evaziunea fiscala

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI,FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI ADMINISTRATIVEMASTER, SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL AFACERILOR, ANUL II

EVAZIUNEA FISCALA LA SC BELLADESIGN SRL

2009

1

CUPRINS

CAPITOLUL I: EVAZIUNEA FISCALA…………………………………….………... 3

I.1 Notiunea de « Evaziune fiscala »…………………………………………………… 3

I.2.Formele evaziunii fiscale……………………………………………………………… 4

I.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea fiscala (importanta T.V.A. –ului)… 7

CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ PRIVIND EVAZIUNEA FISCALE LA SC BELLA

DESIGN SRL……………………………………………………………………………………. 8

II.1. Prezentarea Societatii……………………………………………………………….. 8

II.2. Estimarea Veniturilor lunare si a Cheltuielilor pentru serviciile furnizate/

prestate………………………………………………………………………………… 10

II.3.Cheltuielile aferente serviciilor prestate si furnizate de societate – Realizarea /

gestionare de site-uri …………………………………………………………………. 13

II.4.Modul de stabilire a pretului de vanzare pentru serviciile prestate…………... 16

CONCLUZII…………………………………………………………………………… 22

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………… 23

2

CAPITOLUL I : EVAZIUNEA FISCALA

I.1 Notiunea de « Evaziune fiscala »

Juristii romani au fost preocupati inca de la inceputul secolului XX de definirea evaziunii fiscale,

in acest scop dandu-se diferite definitii cum ar fi de exemplu: « totalitatea procedeelor licite si

ilicite cu ajutorul carora cei interesati sustrag in totalitate sau in parte averea lor, obligatiunilor

stabilite prin legile fiscale », sau « sustragerea de la plata obligatiunilor fiscale prin transmiterea

unor date eronate privind sursele si veniturile impozabile ».

Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte, a

metodelor defectuoase de aplicare, precum si a neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui

fiscalitate excesiva este tot atat de vinovata ca si cei pe care ii provoaca prin aceasta la evaziune.

Art.1 din legea 87/1994 defineste evaziunea fiscala ca fiind « sustragerea prin orice

mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate

bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale

extrabugetare de catre persoanele fizice sau juridice romane sau straine, denumiti in continuare

contribuabili ». In art.3 din aceasta lege sunt prevazute obligatiile contribuabilului, si anume:

• declararea in termen de 5 zile de la inregistrare a datelor in legatura cu subunitatile constituite

in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazii si cu orice alte locuri in care se

desfasoara activitati producatoare de venituri, bancile si conturile bancare in lei sau in valuta,

indiferent de locul unde functioneaza, in tara sau in strainatate ;

• declararea organului de control a bunurilor sau valorilor impozabile depozitate in orice alte

locuri ;

• declararea oricaror schimbari cu privire la sediu, filiale, depozite, conturi bancare in termen de

15 zile de la data cand au avut loc. Declaratia se va comunica organelor fiscale competente ;

• evidentierea veniturilor realizate si cheltuielilor efectuate din activitatile desfasurate, prin

intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege ;

• plata la termen a sumelor datorate statului ca urmare a obtinerii de venituri, detinerii de bunuri

imobile sau mobile ori a desfasurarii de activitati supuse taxelor si impozitelor.3

I.2.Formele evaziunii fiscale

Dupa modul cum se procedeaza in activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face

diferentierea intre evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala ilicita.

a) Evaziunea fiscala legala reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la o

combinatie neprevazuta a acesteia. Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand

legea este lacunara sau prezinta inadvertente. Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o

anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale, este sustrasa de la

impozitare datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil.

Contribuabilii gasesc anumite mijloace, si exploatand insuficientele legislatiei le eludeaza in mod

legal, sustragandu-se in totalitate sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita unei insuficiente

a legislatiei. in acest fel contribuabilii raman in limita drepturilor lor, fara putinta de a li se imputa

ceva, iar statul nu se poate apara decat printr-o legislatie clara, precisa.

