politica fiscala

23
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Ştiinţe Economice Catedra Teorie Economică şi Metodologia Cercetării REFERAT la disciplina „Fiscalitate” TEMA: „Politica fiscală a Republicii Moldova la etapa actuală” A elaborat: Rusnac Violina Studentul anului II Specialitatea „Contabilitate” Secţia zi, grupa CON 1205 A verificat: Vișan Tatiana 1

Upload: violina-rusnac

Post on 08-Nov-2015

13 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Descire politica fiscala a Republicii Moldova

TRANSCRIPT

Ministerul Educaiei al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat din MoldovaFacultatea de tiine EconomiceCatedra Teorie Economic i Metodologia Cercetrii

REFERATla disciplina Fiscalitate

TEMA:Politica fiscal a Republicii Moldova la etapa actual

A elaborat: Rusnac ViolinaStudentul anului IISpecialitatea Contabilitate Secia zi, grupa CON 1205 A verificat: Vian Tatiana

Chiinu 2013

CHIINU 2013Cuprins

1. Introducere

2. Capitolul I

3. Capitolul II

4. Concluzii

5. Bibliografie

Introducerenc din anul 1748 n lucrarea sa Despre spiritul legilor Montesquieu susinea c veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din venitul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste venituri n chip potrivit, trebuie s se in seama i de nevoile statului i de nevoile ceteanului.Orientarea activitii fiscale i gsete consacrarea n constituie care promoveaz principiul justei aezri a sarcinilor fiscale. Pentru a-i asigura acoperirea, mcar n parte, a cheltuielilor sale i a celor legate de satisfacerea nevoilor societii, statul prin intermediul structurilor sale, a reglementat veniturile bugetare sub form de obligaie juridic n rndul ndatoririlor fundamentale ale ceteanului.ntregul sistem fiscal modern se construiete pe principiile edictate n art. 13 din Declaraia drepturilor omului i ceteanului din 1789 potrivit cruia: pentru ntreinerea forei publice i pentru administraie o contribuie comun este indispensabil. Ea trebuie raportat egal ntre toi cetenii n msura posibilitilor lor.Una din principalele modaliti de participare a persoanelor fizice i juridice la constituirea fondurilor generale ale societii, n vederea ndestulrii nevoilor reclamate de existena i dezvoltarea statal o constituie impozitul. El poate fi definit ca o contribuie bneasc obligatorie fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil datorat bugetului de stat de ctre persoanele fizice i juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed, precum i o prghie financiar prin care se confer posibilitatea desfurrii activitii economice i modelrii comportamentului investiional.Impozitul are caracter unilateral ca o consecin a suveranitii statului, o instituie de drept public i ndeplinete o funcie financiar constituind partea esenial a veniturilor statului.Pe lng impozite, taxele sunt o categorie de venituri bugetare care se definesc ca pli datorate de persoanele care beneficiaz de anumite servicii sau activiti ale unor organe de stat. Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, care dei nu constituie o contraprestaie imediat, ca n cazul taxelor, se rentorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti, de care beneficiaz populaia prin diferite aciuni sau programe social-culturale.Sarcina fiscal este cu att mai greu de suportat cu ct este mai sczut produsul intern brut ce revine n medie pe locuitor, iar impozitele excesive au o influen negativ asupra economiei pentru c submineaz iniiativa i stimularea ntreprinztorilor mpiedicnd creterea produciei. Concluzionnd, putem spune c un sistem fiscal este ntotdeauna un compromis ntre necesitatea de intrare de venituri i grija pentru echitatea social, pentru proporionalitatea plilor n funcie de capacitatea fiecrui contribuabil.

Scopul lucrrii const n determinare tuturor obiectivelor, metodelor, tehnicilor, modificarilor la nivelul tuturorverigilor fiscale, echilibrului financiar public difereniereaelementelorcomponente ale dezechilibruluistructuralivertical,modelarea din cadrul sistemului fiscal, dup cum urmeaz: acumularea veniturilor la buget, asigurarea fluxurilorfinanciarencadrul sistemuluibugetariformulareadireciilordeaciunenvedereaasigurrii echilibrului financiar public.Structura lucrrii, conform obiectivelor preconizate, cuprinde: introducere, dou capitole, concluzii i recomandri.Capitolul I Conceptul de politic fiscal prezint o sintez asupra conceptului privind politica fiscal i realizeaz delimitarea acestuia prin prisma sistemului de venituri i cheltuieli publice,Capitolul II Politica fiscal a anului 2013 n Republica Moldova i impactul eiasupra evoluiei echilibrului financiar public abordeaz problema echilibrului financiar public la nivel macroeconomic i sunt identificate principalele direcii deechilibrare a sistemului bugetar al Republicii Moldova.Concluziile i propunerile reprezint o sintez a temei analizate i ne propune direcii principale de transformare a politicii fiscale actuale ntr-o politic de tactic n scopul relansriiactivitaii economice.

