Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de 1/3 (de la 58, la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

Flexibil: Provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa rapid și eficace.

Propunerea Comisiei include, așadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

3. Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept.

Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate ce afectează statul de drept.

Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept.

O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

4. Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană.

În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economiceși monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro.


În noul cadru financiar multianual, sunt

propuse două noi instrumente: - Un nou program de sprijin pentru

reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european.

În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

- O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, contribuind la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore.

Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii.

Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

5. Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

Noile priorități necesită noi investiții și, din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80%), realocări și economii (aproximativ 20%).

Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget.

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cu noi resurse proprii, asociat priorităților politice, care cuprinde:

- 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

- o cotă de prelevare de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare);

- o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții - Ieșirea Regatului Unit din UE reprezintă

o ocazie de a aborda și complicatul sistem de corecții – și chiar de „corecții la corecții”.

Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20% la 10% suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre „resursele proprii”) pentru bugetul UE.

Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil.

- Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

Etape următoare Comisia va prezenta propuneri detaliate

privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului.

Timpul constituie factorul esențial, căci negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult.

Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate.

Astfel că este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: [email protected]

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Alocarea pentru fiecare stat membru în cadrul Politicii de

Coeziune (2021 – 2027)

Economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele între statele membre și între regiunile din interiorul acestora, sunt necesare investiții suplimentare.

Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente, luând în considerare inflația) în angajamente pentru 2021-2027, viitoarea politică de coeziune – PC are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje.

Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE.

În același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

În plus, propunerea va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții.”

Se propune, astfel, o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă.

S-a îmbunătățit flexibilitatea acestei

politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE.

S-au simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.”

Principalele elemente ale propunerii pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune:

Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială.

De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:

Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia de un sprijin substanțial din partea UE.

Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.

O abordare adaptată:Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate.

PIB-ul pe cap de locuitor rămâne principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele.

De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.

Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local.

Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

3. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:

Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.


Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe prin fonduri UE.

Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților.

Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare;

De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.

Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

4. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa:Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Etape următoare Într-un spirit de transparență fără

precedent, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018.

În același spirit, Comisia publică alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018.

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp; aceasta ar însemna că multe școli care trebuie renovate ar urma să intre în renovare mai târziu și ar presupune, de asemenea, că unele echipamente medicale ar fi livrate cu întârziere în spitale sau că micile întreprinderi ar fi forțate să își planifice investițiile fără garanțiile necesare.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Alocările pentru 2021 - 2027

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


#InvestEU: FEI și UniCredit susțin IMM-urile inovatoare

Fondul European de Investiții (FEI) și

UniCredit au semnat un contract de extindere a garanției InnovFin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), cu scopul de a dinamiza accesul la finanțare pentru firmele mici, mijlocii şi cu capitalizare medie inovatoare din opt țări.

Acest nou acord va permite UniCredit să ofere, atât prin băncile cât și prin entitățile sale de leasing, o finanțare de 340 de milioane de euro companiilor inovatoare din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România și Serbia.

Finanțarea suplimentară vine în completarea portofoliului agreat inițial de 160 de milioane de euro.

Astfel, IMM-urile și firmele cu capitalizare medie din țările menționate vor avea acces la fonduri de jumătate de miliard de euro.

Tranzacția beneficiază de sprijinul Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare al UE, precum și al Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), pilonul central al Planului de Investiții pentru Europa.

Băncile din Bosnia și Hertegovina și Serbia fi sprijinite de garanția FEI și Orizont 2020, în timp ce contractele de garanție cu băncile Grupului UniCredit din Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și România se vor baza pe sprijinul FEIS.

Acoperirea geografică a Fondului European pentru Investiții Strategice este extrem de importantă, iar în urma acordului încheiat cu UniCredit, șase țări din Europa Centrală și de Est vor avea de câștigat.

IMM-urile din aceste state membre - precum și din două țări vecine – pot aplica la UniCredit pentru împrumuturi din bugetul UE pentru a-și începe sau a-și dezvolta afacerile.

Odată cu dezvoltarea acestui acord, peste 500 de IMM-uri inovatoare vor beneficia de noi opțiuni de finanțare oferite de 13 filiale UniCredit în opt țări.

UniCredit va valorifica experiența acumulată în cadrul InnovFin, prin atenția deosebită acordată IMM-urilor şi firmelor cu capitalizare medie de-a lungul timpului și printr-o rețea extinsă de sucursale în CEE, pentru a stimula inovația și spiritul antreprenorial în rândul companiilor cu potențial de creștere.

Prin creșterea acestei facilități, se poate încuraja în continuare dezvoltarea IMM-urilor inovatoare din aceste țări, oferind un acces facil la finanțare și susţinând dezvoltarea economiilor locale.

Mai mult, tranzacția reflectă angajamentul UE de a lansa rapid inițiative concrete care vizează accelerarea tranzacțiilor de împrumut și de garantare, capabile să stimuleze crearea de locuri de muncă și creșterea economică în UE.

Fondul European de Investiții (FEI) este parte a Grupului Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa centrală este de a sprijini întreprinderile micro, mici și mijlocii din Europa prin facilitarea accesului la finanțare.

FEI proiectează și dezvoltă capital de risc și de dezvoltare, garanții și instrumente de microfinanțare care se adresează acestui segment de piață iar, prin rolul său, întărește obiectivele UE de a sprijini inovarea, cercetarea și dezvoltarea, antreprenoriatul, creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

UniCredit este un Grup Pan-European puternic, cu un model simplu de bancă comercială și un sistem integrat de Bancă Corporate și de Investiții, care pune la dispoziția a 25 milioane de clienți o rețea unică în Vestul, Centrul și Estul Europei.

El oferă expertiză locală și internațională și își susține clienții la nivel global, oferindu-le acces de neegalat la bănci de top în cele 14 piețe principale și în alte 19 țări la nivel global.

Fondului European pentru Investiții Strategice este pilonul central al Planului Juncker și oferă garanții de portofoliu, permitând EIB să investească în mai multe proiecte care presupun mai multe riscuri.

Planul de Investiții dă deja rezultate, iar prin proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare prin FEIS se așteaptă să se mobilizeze peste 284 de miliarde de euro în investiții totale în cele 28 de state membre și să sprijine peste 611.000 de întreprinderi mici și mijlocii.

Facilitatea de Garantare a IMM InnovFin (InnovFin SME Guarantee Facility) este stabilită prin inițiativa “Finantarea InnovFin pentru Inovatori a UE”, sprijinită prin programul Orizont 2020.

Facilitatea acordă garanții și contra-garanții pentru finanțări cu valoare între 25 de mii de euro și 7,5 milioane euro în scopul de a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderi inovatoare mici și mijlocii și cele cu capitalizare medie (până la 499 angajați).

Facilitatea este adiministrată de FEI și este acordată prin intermediari financiari – bănci și alte instituții financiare – în statele membre UE și țările asociate.

Prin această facilitate, intermediarii financiari sunt garantați parțial de FEI pentru pierderile generate de finanțarea acordată în cadrul acestei facilității. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


181 de milioane euro pentru a intensifica lupta împotriva fraudei

Pentru următorul buget pe termen lung al

UE pentru 2021-2027, Comisia propune să se pună la dispoziție 181 de milioane euro pentru a sprijini eforturile statelor membre în vederea luptei împotriva fraudei, a corupției și a altor nereguli care afectează bugetul UE.

Noul program al UE de combatere a fraudei va finanța acțiuni specifice de formare și schimbul de informații și de cele mai bune practici între autoritățile responsabile cu lupta antifraudă din întreaga Europă.

El va oferi și sprijin pentru activitățile de investigare prin achiziționarea de echipamente tehnice utilizate în detectarea și investigarea fraudelor și, în același timp, va facilita accesul la sisteme informatice securizate.

Noul program al UE de combatere a fraudei va aduce o contribuție tangibilă la intensificarea luptei împotriva fraudei și a corupției care sunt în detrimentul bugetului UE.

Consolidarea cooperării dintre autoritățile responsabile cu aplicarea legii din statele membre și punerea la dispoziția acestora a unor instrumente de investigare de ultimă generație pot fi factori decisivi în ceea ce privește identificarea fraudatorilor, combaterea contrabandiștilor sau prevenirea corupției în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Noul program va înlocui programul Hercule III, care a avut un impact pozitiv asupra luptei împotriva fraudei care afectează bugetul UE la nivel național și local în ultimii ani.

Printre exemplele de proiecte de succes se numără finanțarea de echipamente criminalistice digitale, care s-au dovedit esențiale pentru a le permite autorităților vamale franceze să rămână în linia întâi în cadrul operațiunilor vamale ce au vizat contrabanda și frauda în materie de TVA în 2016, finanțarea formării de câini detectivi, care au ajutat autoritățile vamale elene să confiște 250 de milioane de țigări ilicite în 2016 și dezvoltarea unor instrumente informatice avansate, care au permis autorităților responsabile cu aplicarea legii din întreaga Europă să detecteze anomaliile din fluxurile comerciale și să depisteze cazuri grave de fraudă referitoare la importul de produse textile și de încălțăminte în 2017.

Fondurile din cadrul noului program al UE de combatere a fraudei vor finanța proiecte similare și acțiuni de formare și conferințe cu experți ce vor favoriza schimbul de informații și cooperarea transnațională.

De asemenea, programul va sprijini eforturile comune în materie de investigare ale autorităților vamale din statele membre, având în vedere că astfel de operațiuni comune sunt esențiale pentru dezmembrarea rețelelor infracționale transfrontaliere.

Este esențial să se ajungă la un acord rapid cu privire la bugetul global al UE pe termen lung și la propunerile sale sectoriale.

Întârzieri similare celor întâmpinate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că echipamente criminalistice și de investigare importante nu ar putea fi achiziționate și că autoritățile responsabile cu aplicarea legii din statele membre ar avea la dispoziție un sprijin mai redus.

Acest lucru ar avea un impact negativ asupra luptei împotriva fraudei, în detrimentul contribuabililor din UE.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget pe termen lung, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Pe lângă activitățile finanțate anterior în cadrul programului Hercule III, noul program al UE de combatere a fraudei va oferi sprijin pentru activitățile operaționale și de investigare, inclusiv prin furnizarea de sisteme informatice securizate, și va facilita raportarea neregulilor de către statele membre și gestionarea riscurilor la nivel național.

Programul va fi gestionat și pus în aplicare de către Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF.

Acțiunea de a proteja interesele financiare ale Uniunii prin intermediul noului program de finanțare consolidat și raționalizat face parte dintr-o abordare mai amplă care urmărește același obiectiv.

Următorul buget al UE pe termen lung va fi pus în aplicare în contextul unor modificări semnificative ale cadrului legislativ și instituțional în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii.

De exemplu, propunerea Comisiei din mai 2018 de modificare a „Regulamentului privind OLAF” vizează asigurarea unei colaborări strânse între OLAF și Parchetul European (EPPO) instituit în ceea ce privește detectarea și investigarea fraudei referitoare la interesele financiare ale UE pe teritoriul Uniunii.

