pierdere de q pentru tr el
TRANSCRIPT
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
1
Cod lucrare: S3-41-ro
CONSIDERATII ASUPRA ECHIVALENTULUI ENERGETIC AL
PIERDERILOR DE PUTERE REACTIVA PENTRU TRANSFORMATOARE
Dr.ing.Sorin POPESCU*, Sing. Lacramioara CACIULA* , Drd.ing.Simona MIHAESCU**
Ing. Vasile GULINSCHI*, Ing. Maria ILIUTA*
* FISE ELECTRICA SERV, SISE MUNTENIA NORD
** UNIVERSTATEA VALAHIA TARGOVISTE
REZUMAT
In articol se prezinta efectul pierderilor de putere reactiva asupra pierderilor de putere activa
pentru transformatorul de putere din retele electrice de distributie ( 6- 110 )kV .Prin stabilirea relatiei
de calcul a echivalentului energetic al pierderilor de putere reactiva,se poate determina valoarea
acestui coeficient pentru orice tip de transformatoare de putere in raport cu puterea reactiva
vehiculata.
1. INTRODUCERE
Circulatia puterii reactive este necesara functionarii echipamentelor electrice ,in special
transformatoarelor de putere din retelele electrice de distributie si de utilizare,precum si receptoarelor
electrice ale consumatorilor .Principalele efecte pe care le produce circulatia de putere reactiva in toate
categoriile de instalatii electrice din cadrul unui sistem electroenergetic ,sunt urmatoarele:
- reducerea posibilitatilor de incarcare cu putere activa a grupurilor generatoare din
centralele electrice;
- necesitatea dimensionarii echipamentelor electrice - linii electrice si transformatoare de
putere ,astfel incat sa permita vehicularea puterii reactive maxime (dimensionarea
acestora se face la factorul de putere natural );
- cresterea caderilor de tensiune in retelele electrice de transport si distributie;
- cresterea pierderilor de putere si energie electrica, activa si reactiva ,in toate elementele
retelelor electrice.
Aceste efecte ale circulatiei de putere reactiva influenteaza si performantele economice ale retelelor
elctrice si anume prin cresterea cheltuielilor de investitii necesare realizarii obiectivelor energetice si a
cheltuielilor de exploatare datorate in principal pierderilor de energie activa.
Valorile pierderilor de putere si respectiv de energie electrica activa sunt influentate nu numai de
circulatia de putere reactiva destinata consumatorilor ,dar si de valoarea pierderilor de putere reactiva.
Astfel pierderile de putere reactiva dau nastere la un curent de natura reactiva care se compune fazorial
cu valoarea curentului de sarcina;curentul rezultat de valoare mai mare ,creaza pierderi suplimentare de
putere activa.In cazul transformatoarelor de putere , pierderile totale de putere activa luand in
considerare aportul componentei reactive a pierderilor de putere in transformator ,se poate exprima cu
relatia :
TeTtot
QkPP ( 1)
unde:
TT
QP , - pierderile de putere activa si respectiv reactiva datorate puterii
vehiculate prin transformator;
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
2
e
k - echivalent energetic al pierderilor de putere reactiva,coeficient care
reprezinta aportul componentei reactive a pierderilor de putere la
pierderile de putere activa,in kW/kVAr ;
Te
Qk - pierderile suplimentare de putere activa datorate circulatiei pierderilor de
putere reactiva in transformatorul de putere, in kW .
Articolul de fata isi propune determinarea echivalentului energetic al pierderilor de putere
reactiva , pentru transformatoarele de putere utilizate in retelele electrice de distribute de 6 – 20 kV si
puteri nominale cuprinse in gama ( 100 – 1600 ) kVA si respectiv in retelele electrice de distributie de
110 kV si puteri nominale de (10 – 63)MV.
2. CALCULUL ECHIVALENTULUI ENERGETIC AL PIERDERILOR DE PUTERE
REACTIVA
Transformatorul de putere prezinta doua componente ale pierderilor de putere reactiva:
- pierderile de putere reactiva la mersul in gol
0
Q , a carei valoare este constanta pentru
transformatoarele de putere de acelasi tip constructiv si aceeasi putere nominala;
- pierderile de putere reactiva la mersul in scurtcircuit ∆Qsc , care determina valoarea pierderilor
de putere reactiva in infasurari in raport cu puterea vehiculata.