Capitolul I Conceptul de politic fiscalPolitica se defineste ca o activitate in domeniul conducerii sau o conceptie cu privire la activitatea de conducere. Cand este vorba de domeniul financiar, politica vizeaza subdomenii economice, precum cel bugetar, al creditului, al asigurarilor sociale, al asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila.Politica fiscala este parte a politicii financiare, alaturi de politicile de alocare si politicile de finantare a deficitului bugetar, fiind in fond o politica bugetara.Baza politicii fiscale este utilizarea impozitelor si taxelor ca parghii si instrumente financiare de interventie a autoritatilor publice in economie si societate si de orientare a comportamentului contribuabililor, consumatori sau investitori.Impozitele reprezinta principala sursa de atragere a veniturilor la bugetul statului si totodata cea mai eficace cale de interventie, atat la nivelul sectorului public, cat si la nivelul sectorului privat.Sub amprenta teoriilor keynesiene, prelevarile fiscale si-au extins rolul lor mai ales dupa deceniile al III-lea si al IV-lea ale secolului nostru, reprezentand de fapt ceea ce reprezinta interventionismul pe seama impozitelor.Rolul economic al statului se oglindeste mai ales prin politicile sale interventioniste, politici proprii finantelor moderne.Statul intervine in economie si societate pentru a modifica unele variabile ale echilibrului economic, in raport cu economia de piata. Interventionismul statal in economie se realizeaza printr-o serie de practici, metode, care au la baza anumite categorii valorice, printre care un loc important il ocupa impozitul.Adam Smith a fost primul care s-a ocupat de principiile impunerii i considera c acestea ar fi: justeea impunerii (echitatea fiscal), certitudinea impunerii, comoditatea perceperii impozitului i randamentul acestora. Politica fiscal trebuie s urmeze cteva direcii eseniale pentru a se evita diminuarea veniturilor care rmn la dispoziia persoanelor fizice i juridice pentru consum personal i acumulare, ca urmare a fiscalitii excesive i anume:- repartizarea sarcinilor fiscale s fie echitabil, adic fiecare s fie determinat s-i plteasc corect partea ce-i revine;- impozitele trebuie selecionate de aa manier nct s minimalizeze influena asupra deciziilor economice luate pe alte piee eficiente i folosite pentru a corecta insuficiena n sectorul privat;- structura impozitului trebuie s faciliteze folosirea politicii fiscale n legtur cu obiectivele stabilizrii i creterii economice;- sistemul fiscal trebuie s permit o administrare eficient i nearbitrar pe nelesul contribuabilului;- costul administraiei i al sistemului de constrngere s fie redus.