Alte acțiuni includ aplicarea Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („Directiva PIF”).



Creștere economică puternică, însă în curs de încetinire

Creșterea PIB-ului real a continuat și în 2017, determinată de creșterea consumului privat, impulsionat la rândul său de o politică fiscală expansionistă.

Se estimează că creșterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă.

Piața muncii se așteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflația a crescut la sfârșitul anului 2017 și prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019.

Se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public.

Acestea sunt principalele concluzii pentru România din cadrul previziunilor economice de primăvară, publicate de Comisia Europeană.

Acestea în condițiile în care Europa se bucură în continuare de o creștere economică solidă, care a ajutat la reducerea șomajului la cel mai mic nivel din ultimii zece ani.

Investițiile sunt în creștere, finanțele publice se îmbunătățesc, iar deficitul public din zona euro urmează să scadă la doar 0,7% din PIB în acest an.

Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecționismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia care trebuie protejați.

Pe ansamblul Uniunii, ratele de creștere înregistrate în UE și în zona euro au depășit

așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, și anume 2,4%.

Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% și, respectiv, la 2,0% atât în UE, cât și în zona euro.

Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile și investițiile au înregistrat creșteri.

Rata șomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei.

Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici și cu un caracter negativ mai pronunțat.

O creștere economică solidă favorizează reducerea în continuare a deficitului și a datoriei publice, precum și o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii.

În prezent, deficitul consolidat pentru zona euro este mai mic de 1% din PIB, preconizându-se că, în cursul acestui an, va scădea sub 3% în toate statele membre din zona euro.

Reamin că previziunile economice de primăvară se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 23 aprilie 2018.

Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, acestea iau în considerare informațiile disponibile până la data de 23 aprilie 2018, inclusiv.

Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivelul acestora.

În acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012.

Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și evoluția inflației pentru anul în curs și pentru anii următori pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice intermediare din vara anului 2018, care vor fi publicate în luna iulie 2018.



Un nou Fond social, un nou Fond de ajustare la globalizare și un nou Fond

pentru justiție, drepturi și valori

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit, „Fondul social european plus” (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).

Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde euro, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde euro.

Obiectivul ambelor fonduri este să se investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate, necesare provocărilor și schimbărilor pe piața forței de muncă, conform cu Pilonul european al drepturilor sociale.

Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane euro pe o perioadă de 7 ani.

De asemenea, Comisia va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă, și se va asigura că cetățenii pot beneficia de drepturile lor.

Aceste propuneri sunt un răspuns la întrebările fundamentale formulate în Cartea albă privind viitorul Europei și în documentele de reflecție - ce fel de Uniune Europeană se dorește, cum va fi construită și cum se va plăti pentru această construcție?

Ambițiile de a edifica o Europă mai socială sunt pe deplin reflectate: e nevoie de finanțare din partea UE pentru a adapta politicile astfel încât acestea să susțină în mod activ segmentele cele mai vulnerabile ale societăților și, în același timp, să reacționeze atunci când globalizarea și digitalizarea își fac resimțite efectele.”

Europa dorește să sporească autonomia persoanelor, iar noile fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a se asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a se manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru.

Sănătatea este o valoare fundamentală și este firesc ca viitorul buget al UE să prevadă integrarea Programului din domeniul sănătății în FSE+, și anume în grupul de „valori”.

Acest lucru va crea noi sinergii, mai puternice, cu alte componente ale Pilonului

european al drepturilor sociale și va permite o bună coordonare a investițiilor în sănătate.

De asemenea, va sprijini promovarea sănătății și prevenirea bolilor, îmbunătățirea eficienței, accesibilității și rezilienței sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate și crearea unor servicii medicale mai bune și mai sigure pentru pacienți și pentru societate în general.”

Prin noua propunere pentru crearea unui Fond pentru justiție, drepturi și valori, se asigură faptul că se poate oferi cel mai bun sprijin posibil inițiativelor UE în materie de drepturi, valori și stat de drept.

Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să se promovezem să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE.

ONG-urile și societatea civilă joacă un rol esențial în apărarea acestor valori europene.

În același timp, trebuie sprijinite statele membre în efortul comun de a îmbunătăți cooperarea judiciară și de a spori încrederea reciprocă în spațiul comun de justiție.”

1. Un Fond social european plus

Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei.

Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente.

Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă cetățenii europeni.

De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații de asistență materială și socială cuprinzătoare.

Mai exact, Fondul social european plus va reuni Fondul social european (FSE) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul UE în domeniul sănătății.


Principalele caracteristici ale noului fond

sunt următoarele: Concentrarea pe preocupările

cetățenilor și pe prioritățile esențiale: În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni. Programele FSE+ se vor concentra în special pe provocările identificate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale;

Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială: Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10 % din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25 % din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;

Reducerea birocrației: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;

Sprijin personalizat pentru asistența medicală: componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.

2. Fondul european de ajustare la globalizare după 2020

Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de

muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice.

În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.

În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru un caz eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar.

Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

3. Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”.

Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane EUR pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane euro pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane EUR pentru programul „Justiție”.

Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE.

De exemplu, acest program va contribui la combaterea inegalităților și a discriminării, la o mai bună protecție a copiilor și va îmbunătăți cooperarea judiciară în vederea unei mai bune combateri a criminalității și a terorismului.

Fondul va contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, pe recunoașterea și încrederea reciproce.

De asemenea, acesta va crește și va susține rolul-cheie al organizațiilor neguvernamentale și al societății civile în promovarea, protejarea și sporirea gradului de conștientizare privind valorile comune ale UE și în garantarea faptului că persoanele se pot bucura de drepturile lor.

Crearea noului fond reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală în care există 3 programe.


În special, domeniul cetățeniei, care este abordat în cadrul a 2 programe diferite, va fi inclus în noul program Drepturi și valori.

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, ar însemna că 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp, că un număr mare de persoane care au nevoie de sprijin, inclusiv de asistență materială și alimentară urgentă, ar trebui să aștepte în mod inutil, că anumite activități de formare, oportunități îmbunătățite de angajare și acțiuni de ameliorare a calității serviciilor esențiale ar fi livrate mai târziu sau că școlile vizate nu ar putea să aplice noile programe educaționale de calitate în timp util pentru anul școlar.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării.

Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman.

A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.

Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.

Propunerile referitoare la FSE+, la FEG și la Fondul pentru justiție, drepturi și valori fac parte din propunerile Comisiei pentru bugetul pe termen lung al UE adoptate de Comisie la 2 mai 2018.

Propunerea Comisiei pentru FSE+ este strâns legată de propunerea de Regulament privind dispozițiile comune, din mai 2018, care stabilește cadrul de acțiune pentru o serie de fonduri cu gestionare partajată ale UE.

O Europă mai puternică, cu ajutorul tinerilor

Comisia continuă acțiunile în direcția creării unui Spațiu european al educației până în 2025, a consolidării dimensiunii culturale a Uniunii Europene și a încurajării participării tinerilor printr-un nou set de măsuri care include o nouă strategie pentru tineret și o nouă agendă pentru cultură.

Politica în domeniul educației, culturii și tineretului joacă un rol central în construirea unei Europe reziliente, competitive și unite în viitor și, alături de primul pachet deja adoptat, noile propuneri demonstrează eforturile susținute depuse de Comisie pentru a realiza o serie de obiective ambițioase împreună cu statele membre, măsuri care vor contribui la pregătirea terenului în vederea creării Spațiului european al educației, consolidând totodată identitatea europeană și capacitându-i pe cetățeni, în special pe tineri.

Pachetul de măsuri include o comunicare generală, intitulată „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii”, care vizează progresele privind agenda de la Göteborg, o strategie pentru tineret pentru perioada 2019-2027, cu scopul de a crește nivelul de implicare al tinerilor europeni în procesul decizional al UE, propuneri de recomandări ale Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari (inclusiv recunoașterea reciprocă automată a diplomelor și a perioadelor de învățare petrecute în străinătate și îmbunătățirea predării și a învățării limbilor străin) și o nouă Agendă pentru cultură, menită să sporească gradul de sensibilizare în legătură cu patrimoniul comun și divers al Europei.

Vor fi dezvoltate și alte acțiuni care sprijină o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și pe inovarea în domeniul educației și al formării, Comisia sprijinind crearea unor centre de excelență în domeniul educației și formării profesionale, care ar urma să promoveze rolul activ al educației și formării profesionale în dezvoltarea economică locală și regională.

Pe de altă parte, potrivit unui sondaj Eurobarometru, peste 9 din 10 respondenți din toate țările consideră că ar fi util să li se ofere studenților șansa de a colabora cu persoane din alte țări la realizarea unor proiecte inovatoare, în cadrul unor rețele de universități europene.

Sondajul arată, de asemenea, că 84% dintre tinerii intervievați ar dori să își amelioreze nivelul de cunoaștere a unei limbi străine pe care au învățat-o deja și că 77% ar dori să învețe o limbă nouă.



Comisia propune dublarea finanțării

programului Erasmus

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune dublarea finanțării programului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde euro.

Programul Erasmus permite deja unor milioane de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să învețe în străinătate, sporindu-le, în același timp, experiența și gradul de informare cu privire la Europa și îmbunătățindu-le șansele viitoare pe piața muncii.

Grație dublării finanțării sale, acest program va fi și mai eficace în sprijinirea obiectivelor politice cheie, cum ar fi crearea unui spațiu european al educației până în 2025, responsabilizarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii.

Erasmus trebuie consolidat căci, de peste 30 de ani, el a fost unul dintre cele mai importante programe, deoarece demonstrează adevăratul sens al integrării, respectiv existența unei Europe fără frontiere.

Prin programul Erasmus se oferă tinerilor mai multe oportunități, iar dublarea finanțării înseamnă o investiție în viitor — al unui tânăr, al unui profesor sau stagiar, în fond al Europei.

De aceea este o mândrie această reușită a Comisiei, ce a reușit cea mai mare creștere propus-o pentru orice program în cadrul bugetului UE.

Dar, pentru asta e nevoie de îndrăzneală, de decizia de a sprijini ambițiile mari legate de responsabilizarea tinerilor, de crearea unui spațiu european al educației și de consolidarea identității europene.

Ea trebuie însă susținută de statele membre și de Parlamentul European, care trebuie să acorde sprijinul lor și să asigure construcția celui mai bun viitor pentru cetățeni.

În fapt, Comisia propune creșterea bugetului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde euro în perioada 2021-2027, din care 25,9 de miliarde euro pentru educație și formare, 3,1 miliarde euro pentru tineret și 550 de milioane euro pentru sport.

Propunerea Comisiei vizează: Creșterea numărului de beneficiari:

Dublarea bugetului programului va face posibilă susținerea a până la 12 milioane de persoane între 2021-2027 — de 3 ori mai multe decât în cursul perioadei actuale de finanțare.

