drept la un proces echitabil

8/2/2019 Drept La Un Proces Echitabil

1/47

Articolul 5Dreptul la libertate i la siguran1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit delibertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale :a. dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de un tribunal competent;b. dac a fcut obiectul unei arestri sau deineri legale pentru nerespectarea uneihotrri pronunate de un tribunal, conform legii, ori n vederea garantrii executriiunei obligaii prevzute de lege ;c. dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciarecompetente, atunci cnd exist motive verosimile de a se bnui c a svrit oinfraciune sau cnd exist motive temeinice ale necesitii de a - l mpiedica ssvreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia ;d. dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa subsupraveghere sau despre detenia sa legal, n vederea aducerii sale n faaautoritii competente ;e. dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o

boal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unuivagabond ;f. dac este vorba despre arestarea sau detenia legale ale unei persoane n scopul

mpi edicrii ptrunderii ilegale pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs oprocedur de expulzare ori de extrdare.2. Orice persoan arestat trebuie s fie informat, n cel mai scurt termen i ntr -olimb pe care o nelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaiiaduse mpotriva sa.3. Orice persoan arestat sau deinut n condiiile prevzute de 1 c) dinprezentul articol trebuie adus de ndat naintea unui judector sau a altui magistrat

mputernicit prin lege cu exe rcitarea atribuiilor judiciare i are dreptul de a fi judecat ntr -un termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii. Punerea nlibertate poate fi subordonat unei garanii a prezentrii persoanei n cauz laaudiere.4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau detenie are dreptul sintroduc recurs n faa unui tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr -un termenscurt asupra legalitii deteniei sale i s dispun eliberarea sa dac detenia esteilegal.5. Orice persoan, victim a unei arestri sau deineri n condiii contrare dispoziiiloracestui articol, are dreptul la reparaii.

Articolul 6Dreptul la un proces echitabil1. Orice persoan are dreptul la judecarea cauzei sale n mod echitabil, public i ntermen re zonabil, de ctre o instan independent i imparial, instituit de lege,care va hotr fie asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor sale cu caracter civil, fieasupra temeiniciei oricrei acuzaii penale ndreptate mpotriva sa. Hotrrea trebuie s fie pronunat n mod public, dar accesul n sala de edin poate fi interzis preseii publicului pe ntreaga durat a procesului sau a unei pri a acestuia, n interesulmoralitii, al ordinii publice ori al securitii naionale ntr -o societate democratic,atunci cnd interesele minorilor sau protecia vieii private a prilor la proces oimpun, sau n msura considerat absolut necesar de ctre instan cnd, n

mprejurri speciale, publicitatea ar fi de natur s aduc atingere intereselor justiiei.


2/47

2. Orice persoan acuzat de o infraciune este prezumat nevinovat pn cevinovia sa va fi legal stabilit.3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul :a. s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr -o limb pe care o nelege i n mod amnunit, despre natuta i cauza acuzaiei aduse mpotriva sa ;b. s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii aprrii sale ;c. s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nudispune de mijloacele necesa re remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuitde un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer ;d. s audieze sau s solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea iaudierea martorilor aprrii n aceleai condiii ca i martorii acuzrii ;e. s fie asistat gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limbafolosit la audiere.

Articolul 7Nicio pedeaps fr lege1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o aciune sau o omisiune care, n momentulsvririi, nu constituia o infraciune potrivit dreptului naional sau internaional. De

asemenea, nu se poate aplica o pedeaps mai sever dect aceea aplicabil nmomentul svririi infraciunii.2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecrii i p edepsirii unei persoanevinovate de o aciune sau de o omisiune care n momentul svririi era consideratinfraciune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naiunile civilizate.

Articolul 13Dreptul la un recurs efectivOrice persoan ale crei drepturi i liberti recunoscute de prezenta convenie aufost nclcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instane naionale, chiar i dac

nclcarea ar fi fost comis de persoane care au acionat n exercitarea atribu iilor loroficiale.

2 OBIECTUL DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL

Potrivit art. 6 1 din Conventieorice persoana are dreptul la judecarea n mod echitabil, n mod public si ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instantaindependenta si impartiala, instituita de lege, care va hotar fie asupra ncalcariidrepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii nmaterie penala ndreptate mpotriva sa . Se observa astfel ca autorii Conventiei nu audorit ca garantiile procedurale continute n textul acesteia sa fie aplicabile tuturor

procedurilor judiciare, ci doar celor de natura penala si civila.Cum nsa sistemele statelor membre sunt extrem de eterogene cu privire la definireanaturii penale sau civile a unei proceduri, organele jurisdictionale de la Strasbourg au fostnevoite sa defineasca notiunile dedrepturi si obligatii cu caracter civil si cea deacuzatien materie penala , n mod autonom, facnd, ntr-o oarecare masura, abstractie de definitiadata de dreptul intern al statului n cauza. Apare astfel evidenta necesitatea prezentarii


3/47

continutului acestor notiuni autonome, nainte de analiza garantiilor proceduralecontinute n art. 6 din Conventie.

2.1 Notiunea de drepturi si obligatii cu caracter civil

Chiar daca Curtea subliniaza permanent caracterul autonom termenului dedrepturi siobligatii cu caracter civil , ea acorda, n acelasi timp, un rol primordial dreptului intern ndefinirea acestei notiuni. Astfel, pentru a determina caracterul civil al unei cauze, Curtease raporteaza nu la calificarea data acesteia n dreptul intern al statului prt, ci lacontinutul si efectele pe care le confera sistemul juridic intern dreptului litigios, n functiede care se analizeaza caracterul civil al acestuia. Curtea ofera precizari suplimentareprivind rolul dreptului intern n definirea notiunii dedrepturi si obligatii cu caracter civil afirmnd ca art. 6 1 se raporteaza doar la acele drepturi si obligatii cu caracter civil care sunt recunoscute, cel putin ntr-o maniera generala, n dreptul intern al statului vizat, ntruct art. 6 nu garanteaza existenta acestor drepturi.

Curtea lasa astfel la discretia statelor calificarea unei pretentii ca fiinddrept sauobligati ,refuznd nsa sa ofere criterii stricte si exhaustive n baza carora acestora sa poate fisocotite ca avnd caracter civil. n acelasi timp nsa, ca si regula generala, sfera cauzelorde natura civila nu poate fi restrnsa la cele ntre persoane de drept privat, Curteaafirmnd ca art. 6 nu vizeaza contestatiile de drept privat n sensul clasic al termenului,adica ntre particulari sau ntre particulari si stat, cnd acesta actioneaza ca si o persoanaprivata, singurul lucru care conteaza fiind caracterul dreptului n discutie. De asemenea, n viziunea instantei de control europene, nu are relevanta natura legii care sta la bazadreptului litigios civila, comerciala sau administrativa sau natura organului competentsa transeze litigiul instanta de drept comun sau organ administrativ singurul fapt nbaza caruia se poate decela caracterul civil al dreptului fiind natura intrinseca a acestuia.

Astfel, n esenta, n ochii Curtii, pentru calificarea unei drept ca fiind civil singurul lucrucare conteaza este ca acesta sa aiba un caracter civil n dreptul intern sau sa aiba uncaracter patrimonial. Spre exemplu, instanta supranationala, analiznd natura dreptului lao pensie de invaliditate, a precizat ca cel mai important considerent rezida n faptul ca,dincolo de aspectele de drept public, reclamantul invoca drepturi care tin de mijloacelesale de subzistenta; el invoca un drept subiectiv de natura patrimoniala, reglementatexpres de legislatia elvetiana, avnd asadar natura civila.

Astfel, au fost considerate, fara tagada, ca avnd caracter civil drepturile cu privire laviata familiara divort, custodia copiilor etc. cele relative la dreptul de vizita ale

parintilor, la ncheierea unui contract de munca cu o societate privata, la capacitatea deexercitiu a persoanei, la reputatia si integritatea fizica a persoanei, la conditiile dedetentie, la repararea prejudiciului ca urmare a unui delict civil sau penal, la existenta sauexercitarea dreptului de proprietate ori a altor drepturi reale asupra unui imobil sau laindemnizarea pentru rezilierea unui contract. Tot astfel, dat fiind ca are legaturaimportanta cu exercitarea muncii de catre o persoana, a fost judecata ca apartinnddreptului civil o procedura de sanctionare disciplinara a unui avocat.


4/47

Pe de alta parte, anumite cauze socotite ce au doar un caracter public, fara nici un elementde natura civila, au fost considerate ca exced limitelor domeniului de aplicabilitate a art.6. Astfel, nu sunt drepturi cu caracter civil acelea privind dreptul unui strain de a intra sauramne pe teritoriul unui stat, cele privind nationalitatea sau cetatenia unei persoane,drepturile relative la anumite indemnizatii sociale, la prejudiciile produse de razboi, la

drepturile de natura parlamentara, la sanctiunile de ordin procedural sau cele cu privire laregimul de repartizare n penitenciare. De asemenea, n practica initiala, s-a considerat canu intra n cadrul contestatiilor cu privire la drepturi si obligatii cu caracter civil,procedurile relative la accederea, promovarea sau pierderea unei functii publice,procedurile care au obiect serviciul militar, precum si drepturile si obligatii care aucaracter fiscal sau vamal. Asa cum vom vedea mai jos, la o parte din aceste limitari aledomeniului de aplicabilitate a art. 6 s-a renuntat ulterior.

Anumite proceduri cu un pronuntat caracter apartinnd dreptului public n majoritateastatelor membre au fost considerate ca apartinnd materiei civile, datorita implicatiilorpatrimoniale importante pe care le produc fata de persoana vizata. Aceasta este solutia n

materie de expropriere sau a actiunilor n repararea prejudiciului ca urmare a unei fapteculpabile a statului, indiferent daca acesta a actionat jure imperii sau jure gestionis ori aactiunile cu privire la eliberarea unei autorizatii de constructie ori cele cu privire laautorizarea unei societati pentru a vinde produse farmaceutice. O situatie speciala oreprezinta cazul actiunii civile declansate n procesul penal. Chiar daca fondul afaceriiapartine penalului, si deci dreptului public, Curtea a precizat faptul ca atribuireacompetentei asupra cauzei unei instante care nu are, n principiu, competente de dreptprivat nu scoate de sub incidenta domeniului civil de aplicabilitate litigiul civil care se judecata n cadrul unei proceduri penale, ntruct acesta are un pronuntat caracterpatrimonial.