Comportamentul contribuabilului, ca investitor dar si consumator, poate fi influentat prin impozite, care functioneaza astfel, ca parghii financiare de orientare si influentare.Interventia statului nu se limiteaza la instrumentele fiscale, aceasta se bazeaza si pe alte categorii valorice bugetare cum suntalocatiile bugetare,subventiile, sau se bazeaza si peinstrumentele credituluisiasigurarilorsi alte mijloace de interventie.In acest context, impozitele sunt cotate ca fiind cele mai eficiente parghii financiare, cu efecte stimulatorii dar si corective, care declanseaza interese atat de partea contribuabililor cat si de partea statului.Keynesspunea ca statul trebuie sa intervina si are interesul sa intervina, cat si posibilitatea sa o faca, in calitatea sa de persoana suverana de drept public.Daca statul inseamna puterea si daca cei care detin puterea doresc sa o pastreze, atunci ei sunt interesati sa existe in tara un climat politic cat mai linistit. Stabilitatea politica este insa o rezultanta a pacii sociale, iar aceasta exista atata vreme cat economia este prospera, consumatorii realizeaza venituri indestulatoare, iar afacerile intreprinzatorilor sunt profitabile. Daca insa economia este in suferinta, societatea este zguduita de convulsii. Oamenii cer socoteala guvernantilor pentru situatia lor precara, iar instabilitatea politica devine un fapt real. Pentru a evita acest lucru, statui trebuie sa se ingrijeasca de bunul mers al economiei.Impozitele ofera posibilitati nebanuite de interventie, atat in economia reala, cat si pe piata financiara, prin sistemul de avantaje fiscale, cat si prin constrangerile impuse prin legile fiscale. Scutirile la plata impozitelor, amanarile la plata, reducerile, creditul fiscal, suntelemente de distorsionare a economiei libere.Cand o parte castiga, cineva trebuie sa piarda, si acesteavantaje fiscale in speta, se vor regasi ca efecte de levier, de parghie in randamentul impunerii. in comportamentul contribuabililor care se vor obisnui sa caute interpretari favorabile la legea fiscala.Obiectivele politicii fiscale, si anume acelea de revigorare a economiei si de asigurare a unui nivel minim de venituri pentru toti membrii societatii, au o conotatie sociala. Cei care beneficiaza de scutiri si alte avantaje sunt fericiti, dar cineva le va suporta pe acestea.Mecanismul de reglare a nivelului veniturilor in societate pe seama impozitelor, se contrapune echilibrului pe care il stabileste piata libera.Se pare cacea mai eficienta masura interventionista pe cale fiscala este reducerea ratei presiunii fiscale si nu acordarea de avantaje in mod selectiv.Daca sistemul fiscal este cuprins de practica exonerarilor fiscale acestea degradeaza sistemul fiscal, creand perturbatii in activitatea financiara. Schimbarea regulilor unui impozit, antreneaza modificari importante asupra masei impozabile si asupra platitorilor de impozite. Pentru a reusi o reforma fiscala,e indispensabil sa se reduca sarcina globala a impozitelor, cu efectele de rigoare, generate asupra alocarilor de resurse.A uza prea mult de prevederi legale in materie fiscala, de rectificari legislative inseamna a practica masuri administrative autoritare mai excesive.Dreptul trebuie sa fie doar mijlocul de asezare a impozitului si nu inspiratorul sau.Prea multe prevederi legislative cu privire la impozite, presupun existenta unuicontrol fiscal supradimensionat.

