UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂ

FACULTATEA DE RELAŢII COMERCIALE ŞI FINANCIAR – BANCARE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI BĂNCI

Studiul privind structura şi evoluţia veniturilor în perioada 2009 –2010 pe exemplul Municipiului Târgoviște

Student:

Diaconu Ion

Grupa 436, Seria D

An III

CUPRINS

I Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare a Administraţiei Publice Locale..........031 Bugetul de stat........................................................................................................032 Veniturile bugetelor locale......................................................................................04

II Studiu de caz Studiu de caz privind structura şi evoluţia veniturilor Municipiului Targoviste în perioada 2009-2010 ...............................................................................06

1 Analiza veniturilor totale ale bugetului local Targoviste în anii 2009-2010...........07

2 Analiza principalelor categorii de venituri ale bugetului local în anii 2009-2010...08

3 Structura şi evoluţia veniturilor curente în perioada 2009-2010.............................09

4 Structura şi evoluţia veniturilor fiscale în perioada 2009-2010...............................105 Structura şi evoluţia veniturilor nefiscale în perioada 2009-2010...........................11

6 Structura şi evoluţia veniturilor din capital în perioada 2009-2010.........................12

7 Structura şi evoluţia subvenţiilor în perioada 2009-2010.........................................13

8 Structura şi evoluţia veniturilor proprii în perioada 2009-2010...............................14III Concluzii şi propuneri......................................................................................................15IV Bibliografie......................................................................................................................16

1.

2

I. Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare a Administraţiei Publice Locale

Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Publice Locale este reglementată de următoarele acte normative:

- Legea 500/2002 privind finanţele publice

- Legea 571/2003 privind Codul Fiscal

- Legea 313/2004 privind datoria publică

- Legea 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

- Legea 273/2006 privind finanţele publice locale

1 Bugetul de stat

Bugetul de stat reprezintă planul/perspectiva financiară a statului prin care sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile pentru o perioadă determinată de timp, de regulă un an.

Bugetul public naţional cuprinde:

- Bugetul de stat;

- Bugetele locale;

- Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Activitatea bugetară la nivel local, ca parte a bugetului public naţional, se circumscrieactivităţii bugetare la nivel naţional, cunoscând aceleaşi etape şi desfăşurându-se pe baza aceloraşi principii, dar privite prin prisma activităţii specifice administraţiei publice locale. Activitatea bugetară la nivel local cunoaşte următoarele etape:

- Elaborarea proiectului de buget local cuprinde activitatea de determinare a veniturilor şi cheltuielilor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridică;

- Aprobarea presupune dezbaterea şi votarea bugetelor locale de către autorităţile administraţiei publice locale cu funcţie deliberativă şi care au în competenţa lor această atribuţie;

- Execuţia bugetară constă în realizarea veniturilor la termenul şi în cuantumul prevăzut în bugetul local şi efectuarea cheltuielilor conform destinaţiei prevăzute în bugetul local. Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă o obligaţie minimă, în cadrul execuţiei bugetare putându-se realiza venituri în cuantumuri superioare celor prevăzute. În acelaşi timp, efectuarea cheltuielilor conform destinaţiei prevăzute în bugetele locale reprezintă o obligaţie, ce nu poate fi încălcată. Această etapă este cea mai importantă, deoarece presupune transpunerea unor previziuni în plan concret, asigurându-se astfel finanţarea activităţilor şi funcţionarea instituţiilor publice de la nivel local;

- Încheierea exerciţiului bugetar presupune o dare de seamă completă asupra modului de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.

3

2 Veniturile bugetelor locale se constituie din:I. Venituri curenteA. Venituri fiscaleA1 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capitalA1.1 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice- Impozit pe profitA1.2 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice- Cote şi sume defalcate din impoziteA2 Impozit pe salarii - restanţeA3 Impozite şi taxe pe proprietate- Impozite pe clădiri- Impozite pe terenuri- Taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi alte taxe detimbru- Alte impozite şi taxe pe proprietateA4 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii- Sume defalcate din TVAA5 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii- Taxe hoteliereA6 Taxe pe servicii specifice- Impozit pe spectacole- Alte taxe şi servicii specificeA7 Taxe pentru utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau desfăşurareade activităţi- Taxe asupra mijloacelor de transport- Alte taxe şi tarifeA8 Alte impozite şi taxe fiscaleB Venituri nefiscaleB1 Venituri din proprietateB2 Vânzări de bunuri şi serviciiII. Venituri de capitalIII. Operaţiuni financiareIV. Subvenţiia) Subvenţii de la bugetul de statb) Subvenţii de la alte administraţii

Din cele de mai sus rezultă că veniturile proprii ale bugetelor locale sunt formate în principal din impozite şi taxe locale, datorate de locuitorii acelor localităţi, precum şi de contribuabilii, persoane juridice.