O alta decizie n acelasi sens a fost luata de Curte ntr-o cauza care avea ca obiectacordarea unei subventii guvernamentale pentru realizarea unei constructii. n fapt, o legegreceasca prevedea posibilitatea societatilor care investeau n constructia de hoteluri ca, n anumite conditii, sa obtina o subventie din partea statului, n baza unei cereri ce trebuiaadmisa de catre Ministrul Economiei. Societatea reclamanta a depus o astfel de cerere, cea fost respinsa, iar de aici a urmat un litigiu n instanta. Curtea a considerat ca exista undrept cu caracter civil, tinnd cont de doua elemente caracterul patrimonial si faptul caministrul nu avea o putere discretionara de a acorda subventiile ignornd caracterul dedrept public al procedurii de obtinere a banilor.

n raport de profesiunile liberale, care necesita o anumita autorizare, Curtea a hotart caexercitiul profesiei de medic este un drept de natura civila pentru ca se desfasoara ntr-uncadru contractual cu clientii sau pacientii, nsa s-a ferit, n mod expres, sa se pronuntedaca concluzia ramne valabila si atunci medicii sunt angajati ai statului, precum mediciimilitari. Tot astfel, s-a decis ca, desi avocatul participa la realizarea unui serviciu public,anume realizarea justitiei, predomina si n cazul lui faptul ca si ndeplineste atributiile ncadrul unui contract civil, astfel nct un litigiu cu privire la nscrierea unei persoane nbarou este acoperita de art. 6.


5/47

De asemenea, faptul ca anumite activitati economice sunt supuse unei proceduri deautorizare nu nlatura caracterul civil al drepturilor pe care persoanele care efectueazaactivitatile respective le detin. Astfel, un litigiu opunnd o persoana unui organadministrativ care a refuzat sa autorizeze vnzarea unui teren de catre reclamant apartinemateriei civile n sensul Conventiei ca si un litigiu opunnd un service auto care dorea sa

vnda combustibil lichid si un organ de stat care a refuzat acordarea licentei. S-a ajuns laaceiasi concluzie si n situatia unor litigii cu privire la autorizatia pentru a efectuaactivitati de asigurare, la retragerea unei licente de transport sau la licenta de vnzare debauturi alcoolice.

De asemenea, Curtea a decis ca apartin domeniul civil toate litigiile n care se discuta cuprivire la exercitarea sau restrngerea dreptului de proprietate, indiferent daca n joc intraalte materii dect dreptul privat. Spre exemplu, s-a constatat aplicabilitatea art. 6 unuilitigiu ntre o persoana si statul olandez, n care reclamantul cerea anularea unui ordinministerial care a declarat terenul sau ca fiind monument istoric national si i-a interzis sa l cultive. Solutia a fost identica si cu privire la litigii care au avut ca obiect refuzul de a

acorda o autorizatie de urbanism si, n consecinta, imposibilitatea de a construi.Mai mult, n ciuda unei practici foarte constante a Comisiei, Curtea a hotart n mai multernduri ca drepturile de asigurari sociale sunt drepturi cu caracter civil, n sensul art. 6 dinConventie. Instanta europeana a considerat ca trebuie sa prevaleze aspectele de dreptprivat caracterul pur patrimonial al acestor drepturi, asemanarea cu asigurarile private fata de aspectele de drept public reglementarea si controlul fondurilor de catre stat,caracterul lor obligatoriu, caracterul lor social. Aceasta jurisprudenta initiala a fostconfirmata ulterior, Curtea adaugnd argumente noi n favoarea caracterului civil aldrepturilor de asigurari sociale. Astfel, s-a precizat, cu referire la caracterul unui litigiu ncare un fost politist solicita acordarea unei pensii suplimentare ca urmare a unei pretinseboli survenite n timpul exercitarii serviciului, ca statul nu poate sa se comportediscretionar cu privire la drepturile sociale, cu att mai mult cu ct el a fost angajator nspeta, avnd acelasi regim ca un angajator privat.

Tot astfel, la un anumit moment, Curtea a rasturnat jurisprudenta extrem de ferma aComisiei, prezentata mai sus, cu privire la litigiile de origine fiscala. Curtea a precizat ca, n ciuda faptului ca materia fiscala apartine puterii suverane a statelor, un litigiu cuprivire la modul de aplicare a impozitelor si a taxelor are un caracter vadit patrimonialafectnd dreptul de proprietate al reclamantului, astfel nct nu poate fi sustras materieicivile, n sensul art. 6, indiferent de originea litigiul si de instantele nationale specialecare analizeaza cauza. Ulterior, nsa, se pare ca instanta europeana a revenit la ideeainaplicabilitatii art. 6 pentru procedurile fiscale, declarnd ca, n masura n care acesteanu pot fi socotite ca apartinnd materiei penale, simplul lor caracter patrimonial nu estesuficient pentru a le ncadra n domeniul de aplicabilitate al art. 6.

n concluzie, chiar daca Curtea s-a ferit sa ofere criterii clare de determinare acaracterului civil al unui litigiu, din suma de decizii prezentate ntr-o maniera usorincoerenta mai sus se poate observa ca, dincolo de unele derapaje neasteptate ale Curtii,


6/47

n esenta are caracter civil aproape orice litigiu care a obiect principal ori secundar osuma de bani sau alta valoare patrimoniala.

O situatie speciala exista n jurisprudenta cu privire la litigiile privind functionariipublici. Comisia a fost foarte ferma n a preciza ca sanctiunile disciplinare aplicabile

functionarilor publici intra n sfera dreptului public, nefiind niste drepturi si obligatii cucaracter civil, la fel ca si toate celelalte litigii referitoare la raporturile acestora cuadministratia. Jurisprudenta Curtii a cunoscut mult timp o stare de confuzie accentuata naceasta materie, fapt recunoscut nsasi de instanta europeana. Astfel, initial Curtea areluat cuvintele folosite frecvent de Comisie, dupa care contestatiile privitoare larecrutarea, cariera si ncetarea functiei unui functionar public intra,ca regula generala , nsfera dreptului public. Apoi, Curtea a emis mai multe hotarri n care a decisaplicabilitatea art. 6 atunci cnd litigiul purta asupra unor litigii strict patrimoniale platasalariilor sau a altor indemnizatii. n schimb, atunci cnd se punea n discutie oriceproblema ce exceda unui caracter strict patrimonial, s-a decis inaplicabilitatea art. 6.Exemplul cel mai facil este acela al unui litigiu privind cererea unui functionar public de

reintegrare n functie.Admitnd stadiul neclar al jurisprudentei si lipsa de ratiune a criteriul strict patrimonial pentru ca orice litigiu de acest gen are pna la urma o natura patrimoniala Curtea aformulat, n afacerea Pellegrin, un criteriu general valabil pentru materia litigiilor ntrefunctionarii publici si administratie, numit criteriul functional. Potrivit acestuia, toatelitigiile opunnd administratia si functionarii publici sunt scoase din cmpul deaplicabilitate al art. 6 atunci cnd functionarul n cauza are, ntre atributii, participareadirecta sau indirecta la exercitarea puterii publice. Acest nou criteriu a facut obiectul uneicritici serioase att din partea unor judecatori ai Curtii, n opinia lor dizidenta, ct si dinpartea doctrinei. Fara a insista aici asupra subiectului, vom preciza doar ca consideramaceste obiectii ca fiind foarte serioase si speram ntr-o revenire a jurisprudentei Curtii.Principalele argumente contra hotarrii Curtii sunt, n esenta, urmatoarele:

- este singura situatie din jurisprudenta sa n care Curtea formuleaza principii generalaplicabile;

- acest criteriu face ca o parte importanta a persoanelor aflate sub jurisdictia unui stat sanu beneficieze de drepturi procesuale elementare, deschiznd calea arbitrariului nadministratia publica;

- este contrara evolutiei europene spre depolitizarea si profesionalizarea administratieipublice;

- formularea criteriului si aplicarea sa ulterioara duce la concluzia ca aproape oriceangajat al unui institutii publice care depaseste stadiul de portar sau de femeie de serviciurealizeaza exercitarea puterii publice, ceea ce e cel putin absurd;

- criteriul este ilogic. Spre exemplu, daca se decide ca paza unor obiective sa fie ncredintata politiei, litigiul dintre politist si administratie nu intra n cadrul art. 6, nsa


7/47


8/47

Mai trebuie precizat ca, desi problema nu ridica de regula controverse ntre stat sireclamant, Curtea verifica daca exista o legatura ntre dreptul de esenta civila invocat ncadrul procedurilor interne si contestatie, adica daca aceasta poarta asupra unui drept sauobligatie civila. Curtea a decis ca uneori aceasta legatura este inexistenta, spre exempluatunci cnd s-a atacat, fara succes, decizia guvernului de a prelungi dreptul de exploatare

al unei centrala nucleare. Reclamantii invocau faptul ca, n conditiile n care centralasituata n apropierea locuintelor lor pare sa fi avut probleme tehnice, le era pusa n pericolsanatate. Curtea a considerat ca acestia nu se pot plnge de nerespectarea art. 6, cumotivarea ca decizia guvernului nu le punea sanatatea n pericol, ntruct pericolele decare se plngeau ramneau ipotetice.

Tot n sensul lipsei unei contestatii asupra unui dr ept de natura civila s-a pronuntatCurtea si ntr-o alta cauza, ce a implicat o masura provizorie. n fapt, societateareclamanta avea un litigiu cu o alta societate, pretinznd ca detine 50 % din actiunileacesteia din urma. n cursul procedurii, reclamanta a cerut instantei sa interzica societatiiprte sa vnda actiunile n litigiu pna la rezolvarea pe fond a cauzei. Curtea a

considerat ca litigiul avnd ca obiect aceasta cerere de a se dispune o masura provizorienu este o contestatie asupra unui drept, pentru ca nu implica fondul cauzei, si s-a declaratincompetenta material sa examineze plngerea societatii reclamante.