Variabilele politicii fiscale

Scopul politicii fiscale este acela de a asigura echilibrul bugetar si financiar in anumite conditii, date de evolutia economiei reale si stabilitatea sociala. In acest context, politica fiscala vizeaza urmatoarele grupe de posibile actiuni sau finalitati de realizat:In primul rand, politica fiscala stabileste volumul resurselor financiare ale statului.Marimea acestora este data de capacitatea contribuabililor de a contribui, de a plati impozitele si taxele impuse. Se poate intampla uneori ca nevoia de resurse sa fie supradimensionata (de exemplu un sector public prea dezvoltat, sau o orientare a cheltuielilor publice catre unele sectoare de mai mica importanta si care nu reusesc o recuperare a efortului public). Dimensionarea veniturilor fiscale, cat si a cheltuielilor publice trebuie deci, realizata tinandu-se seama de capacitatea contributiva a contribuabililor in conditii reale economice si sociale, sau simplu spus in functie de posibilitatile de procurare a resurselor publice.Volumul veniturilor fiscaledepinde apoi de nivelul de dezvoltare economica si eficienta muncii, functie de care se contureaza in fapt capacitatea contributiva in general a contribuabililor. Politica fiscala trebuie sa tina seama astfel, de realitatea economica in cadrul careia se aplica, de asemenea si de conditii sociale, mediul social in care se implementeaza (adica ocupatiile majore ale celor ce muncesc, in industrie, servicii sau in agricultura si alte ramuri, fiecare generand un anumit tip de contribuabil).In al doilea rand politica fiscala vizeaza provenienta resurselor financiare ale statului. Problema care sta in fata politicii fiscale este de a stabili, concret si corect, de unde provin resursele financiare: de la sectorul public, agenti economici privati si de la populatie.Cei care concep politica fiscala, pot opta pentru un tratament egal. echitabil pentru toti contribuabilii, indiferent de forma de proprietate care sta la baza capacitatii contributive a contribuabilului, sau pot opta pentru diferentieri in functie de anumite obiective economice sau sociale.Ideal ar fi un tratament egal pentru toti contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, sau cel putin cautarea asa-numitei justitii sociale.In perioada actuala, politicile fiscale diferentiaza tratamentul fiscal in functie de baza de impunere, care este venitul, averea, sau cheltuiala, ajustate, acestea, cu criterii precum capacitatea de munca a contribuabilului persoana fizica, felul activitatii pe care o desfasoara (salariat, liber profesionist, pensionar, agricultor) sau situatia sociala (casatorit, copii sau alte persoane in intretinere) etc. In cazui contribuabililor persoane juridice, criteriile de diferentiere a sarcinii fiscale tin de ramura de activitate, de faptul daca intreprinderea investeste sau nu, de tipul de proprietate, de rezidenta etc.Inal treilea rand, politica fiscala stabileste numarul si felul impozitelor. Cu privire la numarul prelevarilor, realitatea practica a impus varianta cu mai multe forme de prelevare, in defavoarea unicitatii impozitului, ca un impozit pe capital, mai ales pe avere, idee care circula in literatura de specialitate.Felul impozitelor pare a fi un criteriu mai important din punctul de vedere al celor care concep politica fiscala, criteriu pe baza caruia se desprind o serie de intrebari. Ce pondere sa aiba in veniturile fiscale impozitele directe. in comparatie cu impozitele indirecte, care sa fie ponderea impozitelor pe venituri fata de cele pe avere sau pe cheltuiala, care sa fie locul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice, fata de cele pe veniturile persoanelor juridice, care sa fie modalitatile de acordare a facilitatilor fiscale, cum sa se acorde aceste facilitati persoanelor fizice, cum se determina capacitatea contributiva a contribuabilului si altele.Pentru a raspunde acestor intrebari, este nevoie sa tinem seama de continutul economic al bazei de impunere, a impozitului in sine ca suma de platit, cu o anumita sursa bine determinata. Unele impozite au un efect pozitiv dintr-un anumit punct de vedere, pe cand din alta viziune, creeaza greutati, atat de partea organului fiscal, cat si de partea contribuabilului. Asa se vorbeste in literatura de specialitate despreimpozitele directe contra impozitelor indirecte, despre impozitele locale fata de cele centrale'si alte asemenea sintagme.Locul impozitelor locale, fata de cele centrale, in cadrul veniturilor publice, ne arata gradul deautonomie financiara a unitatilor teritorial administrativesi modul de functionare a finantelor publice nationale. Criteriul cel mai important de dimensionare a veniturilor fiscale locale pare a fistructura nevoilor publice locale, care pot fi identificate mai corect la nivel local.Structura veniturilor fiscale si randamentul impozitelor sunt influentate in mod direct de aceste coordonate aratate mai sus precum si de factori independenti de sistemul fiscal, cum sunt produsul intern brut natura si amplasarea institutiilor publice sau marimea sectorului public.Influentele, variabilele, proprii sistemului fiscal, pornesc de la o variabila determinativa si anume rata presiunii fiscale care, in functie de marimea sa, determina evolutia celorlalte variabile.in al patrulea rand, politica fiscala stabileste structura si modalitatile de acordare a facilitatilor fiscale.Facilitatile fiscale reprezinta avantaje acordate de autoritatea publica, prin lege, unor grupe sau categorii de contribuabili, in mod selectiv, in functie de anumite obiective ale politicii fiscale. Acestea sunt concretizate in scutiri de ia plata impozitelor, reduceri la plata, deduceri din masa impozabila, amanari la plata impozitului, creditul fiscal, practicarea amortizarilor accelerate, exonerari pentru activitatea de cercetare etc. Facilitatile fiscale, daca sunt asezate corect si bine dimensionate, genereaza efectul de parghie fiscala, cu virtuti stimulatorii asupra contribuabilului, ca investitor si consumator.De regula avantajele fiscale se acorda pentru incurajarea investitiilor productive. incurajarea exporturilor, incurajarea productiei agricole, achizitionarea de locuinte, invatamant si alte astfel de ajutoare.