Cele mai frecvente cazuri de evaziune in care se uzeaza de interpretarea favorabila a legislatiei

fiscale, in practica tarilor cu economie de piata, sunt:

a) constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva, in cuantum mai mare decat cel ce se

justifica din punct de vedere economic, micsorand astfel veniturile impozabile ;

b) practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de

masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit,

masura care este menita sa stimuleze acumularea ;

c) asocierile de familie, precum si societatile oculte dintre sotia si copiii intreprinzatorului si

acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora, repartizarea

separata a venitulor pe fiecare asociat ducand la micsorarea sarcinilor ficale ;

d) venitul total al membrilor familiei poate fi impartit in mod egal intre acestia, indiferent de

contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinandu-se o diminuare a cuantumului

impozitului pe venit, care este datorat statului ;

e) constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte (tutore) a unor fonduri in

favoarea copilului minor. in acest caz desi venitul aferent depozitului este supus impunerii,

impozitul platit este mai mic in comparatie cu ceea ce s-ar datora pe venitul astfel redivizat ;

f) folosirea in anumite limite, a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice, indiferent

4

daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la

impunere ;

g) un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pe

sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optand pentru cel de al doilea

regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece

sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala

reducere a sarcinilor fiscale ;

h) luarea in considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a

cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica in productie, a sumelor platite

pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national ;

i) scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indiferent

daca au fost facute sau nu ;

j) interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru

contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive. Legea 12/1991

privind impozitul pe profit (M.O. nr.25 din 31.01.1991) reglementeaza cheltuielile care se scad

din veniturile incasate in vederea diminuarii profitului. Aceasta lista a fost modificata in anexa 1,

la Hotararea guvernului nr. 804 din 30.11.1991. Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce

acorda scutiri de impozit pe diferite perioade de la infiintarea societatii in functie de profil a dus

la infiintarea unui numar deosebit de mare de

societati cu profil comercial in scopul evaziunii fiscale ;

b) Evaziunea fiscala ilicita, spre deosebire de cea legala, se savarseste prin calcarea flagranta a

legii, profitandu-se de modul specific in care se face impunerea. in acest caz contribuabilul

violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si

contributiilor cuvenite statului.

Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in sprijinul

declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului

impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de

sustragere de la plata impozitului. In general este greu sa se determine toate formele de evaziune

de acest gen, ele fiind practic nelimitate. in activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc

mai frecvent:

5

- intocmirea de declaratii false,

- intocmirea de documente de plati fictive,

- alcatuirea de registre contabile nereale,

- nedeclararea materiei impozabile,

- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale,

- executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictive,

- diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in

cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate,

- vanzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva, care ascund

operatiunile reale supuse impozitarii,

- falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron

si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa.

Micsorarea incasarilor bugetare din impozite, datorita evaziunii fiscale, este in mai multe state o

problema acuta si frecventa, marimea acestora nefiind deloc neglijabila.

6

I.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea fiscala (importanta T.V.A. –ului)

Taxa pe valoarea adaugata se spune ca este unul din impozitele mai putin predispuse a fi obiectul

evaziunii fiscale. Se are in vedere, cand se face aceasta afirmatie, ca T.V.A., fiind inscrisa

obligatoriu in documentul care atesta transferul proprietatii unui bun, prezinta posibilitatea

controlului incrucisat in vederea stabilirii realitatii operatiunii impozabile (la vanzator si la

cumparator). Cu toate acestea, chiar in tarile cu sisteme fiscale solide, evazionistii nu pierd din

vedere nici acest impozit. Este vorba, de exemplu, de « institutia » taxi-ului. « Taxi » este un

« mandatar » a carui unica functie este de a fi inscris la Registrul Comertului pentru a emite, sub

acoperirea antetului sau, facturi de vanzare fictive. Altfel spus, el conduce o firma de fatada,

insarcinata sa emita documente comerciale corespunzatoare operatiunilor fictive desfasurate de

firme reale si in aparenta, ireprosabile in ceea ce priveste activitatea desfasurata. Prin aceste

facturi se permite societatilor comerciale beneficiare (reale) sa obtina rambursari de T.V.A.. Cu

atat sunt mai mari posibilitatile de evaziune fiscala, in materie de T.V.A. la noi, unde sistemul

fiscal fragil este dublat de un aparat fiscal nu tocmai performant.