2.3 Notiunea de materie penala

Daca n materie drepturilor cu caracter privat, legislatia statelor contractante are oomogenitate destul de pronuntata, n domeniul penal Curtea trebuie sa lucreze cu sisteme juridice ce contin reguli de drept substantial si procedural extrem de eterogene. Ipotezacea mai facila este aceea n care fapta care a constituit obiectul procedurii interne estecalificata de dreptul intern ca fiind penala, situatie n care Curtea se raporteaza la aceasta

calificare.Realitatea probeaza nsa ca situatiile cele mai frecvente care ajung n fata Curtii suntacelea n care dreptul intern califica sanctiunile aplicate ca fiind rutiere, economice,fiscale ori disciplinare, negnd caracterul penal al acestora. De aceasta data, Curtea numai poate accepta calificarea extrapenala ntruct n acest caz statele ar putea ocolicontrolul 24224o147y supranational transfernd infractiuni n afara sistemului penal, iaraceasta ar nsemna o atingere grava a principiului protectiei efective a drepturilorconventionale.

De aceea, a fost nevoie de crearea unor criterii n baza carora art. 6 sa poata fi aplicat unei

palete de situatii mult mai largi dect a nteles legiuitorul intern sa subordonezeexigentelor procedurii penale. Destul de devreme n jurisprudenta sa, Curtea a raportatdefinitia notiunii de materie penala la trei criterii: criteriul calificarii interne, cel alnatura faptei incriminate si cel al scopului si severitatii sanctiunii. Le vom analiza pe rnd n cele ce urmeaza.

Criteriul calificarii interne presupune faptul ca instanta europeana cerceteaza prima datadaca textul care defineste comportamentul sanctionat face parte din dreptul penal al


9/47

statului n cauza. Asa cum am spus si mai sus daca raspunsul este pozitiv, Curtea admitecalificarea interna, nsa daca raspunsul este negativ, aceasta va utiliza celelalte douacriterii, n special pentru a verifica criminalitatea unor delicte calificate n dreptulintern ca fiind administrative sau a faptelor calificate ca fiind delicte disciplinare.

Criteriul naturii faptei incriminate reprezinta un element de diferentiere ntre dreptulpenal si cel disciplinat extrem de frecvent utilizat de catre organele de la Strasbourg.Prima regula utila pentru a distinge penalul de disciplinar este cea de a sti cui seadreseaza norma n discutie: ntregii populatii si atunci, de regula, suntem n prezentapenalului sau doar unei anumite categorii avocati, militari, medici etc. caz n care, decele mai multe ori, este implicat dreptul disciplinar. Este de nteles ca un militar esteobligat la un comportament mai obedient fata de stat dect o alta persoana sau ca unavocat trebuie obligat la mai multa discretie fata de obligatiile confidentiale care intrainevitabil n posesia sa. Aceasta regula nu rezolva nsa toate problemele, fiind suficient saamintim faptul ca exista numeroase infractiuni cu subiect activ special, astfel nct Curteaa adaugat o precizare suplimentara, lund n calcul si gravitatea faptei comise pentru a

decela linia destul de subtire ce desparte penalul de disciplinar.Criteriul scopului si severitatii sanctiunii aplicate mpinge n notiunea de materie penalaacele fapte n cazul carora scopul si gravitatea sanctiunii este apropiata de dreptulpenal clasic. Astfel, daca scopul sanctiunii aplicate este mai degraba reparator, cauza iesedin sfera dreptului penal, nsa, daca scopul acesteia are mai repede un caracter punitiv saupreventiv, atunci exista un indiciu important al prezentei caracterului penal al faptei.

Pe de alta parte, poate cel mai important indiciu al existentei materiei penale esteseveritatea sanctiunii. n primul rnd, orice sanctiune privativa de libertate va intra ndomeniul dreptului penal. n al doilea rnd, lipsa unei privari de libertate nu implica

obligatoriu inexistenta penalului, ntruct s-a judecat ca au caracter penal si acelesanctiuni de natura pecuniara care au o valoare exorbitanta sau care, n caz de neplata, sepot transforma ntr-o sanctiune privativa de libertate, indiferent daca n fapt aceastatransformare a avut loc sau nu. Spre exemplu, s-a decis ca ntra n domeniu penal ocontraventia la regimul confidential al anchetei penale reglementata de dreptul elvetian sisanctionata cu 500 de franci elvetieni. Chiar daca suma nu este mare, a contat n modesential n calificarea data de Curte, faptul ca aceasta amenda, n caz de neplata, se puteatransforma n zile de detentie. Posibilitatea transformarii sanctiunii pecuniare ntr-unaprivativa de libertate este foarte importanta n aprecierea caracterului penal de catreCurte, aceasta deciznd ca o sanctiune de 10 000 de lire sterline o suma importanta nopinia noastra dar care nu se poate transforma n nchisoare nu este o sanctiunesuficient de grava pentru a fi socotita penala. Aceasta desi caracterul faptei comise seapropia semnificativ de dreptul penal neglijenta grava a unui avocat britanic care aangajat ca si contabil un fost condamnat pentru frauda.

Aceste ultime doua criterii nu se aplica extrem de strict, existnd situatii n care Curtea adecis aplicabilitatea art. 6, desi nici unul dintre ele nu era ndeplinit, nsa evaluarea deansamblu prin prisma ambelor criterii a permis identificarea naturii penale a procedurii ncauza. n acelasi timp, nu este suficient ca unul dintre ele sa releve existenta penalului


10/47

pentru ca garantiile prevazute de art. 6 sa intre n discutie. Aceasta deoarece Curteaadmite faptul ca anumite comportamente calificate n dreptul intern ca fiind delicteadministrative ori disciplinare ies de sub incidenta art. 6. Or, daca utilizam exemplul uneispete judecate de catre fosta Comisie n care un militar a fost condamnat la 5 zile decarcera pentru insulta adresata superiorului fapta care n dreptul elvetian nu este

infractiune observam ca ambele criterii sunt ndeplinite. Norma n discutie, chiar dacase adreseaza doar unei anumite categorii de subiecti, vizeaza o fapta destul de grava insulta fiind infractiune n Elvetia la acel moment, ca si n mai toate statele europene iarsanctiunea este privativa de libertate. Cu toate acestea, s-a decis ca art. 6 nu este aplicabil,fara nici o motivatia convingatoare.

n practica organelor jurisdictionale din cadrul Consiliului Europei cel mai important rolsi cel des utilizat criteriu este cel al scopului si severitatii sanctiunii. n baza acestuia s-adecis, spre exemplu, ca o procedura pentru un delict disciplinar ntr-un penitenciar, cares-a soldat cu sanctiunea pierderii dreptului reclamantului de a fi eliberat conditionat pe operioada lunga de timp, are caracter penal sau ca o procedura disciplinara care a condus

la sanctionarea unui militar cu detasarea ntr-o unitate disciplinara pe o perioada de 4 luniare acelasi caracter.

Pe de alta parte, n baza aceluiasi criteriu s-a decis ca nu apartin materiei penale n sensulart. 6 din Conventie urmatoarele proceduri: o procedura disciplinara dintr-un penitenciar,sanctiunea fiind pierderea timp de o luna a dreptului de vizita; o procedura disciplinaramilitara care a condus la trecerea n rezerva a unui ofiter; o procedura disciplinara care acondus la concedierea unui politist pentru deturnarea unor bunuri ale administratiei; oprocedura care a condus la aplicarea unei amenzi unui profesor care a facut greva; oprocedura disciplinara contra unui avocat, care a primit drept sanctiune un avertisment; oprocedura deschisa de catre organizatia profesionala din care facea parte contra unuifarmacist, ce a fost amendat pentru ncalcarea deontologiei profesionale ntruct aumflat preturile unor medicamente foarte solicitate.

Tot astfel, utiliznd aproape exclusiv criteriul naturii si gravitatii comportamentuluisanctionat, jurisprudenta este destul de ferma n a exclude din cmpul de aplicabilitate alart. 6 delictele rutiere, n statele n care acestea nu sunt reglementate ca infractiuni denatura penala.

n materie fiscala s-a putut constata o evolutie a jurisprudentei europene cu privire laaplicabilitatea art. 6 delictelor de aceasta natura care nu sunt calificate ca fiind infractiuni.Daca mult timp Comisia, sustinuta de catre Curte, a refuzat aplicarea art. 6 pentrudelictele de natura fiscala, ulterior jurisprudenta a evoluat n sensul includerii n notiuneade materie penala si a acestor cauze. Argumentele au fost dezvoltate de catre Curte nhotarrea Bendenoun: norma fiscala franceza care sanctiona anumite nerespectari aleCodului general al impozitelor cu penalitati era de aplicabilitate generala; sanctiunea aveaun caracter vadit punitiv si preventiv ct timp nu era destinata pentru a acoperi uneventual prejudiciu, acesta fiind reparat prin impunea de dobnzi; n fine, sanctiunea aveaun cuantum ridicat si putea sa conduca la privarea de libertate a persoanei n caz deneplata. Din aceleasi ratiuni, sanctiunea existenta n dreptul francez contrainte par


11/47

corps si care consta n privarea de libertate a debitorului, ca mijloc de a-l constrnge saplateasca creanta, a fost analizata de catre Curte ca fiind de natura penala. Totusi, nu ntotdeauna Curtea recunoaste unor sanctiuni fiscale precum aplicarea unui impozitmajorat pentru rea-credinta caracterul penal, chiar si dupa hotarrea Bendenoun. Spreexemplu, s-a decis ca nu are caracter penal procedura prin care reclamantul a contestat

numai cuantumul impozitului suplimentar aplicat, pentru ca el nu a contestat elementelepenale ale sanctiunii.