Printre beneficiari se numără elevi de școală, studenți din învățământul superior, stagiari, cadre didactice, formatori, lucrători în domeniul tineretului, antrenori sportivi și, de

asemenea, cursanți care urmează o educație și formare profesională și personal din învățământul pentru adulți, inclusiv cei care participă la ErasmusPro.

Captarea interesului persoanelor din toate mediile sociale: Prin formate noi și prin facilitarea accesului pentru întreprinderile mici și organizațiile locale, noul program va facilita participarea persoanelor care provin din medii defavorizate.

Consolidarea relațiilor cu restul lumii: Mobilitatea și cooperarea cu țările terțe vor fi, de asemenea, consolidate, printr-o combinație de mobilitate fizică și virtuală.

Axarea pe promovarea domeniilor de studiu orientate către viitor: consolidarea programului va acorda o atenție sporită domeniilor de studiu precum energia din surse regenerabile, schimbările climatice, ingineria de mediu, inteligența artificială sau ingineria.

Promovarea unei identități europene printr-o experiență de călătorie: Noua inițiativă DiscoverEU va permite tinerilor să descopere patrimoniul cultural și diversitatea Europei.

Etape următoare Un acord rapid asupra întregului buget pe

termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzierile ar putea pune sub semnul întrebării punerea în aplicare a primului an al programului Erasmus.

Acest lucru ar însemna că 1 milion de persoane nu ar putea merge în străinătate și că sute de mii de proiecte finanțate de UE în domeniul educației, formării tineretului și sportului nu ar putea începe la timp.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Propunerea privind programul Erasmus face parte din capitolul „Investiții în capitalul uman” al propunerii de buget pe termen lung al UE, prezentate de Comisie la 2 mai 2018.

Programul Erasmus+ actual, cu un buget de 14,7 miliarde euro, se derulează în perioada 2014-2020.

Instituit în 1987, Erasmus a sprijinit până în prezent peste 9 milioane de studenți, cursanți, ucenici și voluntari.



Parchetul European, o nouă etapă în combaterea fraudelor

Oficiul European de Luptă Antifraudă

(OLAF) va deveni un partener apropiat și de încredere al noului Parchet European (EPPO), odată cu modificarea Regulamentului (UE, Euratom) 883/2013, propusă de Comisie.

Aceasta vizează să garanteze faptul că OLAF este dotat pentru a coopera îndeaproape cu EPPO ca să detecteze și investigheze cazurile de fraudă din întreaga UE.

Schimbările propuse vor defini cu precizie instrumentele de care dispune OLAF pentru a efectua investigații administrative, în vederea sporirii eficacității acestora.

Sunt vizate, în special, verificările și inspecțiile, accesul la informații referitoare la conturi bancare, precum și instrumentele menite să combată frauda în domeniul TVA.

Bugetul conferă UE o veritabilă valoare adăugată iar factorii responsabili trebuie să se asigure că fiecare ban este cheltuit în interesul cetățenilor, ceea ce înseamnă că lupta împotriva fraudei și a corupției trebuie să fie mai intensă și că iar OLAF este adecvat scopului pentru care a fost creat, conlucrând cu EPPO fără sincope și cu eficiență.

Astfel, trebuie menținut un OLAF puternic, care să completeze abordarea în materie de drept penal a EPPO cu ajutorul unor investigații administrative solide.

EPPO va avea competența de a cerceta și d a urmări penal cazurile de infracțiuni care aduc atingere bugetului UE, precum corupția

sau frauda legată de fonduri UE, ca și cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA.

OLAF va continua să joace un rol esențial în protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

EPPO și OLAF vor lucra în colaborare pentru a se asigura – prin mandate distincte, dar complementare – că toate mijloacele disponibile sunt utilizate pentru a combate frauda și a proteja banii contribuabililor.

În statele membre care participă în cadrul EPPO, investigațiile OLAF se vor axa pe facilitarea recuperării administrative și pe prevenirea, prin măsuri administrative, a unor noi prejudicii aduse fondurilor UE.

Aceasta va completa abordarea în materie de drept penal a EPPO, în strânsă consultare cu acesta, iar atunci când se vor descoperi eventuale infracțiuni, OLAF le va raporta fără întârziere și va acorda sprijin investigațiilor efectuate.

OLAF va continua, de asemenea, să investigheze neregulile de natură nefrauduloasă (pentru care EPPO nu va fi competent) în toate statele membre.

Propunerea reprezintă un pas în cadrul eforturilor Comisiei de a consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii, în urma adoptării a două acte legislative majore – Regulamentul de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată prin instituirea Parchetului European (EPPO) și Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

Asistență consulară pentru toți cetățenii UE

Începând cu data de 1 mai 2018, cetățenii UE care călătoresc sau locuiesc în afara Uniunii vor

putea beneficia de asistență consulară din partea oricărui stat membru în caz de nevoie, atunci când statul lor de origine nu este reprezentat în țara terță în care se află.

Noile norme specifică, de asemenea, modul în care statele membre colaborează, în baza unor planuri comune de urgență, astfel încât cetățenii UE care nu dispun de o reprezentanță diplomatică să beneficieze de protecție, în cazul unor crize sau dezastre naturale.

În fapt, aproape 7 milioane de cetățeni ai UE călătoresc sau locuiesc în afara Uniunii, în țări în care statele lor de origine nu au o ambasadă sau un consulat.

Începând cu 1 mai 2018, toți cetățenii UE beneficiază de un tratament corect atunci când au nevoie de asistență în situații de urgență, în afara UE, astfel încât noile norme consolidează drepturile cetățenilor și reprezintă un semnal puternic al solidarității europene.

Pe lângă asistența oferită în caz de criză, cetățenii UE pot solicita, de asemenea, protecție consulară în cazul unor boli grave, atunci când cad victimă unei infracțiuni, când sunt arestați sau când își pierd sau li se fură pașaportul.

Cererile de eliberare a unor documente de călătorie în regim de urgență reprezintă peste 60% din cazurile de asistență consulară acordată cetățenilor care nu dispun de reprezentanțe diplomatice.

Comisia va colabora strâns cu acele state membre care încă nu au finalizat transpunerea normelor în legislația națională, astfel încât să fie asigurată o punere în aplicare rapidă a acestora.



O piață unică digitală de încredere Cu 10 zile înainte de începerea punerii în

aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, Comisia Europeană a prezentat un set de acțiuni concrete pe care liderii europeni le pot întreprinde pentru a proteja viața privată a cetățenilor și pentru ca piața unică digitală a UE să devină realitate în 2018, propuneri discutate și de liderii la reuniunea din mai de la Sofia.

În fapt, datele se află în centrul economiei și societății noastre și ele trebuie să circule liber, să fie sigure și securizate.

Tocmai de aceea, Comisia Europeană a prezentat propuneri pentru o piață unică digitală; urmând ca liderii UE, care dețin cheile, să deblocheze oportunitățile digitale.

Căci noul cadru de reglementare ar trebui să fie însoțit de investiții majore în domenii precum securitatea cibernetică, 5G, inteligența artificială și calculul de înaltă performanță.

Comunicarea are 2 direcții de acțiune: 1. Consolidarea protecției datelor cu

caracter personal în UE Regulamentul general privind protecția

datelor le va aduce cetățenilor beneficii precum: un control mai bun asupra modului în care sunt prelucrate datele lor cu caracter personal; politici de confidențialitate ale societăților mai clare; notificări rapide a încălcărilor care aduc prejudicii securității datelor.

Comisia îi invită pe liderii UE să se asigure că autoritățile naționale instituie de urgență toate măsurile restante necesare în vederea pregătirii pentru aplicarea noilor norme în toate statele membre.

Totodată, în dezbatere se mai află Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice, care a fost propus în ianuarie 2017.

În această direcție, Comisia îndeamnă Consiliul să convină rapid asupra poziției sale cu privire la acest regulament, astfel încât negocierile cu Parlamentul European să poată începe până în iunie 2018, în vederea adoptării către sfârșitul anului 2018.

2. Măsuri necesare pentru finalizarea unei piețe unice digitale funcționale

De la lansarea Strategiei privind piața unică digitală în luna mai 2015, Comisia a prezentat propuneri pentru toate cele 29 de inițiative identificate ca fiind esențiale pentru o piață unică digitală funcțională.

În ansamblu, piața unică digitală ar putea să contribuie cu 415 miliarde euro pe an la economia noastră și să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.

Comisia îi invită pe liderii UE să discute

și să își facă cunoscută orientarea strategică în vederea:

mobilizării investițiilor private și publice necesare pentru utilizarea inteligenței artificiale, rețelelor de conectivitate 5G și a calculului de înaltă performanță;

asigurarea că Regulamentul privind fluxul liber al datelor fără caracter personal este aprobat de colegiuitori până în iunie 2018;

finalizarea, până la aceeași dată, a Codului comunicațiilor electronice; sprijinirea eforturilor statelor membre de a asigura dobândirea de către cetățeni a competențelor digitale de care vor avea nevoie în economia și societatea digitale.

UE a eliminat deja tarifele de roaming pentru telefonia mobilă în UE și a permis europenilor să călătorească pe teritoriul UE cu abonamentele lor online pentru filme, seriale de televiziune, jocuri video, muzică, programe sportive sau cărți electronice.

Începând cu 9 mai 2018, statele membre trebuie să aplice prima legislație la nivelul UE privind securitatea cibernetică, Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor, care va fi completată de un set amplu de măsuri pentru consolidarea securității cibernetice în UE.

Printre acestea este și o propunere privind instituirea unei Agenții a UE pentru Securitate Cibernetică, care va ajuta statele membre să facă față atacurilor cibernetice, cât și un nou sistem european de certificare.



Controlul asupra datelor personale

Noul Regulament general privind protecția datelor (GDPR - General Data Protection Regulation) permite europenilor un control asupra modului în care datele lor personale sunt colectate și utilizate, precum și o mai mare protecție în cazul scurgerilor de date.

Căci GDPR oferă drepturi esențiale pentru a controla modul în care organizațiile folosesc datele personale, precum și garanția că aceste organizații dispun de noi proceduri care să protejeze aceste date.

Regulile mai stricte presupun și faptul de a fi informat dacă acele scurgeri reprezintă un risc pentru drepturile și libertățile personale.

Noile reguli se aplică în toate statele membre UE, cât și companiilor din afara UE care se adresează unor clienți din interiorul Uniunii, cetățeanul beneficiind de aceleași drepturi și de aceeași protecție.

Noile reglementări oferă garanția că informațiile personale sunt mai bine protejate – indiferent unde sunt trimise, procesate sau depozitate – chiar și în afara UE.

Chiar dacă GDPR stabilește drepturi specifice pentru persoanele fizice, depinde de fiecare în parte dacă le va folosi sau nu.

Dacă cineva este de părere că i-au fost încălcate drepturile în materie de protecție a datelor personale, poate contacta organizația

care deține aceste date și care trebuie să răspundă cererii fără întârziere și gratuit.