Capitolul II Politica fiscal a anului 2013 n Republica Moldova i impactul eiasupra evoluiei echilibrului financiar public

Politica bugetar fiscal a anului 2013 prevede o serie de majorari adiionale la taxele anterioare. Cu toate c acestea se explic prin aa zisa eficien datorat de noi resurse pentru buget, puini cunosc efectele instantanee ale taxelor mrite.Dac creterea accizelor la igri poate fi explicat prin clauza social, adic micorarea numrului de fumtori, atunci alte majorari ale taxelor sunt de natur pur fiscal, introduse cu scopul balansarii bugetului de stat. Majorarea accizelor la igri este de asemenea cauzat de ineficiena barierilor de frontier i persistena activitilor de contraband. Republica Moldova este obligat s lupte cu contrabanda mai activ dat fiind tendina de orientare spre spaiul European. Accizile introduse vor micora diferena de pre dintre igrile autoctone i cele din Romania, influennd pozitiv micorarea corupiei i persecutarea comeului ilegal.Totui majorarea accizelor nu este o msur suficient pentru stoparea contrabandei. Aceasta va stopa parial contrabanda de igri care au o pre mai ridicat n prezent, ns igrile de un pre mai redus se vor bucura de o popularitate mai nalt att pe piaa intern ct i pentru comer ilegal. Dac presupunem ca se instaleaz un acciz de 10%, urmeaz s artm efectul tip pre asupra igrilor cu diferite nivele de pre. igrile al cror pre iniial este de 4 lei vor nregistra o cretere n pre de 90 de bani (Calculat pentru TVA de 20%), ajungnd la preul de 4,90 lei, iar igrile ale cror pre iniial va fi de 20 de lei vor nregistra o cretere de aproximativ 4,5 lei ajungnd la preul de 24,5 lei. Astfel politica de instalare a unor accize majorate arat bine doar pe hrtie.Printre alte efecte negative pe care le poate aduce aceast politic de majorare a accizelor merit de menionat i majorarea cotei comerului nefacturat n interiorul rii, producerea i comercializarea produciei n localuri neamenajate sau n condiii insalubre.Partea negativ a politicii fiscale a anului 2013 este c Guvernul Republicii Moldova nu indic metode de contractare sau eficientizare a bugetului, dar mai mult se bazeaz pe metode fiscale de obinere a resurselor.De asemenea, legea bugetui pentru 2013 prevede introducerea cotei de 20% a TVA-ului la zahr, majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale i lichefiate - de la 6% la 8%, precum i introducerea cotei standard a TVA, de 20%, pentru producia agricol primar, cu restituirea diferenei de 12%.TVA-ul nou la zahr nu va influena importul de zahr deoarece Serviciul Vamal utilizeaz taxe protectoare la importul zahrului, ns acest prevedere va influena negativ asupra economiei tenebre cu Ucraina. Astfel productorii autoctoni vor fi afectai de prevederile politicii fiscale.Creterea TVA-ului la gaze naturale i lichefiate va afecta ntreaga economie a rii, n special sfera productiv. La aceasta se mai adaug i TVA de 20% la producia agricol care va reduce competitivitatea rii la export. Dac n prezent producia agricol este cea mai competitiv sfer pentru export, aceste prevederi vor reduce din volumul exporturilor.Efectul politicii fiscale a anului 2013 pot fi dezastruoase pentru industria agricol, iar efectele asupra consumatorilor sunt vizibile din start.Politica fiscal din anul 2013 are doar modificri de natur tehnic. n acest domeniu exist doar documente tehnice referitoare la fiscalitate, dar lipsete un document de politici. Lipsa unei politici fiscale este accentuat de lipsa scopului, metodelor i a viziunilor n acest domeniu, potrivit reprezentanilor Agendei Naionale de Business.Politica fiscal nu trebuie s fie elaborat doar de ctre ministere, ci mpreun cu mediul de afaceri. Sectorul antreprenorial trebuie s fie activ i s propun Ministerului Finanelor sugestiile sale cu privire la scopurile, obiectivele politicii i modul de atingere ale acestora. Reprezentanii mediului de afaceri susin c procedurile politicii fiscale aplicate nu corespund principiilor fiscale. Unul din motivele invocate este lipsa unei relaii consolidate dintre mediul de afaceri i autoriti. Totodat, n prezent, consultrile autoritilor cu asociaiile de business poart un caracter pur formal. n acelai timp, este necesar i promovarea mai activ a mediului de afaceri, sunt de prere experii.Ei sunt de prere c trebuie ntrit capacitatea de expertiz a asociaiilor, pentru ca acestea s poat formula corect propunerile, formarea unor Consilii independente de experi pentru expertiza actelor normative i monitorizarea implementrii actelor normative n domeniul fiscalitii, reprezentarea membrilor asociaiilor de business n Consiliul Economic de pe lng Guvern, stabilirea corect a prioritilor mediului de afaceri i promovarea acestor prioriti, implicarea mai activ a mediului de afaceri n elaborarea politicii fiscale pentru anul 2013, participarea antreprenorilor la evaluarea impactului politicilor i legilor.Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi prevede perceperea la buget a veniturilor ilicite obinute de agenii economici prin exagerarea costului produciei, rentabilitii, adaosului comercial, volumului de lucrri efectuate n construcii i tarifelor la serviciile prestate, precum i aplicarea amenzii n cuantum echivalent acestor venituri, ns nu mai puin de 10 000 de lei. Aceasta situaie creeaz condiii neechitabile de aplicare a sanciunilor, ntruct pentru paguba care variaz pn la 10 mii lei, mrimea sanciunii este una i aceiai. n scopul excluderii acestor discrepane, se propune stabilirea mrimii sanciunii n dependena de suma pagubei.Potrivit documentului politicii bugetar fiscale pentru 2013, Ministerul Finanelor propune s fie introdus o limit a veniturilor din vnzri ale titularului patentei de ntreprinztor n mrime de 100 mii lei ntr-o perioad de 12 luni consecutive.n prezent, plafonul veniturilor din vnzri pentru persoanele fizice deintori de patente care se ocup cu comerul cu amnuntul este stabilit n mrime de 300 mii lei. Prin reducerea limitei, Ministerul ncearc s contracareze schemele de evaziune fiscal i s stimuleze trecerea persoanelor fizice deintori de patente, odat cu dezvoltarea activitii, la o anumit form organizatorico-juridic stabilit de lege.Mrimea propus de 100 mii de lei are ca baz plafonul de nregistrare benevol n calitate de contribuabil al TVA de 100 mii lei.Totodat, se propune excluderea genului de activitate ntocmirea drilor de seam contabile din lista genurilor de activitate desfurate n baza patentei de ntreprinztor, scopul acestei propuneri fiind reducerea treptat a genurilor de activiti de ntreprinztor ce pot fi desfurate n baza patentei de ntreprinztor, i respectiv, trecerea la o anumit form organizatorico-juridic stabilit de lege.Mai mult ca att, persoanele respective dispun de cunotine n domeniul evidenei contabile, din care considerente, acetia nu vor ntmpina dificulti la crearea unui agent economic i inerea evidenei contabile, se mai constat ntr-o not informativ la proiectul de lege pentru modificarea i completarea unor acte legislative privind politica fiscal pentru 2013.Angajatorii ar putea plti pentru primele cinci zile de incapacitate de munc a salariailor, potrivit noilor modificri ale politicii bugetar-fiscale i vamale pentru 2013.ncepnd cu a asea zi calendaristic, plile pentru incapacitate de munc urmeaz a fi fcute din contul bugetului asigurrilor sociale de stat, n timp ce pentru omeri plile vor fi fcute din contul bugetului asigurrilor sociale de stat.n prezent, pentru incapacitate de munc prima zi calendaristic este pltit din contul bugetului asigurrilor sociale de stat, a doua, a treia i a patra zi calendaristic - din mijloacele financiare ale angajatorului, iar omerilor ncepnd cu a cincea zi calendaristic din contul bugetului asigurrilor sociale de stat.Ministrul Finanelor spune c modificrile n cauz vor duce la economii de mijloace financiare n bugetul asigurrilor sociale de stat n sum de circ 180,3 milioane de lei. Cheltuielile cresc din an n an (n anul 2006 - 231,8 mil.lei, n anul 2007 - 289,6 mil.lei, n anul 2008 - 368,8 mil.lei, n anul 2009 - 410,5 mil.lei, n anul 2010 417,71 mil.lei). Iar n mare parte, cheltuielile mari rezult din responsabilitatea redus a angajatorilor n ceea ce privete crearea condiiilor favorabile la locul de munc, se mai spune n documentul Ministerului Finanelor.Ministrul Finanelor intenioneaz s introduc o cot standard a TVA de 20% pentru producia agricol primar n schimbul cotei reduse a TVA de 8%, cu restituirea direct a diferenei dintre 20% i 8% din veniturile bugetului de stat n vederea evitrii distorsionrii sistemului general de impozitare, simplificrii