Tot astfel, n considerarea naturii faptei si a scopului sanctiunii, s-a decis ca procedura nurma careia o persoana a primit o amenda judiciara pentru nerespectarea secretuluiurmaririi penale are caracter penal, aceiasi concluzie fiind valabila si pentru o amenda judiciara aplicata unui avocat pentru neprezentarea la un proces. n acelasi timp, datoritascopului diferit al sanctiunii care poate fi interpretat n acest caz ca avnd un pronuntatcaracter reparator obligarea unui avocat la plata cheltuielilor de judecata provocate deculpa sa n promovarea unei cai de atac nu constituie un element al materiei penale nsensul Conventiei. De asemenea, s-a decis ca atta timp ct amenda pentru delictele de

audienta nu are un caracter excesiv, ea ramne circumscrisa disciplinarului, n afaradomeniului penal.

2.4 Notiunea de acuzatie n materie penala

Pentru a epuiza subiectul domeniului de aplicabilitate al art. 6, mai trebuie precizat ca,potrivit textului Conventiei, nu orice procedura care are un caracter penal beneficiaza degarantiile oferite de art. 6. Acesta implica obligatii din partea statului doar pentruprocedurile care privesc o decizieasupra temeiniciei oricarei acuzatii n materie penalandreptate mpotriva sa .

Notiunea de acuzatie este, de asemenea, o notiune autonoma. Curtea pleaca n analizaexistentei unei acuzatii mpotriva unei persoane, nu de la o definitie formala a notiunii,verificnd daca, dincolo de aparente, exista, n realitate o acuzatie formulata contrareclamantului. Acuzatia a fost definita ca fiind notificarea oficiala, emannd de laautoritatea competenta, privind reprosul de a fi comis un delict penal, adaugnd faptul ca, n anumite cazuri, ea poate mbraca forma unei alte masuri ce implica un astfel de reprossi care antreneaza, de asemenea, repercusiuni importante pentru situatia suspectului. Spreexemplu, s-a decis existenta unei acuzatii n materie penala atunci cnd, dupa nchiderealocalului unui comerciant ca urmare a unei infractiuni privind preturile de vnzare,actiunea penala a fost stinsa printr-o ntelegere amiabila ntre parchet si comerciant. Totastfel, Curtea a admis existenta unei acuzatii atunci cnd o instanta austriaca, dupa

efectuarea unei expertize si ascultarea mai multor martori, a decis nchiderea proceduriidatorita faptului ca fapta incriminata era insignifianta.

n consecinta, se poate afirma ca, n principiu, statele au obligatia pozitiva de a sigurarespectarea drepturilor procesuale conventionale doar cu privire la procesele penale defond. Ca urmare, s-a decis ca sunt n afara domeniului de aplicabilitate al art. 6 dinConventiei procedurile privind: detentiunea provizorie, extradarea, institutia n careurmeaza a se executa sanctiunea; ncadrarea unui condamnat ntr-o anumita categorie de


12/47

detinuti; reintegrarea n munca a unei persoane eliberata conditionat sau prelungireaperioadei de detentie datorita descoperirii ulterioare a starii de recidiva.

Daca exemplele de mai sus sunt n concordanta cu principiile existente n definitia datanotiunii de acuzatie desi avem unele rezerve cu privire la inexistenta unor

repercusiuni importante cu privire la situatia suspectului cel putin n cazul extradarii sauexpulzarii consideram ca n numeroase situatii Curtea a exclus din domeniul deaplicabilitate al art. 6 unele situatii n care ni se pare evidenta a acuzatie reala, chiar dacanu formala. Spre exemplu, s-a decis ca nu exista acuzatie n materie penala atunci cndunei persoane i s-a stabilit domiciliu fortat pe o insula cu motivarea faptului ca exista unpericol pentru securitate si moralitate sau atunci cnd recurentul a fost expulzat dinratiuni de securitate, fiind banuit ca desfasoara activitati ilegale ori pentru a intrat ilegalpe teritoriul unui stat. Oare expulzarea unei persoane sau detentia acestei nu provoacaconsecinta importante cu privire la aceasta? Exemplul cel mai elocvent este poate cel alunei societati comerciale britanice careia i s-au impus restrictii cu privire la activitatea deasigurari datorita prezentei n conducerea sa a unei persoane banuite de a fi participat la

mai multe fraude fiscale.3 GARANII PROCEDURALE GENERALE

Autorii Conventiei au sistematizat textul art. 6, mpartind garantiile procedurale ngarantii generale, prevazute n primul paragraf, aplicabile oricarei proceduri care intra ncmpul de reglementare al art. 6 si n garantii speciale n materie penala, prevazute nparagrafele 2 si 3 ale textului. Acest capitol al studiului nostru este dedicat garantiilorgenerale, nsa trebuie precizat de la bun nceput ca aceasta clasificare pe care amutilizat-o si noi din ratiuni de facilitate a prezentari este mai degraba formala, ntructCurtea admite ca cea mai mare parte a garantiilor speciale n materie penala, precum

prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare sau drepturile privind administrareaprobelor, sunt aplicabile si nmaterie civila, intrnd n notiunea mai larga de egalitate aarmelor.

3.1 Accesul la justitie

Cu prilejul unui litigiu privind protectia unor drepturi si obligatii de natura civila, Curteaa fost pentru prima data chemata sa se pronunta cu privire la existenta unei obligatiipozitive din partea statelor contractante de a asigura accesul la justitie, desi textulConventiei nu o prevede expres. Curtea a raspuns problemei de a sti daca art. 6 semargineste la a reglementa dreptul la un proces echitabil ntr-o procedura deja pendinte

sau recunoaste si dreptul de a introduce o actiune civila afirmnd ca:daca acest text ar privi exclusiv doar derularea procedurilor angajate n fata unei instante, un stat contractant ar putea, fara a putea fi sanctionat, sa suprime toate jurisdictiile sale sau sasustraga din competenta lor diverse categorii de litigii cu caracter civil pentru a leconferi spre judecare unor organisme guvernamentale. O astfel de ipoteza, inseparabilade aparitia unui risc de arbitrariu, ar conduce la consecinte grave, contrare principiilor

pe care Curtea nu le poate pierde din vedere .


13/47

Rezulta din cele afirmate de catre instanta de control europeana ca dreptul de acces la untribunal constituie un element inerent al tuturor garantiilor procedurale prevazute nConventie. n lipsa accesului la justitie n materie civila, n conceptia Curtii, toatecelelalte garantii de procedura sunt inutile, ntruct ele se grefeaza pe liberul acces la oinstanta. Asa cum vom vedea n cele ce urmeaza, nu este nsa suficienta posibilitatea

formala de a angaja o actiune, ci este necesar ca accesul la justitie sa fie efectiv.Mai trebuie spus ca dreptul la acces liber la justitie nu se circumscrie dect domeniului deaplicabilitate a art. 6: contestatii asupra unor drepturi si obligatii civile si acuzatie nmaterie penala. n materie penala nsa, accesul la justitie cunoaste o acceptie diferita fatade accesul la justitie n materie civila, implicnd mai degraba dreptul de a supune analizeiunui judecator acuzatie de natura penala, dect dreptul de acces la un judecator. Cu altecuvinte, n materie penala, beneficiarul dreptului la un tribunal nu poseda att dreptul deinitiativa, ct dreptul de ca orice acuzatie ndreptata mpotriva sa sa si gaseasca finalul nfata unei instante. n consecinta, Conventia nu recunoaste dreptul unei persoane de aangaja o procedura penala judiciara contra unui tert. n acelasi timp, pentru a ramne tot

n domeniul circumscris materiei penale, Curtea pare sa impuna ca orice solutie privind oacuzatie sa provina din partea unei instante, condamnnd statul belgian pentru faptul ca otranzactie care a evitat o procedura penala a fost ncheiata sub amenintare, privndpersoana n cauza de dreptul ca situatia sa fie analizata de un tribunal.

n alta ordine de idei, Curtea admite posibilitatea renuntarii la accesul la justitie att nmaterie civila, ct si n materie penala, prin posibilitatea recurgerii la arbitraj, si respectivla plata de catre inculpat a unei amenzii compozitorii cu scopul de a evita procesul penal.Singura precizare a Curtii se raporteaza la faptul ca renuntarea trebuie sa fie lipsita deechivoc.

Pe de alta parte, accesul liber la justitie nu implica dreptul nelimitat de a alege instantacareia sa i fie prezentata cauza sau dreptul de a ataca decizia unei instante judecatoresti,acest din urma drept fiind introdus doar n materie penala prin dispozitiile Protocoluluiaditional nr. 7.