El are și dreptul de a formula o plângere către Autoritatea de Protecție a Datelor din propria țară sau de a merge în instanță.

GDPR înlocuiește directiva de protecție a datelor din 1995, care a fost elaborată cu mult înainte ca internetul sau informatica dematerializată (cloud computing) să vină cu noi modalități de procesare a datelor personale.

Având în vedere că modul în care partajăm și folosim datele s-a schimbat substanțial de atunci, era nevoie ca normele UE de protecție a datelor să se modernizeze.

În fiecare zi, peste 250 de milioane de europeni folosesc internetul pentru a interacționa cu familia sau pentru a face cumpărături, dar în acest proces oferă o mulțime de date personale, inclusiv nume, adrese personale, date din buletin sau informații despre starea de sănătate.

Acest proces este însoțit de numeroase riscuri potențiale, cum ar fi divulgarea neautorizată a unor date personale, furtul de identitate sau abuzuri online.

Protecția datelor personale nu este doar o preocupare majoră a europenilor, este, de asemenea, un drept fundamental, ce trebuie garantat, iar noul Regulament general privind protecția datelor răspunde acestei nevoi.

România ultimul loc în UE în domeniul digital

Scorul României a crescut, față de 2017, grație îmbunătățirii performanțelor în patru din cele cinci dimensiuni ale Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2018, publicat de Comisie, însă continuă să se claseze pe ultimul loc (28) între statele membre, înregistrând progrese lente și nereușind să recupereze decalajele în acest domeniu.

Pe ansmablul Uniunii, datele arată că aceasta se digitalizează din ce în ce mai mult, însă progresele realizate sunt insuficiente pentru a-i permite să ajungă din urmă liderii mondiali și să reducă diferențele dintre statele membre.

În România, nivelul de digitizare a economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI.

Pe de altă parte, 44% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE), iar sectorul TIC este responsabil pentru 6-7% din PIB-ul României, fiind în creștere și existând două huburi majore în București și Cluj și investiții semnificative în TIC în alte orașe.

La nivel european, DESI 2018 arată că conectivitatea s-a îmbunătățit (numărul gospodăriilor care utilizează servicii de bandă largă ultrarapidă s-a dublat în ultimii 2 ani), dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor, că numărul de abonamente la servicii de date mobile a crescut cu 57% din 2013, că din ce în ce mai mulți europeni utilizează internetul pentru a comunica, cea mai mare creștere a utilizării serviciilor de internet având în vedere apelurile telefonice sau video, că UE are mai mulți specialiști în sectorul digital, dar persistă un decalaj în materie de competențe, că tehnologiile digitale sunt mai prezente în companii, iar comerțul electronic înregistrează o ușoară creștere și, nu în ultimul rând, că cetățenii europeni utilizează într-o mai mare măsură serviciile publice online.



Frontiere mai sigure, prin îmbunătățirea sistemului de informații privind vizele O serie de măsuri, prezentate de Comisia Europeană, au ca scop îmbunătățirea Sistemului de

informații privind vizele (VIS), pentru a face față mai bine provocărilor legate de securitate, migrație și gestionarea frontierelor externe ale UE.

Modificările vor permite efectuarea unor verificări mai amănunțite privind antecedentele solicitanților de viză, vor elimina lacunele din sistem și vor asigura interoperabilitate deplină cu alte baze de date de la nivelul UE.

În fapt, în fiecare an, milioane de resortisanți ai țărilor terțe intră în UE pe baza unei vize, pentru o ședere de scurtă sau lungă.

Prin îmbunătățirea Sistemului de informații privind vizele, se vor elimina lacunele din cadrul sistemelor de informații și se vor oferi autorităților responsabile în domeniul vizelor și polițiștilor de frontieră informațiile de care aceștia au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile în mod corespunzător.

Infractorii și potențialii teroriști nu trebuie să poată veni în Europa neobservați. Trebuie să existe responsabilitatea de a asigura securitatea cetățenilor europeni și de a construi

o Europă care îi protejează, fără a împiedica mobilitatea celor care călătoresc către UE cu bună-credință.”

Printre măsurile propuse se numără: efectuarea de verificări de securitate mai amănunțite în toate bazele de date, cum ar fi

recent înființatul Sistem de intrare/ieșire (EES), Sistemul de informații Schengen (SIS) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), prin intermediul unui portal unic de căutare;

asigurarea unui schimb îmbunătățit de date și de informații, prin extinderea domeniul de aplicare al VIS, ceea ce va permite polițiștilor de frontieră să afle rapid dacă o viză de lungă ședere sau un permis de ședere utilizat pentru a trece frontierele externe Schengen este valabil și se află în posesia titularului său legitim;

eficientizarea procedurilor de returnare, pentru a facilita identificarea și readmisia migranților în situație neregulamentară care nu posedă documente de identitate, sporind astfel eficiența politicii de returnare a UE;

consolidarea capacității de urmărire penală și de prevenire a infracțiunilor, în acest scop autoritățile de aplicare a legii și Europol primind acces mai structurat la VIS, pentru a preveni, depista sau ancheta infracțiunile de terorism sau alte infracțiuni grave, în condiții stricte și cu respectarea deplină a normelor UE privind protecția datelor.

Etape următoare eu-LISA va fi agenția UE responsabilă cu dezvoltarea și gestionarea bazei de date VIS

modernizate. Reamintim faptul că Sistemul de informații privind vizele (VIS) este o bază de date a UE care

face legătura între polițiștii de frontieră de la frontierele externe ale UE și consulatele statelor membre din întreaga lume.

Politica comună a UE în domeniul vizelor facilitează călătoriile către UE în scop turistic și de afaceri, contribuind la economia și la creșterea UE, precum și la dialogul și conexiunile interculturale, numai în 2016 fiind eliberate 14 milioane de vize Schengen pentru șederi de scurtă durată.

Călătorii gratuite în întreaga Europă prin "DiscoverEU"

15.000 de tineri aflați la vârsta majoratului vor beneficia, în această vară, de primele călătorii

gratuite prin Europa, prin intermediul programului DiscoverEU, înscrierile urmând să aibă loc timp de 2 săptămâni, tinerii selectați putând vizita între 1-4 țări din UE, într-o perioadă de maximum 30 de zile.

În contextul Anului european al patrimoniului cultural 2018, programul va permite tinerilor să călătorească pentru a descoperi bogăția continentului european, pentru a interacționa cu locuitorii țărilor vizitate, pentru a afla lucruri noi despre diversitatea culturală a Europei și mai ales despre valorile și tradițiile ce o mențin unită, pentru acestea fiind disponibil un buget de 12 milioane euro.

Participanții trebuie să aibă vârsta de 18 ani împliniți începând cu data de 1 iulie 2018 (respectiv să se fi născut în intervalul 2 iulie 1999 – 1 iulie 2000), să dețină naționalitatea unui stat membru UE și să fie pregătiți pentru a pleca să descopere Europa în această vară.

Înscrierile în program se vor desfășura online, iar în prima rundă de înscrieri va fi selectat un număr maxim de 15 mii de tineri și funcție de feedback-ul primit și de fondurile disponibile, va fi organizată și o a doua rundă, în a doua jumătate a anului 2018.



Consolidarea sectoarelor culturale și creative europene

În cadrul următorului buget al UE pentru

2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, precum și operele audiovizuale.

Mediul digital a transformat peisajul cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene, motiv ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de oportunitățile legate de tehnologiile digitale.”

În plus, cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european, iar sectoarele culturale și creative joacă un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițând construcția de relații internaționale puternice.

Propunerea Comisiei de a consolida sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: MEDIA – programul din cadrul Europei creative care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială:

1. MEDIA: 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE sporind accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene.

2. CULTURĂ: 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe.

3. INTERSECTORIAL ÎN DOMENIILE CULTURAL ȘI MEDIA: 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

Cultura poate jucate un rol pozitiv în consolidarea rezilienței societății europene și a economiei noastre.

Ca urmare a procesului de digitalizare și a concurenței globale, e necesar un sprijin major în sectoarele culturale și creative.

Se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru a se garanta că operele europene sunt distribuite la scară mai largă și că se profită la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei.

Mai mult, prin consolidarea culturii și creativității în UE, se pot sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea societății deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru a susține o majorare a finanțării pentru programul Europa creativă.

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura că fondurile UE încep să producă rezultate.

În cazul în care se înregistrează întârzieri, mii de organizații, rețele sau întreprinderi culturale și creative nu își vor putea demara proiectele la timp și, la rândul lor, festivalurile cu filme sau cu muzică din Europa se pot confrunta cu probleme financiare, iar mii de profesioniștii din domeniul audiovizualului nu vor participa la proiecte prin Europa creativă.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget pe termen lung, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Propunerea privind un nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung, principalul său obiectiv fiind de a promova cultura europeană ce contribuie la formarea unei identități europene.

Noul program urmărește să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică la procesul politic și la societatea civilă.

Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează. Ea se bazează, de asemenea, pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, care are drept obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun, și totuși divers, al Europei și consolidarea identității europene. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Lucrătorii detașați - remunerație egală

Eurodeputații au votat cu majoritate semnificativă noi norme privind detașarea lucrătorilor pentru a asigura o remunerație egală pentru aceeași muncă în același loc, a garanta o protecție bună lucrătorilor detașați, dar și a asigura egalitate între companiile locale și cele care detașează lucrători.

Actuala Directivă a UE privind muncitorii detașați datează din 1996 și cuprinde un set de condiții minime, cum ar fi ratele minime de remunerare, perioadele maxime de lucru, concediile anuale minime plătite sau condițiile de angajare a lucrătorilor - la care au dreptul toți lucrătorii detașați.

De atunci situația economică și a pieței muncii s-au schimbat mult, lucru care a făcut necesară revizuirea regulilor, în plus, lacunele din legislație și neclaritățile juridice conducând la creșterea numărului de practici abuzive și frauduloase, ce implică exploatarea angajaților.

Prin Directiva aprobată, toate regulile de remunerare ale țării gazdă (stabilite prin lege sau anumite convenții colective) se vor aplica și lucrătorilor detașați, iar angajatorul trebuie să acopere costurile de călătorie, cazare și masă (în loc să le deducă din salariile angajaților).

Perioada maximă de detașare a fost stabilită la 12 luni, cu o posibilă prelungire de 6 luni, după aceasta urmând a se aplica toate regulile muncii din țara gazdă.

Agențiile de muncă temporară trebuie să garanteze lucrătorilor detașați aceleași condiții care se aplică lucrătorilor temporari angajați în țara în care lucrează.

Noile norme se vor aplica sectorului transporturilor odată cu intrarea în vigoare a legislației referitoare la acest sector.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre au doi ani pentru a transpune normele în legislația națională.

Reamintim faptul că un”muncitor detașat” este un angajat care este trimis de către angajatorul său să ofere temporar un serviciu într-un alt stat membru.

Detașarea reprezintă o formă specifică a mobilității transfrontaliere a forței de muncă, care este esențială pentru libertatea serviciilor, unul dintre pilonii pieței unice.