Cel care isi propune sa verifice daca agentul economic a stabilit o suma corecta privind T.V.A. pe

care el trebuie sa o suporte pentru activitatea unei anumite perioade, nu are decat sa calculeze

valoarea adaugata prin insumarea elementelor componente si sa-i aplice cota de T.V.A. Deoarece

T.V.A. calculata ca diferenta intre taxa aferenta iesirilor (facturarilor) si cea corespunzatoare

intrarilor (cumpararilor) nu este taxa aferenta valorii adaugate pentru productia realizata intr-o

anumita perioada, trebuie mai intai facute unele corectii atat la T.V.A. colectate, cat si a celei

deductibile pentru a exista comparabilitate intre cele doua metode de calcul.

Conditiile se refera la:

• scaderea din T.V.A. deductibila a taxei aferente cumpararilor de active imobilizate?

• influentarea T.V.A. deductibile cu taxa aferenta diferentelor dintre soldul final si cel initial al

stocurilor; se scade taxa aferenta soldurilor finale si se adauga cea aferenta soldurilor initiale

• influentarea T.V.A. colectata cu taxa aferenta diferentei dintre soldul final al iesirilor si cea

aferenta soldului initial al iesirilor; se adauga taxa aferenta soldului final si se scade cea aferenta

soldului initial.

7

CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ PRIVIND EVAZIUNEA FISCALE LA SC

BELLA DESIGN SRL

II.1. Prezentarea Societatii

Societatea comerciala SC BELLA DESIGN SRL s-a infiintat ca societate

comerciala cu raspundere limitata , cu capital privat 100% cu asociat unic, functionand in

conformitate cu legislatia romana aplicabila in materia societatilor comerciale.

Obiectul de activitate principal al societatii : activitatea de publicitate –

domeniul Publicitate (cod CAEN 744).

Activitatea principala : activitatea de publicitate (cod CAEN 7440).

In prezent Amelie Design SRL furnizeaza servicii de productie si creatie publicitara,

tiparire materiale promotionale, realizarea si gestionarea de site-uri web, campanii

publicitare pe web.

In urma studierii previziunii financiare privind activitatea societatii, am ajuns la

concluzia ca este de preferat ca societatea sa aibe statut de microintreprindere si sa se

declare platitoare de TVA. Conditiile ca societatea sa devina microintreprindere sunt

indeplinite in totalitate : capital integral romanesc , sa detina minim un angajat.

Societate este un intermediar intre furnizorii de servicii si clientii finali. Acesta este

unul dintre avantajele care conduc la succesul afacerii pe piata de publicitate din Romania,

intrucat investitia facuta este minima, ea reducandu-se la suma de bani platita pentru

infiintarea societatii (10 000 000 lei), cheltuielile lunare de adimistratie cuprind doar

cheltuielile cu telefonia mobila si fixa, serviciile bancare, conexiunea la internet si

cheltuilei cu transportul.

Previziunea facuta este pe primele 3 luni de activitate ale firmei iar legea permite

angajarea de personal la 3 luni dupa inceperea activitatii, de aceea nu s-au luat in calcul

cheltuielile salariale pentru un angajat.

8

Societatea practica un adaos comercial de maxim 30 % iar preturile practicate se afla

la media celor existente pe piata.

Fiind agentie de publicitate, societatea se bucura de reduceri acordate in general de

furnizorii din domeniu publicitar intrucat acestia prefera sa lucreze direct cu o agentie de

publicitate (care la randul ei negociaza direct cu clientul si suporta consecintele si

remediaza situatia in cazul in care acesta este nemultumit) decat cu clientii directi.