3.1.1 Accesul efectiv

n acceptiunea data de organele jurisdictionale create prin Conventie, notiunea de accesefectiv la justitie implica n primul rnd obligatia statelor de a acorda tribunalului ocompetenta de plina jurisdictie pentru a-i permite sa examineze cauza pe fond, att asupraaspectelor de fapt, ct si a celor de drept. Aceasta exigenta nu implica nsa, cel putin n

materia actelor administrative, obligativitatea unui control de oportunitate, fiind suficient,pentru a fi respectate dispozitiile art. 6, un control de legalitate. Pe de alta parte, legeaengleza care prevedea posibilitatea controlului jurisdictional al deciziilor organeloradministrative cu privire la dreptul de vizita al unui parinte privind un copil plasat subasistenta publica violeaza dreptul la acces liber la justitie, ntruct instanta putea saverifice doar daca administratia nu a actionat ntr-o maniera nerezonabila si inechitabila.Tot astfel, nu sunt respectate imperativele art. 6 atunci cnd legea permite contestarea ninstanta doar a unor aspecte privind efectele unei exproprieri si nu regularitatea emiterii


14/47

deciziei de expropriere sau atunci cnd legea nu permite instantei de control al unui actadministrativ sa analizeze cauza pe fond, pronuntnd o decizie de rezolvare a conflictului,ci i permite doar sa dispuna redeschiderea procedurii administrative de emitere a actului n discutie. ntr-o hotarre mai recenta, Curtea a apreciat chiar ca se poate discuta desprelipsa accesului efectiv la justitie, atunci cnd modalitatile si caile de atac a unei decizii

administrative sunt lipsite de claritate si previzibilitate.n al doilea rnd, accesul efectiv la justitie implica obligatia pozitiva a statelor de aasigura n mod real posibilitatea oricarei persoane de a-si sustine cauza n fata unui judecator. Dincolo de aspectele privind contactarea unui avocat relevate de cauzeleGolder sau Campbell si Fell, citate mai sus, una dintre hotarrile cele mai interesante nmaterie este cea din cauza Airey. n speta, doamna Airey dorea sa obtina, pe cale judecatoreasca, separarea faptica dintre ea si sotul sau, n conditiile n care legeairlandeza nu permite divortul. n conditiile n care procedura este extrem de complexa, iarrecurenta nu si permite financiar angajarea unui avocat, Curtea a decis ca lipsa oricaruiajutor judiciar oferit de catre statul irlandez a adus o atingere grava dreptului la acces

efectiv la justitie al reclamantei. Instanta europeana a precizat imediat nsa ca solutia demai sus nu presupune extinderea dreptului la avocat si n materie civila, fiind subordonatunei necesitatii evidente a sprijinului judiciar. Astfel, s-a decis ulterior ca lipsa ajutorului judiciar nu presupune o violare a art. 6 atunci cnd actiunea ar fi fost oricum lipsita deorice sansa de succes, atunci cnd reclamantul a avut un avocat care i-a pregatit toataapararea chiar daca nu a fost asistat de acesta n cursul audierii sau atunci cnd judecatorul a vegheat la derularea echitabila a procedurii.

n reglementarea la nivel statelor contractante a dreptului la acces la un tribunal, Curtea lerecunoaste acestora o anumita marja de apreciere, instanta europeana multumindu-se saverifice daca prin limitarile stabilite de catre state nu se afecteaza nsasi substantadreptului si daca scopul urmarit prin limitarile respective este proportional cu mijloaceleutilizate. Astfel, statele pot sa impuna anumite conditii pentru introducerea unei actiuni judecatoresti precum plata unor taxe de timbru, introducerea actiunii ntr-un anumittermen sau alte conditii de forma si de fond ct timp acestea sunt rezonabile.

Curtea este uneori destul de exigenta n analiza caracterului rezonabil al acestor limitari.De exemplu, a decis ca impunerea unei autorizatii ministeriale pentru ca un detinut sapoata comunica cu un avocat nu este o limitare rezonabila a accesului liber la justitie. Totastfel, s-a decis nerezonabila conditia impusa de legea spaniola pentru declansareaanumitor cai de atac civile anume consemnarea sumei de bani la care fusesecondamnata partea care dorea sa atace decizia cu att mai mult cu ct reclamantaobtinuse un sprijin financiar judiciar, n considerarea situatiei sale economice. Deasemenea, s-a judecat ca depasind limitele marjei de apreciere lasate statelor conditiaacceptului procurorului pentru ca inculpatul sa poata ataca cu recurs o decizie decondamnare.

De asemenea, Curtea a decis ca este lipsita de proportionalitate si deci nelegitima conditiape care trebuie sa o ndeplineasca un condamnat penal pentru a formula recurs n fataCurtii de Casatie franceze, aceea de a fi nceput executarea pedepsei. n aceasta situatie,


15/47

Curtea a admis faptul ca statele trebuie sa lupte pentru a asigura executarea hotarrilorpenale, nsa modalitatea aleasa de catre legiuitorul francez este excesiva si a condamnatstatul francez pentru violarea accesului liber la justitie. Ulterior, decizia Curtii a fostmentinuta si pentru situatia n care procedura era civila, iar pentru declansarea recursului,reclamantii trebuiau sa execute decizia din apel care i obliga la plata a 80 000 franci

francezi, n conditiile n care venitul lor lunar era de 862 franci, cu doi copii n ngrijire.Tot n sensul unei marje de apreciere restrnse lasate statelor s-a pronuntat Curtea si ntr-o alta ipoteza, n care mai multe persoane s-au plns de faptul ca nu au putut ataca odecizie judecatoreasca prin care li se restrngeau anumite drepturi financiare care nu li secomunicase direct, ci doar prin intermediul publicarii hotarrii n jurnalul oficial. nconsecinta, la peste un an de la data deciziei, cnd au formulat recurs contra acesteia,acesta a fost respins ca fiind tardiv. Curtea a condamnat statul spaniol pe motiv ca partilela Conventie trebuie sa regleze accesul la justitie prin caile de atac astfel nct oricepersoana sa si poata apara drepturile depunnd diligente rezonabile. Or, Curtea aconsiderat ca citirea fiecarui numar din jurnalul oficial al unui stat este o diligenta mai

mult dect normala, astfel nct prezumtia ca reclamantii au cunoscut decizia de la datapublicarii ei depaseste marja de apreciere lasata statului, care astfel le-a violat dreptul deacces la justitie.

Alteori, nsa, marja de apreciere lasata statelor este destul de larga. Spre exemplu, s-adecis ca nu violeaza art. 6 legea britanica care, n materia retrocedarii unor bunurinationalizate sau expropriate, nu permitea fiecarui fost proprietar sa introduca o actiune n instanta, ci doar unui reprezentant al acestora, care sa introduca si sa sustina actiunea n numele tuturor. S-a apreciat ca, tinnd cont de scopul acestei limitari evitarea unuinumar mare de proceduri costisitoare si evitarea pronuntarii unor solutii diferite existaproportionalitate cu mijloacele utilizate. Tot astfel, s-a decis ca este compatibila cu art. 6legea britanica care, pentru a evitarea introducerea unor actiuni repetate si abuzive decatre persoane care au fost internate n clinici de boli psihice cu privire la tratamentelesuportate, impunea obligativitatea unei autorizatii din partea High Court pentruintroducerea actiunii. Uneori nsa pare ca marja de apreciere a statelor este prea larga,aducnd, n opinia noastra, atingeri grave ale accesului la justitie. De pilda, Curtea aconstatat legitimitatea unei legi britanice care a mpiedicat mai multe persoane sasesizeze o instanta pentru a contesta concluziile unui raport al politiei care aduceaatingere reputatiei lor. n alte doua afaceri, Curtea a atenuat mult din jurisprudenta saAirey permitnd statelor sa refuze cereri de ajutor financiar judiciar pe motiv caprocedurile pe care doresc sa porneasca nu au nici o sansa rezonabila de succes.

n acelasi timp nsa, legea olandeza care nu permitea unei persoane bolnava psihic saintroduca o actiune n instanta prin care aceasta urmarea tocmai constatarea faptului caare discernamnt aduce o atingere nsasi substantei dreptului de acces liber la justitie si ncalca dispozitiile art. 6. Organele de jurisdictie de la Strasbourg admit totusi, n situatiiexceptionale, existenta unor ipoteze n care nu este permisa deschiderea unei proceduri judiciare, fiind astfel judecate conforme cu art. 6 imunitatile de jurisdictie parlamentarasau diplomatica, deoarece acestea sunt admise de principiile de drept recunoscute de toatenatiunile civilizate.


16/47

Tot astfel, s-a decis ca raspunde exigentelor art. 6 legea care impune pentru pornirea uneiactiuni judecatoresti depunerea unei cautiuni care sa acopere plata cheltuielilor de judecata, daca procedura deschisa nu va fi ncununata de succes. Totusi, daca aceastacautiune impune costuri excesive sau daca taxele de timbru sunt exorbitante, se poatepune problema lipsei accesului efectiv la justitie.

Pe de alta parte, Curtea a admis faptul ca dreptul de a sesiza un tribunal este doar unuldintre aspectele dreptului de acces la justitie, ntruct acest drept ar deveni iluzoriu dacaordinea juridica a unui stat nu ar permite executarea unei decizii judecatoresti. De aceea,Curtea a admis fara rezerve ca dreptul la acces liber la justitie implica si dreptul de aobtine executarea silita, daca e cazul, a hotarrilor instantei. Curtea admite posibilitateade a suspenda temporar executarea silita a unor hotarri civile, nsa numai dacasuspendarea este fondata pe motive de ordine publica, iar intervalul de timp n careopereaza este rezonabil si proportional cu motivele care o determina.

3.1.1.1 Notiunea de tribunal

Dupa ce am vazut determinarile si caracteristicile accesului la justitie, prima problemacare apare n mod logic este de a sti ce nseamna justitie. Garanteaza Conventia accesulla orice instanta? Sunt instante, n acceptiunea europeana, doar acele organe care primesc n mod traditional aceasta denumire? Acestea sunt ntrebarile la care organele Conventieiau fost chemate sa raspunda.

Potrivit jurisprudentei Curtii, un tribunal se caracterizeaza prin rolul sau jurisdictional:acela de a transa, pe baza unor norme juridice si n cadrul unei proceduri organizate, oricechestiune privind cauza ce i-a fost adusa spre rezolvare. Tribunalul trebuie, de asemenea,sa ndeplineasca anumite conditii independenta, impartialitate etc. care figureaza n

chiar textul art. 6 pentru a putea fi numit astfel. Pe de alta parte, nsa, prin tribunal nsensul art. 6 nu se nteleg doar jurisdictiile n sens clasic, integrate ntr-o structura judiciara ordinara din statul n cauza. n consecinta, daca instantele clasice care statueazan prima instanta sunt, fara ndoiala, tribunal n acceptiunea europeana a termenului,ramne de analizat n cele ce urmeaza situatia celorlalte organe care transeaza diverselitigii de natura civila, penala, constitutionala sau administrativa.

ntr-o prima situatie usor speciala se afla instantele de apel si de recurs. Reamintim ca,cel putin n materie civila, Conventia nu impune statelor obligatia de creea instante deapel sau de recurs, nsa, n masura n care statele membre au ales sa creeze astfel deinstante, partile contractante trebuie sa se asigure ca n fata acestora sunt respectateexigentele dreptului la un proces echitabil. Pe de alta parte, nsa, organele de laStrasbourg au recunoscut totusi anumite particularitati ale procedurilor n apel sau nrecurs, preciznd ca pentru a verifica echitabilitatea procedurii, procesul trebuie privit nansamblu si nu distinct pe fazele sale. Elementul de care trebuie sa se tina seama naprecierea respectarii exigentelor procesului echitabil n fata instantelor de apel sau derecurs este rolul pe care acestea l au n cadrul ansamblului procedurii. Cu ct rolulacestora este mai redus, cu att exigentele pe care trebuie sa le ndeplineasca proceduradin fata lor sunt mai reduse.