Prelevările din bugetul de stat către bugetele locale sunt constituite din cote defálcate din impozitul pe venit şi sumele defalcate din TVA:

a) Cotele defalcate din impozitul pe venit, venit al bugetului de stat, potrivit Legii finanţelor publice locale3, care se alocă bugetelor locale, sunt următoarele:- 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor;-10% la bugetul propriu al judeţelor;

4

-17% la dispoziţia consiliilor judeţene, pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului.

Sumele corespunzătoare acestor cote se alocă în bugetele unităţilor administrativteritoriale de către unităţile operative ale Trezoreriilor statului, în termen de cinci zile lucrătoare de la sfârşitul fiecărei luni în cursul căreia s-au încasat aceste impozite, de la plătitori grupaţi din punct de vedere teritorial, pe localităţi (în funcţie de domiciliul lor fiscal).

b) Cea mai importantă sursă de echilibrare pentru bugetele locale sunt sumele defálcate din TVA, care sunt direcţionate spre acţiuni şi obiective precis stabilite, respectiv spre finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat din comune, oraşe şi municipii; spre susţinerea sistemului de protecţie a copilului; spre subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei; drumurile judeţene şi comunale; echilibrarea bugetelor locale şi în general pentru finanţarea acţiunilor descentralizate la nivelul judeţelor şi municipiului Bucureşti, precum şi pentru instituţiile de cultură, personal neclerical, protecţia copilului, centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, inclusiv pentru acordarea de produce lactate şi de panificaţie pentru elevii claselor I-IV din învăţământul de stat.

O altă resursă financiară importantă pentru bugetele locale sunt cele sub forma subvenţiilor, evidenţiate ca:

a) subvenţii de la bugetul de stat, nominalizate pe destinaţii (centrale termice şi electricede termoficare, investiţii, dezvoltarea sistemului energetic, pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor, străzi, regulamente de urbanism, aeroporturi de interes local, reducerea riscului seismic la construcţiile existente cu destinaţie de locuinţă etc.).

b) subvenţii de la alte administraţii pentru ocuparea temporară a forţei de muncă, pentru instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap.

Donaţiile şi sponsorizările reprezintă alte venituri posibile ale bugetelor locale care au unregim special, în sensul că trebuie respectată destinaţia pentru care acestea au fost primite, ele putând beneficia de dreptul ca cele nefolosite până la sfârşitul anului să poată fi reportate pentru exerciţiul bugetar următor.

5

II Studiu de caz privind structura şi evoluţia veniturilor Municipiului Targoviste în perioada 2009-2010

Pentru realizarea acestui studiu de caz vom prelua şi prelucra datele din bugetul local al Primăriei Municipiului Targoviste pentru anii 2009 – 2010. Structura veniturilor bugetului local Targoviste pentru perioada 2009-2010 este prezentată în tabelul nr.1.

Tabel nr. 1: Structura veniturilor bugetului local Targoviste în perioada 2009-2010

-mii lei-

Indicatori 2009 2010VENITURI - TOTAL 209 609 198 465VENITURI PROPRII 108 190 113 468 I. VENITURI CURENTE 192 941 188 447 A. VENITURI FISCALE 182 475 176 606 A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN CAPITAL 65 290 65 745 A11. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERS. JURIDICE 500 0 A12. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERS FIZICE 64 140 65 075 A3. IMPOZITE ŞI TAXE PE PROPRIETATE 22 014 25 121 A4. IMPOZITE ŞI TAXE PE BUNURI ŞI SERVICII 93 271 84 539 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 85 291 75 796 C. VENITURI NEFISCALE 10 466 11 841 C1. VENITURI DIN PROPRIETATE 6 100 6 760 C2. VÂNZĂRI DE BUNURI ŞI SERVICII 4 366 5 081II. VENITURI DIN CAPITAL 540 817III. OPERAŢIUNI FINANCIARE 0 0IV. SUBVENŢII 5 324 9 186SUBVENŢII DE LA BUGETUL DE STAT 5 322 9 186Sursa: date furnizate din bugetul local al oraşului Targoviste pe anii 2009-2010

Analiza veniturilor Municipiului Targoviste se poate realiza pe baza nivelului total al acestora, cât şi sub aspect structural, pe diferite categorii. Structura veniturilor este exprimată prin proporţiile pe care le au categoriile de venituri în totalul veniturilor publice.