Companiile pot oferi servicii în alte state membre fără a fi obligate să se stabilească acolo - pentru aceasta sunt necesare reguli care să facă posibilă detașarea angajații lor, care să îndeplinească sarcinile necesare.

Ei nu se integrează pe piața muncii din țara gazdă și continuă să fie acoperiți de securitatea socială a țării de origine.

În afară de motive pur economice, detașările sunt utilizate pentru a acoperi lipsa de calificare și pentru a satisface nevoia unui personal cu înaltă calificare în altă țară.

În anumite sectoare economice se înregistrează o frecvență deosebită a detașărilor - 69,1% în industrie, în cadrul căreia sectorul construcțiilor reprezintă 45%, 29,4% în servicii și 1,5% în agricultură și pescuit.

Lucrătorii detașați sunt diferiți față de lucrătorii mobili din UE (cea mai cunoscută formă de mobilitatea în UE), care se mută într-un alt stat membru pentru a se integra pe piața muncii pe termen lung sau în mod permanent, fiind supuși acelorași drepturi și obligații ca și cetățenii țarii gazdă și fiind înscriși în sistemul de asigurări sociale din țara gazdă.

În 2016, în UE existau 2,3 milioane de lucrători detașați (ponderea lor în forța de muncă totală fiind însă de doar 0,4%), 82,3% din numărul de detașări fiind făcute către 15 țări, dintre care Germania, Franța, și Belgia au găzduind împreună găzduind 50% (țările cu cei mai mulți lucrători detașați fiind Polonia, Germania și Slovenia)

1 din 5 români apți de muncă locuiește în alt stat UE

Aproape o cincime (19,7%) dintre cetățenii români cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani avea, în 2017, rezidența în alt stat membru al Uniunii Europene, potrivit oficiului de statistică a UE, Eurostat.

Procentul românilor de vârstă activă ce locuiesc în altă țară UE este cel cel mai ridicat, pe locul doi fiind Lituania (15% dintre cetățenii acestei țări în vârstă de 20-64 de ani își au rezidența în alt stat UE), urmată de Croația (14%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%) și Bulgaria (12,5%).

La celălalt capăt, cetățenii germani sunt cel mai puțin mobili (doar 1% dintre oamenii activi locuiesc în alt stat UE), urmați de cei din Marea Britanie (1,1%), Suedia și Franța (ambele cu 1,3%), cu procent redus de cetățeni cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani care locuiesc în alt stat.

La nivelul UE, mobilitatea cetățenilor a crescut în ultimul deceniu, circa 3,8% dintre europenii aflați în activitate (20-64 ani) având rezidența în alt stat decât cel a cărui cetățenie o dețin.

Pe parcursul ultimului deceniu, ponderea românilor care s-au mutat în alt stat a crescut cu 12,3 puncte procentuale (de la 7,4% în 2007), cea mai mare creștere din UE.

(Sursa: www.euractiv.ro)


SUA și UE încep războiul tarifelor

Negocierile dintre Uniunea Europeană și

Statele Unite au eșuat, iar SUA anunță introducerea tarifelor vamale la diverse importuri din Europa, astfel că, începând cu 1 iunie, SUA vor aplica aceste taxe vamale pe importurile de oţel şi aluminiu provenite din UE, precum şi din Mexic şi Canada.

Statele Unite au decis astfel să nu mai prelungească scutirea temporară acordată UE, importurile de oţel din ţările blocului comunitar

urmând să fie taxate în SUA cu 25%, iar cele de aluminiu cu 10%.

În replică, UE va introduce propriile măsuri protecționiste, impunând taxe pentru o serie de produse americane.

Potrivit estimărilor Comisiei, vor fi afectate exporturi de metale care au însumat 6,4 miliarde de euro în 2017, motiv ca oficialii europeni să considere impunerea de taxe ca injustă și împotriva regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fiind, în fapt, un protecționism, pur și simplu.

Americanii au anunțat încă din martie intenția de a impune tarifele la importurile de oțel și aluminiu, dar au oferit o scutire temporară mai multor țări, precum și UE, dar negocierile derulate în această perioadă nu au dus la niciun rezultat.

Statele Unite nu lasă altă cale decât de a duce disputa la OMC și de a impune taxe suplimentare asupra unor importuri din SUA.

Gazprom nu permite fluxul liber al gazelor

Gazprom, principalul furnizor de gaze pentru multe țări din Europa Centrală și de Est, trebuie să elimine barierele impuse în comerțul cu gaze naturale, potrivit unei decizii a autorității antitrust a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a decis că Gazprom, cel mai mare furnizor global de gaze naturale, trebuie să permită fluxul liber al gazelor pe piețele din Europa Centrală și de Est, la prețuri competitive și fără interdicții ce contravin regulilor europene.

Astfel, Comisia impune Gazprom o serie de obligații care răspund preocupărilor Comisiei în ceea ce privește concurența și permit fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele gazelor naturale din Europa Centrală și de Est, în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor europene.

În aprilie 2015, Comisia a trimis Gazprom - principala sursă de gaze naturale pentru mai multe țări din Europa Centrală și de Est – o comunicare privind obiecțiunile, care prezenta opinia preliminară a Comisiei potrivit căreia societatea a încălcat normele antitrust ale UE, urmărind o strategie globală de împărțire a piețelor gazelor naturale de-a lungul frontierelor naționale în opt state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia).

Este posibil ca această strategie să îi fi permis Gazprom să perceapă prețuri mai mari în cinci dintre aceste state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia).

De aceea, Comisia impune Gazprom să elimine barierele contractuale din calea fluxului liber al gazelor naturale, respectiv restricțiile aplicate clienților de a revinde gazele naturale la nivel transfrontalier, și cere companiei să faciliteze conectarea rețelelor din Bulgaria și țările baltice cu cele din statele vecine.

În plus, Comisia cere companiei ruse să asigure prețuri competitive și transparente tuturor statelor membre UE și să nu solicite Bulgariei să-i acorde despăgubiri ca urmare a rezilierii proiectului „South Stream”.

Comisia a decis să confere acestor îndatoriri (așa-numitele „angajamente”) un caracter juridic obligatoriu în temeiul articolului 9 din Regulamentul nr. 1/2003 privind politica antitrust a UE.

Dacă Gazprom încalcă oricare din obligații, Comisia poate aplica o amendă de sub 10% din cifra de afaceri de la nivel mondial, fără să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Anul trecut, Gazprom a avut o cifră de afaceri de aproape 91 miliarde de euro, fiind unul dintre principalii furnizori de gaze ai României (livrând o cincime din consumul local), asigurând, la nivel european, cam o treime din consumul de gaze.



UE are nevoie de un buget suficient

pentru migrație

Modul general în care UE și statele membre au reacționat în fața crizei umanitare din 2015 a fost aspru criticat internațional, multe voci cerând redirecționarea mai multor resurse către îmbunătățirea condițiilor de recepție și a programelor de integrare.

Climatul general nu a fost însă favorabil primirii refugiaților, iar într-o Uniune care avea deja probleme cu un fenomen intern de mobilitate profesională care întindea la limită retorica publică din statele din vestul Europei, situația refugiaților nu a făcut decât să exacerbeze un context deja tensionat.

Acum, când Uniunea Europeană se pregătește de Brexit, iar migrația a devenit una dintre prioritățile căreia Bruxelles-ul îi acordă o atenție sporită, Parlamentul European cere ca viitorul buget al UE să includă fonduri suficiente pentru a face față unor eventuale noi crize.

Nu este vorba de o sumă exactă pentru migrație, pentru că este greu de estimat în 2018 care vor fi nevoile în 2027.

În aceste condiții, la nivelul Parlamentului, este nevoie de o alocare suficientă pentru abordarea problemei migrației, astfel încât UE să nu mai fie luată prin surprindere dacă vor apărea noi crize.

În plus, viitorul cadru financiar multianual are nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a putea finanța noi priorități care apar pe parcursul exercițiului bugetar prin alocări suplimentare, fără a se afecta prioritățile UE asupra cărora s-a convenit de la-nceput.

În fapt, mulți europarlamentari s-au arătat nemulțumiți de mărimea bugetului propus de Comisie, votând pentru o creștere a contribuțiilor naționale la 1,3% din Produsul Național Brut.

Chiar și așa, bugetul va fi mai mare decât cel actual, deși ieșirea Marii Britanii din UE lasă un gol de peste 12 miliarde de euro anual.

O parte din statele net contributoare au criticat această abordare, susținând că este nevoie de un buget mai mic pentru o Uniune mai mică.

Dar Comisia trebuie să finanțeze - pe lângă vechile politici, cea agricolă și cea de coeziune, care se vor vedea cu fondurile tăiate - și noi priorități, precum apărarea, securitatea granițelor și migrația.

La trei ani după criza refugiaților, alegerea fundamentală este între a lua măsuri de descurajarea a proceselor migratorii sau de a iniția proiecte care sprijină dezvoltarea în

acest context, mulți oficiali fiind nemulțumiți că unele state membre au ales prima opțiune.

Se apreciază chiar că autoritățile din Europa au depus mai mult efort pentru a implementa măsuri de descurajare, decât pentru a stabili proceduri care să permită găzduirea oamenilor într-un mod mai sistematic și organizat ca până acum.

Desigur, situația nu este aceeași, țări precum Norvegia, Olanda, Franța, Germania stabilind programe care acordă spații de relocare pentru refugiați.

La nivelul UE, se vorbește tot mai mult de mutarea unei părți semnificative a fondurilor (de coeziune) dinspre Europa de Est spre țările din sudul UE (și pentru susținerea centrelor de primire și integrarea refugiaților).

Până la adoptarea legislației sectoriale care ar urma să definească obiectivele fondurilor structurale și de coeziune, criteriile de alocare și beneficiarii, astfel de ipoteze nu pot fi confirmate, dar, pe viitor, din fondurile structurale se vor putea finanța acțiuni care vizează integrarea refugiaților.

În schimb, pentru acțiunile pe termen scurt, Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare va rămâne principalul instrument folosit.

În acest context, modul în care va arăta viitorul buget al Uniunii va avea o influență dramatică asupra tipului de programe care vor fi implementate, până acum principala resursă financiară pentru autorități fiind Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, adică 3,137 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Propunerea Comisiei Europene este de creștere a alocărilor bugetare pentru Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare până la 10,4 miliarde euro, acest instrument devenind o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene.

Dacă se adaugă și alocările pentru noul Instrument de Management Integrat al Frontierelor care însumează 9,3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, precum și creșterea capacității Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă - Frontex de la 1.500 de angajați la 10.000 de angajați – există o imagine mai clară asupra eforturilor UE în în acest domeniu.

Conform propunerii Comisiei Europene, pentru nou înființata rubrică bugetară dedicată migrației și managementului frontierelor, se vor aloca 34,9 miliarde de euro între 2021-2027.