17/47


18/47

autorizatii de constructie, se verifica de catre instantele ordinare precum n sistemulromn si situatia n care legea acorda aceasta atributie unei instante constitutionale precum n sistemul german. A declara ca n primul caz este aplicabil art. 6, iar n cel de-aldoilea nu se poate aplica conduce la crearea unei inegalitati nejustificabile, ct timpobiectul procedurii este identic.

O alta problema delicata este cea a aplicabilitatii art. 6 acelor organe administrative saucu o natura asemanatoare chemate sa transeze diverse litigii, de foarte multe ori de naturapatrimoniala sau cu implicatii patrimoniale. Intra n aceasta categorie diversele organeledisciplinare cum ar fi, n sistemul romn, Consiliul Medicilor, Consiliul de Disciplina ala barourilor etc. organele administrativ jurisdictionale cum ar fi Curtea de Conturi autoritatile care examineaza recursurile gratioase sau alte asemenea organisme spreexemplu, comisiile de disciplina a federatiilor sportive. ntruct, asa cum am vazut maisus, prin tribunal Curtea nu ntelege doar instantele clasice, ci orice organ caretranseaza litigii, n baza unor norme si a unei proceduri, astfel de organe ar putea fisocotite tribunale, n sensul Conventiei, iar, daca obiectul litigiului este de natura civila

sau penala, ar putea intra n discutie art. 6.Totusi, atunci cnd aceste organe examineaza numai recursuri strict gratioase ele nusunt tribunal, iar art. 6 nu li se aplica. Spre exemplu, s-a judecat astfel n ipotezaexistenta n dreptul italian, n care o parte dintre actele administrative pot fi atacate pecalea unei proceduri obisnuite n contencios sau pe calea unui recurs extraordinar laPresedintele Italiei care poate sa anuleze decizia administrativa. Aceasta din urmaprocedura nu este acoperita de art. 6 pentru ca Presedintele republicii italiene nu este untribunal, recursul n fata sa fiind strict gratios n opinia Curtii.

Principala problema pe care o ridica astfel de proceduri, este aceea a independentei si

impartialitatii judecatorilor, care, de aproape fiecare data, se identifica cu o parte aprocesului, fiind astfel departe de a fi independenti fata de parte si, de cele mai multe ori,fata de executiv. Ar nsemna, n aceste conditii, ca pentru aproape orice astfel deprocedura, Curtea sa constate o violare a Conventiei. Instanta europeana a infirmat nsa oastfel de analiza, stabilind, printr-o jurisprudenta constanta, ca exigentele unui procesechitabil sunt respectate n masura n care decizia unei astfel de instante poate fi atacata n fata unui tribunal care sa respecte toate garantiile prevazute de art. 6.

Decizia este motivata de interese de ordin practic, fiind greu de sustinut teoretic. Dacadefinitia data de Curte notiunii de tribunal se aplica fara probleme unor astfel deorgane, aceasta nseamna ca ele sunt cele judeca litigiul n prima instanta. Dupa cum amaratat mai sus, Curtea impune strictete n respectarea garantiilor procedurale tocmaiprimelor instante si mai putin celor de apel sau recurs, ceea ce contravine solutieiadoptate. Pe de alta parte, ratiunea consta nsa n evitarea suprancarcarii instantelorordinare cu toate litigiile date spre rezolvare acestor organisme. n plus, asa cum am maiafirmat, Curtea ncearca sa evite luarea unor decizii transante n unele probleme care arputea afecta sensibil sistemul judiciar din statele membre. Or, condamnarea procedurilordesfasurate n fata acestor organe de decizie ar conduce la necesitatea modificarii unei


19/47

parti semnificate a legislatiei oricarui stat european, ceea ce Curtea a evitat de fiecaredata.

n fine, chiar daca pare absurd si foarte departe de spiritul Conventiei, s-a decis caexigentele art. 6 nu se aplica organelor jurisprudentiale instituite prin aceasta, deoarece

doar statele membre si-au asumat obligatiile nscrise n textul european.3.1.1.2 Calitatea tribunalului

Asa cum aratam mai sus, Curtea afirma deseori ca mecanismul de garantare al Conventieivizeaza protectia unor drepturi efective si concrete, si nu a unor drepturi teoretice siiluzorii. n acest context, este insuficient faptul ca statele permit accesul la justitie, citrebuie obligatoriu ca tribunalul n cauza sa ndeplineasca anumite calitati pentru a puteafi numit tribunal. Curtea a precizat acest lucru ntr-una dintre deciziile sale dintre celemai importante afirmnd ca rolul jurisdictional al unui organ nu este suficient pentru caacesta sa fie apelat ca tribunal, ci trebuie ca acest organ sa raspunda unei serii de garantii

procedurale, ntre care cele mai importante sunt independenta si impartialitateamembrilor care l compun. nsasi ideea de justitie conduce la aceasta concluzie fiind greude imaginat echitatea n lipsa celor doua aspecte care trebuie sa caracterizeze activitatea jurisdictionala.

Vom analiza separat cele doua calitati ale tribunalului, chiar daca ele sunt apropiate.Independenta tribunalului este calitatea acestuia de a nu primi ordine ori sugestii, de oricenatura, sau, cu alte cuvinte, capacitatea de a decide singur asupra litigiului.Impartialitatea, la rndul sau, este calitatea celui care statueaza dupa cum i dicteazaconstiinta, pastrnd balanta egala ntre acuzare si aparare. Pe scurt, independentapresupune absenta oricarei subordonari sau nici o legatura cu vreun tert pe cnd

impartialitatea se analizeaza doar n raport de magistrat adica fara a face vreo referire lavreun tert. Pe de alta parte nsa, se observa astfel ca cei doi termeni sunt apropiati, pentruca o justitie independenta are toate sansele sa fie si impartiala, independenta fiind unadintre conditiile prealabile pentru impartialitate. De aceea, vom analiza mai nticonditiile care sunt cerute unei instante pentru a fi socotita independenta, n raport deexigentele Curtii.

Mai nainte nsa trebuie precizat, ca o conditie fundamentala, ca tribunalul trebuie sa fieprevazut de lege, exigenta care vizeaza n principal instantele extraordinare, Conventiainterzicnd astfel crearea de tribunalead hoc . Legea trebuie sa fixeze nu doarcompetentele instantei si procedura, ci nsasi modul de creare al acesteia. Totusi, Comisiaa declarat compatibila cu art. 6 legea austriaca care, dupa ce stabilea principiile de baza nfunctionarea unui tribunal de munca, lasa la dispozitia executivului crearea, n caz denevoie, a unei astfel de instante.

3.1.1.2.1 Tribunal independent

Caracteristica fundamentala a independentei, prevazuta expres si n textul Conventiei,este aceea ca tribunalul sa fie prevazut de legea interna, cu alte cuvinte sa existe o suitade norme procedurale care sa i guverneze existenta. Conditia este respectata de catre


20/47

toate statele parti la Conventie, majoritatea lor avnd prevederi constitutionale prin carese interzicere instituirea unor instante pe alta cale dect prin lege, astfel nct nu a ridicatprobleme deosebite n jurisprudenta.

n opinia Curtii, pentru a determina daca organul jurisdictional este independent, trebuie

luate n considerare urmatoarele elemente: lipsa oricarei ingerinte sau aparente deingerinta din partea altor puteri ale statului sau a partilor, precum si existenta unorgarantii reale contra oricaror eventuale presiuni exterioare.

Independenta judecatorilor indiferent daca este functionala sau organica priveste ntreaga activitate jurisdictionala, n ntregul sau. n consecinta, ea nu priveste numaiprocedura publica, ci si activitati anterioare precum stabilirea termenului de judecata sau posterioare acestei faze precum deliberarea si redactarea hotarrii.

Astfel, din punct de vedere functional, independenta se verifica n raport de alte organeale statului si fata de parti. Independenta puterii judecatoresti fata de puterea legiuitoare

si, n special, fata de cea executiva este un principiu ce rezulta din teoria separatieiputerilor n stat dezvoltata de Montesquieu si, n ciuda erodarii contemporane a acesteiconceptii, apare n majoritatea textelor de natura constitutionala din statele europene prinformula sintetica: judecatorii se supun doar legii .

Pozitia puterii judecatoresti de independenta fata de legislativ nseamna ca legiuitorul nupoate sa intervina n procesul de judecata n alta forma dect cea a emiterii unor legi pecare instantele de judecata sa le puna n aplicare. Tribunalele nu au totusi o independentaabsoluta fata de legiuitor, ntruct nu pot refuza aplicarea unei legi emise de acesta,prevalndu-se de independenta lor.

n ceea ce priveste independenta fata de executiv, Curtea verifica daca n special existentaunor functionari, subordonati ierarhic, n cadrul tribunalului. n esenta, Curtea a estimatca simpla lor prezenta n cadrul tribunalului nu este incompatibila cu independentaacestuia. Cu toate acestea daca unul dintre membrii tribunalului este subordonat uneiadintre parti, justitiabilii pot sa se ndoiasca, n mod legitim, de independenta instantei,ceea ce aduce atinge ncrederii de care trebuie sa se bucure justitia ntr-un statdemocratic, existnd asadar o violare a art. 6. Curtea se raporteaza adeseori n examinareaindependentei tribunalului la aparenta creata, fara a cerceta daca, n realitate, membriiorganului jurisprudential au primit ordine ori recomandari de la una dintre parti, facndastfel aplicarea adagiului Justice must not only be done, it must also seen to be done . Unexemplu elocvent este cel din cauza Belilos, n care instanta a carei independenta a fostpusa n discutie de catre reclamant a fost o comisie a politiei din cantonul elvetianLausanne care avea ca atributie aplicarea si solutionarea litigiilor privind sanctiunilecontraventionale aplicate de politie. Curtea a precizat can conditiile n care membriiacestei comisii erau functionari superiori ai politiei, numiti de catre Ministerul de

Interne si carora li se putea da n orice moment alte sarcini, justitiabilii au tendinta de avedea n acestia membrii ai politiei, integrati ntr-un sistem ierarhic si solidari cu colegiilor. O astfel de situatie risca si stirbeasca ncrederea pe care justitia trebuie sa o inspirentr-un stat democratic .