9

II.2. Estimarea Veniturilor lunare si a Cheltuielilor pentru serviciile furnizate/

prestate

Realizarea / gestionare de site-uri :

Valoare site : 400 €

Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3

V= 400 € * 3 = 1200 €

Tiparire materiale promotionale :

Fluturasi

Model : format 99x210 cm, tipar 4+4 policromie, material folosit : hartie dubla

cretata 90g / mp.

Tiraj : 1000 buc

Valoare : 0.1919 € / buc

Numar mediu de comenzi lunare : 3

V = 1000 buc * 0.1919 € / buc *3 = 190€ *3 = 570 €

Tiraj : 3000 buc

Valoare : 0.0658€ / buc


V= 3000 buc * 0.0658€ / buc *2 = 198€ * 2 = 396 €

Tiraj : 5000 buc



V= 0.0405€ / buc * 5000 buc *2 = 202 € *2=405€

Model : format 99x210 cm, tipar 1+2, material folosit : hartie dubla cretata 90g /

mp

Tiraj : 1000 buc



V = 1000 buc *0.1278 € / buc *1 = 127.8 €

Tiraj : 3000 buc

10



V = 3000 buc *0.0444 € / buc *1 = 133.2 €

Tiraj : 5000 buc



V = 5000 buc *0.0276 € / buc *1=138 €

Pliante

Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis, 2 biguri pliate in el,

tipar 4+4. Material MPM 135 g / mp

Tiraj : 2000 buc



V = 2000 buc * 0.1571 € / buc *2 = 314.2€ *2 = 628.4 €

Tiraj : 3000 buc



V = 3000 buc * 0.1095€ / buc *2 = 328.5€ *2 = 657 €

Tiraj : 5000 buc



V = 5000 buc * 0.0749 € / buc *1 = 374.5€ *1 = 374.5 €

Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia, panouri publicitare

forex). Valoare totala : 500€

Reclama spatii publicitare

Radio - Valoare : 3800€

Publicatii, reviste - Valoare : 3600€

Contracte tip BARTER

11

In urma intermedierii unui contract de tip Barter agentia obtine un spatiu publicitar in

valoare de 1000€, cu drept de comercializare catre clientii agentiei sau folosirea acestuia

pentru promovarea proprie. Valoare : 1000 €.

Total Venituri obtinute : 13 350 €.

12

II.3.Cheltuielile aferente serviciilor prestate si furnizate de societate – Realizarea /

gestionare de site-uri

Caz I : Pentru realizare de site-uri web, firma colaboreaza cu o persoana fizica (care

nu este persoana fizica autorizata), neplatitoare de TVA. Avantajul acestei colaborari il

constituie raportul pret–calitate excelent . Insa dezavantajul este ca firma nu poate justifica,

si implicit nu poate sa se scada pe cheltuieli pentru a diminua impozitul de plata datorat al

bugetul de stat, cu suma ceruta pentru presatia facuta. Valoare site : 50 € ; Numar mediu de

site-uri realizate lunar : 3

V= 50 € * 3 = 150 €.

Caz II : Pentru realizare de site-uri web, firma colaboreaza cu o societate, persoana

juridica, platitaore de TVA. Valoare site : 300 € ;Numar mediu de site-uri realizate lunar :

3 ; V= 300 € * 3 = 900 €.

Caz III : Pentru realizare de site-uri web, firma colaboreaza cu o societate, persoana

juridica, dar care nu este platitaore de TVA .

Valoare site : 300 €

Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3

V= 300 € * 3 = 900 €.

Tiparire materiale promotionale

Fluturasi :

Model : format 99x210 cm, tipar 4+4 policromie, material folosit : hartie

dubla cretata 90g / mp

Tiraj : 1000 buc



V = 1000 buc * 0.158 € / buc *3 = 158€ *3 = 474 €

Tiraj : 3000 buc



V= 3000 buc * : 0.04606€ / buc *2 = 138€ * 2 = 276 €

13

Tiraj : 5000 buc



V= 0.0283€ / buc * 5000 buc *2 = 141.5 € *2=283€

Model : : format 99x210 cm, tipar 1+2, material folosit : hartie dubla cretata 90g /

mp

Tiraj : 1000 buc



V = 1000 buc *0.08946 € / buc *1 = 89.46 €

Tiraj : 3000 buc



V = 3000 buc *0.03108 € / buc *1 = 93.24€

Tiraj : 5000 buc



V = 5000 buc *0.01932 € / buc *1=96.6 €

Pliante :

Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis, 2 biguri pliate in el, tipar 4+4.