6

Analiza veniturilor totale ale bugetului local Targoviste în anii 2009-2010

Tabel nr.2: Evoluţia veniturilor totale ale bugetului local Targoviste în anii 2009-2010

-mii lei-

Indicatori 2009 2010VENITURI TOTALE 209 609 198 465Sursa: date furnizate din bugetul local al oraşului Targoviste pe anii 2009-2010

Grf. nr. 1. Veniturile totale

Anul 2009 Anul 2010

209609

198465

Venituri totale

Sursa: www.pmtgv.ro

Valorile nominale ale veniturilor totale ale bugetului local înregistrează o evoluţie mai favorabilă în anul 2009, cu un buget de 209 609 mii lei. În anul 2010 se înregistrează un nivel mai scăzut al veniturilor totale, de la 209 609 mii lei în la 198 465 mii lei în anul 2010. Analizând valorile nominale reale ale veniturilor din această perioadă se poate formula următoarea concluzie : valoarea mai ridicata din 2009 si scaderea din 2010 este datorată în mare parte de evoluţia cotelor defalcate din TVA destinate finanţării cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor; acestea au fost în anul 2009 cu aproximativ 9500 mii lei mai mari faţă de anul 2010 şi de veniturile fiscale mai ridicate în anul 2009, chiar dacă în anul 2010 s-au acordat subvenţii mai ridicate de la bugetul de stat.

7

1. Analiza principalelor categorii de venituri ale bugetului local în anii 2009-2010

Vom prezenta în tabelul nr. 3 analiza structurii şi evoluţiei următoarelor categorii de venituri: venituri curente, venituri din capital, operaţiuni financiare şi subvenţii.

Tabel nr.3: Structura principalelor categorii de venituri

Indicatori 2009 2010VENITURI - TOTAL 100.00% 100.00% VENITURI CURENTE 97.24% 94,95% VENITURI DIN CAPITAL 0,23% 0,43% SUBVENŢII 2.53% 4,62%OPERAŢIUNI FINANCIARE 0.00% 0.00%

Sursa: calculat pe baza datelor furnizate de bugetul local în anii 2009-2010

Grf nr.2. Ponderea principalelor categorii de venituri

Anul 2009

Anul 2010

97.24

94.23

2.53

4.620.23

0.43

Venituri curente Subvenții Venituri din capital

Sursa: www.pmtgv.ro

Analizând ponderea principalelor categorii de venituri în veniturile totale ale bugetului local al oraşului Targoviste se poate observa că veniturile curente deţin ponderea cea mai mare. Acestea se caracterizează prin ritmicitatea cu care sunt încasate de către autoritatea locală şi sunt reprezentate de venituri fiscale, venituri nefiscale şi contribuţii. Veniturile curente se încasează la buget cu regularitate şi sunt considerate normale pentru constituirea bugetelor locale, fiind încasate pe baza unor prevederi legale care au o mare valabilitate în timp şi să se repeta de la un an bugetar la altul. Veniturile din capital deţin o pondere scăzută în structura veniturilor bugetare şi provin din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia locală aflată în patrimoniul public său privat. În perioada 2009-2010 subvenţiile de la bugetul de stat prezintă o evoluţie favorabilă, ceea ce denotă implicarea statului în dezvoltarea administraţiei publice locale.

8

2. Structura şi evoluţia veniturilor curente în perioada 2009-2010

Pentru analiza veniturilor curente se vor analiza veniturile fiscale şi veniturile nefiscale. Structura şi evoluţia acestora se regăsesc în graficul 3.

Grf. nr. 3 Structura şi evoluţia veniturilor curente în anii 2009-2010

Anul 2009 Anul 2010

Venituri fiscale 87.05 88.98

Venituri nefiscale 12.95 11.02

5

15

25

35

45

55

65

75

85

95

Sursa: www.pmtgv.ro

Se poate observa o pondere semnificativă a veniturilor fiscale comparativ cu veniturile nefiscale. Veniturile fiscale se concretizează în impozite, taxe şi contribuţii percepute la buget de autoritatea locală, acestea având caracter obligatoriu şi nerestituibil. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care aparţin statului în calitatea sa de proprietar, precum şi diverse alte venituri.