21/47

O decizie identica s-a luat si ntr-o situatie asemanatoare, n care era vorba despreindependenta unei jurisdictii administrative austriece, autoritatea regionala de tranzactiiimobiliare din Tyrol, n deciziile careia un rol cheie l avea un functionar care juca rolulde raportor. n speta, aceasta instanta s-a pronuntat n defavoarea reclamantuluirasturnnd decizia data n prima instanta de catre o alta institutie. Elementul care a

condus Curtea catre decizia de condamnare a Austriei a fost faptul ca apelul contra primeidecizii, favorabila reclamantului, a fost formulat de catre un functionar care erasuperiorul direct al raportorului de la instanta care urma sa examineze apelul, planndastfel un dubiu de independenta cu privire la continutul raportului acestuia, suficientpentru a se putea vorbi de lipsa independentei.

Tot astfel, ntr-o serie de hotarri avnd ca obiect plngeri ndreptate mpotriva Turciei,Curtea a analizat independenta judecatorilor militari care, n sistemul turc, faceau partealaturi de judecatori civili din completul de judecata al instantelor care aveau competentade judecata o serie de infractiuni, ntre care si cele ndreptate contra statului sau ordiniipublice. Curtea a considerat ca nu se poate vorbi de independenta instantei fata de

executiv, n conditiile n care judecatorii militari ramn militari de cariera, fiind supusiavansarii n grad prin ordin al executivului, iar numirea lor n functie se face prininterventia semnificativa a armatei. n plus, daca n cauzele care vizeaza delicte militate,acesti judecatori pot fi considerati instanta disciplinara si, deci gradul de independentacerut scade, n cazul n care judeca delicte de natura pur civila, situatia se schimbaradical. De aceea, instanta europeana a condamnat Turcia pe linie n toate cauzele deacest gen. Cu privire la instantele militare pure, jurisprudenta este ferma n a lerecunoaste independenta cu conditia ca legea sa impuna ofiterilor aflati n exercitareaatributiilor judiciare sa se sustraga de controlul ierarhic exercitat de superiori, fapt care nus-a constatat ntotdeauna.

Cu att mai mult sunt interzise interventii ale executivului n activitatea instantelor. Asacum aratam mai sus, Curtea considera n mod constant ca facnd parte din procesul civilsi executarea a hotarrii judecatoresti. De aceea, o decizie a ministerului privatizariiucrainean prin care se suspenda executarea silita unor decizii judecatoresti mpotriva unuicombinat industrial reprezinta att o atingere grava a dreptului de acces la justitie reclamantii neputnd sa obtine n mod real satisfacerea intereselor ct si o lipsa deindependenta a justitiei, a carei activate este perturbata grav de executiv.

Cu toate acestea, la stadiul actual al jurisprudentei Curtii, simpla existenta a unei aparentea interventiei executivului n activitatea de judecata nu este suficienta pentru a conchidela violarea art. 6, ea fiind nlaturata atunci cnd norme exprese interzic amesteculautoritatii superioare n activitatea jurisdictionala a functionarului. Spre exemplu, dacacomitetul de disciplina al unui penitenciar este format din functionari ai Ministerului deInterne, nsa exista norme legale care interzic n mod expres Ministerului sa oferefunctionarilor recomandari cu privire la activitatea lor, tribunalul este independent,acestia bucurndu-se de o quasi-inamovabilitate.

Tot astfel, Conventia nu impune obligativitatea numirii judecatorilor pe viata sau pna la mplinirea unei anumite vrste, ci admite numirea judecatorilor pe durate determinate de


22/47

timp cu conditia existentei unei inamovabilitati n timpul exercitarii mandatului, ceea cecontravine independentei fiind posibilitatea de revocare discretionara a judecatorului.

De asemenea, faptul ca o instanta este tinuta de rezolvarea data unei chestiuniprejudiciale rezolvata de catre o alta instanta nu i poate afecta independenta. Daca

chestiunea prejudiciala a fost rezolvata de un organ administrativ, independenta instanteise pastreaza ct timp contra deciziei acelui organ partile puteau formula un recurs n fataunui tribunal independent si impartial.

n raport de independenta fata de partii, este cert faptul ca o instanta nu poate fi socotitaca fiind independenta, si pe cale de consecinta impartiala, atunci cnd una dintre partieste si judecator, asa cum se ntmpla de multe ori n situatia procedurilor administrativ- jurisdictionale. Concluzia ramne valabila si atunci cnd o parte are un rol determinant ncadrul procedurii. Spre exemplu, Curtea a infirmat din punct de vedere al conformitatii cuConventia procedura din fata curtii martiale britanice. n cadrul acesteia, judecatorii eraunumiti de un ofiter care exercita si functia de acuzator. Mai mult, acelasi ofiter putea sa

dizolve instanta, iar executarea deciziei judecatorilor era supusa aprobarii acestuia. naceste conditii, Curtea a constatat de mai multe ori ncalcare a dreptului de a fi judecat deun tribunal independent si impartial.

Din punct de vedere organic, independenta judecatorilor se verifica dupa modul denumire a judecatorilor si durata mandatului acestora. n esenta, numirea judecatorilor decatre organe administrative si un mandat limitat n timp, mai ales daca acesta poate firennoit, sunt considerate a fi indicii de dependenta fata de organul care desemneaza judecatorii. Totusi, s-a decis ca nu exista nici un indiciu de dependenta atunci cnd oparte din instanta este formata din judecatori neprofesionisti, numiti pe 6 ani de catreparlament, n conditiile n care mandatul acestora nu poate fi retras de catre

legislativ[226] . De asemenea, independenta judecatorilor impune statelor obligatia de ainterzice acestora sa fie membrii ai unor partide politice sau grupuri de interese sau depresiune, precum si de a exercita o suma de alte functii publice[227] .

n acelasi timp, independenta de care trebuie sa se bucure judecatorii nu poate antrenalipsa oricarui control al activitatii acestora, pentru ca altfel imperativul independentei s-ar ntoarce mpotriva scopului sau acela de a asigura o justitie impartiala. Astfel,Conventia nu interzice existenta unui control jurisdictional prin posibilitatea de a secasa hotarrile de catre instantele superioare n grad ori disciplinar al activitatii judecatorilor prin posibilitatea sanctionarii judecatorilor pentru lipsa punctualitatii,atitudine reverentioasa etc.[228]

3.1.1.2.2 Tribunal impartial

Cu privire la impartialitatea care trebuie sa caracterizeze un tribunal, Curtea a precizatconstant ca aceasta trebuie sa aprecieze din punct de vedere subiectiv, prin ncercarea dea determina convingerile personale ale unui anumit judecator la un anumit moment, dar sidin punct de vedere obiectiv, verificnd daca acesta ofera suficiente garantii pentru aexclude orice banuiala legitima ce s-ar putea arunca asupra sa[229] . Trebuie asadar sa ne
http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn226http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn226http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn227http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn227http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn227http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn228http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn228http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn228http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn229http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn229http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn229http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn229http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn228http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn227http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn226


23/47

continuam demersul analiznd separat impartialitatea subiectiva si cea obiectiva. Aceastadin urma notiune, proprie sistemul european de garantare a drepturilor fundamentale,deriva tot din adagiul britanicThe justice must not only done; it must seen to be done ,potrivit caruia aparentele pot capata o importanta deosebita. De aceea, este important dedeterminat nu doar daca judecatorul chiar a dat dovada de partialitate, ci si daca se putea

crea un dubiu legitim cu privire la impartialitatea sa[230] . Aceasta forma de impartialitate poate fi deci semnalata n baza unor elemente obiective, nsa simplul fapt ca judecatorii unei instante sunt desemnati n functie de anumite afinitatipolitice nu conduce neaparat la lipsa impartialitatii obiective[231] . Tot astfel, simplul faptca solutia unei cauze este lasata la discretia unui juriu, nu presupune partialitate, ct timp juratii nu au fost influentati de o companie de presa declansata contra acuzatului sau demodul n care a nteles judecatorul sa i instruiasca[232] . De asemenea, nu s-a constatatlipsa impartialitatii nici atunci cnd un acuzat de culoare a fost judecat de un juriucompus n totalitate din albi[233] . Pe de alta parte, nsa, atunci cnd ntre membrii unuitribunal suedez care judeca litigii privind nchirierea unor bunuri sunt 2 judecatori numiti

de sindicatul proprietarilor si respectiv de cel al chiriasilor, iar o persoana solicitainstantei sa anuleze o clauza contractuala favorabila celor doua sindicate, Curtea a constatlipsa de impartialitate obiectiva a instantei[234] .

Cel mai adesea nsa impartialitatea obiectiva intra n discutie atunci cnd judecatorii uneicauze au jucat, de-a lungul procedurii roluri diferite[235] . Frecvent a aparut problemaimpartialitatii obiective atunci cnd judecatorul a cumulat functia de instructie penala cucea de judecator de fond. Astfel, Curtea a decis condamnarea statului belgian pentru capersoana care a prezidat juriul ce a decis condamnarea reclamantului era, n acelasi timp,conducator al parchetului din care facea parte procurorul ce a formulat acuzarea. Chiardaca presedintele juriului nu a avut nici un rol n desfasurarea urmarii penale si n cursulfazei de judecata, instanta europeana a apreciat ca aparenta de partialitate a acestuia a fostsuficient de puternica pentru a determina existenta unei violari a art. 6[236] . n modidentic, s-a decis ca faptul ca judecatorul unei cauze este avocat al partii adverse ntr-oalta cauza care l implica pe reclamant pune mari probleme sub aspectul impartialitatiiobiective a judecatorului[237] .