Material MPM 135 g / mp.

Tiraj : 2000 buc



V = 2000 buc * 0.10997 € / buc *2 = 219€ *2 = 440€

Tiraj : 3000 buc



V = 3000 buc * 0.07665 € / buc *2 = 230€ *2 = 460€

Tiraj : 5000 buc

14



V = 5000 buc *0.05243 € / buc *1 = 262* 1 = 262€

Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia, panouri publicitare

forex). Valoare totala : 250€.

Reclama spatii publicitare :

Radio - Valoare : 3400€

Publicatii, reviste -Valoare : 3000€


Cheltuielile aferenta intermedierii contractul de Barter se regasesc in cheltuilelie generale

de administratie.

Cheltuieli administrative :

Cheltuieli cu serviciile bancare : 25 €

Cheltuieli telefonie mobila si fixa : 200$=150€

Cheltuieli de transport : 25 €

Total cheltuieli de administratie =200€

Achizitii mobilier si calculatoare (Achzitii care se vor efectua pe parcursul celor 3 luni) :

Ch. Aferente achizitiei de mobilier : 1500€

Ch aferente achizitiei a 2 calculatoare : 1500 €

Alte cheltuieli : 1500 €

Total cheltuieli /luna = 4500 :3 = 1500€

NOTA : Intrucat « inteligenta in afaceri nu se pedepseste », in urma studierii previziunii

financiare facute si analizei asupra obligatiilor fiscale datorate statului, societatea decide

achizitionarea de mobilier si utilaje necesare in suma de 1500€ / luna pentru a diminua

astfel impozitul de plata la bugetul statului. Achizitiile sunt facute cu documente

justificative. In determinarea profitului net real obtinut de societate, aceste cheltuieli nu

sunt luate in calcul, fiind evidentiate distinct.

TOTAL Cheltuieli : Caz I : 9354 € + 1500 €

Caz II : 10 254 € + 1500 €

Caz III : 10 254 € + 1500 €

15

II.4.Modul de stabilire a pretului de vanzare pentru serviciile prestate

Realizarea/ gestionare de site-uri

In stabilirea preturilor pentru toate serviciile furnizate sau prestate s-a avut in vedere

pretul practicat de furnizor in cazul in care acesta ar oferi in mod direct clientului diferitele

servicii.

In cazul realizarii de site-uri web profesionale pretul mediu pe piata se situeaza la

400€ (unde raportul pret calitate este favorabil). Colaboratorul societatii este persoana

fizica de aceea practica preturi sub nivelul pietei. Societatile specializate pe acest obiect de

activitate acorda agentiilor de publicitate un discount de max 25%. In acest caz societatea

practica un adaos comercial de 25% din pretul de achizitie. In urma analizei previziunilor

facute s-a concluzionat ca colaborarea cu societati neplatitoare de TVA diminueaza

considerabil profitul societatii.

Tiparire materiale promotionale :

In general tipografiile acorda o reducere de maxim 15% agentiilor de publicitate la

care se adauga discountul in functie de tirajele comandate :5% pentru o cantiatea > 6000

buc. In acesta caz societatea practica un adaos comercial de 15% din pretul de achizitie

pentru a se mentine astfel un echilibru intre pretul oferit de tipografie direct clientului si

pretul practicat de agentie.

Reclama spatii publicitare :

Pentru reclamele radio, societate obtine o reducere la pachetele prezente de max

25%. Intrucat nu exista fair-play pe acesta piata, agentia se vede nevoita sa practice un

adaos comercial minim : 12% , pentru ca in conditiile in care clientul poate obtine direct de

la radio o reducere de max 10%, acesta poate opta pentru achizitia directa de la radio, daca

adaosul agentiei este prea mare si astfel pretul practicat depaseste pretul oferit de radio cu

reducerea de 10% .