9

2.1. Structura şi evoluţia veniturilor fiscale în perioada 2009-2010

Grf. nr.4 Structura şi evoluţia veniturilor fiscale

Sursa: www.pmtgv.ro

Anul 2009 Anul 2010

35.8 37.7

12.2 14.4

5247.9

IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN CAPITALIMPOZITE ŞI TAXE PE PROPRIETATE IMPOZITE ŞI TAXE PE BUNURI ŞI SERVICII

Analizând veniturile fiscale pe categorii se poate observa că ponderea semnificativă pentru cei 2 ani este determinată de impozitele şi taxele pe bunuri şi servicii. Aceasta se datorează în mai mica masura impozitelor si taxelor pe proprietate care reprezintă 12.2% în anul 2009 şi 14.4% în anul 2010 din totalul impozitelor şi taxelor pe bunuri şi servicii. Impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital este reprezentat de impozitul pe venit în proporţie 35.8% în anul 2009 şi 37.7% în anul 2010 din totalul impozitului pe venit, profit şi câştiguri din capital. Cotele din impozitul pe venit reprezintă o sursă foarte importantă a bugetului local şi asigură în mare măsură autonomia financiară. Impozitele şi taxele pe proprietate sunt reprezentate în cea mai mare parte impozitelor şi taxelor pe clădiri, care reprezintă 52% în anul 2009 şi 47.9% în anul 2010 din totalul impozitelor şi taxelor pe proprietate.

10

2.2. Structura şi evoluţia veniturilor nefiscale în perioada 2009-2010

Grf. nr.5 Structura şi evoluţia veniturilor nefiscale în anii 2009-2010

Anul 2009 Anul 20100

102030405060708090

100

58.28 57.08

41.72 42.92

VENITURI DIN PROPRIETATE VÂNZĂRI DE BUNURI ŞI SERVICII

Sursa: www.pmtgv.ro

Analizând comparativ veniturile nefiscale în perioada 2009-2010 se poate constata că veniturile din proprietate sunt într-o scadere iar veniturile din vânzări de bunuri şi servicii înregistrează o evoluţie pozitiva. Veniturile cu ponderea cea mai mare în categoria de venituri din proprietate o înregistrează veniturile din dividente, care reprezintă 91.80% în anul 2009 şi 100% în anul 2010 din venituri din concesiune din inchiriei. În categoria de vânzări de bunuri şi servicii cea mai mare pondere o înregistrează veniturile din amenzi, penalităţi şi confiscări care reprezintă 54.97% în anul 2009, şi 50.40% în anul 2010.

11

3. Structura şi evoluţia veniturilor din capital în perioada 2009-2010

Veniturile din capital se regăsesc în bugetul local al oraşului Targovişte sub 2 forme:

- Venituri din valorificarea locuinţelor construite din fondurile statului

- Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al statului

Structura veniturilor din capital se regăseşte în graficul 6.

Grf. nr.6 Structura şi evoluţia veniturilor din capital în perioada 2009-2010

Anul 2009

Anul 2010

49.4

44.44

50.6

55.56

Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statuluiVenituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

Sursa: www.pmtgv.ro

Veniturile din vânzarea locuintelor construite din fondurile statului au ponderea de 49.4% in anul 2009 si de 44.44% in anul 2010, ceea ce ne arata ca nu sunt diferente semnificative fata de veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice de 55.56% in anul 2010 si de 50.6% in anul 2009.

12

4. Structura şi evoluţia subvenţiilor în perioada 2009-2010

Subvenţiile reprezintă sume alocate de la nivel central comunităţilor locale cu un scop foarte bine definit.Structura şi evoluţia veniturilor din subvenţii în venitul total se regăsesc în graficul 7.

Grf. nr. 7 Structura şi evoluţia subvenţiilor în perioada 2009-2010

2009 20100%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Subventii curenteSubventii de capital

Sursa: www.pmtgv.ro

Subvenţiile curente de la bugetul statului au ponderi variabile. În anul 2009 ponderea semnificativă pentru subvenţiile curente o reprezintă subventii pentru compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la combustibili (63.68%). În anul 2010 ponderea cele mai mare le au subvenţiile de capital care sunt reprezentate de subventii pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit(90.15%).