Ca o comparație, pentru vechea rubrică bugetară pentru securitate și cetățenie pe care o găsim în bugetul multianual 2014 - 2020, au fost alocate 18 miliarde de euro.


Datele pentru 2017 arată o scădere a cererilor de azil în UE, în raport cu anul 2016.

În acest sens, anul trecut, aproximativ 700.000 de oameni au aplicat pentru azil, față de aproape 1.2 milioane cereri în 2016.

Aceste numere sunt însă generale., existând și cazuri particulare, în care statele au întâmpinat o creștere a cererilor de azil.

Un exemplu în acest sens este România, unde Inspectoratul General pentru Imigrare a procesat anul trecut 4.800 de cereri de azil, o situație care reflectă o creștere cu 150% a numărului de cazuri față de media ultimilor 12 ani, care a fost de 1500 de cereri pe an.

La Bruxelles, se pune un accent important pe protecția frontierelor, în propunerea Comisiei privind viitorul cadru financiar multianual al UE, 21,3 miliarde de euro din cele 34,9 miliarde de euro dedicate rubricii bugetare migrație și managementul frontierelor vor merge către o mai bună gestionare a granițelor UE.

Crearea unui corp permanent de 10.000 de grăniceri europeni la nivelul Frontex este o

măsură concretă propusă tocmai pentru creșterea securității la nivelul granițelor.

Însă, situația generală pe continent ridică întrebări privind capacitatea statelor membre din linia a doua să primească oameni recepționați în prima linie din sudul Europei, în eventualitatea unei noi crize internaționale, și deschide dezbateri privind nevoia de a dezvolta programe noi și performante pentru integrare care să asiste oamenii din Uniune.

În România, autoritățile au început deja să lucreze la o nouă propunere de modificare legislativă pentru programul de integrare, dar situația variază drastic pe continent, dar alte state membre au contrazis vehement părerile Comisiei privind relocarea refugiaților, Polonia și Ungaria fiind cei mai vehemenți oponenți.

De cealaltă parte, statele din zona mediteraneeană simt că restul UE a făcut prea puțin pentru a mai lua din povara de pe umerii lor și puțini sunt cei care așteaptă ca liderii UE să agreeze o revizuire a legislației comunitare privind migrația și azilul, într-un summit viitor.


UE promovează coeziunea regională

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, regiunile cele mai sărace din UE înregistrează un PIB pe

cap de locuitor de șapte ori mai scăzut decât nivelul înregistrat în cele mai bogate regiuni. Inegalitățile constante manifestate la nivel regional subminează oportunitățile oferite rezidenților,

contribuind la creșterea gradului de sărăcie și la emigrație la scară largă, în special în rândul tinerilor – afirmă raportul „Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate”, elaborat de Banca Mondială.

Raportul, care examinează convergența și disparitățile din cadrul UE, ia în discuție două categorii de regiuni mai puțin dezvoltate - cunoscute sub denumirea de regiuni „cu creștere lentă” și „venituri scăzute” - localizate în anumite părți din Europa de Sud și Centrală.

Regiunile mai puțin dezvoltate cu creștere lentă se confruntă cu probleme precum o productivitate care stagnează și crearea unui număr redus de locuri de muncă, în timp ce regiunile cu venituri scăzute se confruntă cu provocări mari în procesul de transformare a propriilor economii.

Toate regiunile din UE, chiar şi cele mai sărace sau cele cu un ritm lent de creştere, dispun de un potenţial semnificativ de dezvoltare economică.

Atenţia acordată performanţei economice naţionale a statelor membre este atât de mare, încât este uşor să uităm ceea ce se întâmplă în UE la nivel regional.

Căci, privind dincolo de aparenţe, se observă că există multe modalităţi pentru a lupta pentru a contracara inegalităţile din perspectiva prosperităţii, oportunităţilor şi productivităţii, inegalităţi care împiedică mobilitatea socială, fiind impedimente pentru creşterea economică la nivel naţional.

Ambele categorii de regiuni neperformante se luptă cu doi indicatori-cheie, respectiv rata ridicată a şomajului comparativ cu regiunile care nu au statut de regiuni mai puţin dezvoltate şi cu niveluri foarte scăzute de participare a femeilor pe piaţa forţei de muncă.

În 2015, nivelul mediu de participare a femeilor pe piaţa forţei de muncă a UE era de 66,8%, iar în regiunile mai puţin dezvoltate, acest nivel era cu 10% mai scăzut şi chiar cu 20%.

Raportul Băncii Mondiale subliniază rolul important jucat de Politica de Coeziune a UE în abordarea inegalităţilor regionale, căci, în prezent, UE investeşte 50 de miliarde de euro anual, din fonduri de coeziune, pentru a sprijini procesul de dezvoltare în regiunile europene.

Raportul recomandă reechilibrarea priorităţilor urmărite de Politica de Coeziune, cu scopul de a asigura o mai bună valorificare a potenţialului regiunilor mai puţin dezvoltate, punând accent pe cinci domenii-cheie: abordarea deficienţelor de ordin macro-fiscal, îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru firme, stimularea productivităţii oraşelor, dezvoltarea de competenţe în cadrul comunităţilor şi consolidarea calităţii instituţiilor.


Maximizarea impactului Politicii de Coeziune în acest nou cadru politic va necesita investiţii pentru dobândirea de competenţe şi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, elemente care rămân esenţiale pentru creşterea productivităţii.

Acest demers, datorită declinului înregistrat pe piaţa muncii manuale, presupune adaptarea la progresul tehnologic aferent secolului XXI.

Consolidarea instituţiilor regionale şi naţionale va reprezenta, de asemenea, un aspect esenţial pentru eficientizarea Politicii de Coeziune, prin călăuzirea procesului de direcţionare, prioritizare şi implementare a politicii în următoarea perioadă de programare.

Raportul apreciază că va fi esenţial ca decidenţii politici de la toate nivelurile să regândească modalitatea în care Politica de Coeziune poate fi prioritizată, direcţionată şi pusă în aplicare în mod eficient în următoarea perioadă de programare, începând cu 2021, astfel încât să se maximizeze impactul acesteia asupra regiunilor mai puţin dezvoltate.

Din păcate, Comisia Europeană a propus o variantă de buget pentru exercițiul financiar 2021-2027 care presupune o tăiere cu 7% a fondurilor alocate politicii de coeziune.

Studiul publicat de Banca Mondială a evidențiat că, dacă vor continua tendințele din ultimul deceniu, cele mai sărace regiuni din România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria vor fi în medie mai bogate decât regiunile cu creştere redusă din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia, până în 2025.

Documentul Regândirea regiunilor mai puţin dezvoltate arată că regiunile rămase în urmă includ regiunile cu venituri scăzute din Europa Centrală şi de Est, multe din ele apropiindu-se rapid de regiunile cu creştere redusă din sudul Europei, care se confruntă cu stagnarea productivităţii şi cu un şomaj ridicat.

Ambele grupuri de regiuni se confruntă cu dificultăţi comune care constrâng perspectivele de creştere pe termen lung, inclusiv un nivel scăzut al participării la piaţa forţei de muncă, transformări structurale incomplete şi deficienţe la instituţii şi calificări.

În perioada 2005-2015, regiunile cu creştere redusă din sudul Europei au înregistrat un avans zero al PIB per capita, comparativ cu o medie anuală de 2,1% în UE.

În schimb, creşterea anuală medie în regiunile cu venituri scăzute din est a fost de 4,6% și, dacă aceste tendinţe vor persista, va fi o restructurare radicală a ierarhiei economice a regiunilor europene (regiunile cu venituri scăzute schimbându-şi poziţiile cu regiunile cu creştere redusă) până în 2025.

Dar chiar şi în aceste grupe există o neomogenitate semnificativă.

Datele Băncii Mondiale arată că regiunile din Bulgaria şi Ungaria sunt pe o cale de convergenţă mai lentă decât regiunile din România şi Polonia, în timp ce regiunile din Portugalia au performanţe uşor mai bune decât alte regiuni cu creştere redusă.

De asemenea, Grecia are o situaţie dificilă, având toate caracteristicile regiunilor cu creştere redusă, dar la nivelul veniturilor este mult mai aproape de cele cu venituri scăzute.

De altfel, în spatele deciziei de a reduce fondurile de coeziune ar putea fi chiar intenția Bruxelles-ului de a muta zeci de miliarde de euro din Europa Centrală și de Est, redirecționând sume alocate Ungariei, Poloniei sau Cehiei către state puternic afectate de criza financiară din deceniul trecut, precum Spania sau Grecia.

Activitatea economică, însă, nu este

răspândită uniform în Europa¸ desfăşurându-se mai ales pe câmpii şi pe creste.

Principalele regiuni din Europa au, în medie, un PIB per capital de 2,3 ori mai ridicat decât cea mai săracă regiune din ţara lor.

În timp ce mai puţin de 16% din populaţia UE trăieşte în oraşele principale, acestea generează 23% din PIB al ţării, iar cele 228 de oraşe secundare europene generează încă 45% din PIB al UE.

Raportul Băncii Mondiale arată că, în Europa, oraşele sunt motoarele de creştere, iar în România zonele urbane funcţionale (ZUF) ale Bucureştiului şi ale reşedinţelor de judeţ generează 90% din totalul veniturilor întreprinderilor.

Potrivit Băncii Mondiale, capitale din est, precum Bucureşti, Sofia, Budapesta sau Varşovia, concurează cu aproape orice oraşe principale din Europa Occidentală, deşi disparităţile dintre oraşele principale şi secundare din ţările cu venituri scăzute rămân mai ridicate decât în orice alte părţi ale Europei.



Noi reguli pentru producția ecologică în UE

Consiliul UE a adoptat textul

regulamentului care prevede noi norme pentru agricultura ecologică, ce se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2021.

Sectorul agriculturii organice a crescut permanent - cu 125% în ultimii 10 ani - dar creșterea sa a fost afectată de reguli care nu se mai potrivesc.

Ori, unul dintre marile succese ale Politicii Agricole Comune – PAC a fost tocami capacitatea sa de adaptare pentru a răspunde noilor provocări și oportunități.

Potrivit Comisiei, principala îmbunătățire este introducerea unui set unic de norme la nivelul întregii UE care să acopere ansamblul sectorului de producție ecologică din UE.

Vechile norme permiteau existența unui sistem „à la carte” de excepții, uneori la nivelul unui singur producător.

Noile norme țin seama de nevoia de flexibilitate pe care aceste derogări o permiteau în trecut – excepțiile justificate în mod corespunzător, precum, de exemplu, înlocuirea temporară a unui ingredient ecologic cu unul neecologic în cazurile în care stocurile erau limitate, vor fi permise în continuare – însă aceste excepții vor fi acum limitate în timp, evaluate în mod periodic și, dacă este necesar, aplicate tuturor producătorilor, asigurând astfel tratamentul echitabil al tuturor.

Aceleași norme se vor aplica producătorilor ecologici și produselor ecologice.

Acest set unic de norme se va aplica și fermierilor din afara UE care își exportă produsele ecologice pe piața UE.