Tot astfel, s-a constatat o violare a art. 6 atunci cnd presedintele instantei care examinaun recurs contra deciziei unei autoritati administrative era si unul dintre consilierii judiciari ai acelui organ administrativ anume presedintele comisiei care realizaactivitatea jurisdictionala a autoritatii administrative fara sa prezinte importanta faptulca, n situatia ajunsa n fata Curtii, activitatea jurisdictionala fusese realizata de catre unalt membru al comisiei[238] . Solutia a fost pastrata si atunci cnd judecatorul raportor alunei proceduri de reorganizare judiciara a unei societati comerciale care a propus, nraportul sau, lichidarea societatii, devine ulterior unul dintre membrii completului de judecata care analizeaza dispozitia de lichidare a ntreprinderii[239] .

De asemenea, n alta cauza ndreptata contra Belgiei, judecatorul de instructie caredecisese arestarea reclamantului, a ajuns ulterior sa judece pe fond cauza respectiva. nconditiile n care faza de urmarire era secreta si lipsita contradictorialitate, Curtea
http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn230http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn230http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn231http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn231http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn231http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn232http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn232http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn233http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn233http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn233http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn234http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn234http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn234http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn235http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn235http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn235http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn236http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn236http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn237http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn237http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn237http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn238http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn238http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn238http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn239http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn239http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn239http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn239http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn238http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn237http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn236http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn235http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn234http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn233http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn232http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn231http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn230


24/47

europeana a decis ca art. 6 a fost ncalcat, ct timp este firesc ca reclamantul sa aiba nminte faptul ca, daca magistratul de instructie l-a arestat, acesta si-a format deja o opiniedespre vinovatia sa, existnd astfel o aparenta de partialitate suficient de puternica pentrua putea vorbi de violarea Conventiei[240] . Totusi, ntr-o decizie mai recenta Curtea paresa fi revenit putin asupra acestei jurisprudente, constatnd lipsa unei violari a Conventiei

atunci cnd unul dintre judecatorii de fond a facut anterior parte dintr-un complet de judecata care respinsese apelul reclamantului contra ordonantei de trimitere n judecata[241] . n aceiasi ideea de a conferi statelor o marja de apreciere mai larga, Curteaa constatat lipsa unei violari a dreptului la un tribunal impartial ntr-o ipoteza n care un judecator care participase la judecarea unui recurs penal, fiind si singurul care s-a opusreducerii pedepsei pentru reclamanti, a judecat ulterior o cerere prin care acestia cereauplata unor despagubiri pentru durata excesiva a procedurii penale n care fuseseraangajati[242] .

ntr-o alta ipoteza, printr-o decizie la limita 4 voturi contra 3 Curtea a decis lipsa uneiviolari a Conventiei ntr-o cauza n care aparenta lipsei de partialitate a fost intens

discutata. n speta, o firma contractase un credit important de la o banca, nsa, din cauzeobiective, a fost temporar n imposibilitate de a restituita ratele creditului, iar banca adenuntat contractul si a executat garantiile constituite. n litigiul care a urmat, companiadebitoare a cerut condamnarea bancii pentru lipsa moralei n afaceri, lucru obtinut nprima instanta si n apel. Banca a declansat procedura recursului la Curtea de Casatiegreaca, amenintnd cu retragerea de pe piata greaca n caz de insucces. Procedura a duratmai bine de 5 ani, timp n care un judecator s-a retras, iar altii au fost schimbati, astfel nct la luarea deciziei nu a fost prezent dect un judecator dintre cei care initial trebuiausa decida asupra recursului, admis finalmente de instanta suprema. Pentru a decide lipsaunei violari a Conventiei, Curtea a luat n calcul faptul ca reclamantii nu au probat caschimbarea judecatorilor este o practica neobisnuita n Grecia, iar Guvernul a oferit

explicatii pertinente pentru aceasta[243] . Problema impartialitatii subiective apare mai rar n jurisprudenta de la Strasbourg, statelereusind, n mare parte, sa evite plngeri pe acest temei. Lipsa impartialitatii subiective sepoate totusi constata atunci cnd judecatorul, din cauza unor convingeri subiective caretrebuie probate[244] , devine incompatibil cu rolul de a judeca echilibrat cauza aflata nfata sa. Spre exemplu, s-a constat o violare a Conventiei n situatia n care presedintelecompletului de judecata a afirmat ca sistemul de aparare ales de catre inculpat estescandalos, ignobil, mincinos si repugnant. n plus, a afirmat ca instanta de apelpe care o prezida va analiza daca pedeapsa pronuntata n prima instanta este suficient deaspra tinnd cont de sistemul de aparare adoptat, instanta crescnd pedeapsa de la

nchisoare timp de 2 ani la nchisoare timp de 30 de luni. Partialitatea instantei ntr-unasemenea caz este evidenta[245] .

De asemenea, s-au constat indicii serioase de partialitate ntr-o afacere privind o plngere ndreptata mpotriva Marii Britanii de catre un reclamant de origine asiatica ce fusesecondamnat de catre un juriu britanic pentru nselaciune. n cursul procesului, unul dintre juratii a spus judecatorului ca o parte dintre colegii sai din juriu sunt rasisti si l judeca peinculpat pe baza originii sale si nu a probelor produse. Judecatorul le-a reamintit juratilor
http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn240http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn240http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn240http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn241http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn241http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn241http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn242http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn242http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn242http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn243http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn243http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn243http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn244http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn244http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn245http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn245http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn245http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn245http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn244http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn243http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn242http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn241http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn240


25/47


26/47

nceperii fazei de judecata a procesului[255] . Astfel, exista decizii sau hotarri prin cares-a luat n considerare: momentul primului interogatoriu[256] , cel al primeiperchezitii[257] , cel al notificarii oficiale cu privire la banuiala de a fi comis oinfractiune[258] , data arestarii[259] sau data nceperii anchetei preliminare[260] .

Atunci cnd cauza este si penala si civila n acelasi timp asa cum se ntmpla atuncicnd procedura penala este deschisa de o plngere penala a partii vatamate care solicita sirepararea unui prejudiciu civil Curtea a preferat sa considere ca punct de plecare alcalcului termenului rezonabil pentru partea vatamata momentul n care se realizeazaconstituirea de parte civila, iar nu acela al introducerii plngerii penale[261] .

Cu privire la momentul final al termenului care trebuie luat n consideratie, acesta este, deregula, cel al ultimei decizii cu privire la cauza dedusa judecatii, indiferent daca apartineunei instante de fond sau al unei de casare[262] , existnd si jurisprudenta n sensul n carese ia n calcul momentul n care persoanei n cauza i se comunica hotarrea[263] . nmaterie civila momentul final al perioadei care trebuie luata n considerare este, potrivitunei jurisprudente constante cel al punerii n executare a deciziei judecatoresti[264] . Ratiunile includerii fazei executarii n durata procesului sunt evidente: Conventiagaranteaza drepturi concrete si efective, iar nu drepturi iluzorii, astfel nct procesul nupoate fi redus doar la faza de judecata atta timp ct o decizie neexecutata nu ofera osatisfacere completa a drepturilor reclamantului[265] .

Caracterul rezonabil al termenului astfel calculat se analizeazain concreto , n raport decircumstantele speciale ale fiecarei cauze[266] . Trebuie nsa precizat de bun nceput ca,atunci cnd termenul apare, prima facie , exorbitant, sarcina de a probei este rasturnata,statul n cauza fiind chemat sa ofere explicatii cu privire la motivele care au stat la baza ntrzierii[267] . Criterii retinute de catre Curte pentru a aprecia rezonabilitatea termenuluisunt, n principal, urmatoarele: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului,comportamentul autoritatilor, precum si contextul si implicatii cauzei pentru situatiarecurentului[268] . Nici unul dintre aceste criterii nu este nsa privit izolat de catre Curte,ci ansamblul concluziilor care rezulta din examinarea criteriilor conduce la deciziainstantei europene. De aceea, este dificil de exprimat o cifra de la care sa se poate afirmaca durata procesului a depasit termenul rezonabil. Spre exemplu, ntr-o cauza, Curtea adecis ca un proces care a durat 3 ani si jumatate nu respecta cerinta celeritatii[269] , ntimp ce ntr-o alta cauza s-a constat respectarea exigentelor art. 6 cu privire la oprocedura ce durat o perioada asemanatoare[270] .

Criteriul care prezinta cea mai mare importanta n examenul Curtii este cel al naturiicauzei, ntelegndu-se prin aceasta, pe de o parte, importanta pe care o prezenta cauzapentru reclamant si, pe de alta parte, gradul de complexitate inerenta cauzei. Spreexemplu, cu privire la cel dinti aspect se ia frecvent n calcul ca un element n favoareastatului faptul ca, n cursul unei proceduri penale, inculpatul nu a fost arestatpreventiv[271] . n acelasi timp nsa, cauzele privind dreptul la vizita al copiilor de catreparinti trebuie rezolvate de urgenta de catre organele judiciare interne data fiindimportanta morala a obiectului cauzei[272] . Tot astfel, s-a decis ca statul trebuie sa
http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn255http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn255http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn255http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn256http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn256http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn257http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn257http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn257http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn258http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn258http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn258http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn259http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn259http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn259http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn260http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn260http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn260http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn261http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn261http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn261http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn262http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn262http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn262http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn263http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn263http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn263http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn264http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn264http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn264http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn265http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn265http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn265http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn266http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn266http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn266http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PROCE182241474.php#_ftn267http://www.scritube.com/stiinta/drept/OBIECTUL-DREPTULUI-LA-UN-PRO

drept la un proces echitabil

Documents