administrrii fiscale i susinerii productorilor agricoli. Experii, ns sunt de prere c procedura restituirii TVA a existat i pe timpul guvernrii comuniste, iar restituirea diferenei era un proces birocratizat, iar numrul agricultorilor care cereau rambursarea TVA, era destul de redus.La capitolul impozitul pe venitul persoanelor fizice se prevede majorarea tranelor de venit impozabile, precum i a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore i scutirii anuale pentru persoanele ntreinute, prin ajustarea acestora la rata inflaiei prognozat pentru anul 2013 (5%). Msura dat are drept scop susinerea persoanelor fizice cu venituri mici i transpunerea treptat a presiunii fiscale asupra populaiei cu venituri medii i mai sus de medii (costul acestei msuri va constitui 263 mil. lei, aceasta este datorat majorrii fondului de retribuire a muncii).O alt msur ine de modificarea regimului de impozitare a venitului obinut prin stabilirea unei cote unice a impozitului pe venit n mrime de 12% pentru toate categoriile de contribuabili care obin venit sub form de royalty: persoane fizice ceteni i ageni economici rezideni i nerezideni ai Republicii Moldova.n ce privete introducerea impozitului unic n agricultur e o idee bun, pentru c majoritatea agricultorilor sunt n imposibilitatea de a merge pe la cteva instane s-l achite. Dar foarte mult va depinde de cota acestuia i de perioada cnd urmeaz a fi achitat. Dac se va cere s fie pltit la nceputul anului, atunci nu e bine pentru c agricultorii nu au destule finane.Pe de alt parte revenirea la cota de 20% n agricultur ar putea crea mari dificulti la restituirea diferenei acesteia, deoarece n Republica Moldova a mai existat un asemenea precedent pe timpul guvernrii comuniste cnd se rambursa dup anumite criterii de simpatie politic.Anumite prevederi din politica bugetar fiscal sunt ndreptate pentru mediul de afaceri ns ele sunt nesemnificative, sunt foarte generale i cu aplicabilitate ngust. Este vorba despre o schimbare conceptual a politicii bugetar fiscal pentru 2013. O parte din prevederi nu sunt noi, pentru c ele au fost propuse, discutate, urmeaz s vedem care va fi rezultatul discuiilor pentru definitivarea proiectului.Efectul de pompier al politicii bugetar fiscale deriv din modul cum sunt organizate Inspectoratul Fiscal i Ministerul Finanelor. Este o mare doz de ineficien, o incapacitate de fiscalizare a ntregii ri fiind doar o performan n zona vamal. Deci o politic bugetar fiscal poate s fie eficient doar atunci cnd exist i instrumentarul funcional, or atunci cnd nu este reformat, cele mai bune politici risc s fie implementate superficial sau deloc. Problema e n reformarea Inspectoratelor fiscale a anumitor acte legislative, crearea unui cadru rezonabil. De exemplu Codul Fiscal este plin cu stipulri contradictorii, ru expuse chiar i gramatical, confuze. Doar dup reformare putem vorbi despre o aplicare a prevederilor politicii bugetar fiscale. Autoritile nu o singur dat au declarat c fac reforme pe interior unde noi nu avem acces, n timp ce pe exterior nu simim schimbri.Din 2013, va fi schimbat i censul de vrst la importul autoturismelor, de la 7 ani la 10 ani, i vor fi introduse cote mai mari la accize pentru autovehiculele cu vrsta de 8, 9 i 10 ani - de +5%, +10% i, respectiv, +15%.Potrivit estimrilor Ministerului Finanelor, n urma operrilor propuse, la buget vor fi acumulate adiional circa 500-600 de milioane de lei.

Concluziin recomandri pentru viitor n afar de promovarea unor reduceri n cheltuieli, politica fiscal trebuie s urmreasc o cretere sistematic a eficienei cheltuielilor. Este necesar operarea unui set de msuri n vederea raionalizrii cheltuielilor i planificrii publice pe lng relaxarea fiscal. n politica veniturilor este necesar raionalizarea regimului fiscal. La fel de important este elaborarea unei strategii integrate de administrare a datoriei publice.Direcile politicii fiscale n republica Moldova ar trebuie sa fie:(1) asigurarea echitii, stabilitii i transparenei fiscale; (2) optimizarea presiunii fiscale; (3) sistematizarea i simplificarea legislaiei fiscale; (4) armonizarea principiilor puse la baza legislaiei fiscale naionale cu cele ale legislaiei comunitare. Bibliografie http://economie.moldova.org http://www.acap.md http://www.contabilsef.md

1