El va înlocui cele peste 60 de standarde diferite care sunt considerate echivalente și care se aplică în prezent produselor alimentare ecologice importate.

Conformitatea cu setul unic de norme ale UE va înlocui principiul echivalenței.

De asemenea, ea generează îmbunătățiri importante în privința comerțului, principala astfel de îmbunătățire fiind crearea unor condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și cei din țările din afara UE.

Domeniul de aplicare al normelor a fost extins pentru a include o serie de noi produse precum sarea, pluta și uleiurile esențiale.

De asemenea, va fi posibilă adăugarea în viitor a unor noi produse, pentru a ține cont de evoluția sectorului și de cererile consumatorilor, oferind astfel oportunități suplimentare producătorilor.

În acest context, micii fermieri vor putea opta acum pentru certificarea în grup, ceea ce le va reduce costurile de certificare și le va facilita aderarea la sistemul ecologic.

Vor fi create și noi oportunități, prin deschiderea unei noi piețe pentru semințele și alte materiale săditoare ecologice, cu un nivel înalt de biodiversitate genetică.

Aceasta va duce la îmbunătățirea biodiversității, la durabilitatea culturilor și la stimularea inovării.

Rezistența la dăunători și la boli va fi îmbunătățită și se va pune accentul pe o mai bună adaptare la condițiile locale.

Noul regulament privind producția ecologică se va aplica produselor agricole vii și neprelucrate, inclusiv semințelor și altor materiale săditoare, precum și produselor agricole prelucrate utilizate ca produse alimentare și ca hrană pentru animale.

Produsele prelucrate pot fi etichetate ca ecologice numai dacă cel puțin 95 % din ingredientele de origine agricolă sunt ecologice.

Normele de producție ecologică sunt foarte clare - producătorii certificați nu pot utiliza în culturile lor pesticide neautorizate.

Ce stabilesc noile norme sunt măsuri de precauție pe care operatorii trebuie să le ia pentru a reduce riscul de „contaminare” accidentală cu pesticidele utilizate în culturile convenționale din apropierea celor ecologice.

Autoritățile naționale sunt responsabile pentru controlul acestor măsuri.

Consumatorii ar trebui să poată avea deplină încredere că la producția produselor care poartă logoul ecologic al UE nu s-au folosit pesticide neautorizate și că s-au luat toate măsurile de precauție posibile pentru a se reduce ușorul risc de prezență accidentală a pesticidelor neautorizate.

În cazurile în care există afirmații că produsele ecologice ar conține pesticide neautorizate, autoritățile naționale sunt obligate să investigheze.

Cu toate acestea, asemenea afirmații trebuie să fie clar justificate pentru a declanșa o investigație oficială. Investigația ar trebui să conducă la determinarea sursei și a cauzei prezenței acestor substanțe și ar trebui să includă orice metodă adecvată pentru a elimina suspiciunile fără întârzieri inutile.

Comisia va evalua situația în termen de patru ani de la data aplicării noului regulament, realizând astfel o analiză cuprinzătoare a normelor și practicilor naționale privind pragurile pentru substanțele neautorizate, precum și evaluarea căii de urmat cu privire la această chestiune.



Economia socială în perioada preşedinţiei Consiliului UE

În contextul în care România va deţine

preşedinţia Consiliului UE, în perioada ianuarie-iunie 2019, este important să milităm pentru o mai bună finanţare a economiei sociale, a

Ce trebuie să facă România pentru economia socială în perioada preşedinţiei Consiliului UE reprezintă obiectul unui brief care conţine propuneri pentru preşedinţie, priorităţi şi idei de evenimentele pe care Guvernul le va organiza în acea perioadă.

Brife-ul poate îmbunătăţi capitolul social din Afaceri Sociale din documentul României.

Desigur, România nu va avea economia socială ca prioritate – căci trebuie preluate o parte din priorităţi de la cei din Austria, urmând să fie predate alte priorități celor din Finlanda.

Astfel încât, prioritățile Președinței CE reprezintă întotdeana rezultatul unor negicieri, a unui trialog.

Totuși, este important ca România să privească acest domeniu ca unul cheie atât pentru ţară, cât şi pentru Uniune.

Potrivit documentului, în contextul Cadrului Financiar Multianual în perioada preşedinţiei, România ar trebui să încurajeze şi suţină formele de economie socială ca prioritate, să direcţioneze atenţia asupra rolului organizaţiilor economiei sociale în sectoarele agricol şi rural, inclusiv explorarea contribuţiei cooperativelor la producerea şi distribuţia produselor agricole.

Pornind de la punctele centrale ale Declaraţiei de la Madrid şi de la concluziile Consiliului din decembrie 2015 (Promovarea economiei sociale ca factor-cheie al dezvoltării economice şi sociale în Europa) Preşedinţia Română ar putea propune Comisiei Europene să elaboreze un Plan de acţiune cuprinzător pentru economia socială, care să se regăsească în noul Cadru Financiar Multianual”, arată raportul.

O altă directivă pe care România ar trebui să o urmeze în 2019 ar fi solicitarea Comisiei Europene de adaptare a politicilor IMM la nevoile diferitelor forme de întreprinderi, inclusiv întreprinderile din economia socială, şi continuarea şi susţinerea relaţiilor de colaborare şi transfer de know-how între organizaţiile româneşti de economie socială şi organizaţiile europene de acelaşi fel.

Continuarea eforturilor privind evaluarea şi raportarea rezultatelor sociale şi economice obţinute de aceste entităţi, precum şi continuarea eforturilor de deschidere a pieţei

europene pentru produsele şi serviciile furnizate de sector.

De asemenea, în strânsă legătură cu punctele Declaraţiei de la Madrid, România poate să înceapă un proces de consultare cu instituţiile europene cu privire la modul în care economia socială ar putea contribui la punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale (proclamaţia inter-instituţională adoptată la Summitul de la Göteborg, în 17 noiembrie 2017).

Cele mai recente date colectate la nivel european arată că economia socială este un domeniu important pentru dezvoltarea economică şi socială a statelor membre UE.

În raportul CESE „Evoluţii recente ale

economiei sociale în Uniunea Europeană”, publicat în toamna anului 2017, regăsim o dezvoltare semnificativă a acestui sector, care număra în 2015 peste 13 milioane de locuri de muncă (echivalentul a peste 6% din forţa de muncă din UE-28), mai mult de 82 de milioane de voluntari, peste 232 de milioane de membri în cooperative, organizaţii mutuale şi alte entităţi similare şi aproape 3 milioane de organizaţii şi întreprinderi.

Conform brief-ului, în România sectorul economiei sociale înregristrează o creştere constantă.

La sfârşitul anului 2015, sectorul angaja peste 136.000 de persoane - cu 4% mai mult decât în 2012 (FDSC, 2014), în aproape 50.000 de întreprinderi - cu 25% mai mult decât în 2012 (CESE, 2017), incluzând cooperative, case de ajutor reciproc ale salariaţilor sau pensionarilor, societăţi mutuale, asociaţii şi fundaţii şi alte organizaţii de economie socială recunoscute de lege.

Mai mult decât atât, peste 3 milioane de cetăţeni români sunt înregistraţi ca membri şi beneficiari direcţi ai acestor entităţi.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


România angajărilor temporare

Doar 1,2% din angajaţii români aveau un contract de muncă temporară în 2017, arată datele biroului european de statistică.

La nivelul UE, 27 de milioane de angajaţi

cu vârste între 15 şi 64 de ani aveau un contract de muncă temporară, ceea ce reprezintă 14,3% din totalul angajaţilor.

Alte state membre unde contractele de muncă temporară au o pondere redusă sunt Lituania (1,7%), Letonia (3%), Estonia (3,1%), Bulgaria (4,4%), Malta şi Marea Britanie (ambele cu 5,6%).

La polul opus, 1 din 4 angajaţi din Spania (26,8%) şi Polonia (26,1%), şi 1 din 5 angajaţi în Portugalia (22%), Olanda (21,5%) şi Croaţia (20,6%) aveau un contract de muncă temporară în 2017.

Proporţia contractelor de muncă temporară este mai mare în zona euro (16%) decât în UE (14,3%). De asemenea, este mai mare în rândul femeilor (14,8%) decât în rândul bărbaţilor (13,8%).

În România, repartiţia pe sexe este diferită faţă de cea din UE, 1,4% din bărbaţi având un contract de muncă temporară faţă de 0,9% din femeile cu vârste între 15 şi 64 de ani.


Lipsa forţei de muncă bine calificate

Lipsa forţei de muncă bine calificate, diferenţa de scală a finanţărilor disponibile pentru

afacerile româneşti faţă de cele din alte ţări şi calitatea slabă a guvernării în susţinerea antreprenoriatului reprezintă cele mai importante probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România şi care apar repetitiv, indiferent de domeniul de activitate.

Conform INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, România pierde un loc şi în clasamentul global al antreprenoriatului în Indicatorul Global al Antreprenoriatului 2018 (GEDI), după căderea cu alte trei poziţii în anul anterior, dar reuşeşte să performeze la cea mai ridicată dinamică a antreprenoriatului feminin, în raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2018, urcând patru locuri în clasamentul mondial.

Potrivit sursei citate, România se află pe locul 46 în lume din 137 de ţări analizate în ceea ce priveşte Indicatorul Global al Antreprenoriatului 2018, după ce, în anul 2017, ţara noastră se situa pe poziţia 45, iar în anul 2016 pe locul 42.

În raportul GEDI sunt colectate date privind: atitudinile, abilităţile şi aspiraţiile antreprenoriale ale populaţiei fiecărui stat şi le pune în balanţă cu infrastructura socială şi economică dominantă.

Astfel, sănătatea ecosistemului antreprenorial este evaluată în funcţie de 14 piloni - percepţia oportunităţilor, abilităţi de start-up, acceptarea riscului, network - abilitatea de a lucra în reţele, suport cultural, oportunităţi pentru start-upuri, absorbţie de tehnologie, capital uman, concurenţa, inovarea de produs, inovarea de process, creşterea ridicată, internaţionalizarea, capitalul de risc.

În acest context, INACO susţine că experţii Institutului Global pentru Dezvoltare şi Antreprenoriat atrag atenţia asupra celor mai problematice trei aspecte ale mediului antreprenorial românesc, iar cele mai puţine abilităţi dovedim în dezvoltarea reţelelor, acceptarea riscului şi percepţia oportunităţilor.

În topul primelor 10 ţări prietenoase cu antreprenoriatul se află Statele Unite ale Americii, Elveţia, Canada, Marea Britanie, Australia, Danemarca, Islanda, Irlanda, Suedia şi Franţa.

Cele mai mari salturi calitative ale indicelui mediului antreprenorial sunt în Marea Britanie, iar ca poziţionare în clasamentul global GEDI 2018 faţă de raportul anterior Bulgaria înregistrează un salt de 13 locuri, dar rămâne în urma României, fiind pe locul 69 în lume.