13

5. Structura şi evoluţia veniturilor proprii în perioada 2009-2010

Veniturile proprii sunt veniturile pe care autorităţile le realizează pe plan local. Nivelulşi sursele acestor venituri sunt controlate, decise de către autorităţile locale, în limitelelegale prevăzute. Autorităţile locale au în general libertate în privinţa modului în care sunt cheltuite.

Grf. nr.8 Evoluţia veniturilor proprii în anii 2009-2010

47%53%

Venituri proprii

Anul 2009Anul 2010

Sursa: www.pmtgv.ro

Se poate afirma că gradul de autonomie locală a unei comunităţi depinde în mare măsură de ponderea veniturilor realizate pe plan local în raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale.

Gradul de autonomie locală a oraşului Targovişte a fost in anul 2009, datorită evoluţiei negative a veniturilor proprii în venitul total de 47% comparativ cu anul 2010 când s-a înregistrat valorea de aproximativ, 53% (2010).

Ideal ar fi ca veniturile proprii să poată acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacereanevoilor locale. În realitate acest lucru se întâmplă foarte rar.

14

III Concluzii şi propuneri

În construcţia bugetului local al Municipiului Targoviste există două nivele. Unul dintre ele se referă la veniturile şi cheltuielile realizate pe plan local, iar celălalt la ceea ce se primeşte de la nivel central. Întregul buget local (şi veniturile proprii şi veniturile primite de la nivel central) parcurge traseul proiectării şi adoptării trecând prin autoritatea centrală, şi anume Ministerul de Finanţe.

Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, formează venituri ale bugetului local. În stabilirea, aprobarea şi distribuirea acestora sunt implicate atât autorităţile administraţiei publice locale cât şi cele ale administraţiei centrale, competenţele lor în materie fiind stabilite prin lege.

Veniturile totale din bugetul Municipiului Targoviste înregistrează o evoluţie pozitivă in anul 2009 si o usoara scădere în anul 2010, care poate fi explicată datorita condiţiilor de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în acest moment în România din cauza crizei financiare prin care trecem cu toții.

Muncipiul Targoviste se descurca destul de bine in conditiile actuale asa cum reiese din prezentarea efectuata dar si din datele concrete.Veniturile proprii au inregistrat o crestere de aproximativ 6% fața de anul 2009.

Modul în care echilibrarea se realizează însă, stârneşte discuţii aprinse în fiecare an, până în prezent negăsindu-se o formulă optimă în acest sens. De altfel, şi criteriile suferă schimbări. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de repartizarea acestor sume către judeţe în condiţiile în care nu există prevederi legale clare care să o reglementeze, existând influenţe de natură politică, dar şi economică. O soluţie cu care au fost de acord atât reprezentanţi ai comunităţilor localităţilor dezvoltate cât şi ai celor care realizează venituri insuficienţe a fost ca un procent mai mare din impozitul pe venit să rămână pe plan local, în acest caz numărul localităţilor care ar avea nevoie de sume pentru echilibrare micşorându-se în mod evident. Creşterea veniturilor pe plan local prin această modalitate ar reprezenta o soluţie şi în cazul descentralizării.

Autorităţile locale ar trebui să fie preocupate în primul rând de găsirea unor soluţii de suplimentare a veniturilor pe plan local şi abia apoi de obţinerea unor fonduri sporite de la nivel central.

România se află într-un evident dezechilibru în materie de venituri comparativ cu ţările europene, unde se alocă veniturile în urma unei evaluări riguroase a stadiului de dezvoltare şi a resurselor necesare. În România se alocă sume care nu se fundamentează pe o trecere în revistă a situaţiilor concrete, economice. Nu se fac încă evaluări obiective şi complete ale potenţialului economic al fiecărei localităţi pe baza cărora să se poată face o repartizare echitabilă a sumelor pentru echilibrare.

O alta soluție ar fii aceea de majorare a taxelor si impozitelor si penalitați mai drastice aplicate de primarie in momentul încălcării legilor in viguare, situație nerespectată în prezent.

15

IV Bibliografie

1.Ungureanu Mihai Aristotel, Finanţe publice, Editura Conphys, 2003

2.Văcărel Iulian, coordonator, Finanţe publice, ediţia a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

*** www.pmtgv.ro

*** www.mfinante.ro

*** Legea 500/2002 privind finanţele publice

*** Legea 571/2003 privind Codul Fiscal

*** Legea 313/2004 privind datoria publică

*** Legea 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

*** Legea 273/2006 privind finanţele publice locale

16