Pentru spatiile publicitare in reviste ( gen: Sapte seri, B24 Fun) agentia are o

reducere de 25% . Aici putem avea un adaos comercial de pana la 20% .


16

Intermedierea contractelor de tip Barter poate aduce numeroase avantaje societatii , intru-

cat in urma unei astfel de intemedieri se pot obtine diferite servicii in folosul agentiei . De

exemplu in urma intermedierii unui spatiu de publicitate intr-o revista mondena pentru o

agentie de taximetre , agentia de publicitate obtine spatiu publicitar in revista in valoare de

1000 € si bonuri de calatorie cu taxiul in suma de 100€ .

Cazul I . Firma are statut de microintreprindere .

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA – TVA)

a) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana fizica si decide comercializarea avantajelor obtinute in urma intermedierii

contractului Barter.


Total Venituri = 12530€ + 1000 € (valoare barter) = 13 530 €

Total cheltuieli = 9354 € + 200€ + 1500 € = 9 554 € + 1500 €

Obligatii fiscale aferente :

Impozit pe profit : 13 530 € * 1.5 % = 203€

TVAd = 11054€ * 19% = 2100 €

TVA c = 13 530 * 19% = 2571 €

TVA plata = 2571 € - 2100 € = 471€

Total obligatii datorate statului : 203€ +471€ = 674€

Profitul net = 13 530 € - 9 554 €- 150€ (ch aferenta site-ului) - 674€ = 3152 €

Nota : Cheltuielile pentru site-urile web nu sunt inregistrate in contabilitate, intrucat nu

exista documente justificative (furnizorul fiind o persoana fizica), insa suma este platita din

profitul net al societatii. Desi la prima vedere ar putea constitui un dezavantaj colaborarea

cu o persoana fizica, analizand profitul real obtinut la Caz I se poate observa ca profitul in

primul caz este mai mare.

b) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urma

intermedierii contractului Barter.

17


Total Venituri = 12530€



Impozit pe profit : 12 530 € * 1.5 % = 187.95€

TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €

TVA c = 12 530 * 19% = 2380.7 €

TVA plata = 2380.7 € - 2100.26 € = 280.44€

Total obligatii datorate statului : 187.95€ +280.44€ = 468.39€

Profitul net = 12 530 € - 9 554 €- 150€ ( ch aferenta site-ului ) – 468.39€ = 2357.6 €

Nota : Desi obligatiile fiscale datorate la bugetul de stat scad semnificativ, aproape la

jumatate, totusi profitul agentului economic se diminueaza pentru ca el practica

necomercializand avantejele obtinute de pe urma contractului Barter (1000€) isi

diminueaza profitul cu 795 € (1000€ - total impozite aferente).

c) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana juridica, platitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute

in urma intermedierii contractului Barter.


Total Venituri = 12530€ + 1000 €( valoare barter ) = 13 530 €




TVAd = 11954€ * 19% = 2271.26 €

TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €

TVA plata = 2571 € - 2100 € = 299.44€


Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 502.39€ = 2573.61 €

18

d) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana juridica, neplatitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor

obtinute in urma intermedierii contractului Barter.

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA – TVA )


Total chelt. = 9354 € + 900€ + 200€ + 1500 € = 9554€ + 900 € + 1500 €



TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €

TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €

TVA plata = 2570.7 € - 2100.26 € = 470.44€


Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 673.39€ = 2402.61 €

CAZ II . Firma are statut de macrointreprindere

Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana fizica si decide comercializarea avantajelor obtinute in urma intermedierii

contractului Barter.

Impozitul pe profit : 25 % ( V – Ch )


Total chelt. = 9354 € + 200€ + 1500 € = 9 554 € + 1500 €

V- CH = 13 530 € - 11054 € = 2476€


Impozit pe profit : 2476€ * .25 % = 619€

TVAd = 11054€ * 19% = 2100 €

TVA c = 13 530 * 19% = 2571 €

TVA plata = 2571 € - 2100 € = 471€

Total obligatii datorate statului : 619€ +471€ = 1090€

Profitul net = 13 530 € - 9 554 €- 150€ ( ch aferenta site-ului ) - 1090€ = 2062 €

19

b) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urma

intermedierii contractului Barter.