Conform analizei INACO, în raportul citat sunt indicate patru domenii-cheie ca fiind prielnice antreprenoriatului: accesul la serviciile financiare, uşurinţa de a derula afaceri, sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii şi calitatea guvernării.

În viziunea specialiştilor INACO există trei probleme care apar repetitiv, indiferent de domeniul de activitate - lipsa forţei de muncă bine calificate, diferenţa de scală a finanţărilor disponibile pentru afacerile româneşti faţă de cele din alte ţări şi calitatea slabă a guvernării în susţinerea antreprenoriatului, cu lipsa sa de predictibilitate, de promovare a afacerilor româneşti, de competenţă şi de haos decizional.

(Sursa: www.agerpres.ro)


EuRomânia este a 16-a economie din

UE

Produsul Intern Brut al României a fost anul trecut de 187,8 miliarde de euro echivalentul a 1,2% din PIB al UE, ceea ce plasează economia românească pe a 16-a poziție în topul economiilor europene, în condițiile în care Produsul Intern Brut al Uniunii Europene s-a ridicat, în anul 2017, la 15.300 miliarde de euro, calculat la preţuri curente.

Conform acestor date, PIB al României este puţin mai mare decât cel al Greciei, de 177,7 miliarde de euro, dar mai mic decât cel al Cehiei, care a fost de 192 miliarde de euro.

Peste jumătate din PIB al UE a fost generat în 2017 de trei state membre: Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Cu un PIB de aproape 3.300 miliarde euro anul trecut, Germania şi-a consolidat poziţia de principală economie a UE, fiind responsabilă pentru mai mult de o cincime din valoarea adăugată generată de UE.

Pe poziţia secundă se situează Marea Britanie care este responsabilă pentru 15,2% din PIB al UE, urmată de Franţa (14,9%), Italia (11,2%), Spania (7,6%) şi Olanda (4,8%).

La polul opus, 11 state membre UE au avut anul trecut un PIB mai mic decât 1% din PIB-ul UE: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria.

În ceea ce priveşte zona euro, cele 19 state membre au avut, anul trecut, un PIB total de aproape 11.200 miliarde euro, fiind responsabilă pentru 72,9% din PIB al UE.

(Sursa. www.euractiv.ro)

Programul de sprijin pentru reforme și Funcția de stabilizare a investițiilor

Pentru bugetul pe termen lung al UE, pentru 2021-2027, Comisia propune crearea unui Program de sprijin pentru reforme și a unei Funcții de stabilizare a investițiilor.

Ambele propuneri fac parte dintr-o agendă mai cuprinzătoare care urmărește aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei și utilizarea bugetului UE pentru a consolida performanțele și reziliența economiilor noastre interdependente.

Propunerile îmbină principiile fundamentale ale solidarității și responsabilității și dau curs angajamentelor asumate.

Propunerile se bazează pe viziunea prezentată în Raportul celor cinci președinți din iunie 2015, în documentul de reflecție din mai 2017 și în Foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a UE din anul trecut, care este articulată în jurul a 3 principii centrale - unitatea, eficiența și responsabilitatea democratică.

Programul de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde euro, va sprijini reformele prioritare din statele membre.

Acesta cuprinde trei elemente: un instrument de realizare a reformelor, care va furniza sprijin financiar pentru reforme, un instrument de sprijin tehnic, care va permite furnizarea și partajarea de cunoștințe tehnice de specialitate și un mecanism de convergență, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Funcția europeană de stabilizare a investițiilor va contribui la stabilizarea nivelului investițiilor publice și la facilitarea unei redresări economice rapide în cazul unor șocuri

economice majore în statele membre din zona euro și în statele participante la mecanismul european al cursului de schimb (MCS II), completând rolul pe care îl îndeplinesc stabilizatorii automați existenți la nivel național.

Sub rezerva respectării unor criterii stricte legate de soliditatea politicilor fiscale și macroeconomice, pot fi mobilizate rapid, prin acest instrument, împrumuturi cu o valoare de până la 30 de miliarde euro, însoțite de o subvenționare a ratei dobânzii care să acopere costurile acestora.

Comisia angrenează resursele bugetului UE pentru a stimula performanța, reziliența și capacitatea de răspuns a tuturor statelor membre, fie ele state membre ale zonei euro sau state care se pregătesc să adere la euro.

Propunerile răspund unora dintre provocările care nu au fost încă abordate și arată cum poate fi mobilizat bugetul UE în sprijinul stabilității, al convergenței și al coeziunii în zona euro și în UE în ansamblu.

Instrumentele propuse sunt complementare cu prioritățile de reformă identificate în contextul semestrului european de coordonare a politicilor economice, precum și al altor instrumente de finanțare ale UE pentru locuri de muncă, creștere și investiții, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, noul fond InvestEU și mecanismul „Conectarea Europei” și vor lucra în sinergie deplină cu acestea.


Programul de sprijin pentru reforme propus va furniza sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre ale UE pentru a le permite să continue și să realizeze reforme prin care să-și modernizeze economiile, în special reformele identificate drept prioritare în contextul semestrului european.

Programul de sprijin pentru reforme va avea un buget total de 25 de miliarde euro și va sprijini eforturile de reformă în domenii precum piața produselor și piața muncii, educație, sistemele fiscale, piețele de capital, mediul de afaceri, investițiile în capitalul uman și reformele administrației publice.

Acesta cuprinde trei instrumente distincte și complementare:

Instrumentul de realizare a reformelor, cu un buget disponibil pentru toate statele membre de 22 de miliarde euro, care va furniza sprijin financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european. În ultimele luni s-a purtat un dialog intens cu statele membre cu privire la modul în care ar putea fi dezvoltat acest nou instrument în viitor, inclusiv prin lansarea unui proiect-pilot cu Portugalia.

Instrumentul de sprijin tehnic, care va ajuta statele membre să pună la punct și să realizeze reforme și să își amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experiența Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre. Instrumentul este deschis tuturor statelor membre și are un buget de 840 milioane euro.

Mecanismul de convergență, cu un buget de 2,16 miliarde euro, care va oferi sprijin tehnic și financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcția aderării la zona euro. Acest mecanism nu aduce atingere criteriilor în vigoare pentru aderarea la zona euro, ci va oferi sprijin practic pentru a asigura o tranziție și o participare cât mai reușite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.

Propunerea de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor are drept scop protejarea investițiilor publice în cazul unor șocuri asimetrice majore și sprijinirea unei relansări economice rapide.

Așa cum s-a văzut în perioada crizei, este posibil ca mecanismele de stabilizare existente la nivel național să nu fie suficiente pentru a absorbi anumite șocuri macroeconomice și există adesea riscuri de propagare către alte țări, ceea ce ar avea un impact negativ important asupra nivelului investițiilor publice și a economiei reale.

Noua funcție va completa setul de instrumente existente la nivel național și european, pe de o parte, pentru prevenirea apariției crizelor, inclusiv prin semestrul european și fondurile europene corespondente, și, pe de altă parte, pentru abordarea situațiilor de dificultate financiară, prin asistența acordată prin Mecanismul european de stabilitate și prin asistența pentru balanța de plăți.

În cazul unor șocuri asimetrice majore, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor:

va furniza până la 30 de miliarde euro sub formă de împrumuturi reciproce (back-to-back) garantate din bugetul UE; Pentru a reduce la minimum riscul de hazard moral, statele membre vor trebui să respecte criterii stricte de eligibilitate, bazate pe politici financiare și macroeconomice solide. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în situațiile în care finanțele publice nu mai fac față și ar trebui să vizeze cu precădere menținerea unor investiții publice favorabile creșterii, ceea ce, la rândul său, va permite ca un număr mai mare de persoane să-și păstreze locurile de muncă și ca economia să se redreseze mai rapid.

va include o componentă de grant pentru a acoperi integral costurile aferente dobânzilor; va fi înființat un nou Fond de sprijinire a stabilizării, care va strânge contribuții de la statele membre corespunzând unei părți din veniturile lor monetare provenite din activele deținute în schimbul bancnotelor furnizate (ceea ce se cheamă în mod obișnuit „senioraj”). Veniturile din acest fond vor fi alocate bugetului UE pentru a acoperi subvenționarea ratei dobânzii pentru statele membre eligibile. O astfel de subvenționare a ratei dobânzii este importantă pentru a face instrumentul logic din punct de vedere financiar.

Astfel cum se prevedea în decembrie 2017, funcția de stabilizare poate fi completată, în timp, cu resurse de finanțare suplimentare, provenite din afara bugetului UE, de exemplu prin conferirea unui rol posibil Mecanismului european de stabilitate sau viitorului Fond Monetar European, și cu un posibil mecanism de asigurare voluntară, care ar urma să fie instituit de statele membre.

Obținerea în 2019 a unui acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020) la noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

(Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


SUMAR

Un buget UE modern, echitabil și flexibil

- pg.1 Alocarea pentru fiecare stat membru în

cadrul Politicii de Coeziune (2021 – 2027) – pg.4

#InvestEU: FEI și UniCredit susțin IMM-urile inovatoare – pg.6

181 de milioane euro pentru a intensifica lupta împotriva fraudei – pg.7

Creștere economică puternică, însă în curs de încetinire – pg.8

Un nou Fond social, un nou Fond de ajustare la globalizare și un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori – pg.9

O Europă mai puternică, cu ajutorul tinerilor – pg.11

Comisia propune dublarea finanțării programului Erasmus – pg.12

Parchetul European, o nouă etapă în combaterea fraudelor – pg.13

Asistenţă consulară pentru toţi cetăţenii UE – pg.13

O piață unică digitală de încredere – pg.14

Controlul asupra datelor personale – pg.15

România – ultimul loc în UE în domeniul digital – pg.15

Frontiere mai sigure, prin îmbunătățirea

sistemului de informații privind vizele – pg.16

Călătorii gratuite în întreaga Europă prin "DiscoverEU" – pg.16

Consolidarea sectoarelor culturale și creative europene – pg.17

Lucrătorii detașați - remunerație egală – pg.18

1 din 5 români apţi de muncă locuieşte în alt stat UE – pg.18

SUA și UE încep războiul tarifelor – pg.19

Gazprom nu permite fluxul liber al gazelor – pg.19

UE are nevoie de un buget suficient pentru migrație – pg.20

UE promovează coeziunea regională – pg.21

Noi reguli pentru producția ecologică în UE – pg.23

Economia socială în perioada preşedinţiei Consiliului UE – pg.24

România angajărilor temporare – pg.25 Lipsa forţei de muncă bine calificate –

pg.25 EuRomânia este a 16-a economie din

UE – pg.26 Programul de sprijin pentru reforme şi

funcţia de stabilizare a investiţiilor – pg.26

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.fonduri-structurale.ro

www.euractiv.ro www.agerpres.ro

www.news.ro google.com/imagini

prefectului de afaceri judeȚul timiȘ numărul 5 (77 ... · buletin de afaceri europene pagina 1...

Documents