Impozitul pe profit : 25 % (V – Ch)

Total Venituri = 12530€

Total chelt. = 9354 € + 200€ + 1500 € = 9 554 € + 1500 €

V- CH = 12 530 € - 11054 € = 1476€


Impozit pe profit : 1476 € * 25 % = 369€

TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €

TVA c = 12 530 * 19% = 2380.7 €

TVA plata = 2380.7 € - 2100.26 € = 280.44€

Total obligatii datorate statului : 369€ +280.44€ = 649.44€

Profitul net = 12 530 € - 9 554 €- 150€ (ch aferenta site-ului) – 649.44€ = 2176.56 €

c) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana juridica, platitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute

in urma intermedierii contractului Barter.

Impozitul pe profit : 25 % ( V – Ch )


Total chelt. = 10254 € + 200€ + 1500 € = 10 454 € + 1500 €

V- CH = 13 530 € - 11954 € = 1576€



TVAd = 11954€ * 19% = 2271.26 €

TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €

TVA plata = 2571 € - 2100 € = 299.44€


Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 693.44€ = 2382.56 €

20

d) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o

persoana juridica, neplatitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor

obtinute in urma intermedierii contractului Barter.

Impozitul pe profit : 25 % (V – Ch)

Total Venituri = 12530€ + 1000 € (valoare barter) = 13 530 €

Total chelt. = 9354 € + 900€ + 200€ + 1500 € = 9554€ + 900 € + 1500 €

V- CH = 13 530 € - 11954 € = 1576€



TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €

TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €

TVA plata = 2570.7 € - 2100.26 € = 470.44€


Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 864.44€ = 2211.56 €

21

CONCLUZII :

In urma studiului efectuat la societatea SC BELLA DESIGN s-a concluzionat :

In cazul in care societatea ar functiona ca microintreprindere colaborarea cu persoane

juridice neplatitoare de TVA nu este benefica pentru societate , obligatiile fiscale fiind mai

mari in acest caz cu 171€ (673.39€ - 502.39€ = 171€ ), ceea ce diminueaza profitul net real

cu 171 €. In comparatie cu un colaborator persoana fizica platitoare de TVA .

Solutia optima este ca societatea sa aibe statut de microintreprindere si sa

colaboreze cu persoane fizice (in cazul realizarii de site-uri web), lunad in calcul

posibiltatea comercializarii contractelor de tip Barter, de pe urma carora ar obtine profit,

desi aparent obligatia fiscala datorata la bugetul de stat este vizibil mai mare.

Optarea pentru statutul de macroniterprindere ar duce la diminurea profitului

net cu 7.95% . Avem 2 situatii : in cazul in care societatea are ca furnizori numai persoane

juridice (platitoare sau neplatitoare de TVA) statutul de microintreprindere este cel

favorabil si poate lua in considerare pentru viitor, ca trecerea de la microintreprindere la

macrointreprindere nu i-ar diminua veniturile foarte mult, decat cu 7.95% . In cazul in care

printre furnizorii societati se afla persoane fizice (caz in care cheltuielile nu pot fi

justificate in contabilitate, ceea ce inseamna ca diferenta dintre V-Ch va fi mai mare, iar

impozitul pe profit calculat la aceasta diferenta va creste si el) nu este favorabil sa aibe

statut de macrointreprindere.

22

BIBLIOGRAFIE :

Iulian Vacarel si colectivul – « Finante Publice », Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 1992 ;

Dan Drosu Saguna – « Drept financiar si fiscal », Editura Oscar Print, Bucuresti 1994 ;

Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu – « Evaziunea fiscala », Editura Luminalex, Bucuresti

1996 ;

Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (M.O. nr.299/24.10.1994).

23

evaziunea fiscala

Documents