Aceste pierderi de putere reactiva contribuie la cresterea puterii aparente vehiculate prin
transformatorul de putere si produc astfel pierderi suplimentare de putere si energie electrica activa.
Stabilirea cat mai exacta a valorii echivalentului energetic al pierderilor de putere
reactiva,permite determinarea valorilor reale a pierderilor de putere si respectiv de energie electrica
activa in transformatoarele de putere ; pe baza acestora se pot stabili marimi ce caracterizeaza regimul
optim,din punct de vedere economic ,de functionare a transformatoarelor de putere.
Pentru stabilirea relatiei de calcul a echivalentului energetic al pierderilor de putere reactiva ke, se
considera schema electrica monofilara de alimentare a unui consumator sau a unei zone de consum din
reteaua electrica de distributie printr-un transformator de putere, ca in fig.1.
fig.1 Schema electrica de alimentare a consumatorilor printr-un transformator de putere T
RED – retea electrica de distributie;
C – consummator; B.C. – baterie de condensatoare
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
3
Puterea aparenta absorbita de consumatori de pe barele colectoare din punctul 2 , S
2
= P + jQ,
produce in transformator pierderile de putere ∆ S =
TT
QjP , in care:
TT
QP , - pierderile de putere activa si respectiv reactiva in transformatorul de putere
calculate cu relatiile clasice in functie de pierderile de mers in gol,
respectiv in scurtcircuit si sarcina vehiculata:
∆
T
P = ∆
0
P +∆
sc
P
2
22
n
S
QP
si ∆
T
Q
sn
sc
QP
2
22
0
(2)
Daca se realizeaza compensarea pierderilor de putere reactiva in transfomtorul de putere prin
montarea unei baterii de condensatoare B.C.cu puterea
T
Q , puterea aparenta complexa la bornele
infasurarii secundare a transformatorului va fi )(
T
QQjPS .Pierderile de putere activa si
reactiva in transformator sunt date de expresiile urmatoare:
2
22
0
'
)(
n
T
scT
S
QQP
PPP
si
2
22
0
'
)(
n
T
scT
S
QQP
QQQ
(3)
Diferenta dintre pierdrile de putere activa
'
TT
PP ,reprezinta pierderile suplimentare de putere
activa,fiind datorate circulatiei pierderilor de putere reactiva in transformatorul de putere.Aceste
pierderi suplimentare de putere activa sunt puse in evidenta prin echivalentul energetic al pierderilor de
putere reactiva,care se defineste in mod similar cu echivalentul energetic al puterii reactive,conform(1):
T
TT
e
Q
PP
k
'
(4)
Expresia echivalentului energetic se determina in continuare prin dezvoltarea relatiei de mai
sus,obtinandu-se expresia:
T
n
sc
e
S
P
k
2
2
(5)
Din relatia de mai sus rezulta ca echivalentul energetic corespunde unui tip de transformator
caracterizat prin puterea aparenta nominala
n
S si pierderile de putere activa in scurtcircui, si sunt
functie de puterea reactiva vehiculata si pierderile totale de putere reactiva,
Te
QQfk , .Daca se are
in vedere ca puterea reactiva este functie de puterea aparenta S vehiculata prin transformator si factorul
de putere
p
K ,rezulta
Tpe
QKSfk ,, .
Pentru o putere reactiva de valoare mare,respectiv un factor de putere mic , se poate utiliza relatia
aproximativa Q
S
P
k
n
sc
e
2
2
,iar pentru un factor de putere egal cu unitatea (Q = 0),in relatia de calcul
intervine numai valoarea pierderilor de putere reactiva
T
n
sc
e
Q
S
P
k
2
(semnul minus nu are nici o
semnificatie ).
Daca se dezvolta relatia (1) prin utilizarea relatiilor (2) se obtine urmatoarea expresie pentru
pierderile totale de putere activa in transformatoarele de putere:
2
22
00
n
scescetot
S
QP
QkPQkPP
(6)
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
4
Din aceasta expresie rezulta ca pentru a lua in considerare pierderile de putere activa datorate
pierderilor de putere reactiva intr-un trasnsformator de putere ,este suficient de a multiplica cu
coeficientul
e
k - echivalentul energetic al pierdrilor de putere reactiva ,pierderile de putere reactiva la
mersul in gol si respectiv in scurtcircuit.Pierderile totale de putere activa la mersul in gol vor fi ,
00
QkPe
iar in scurtcircuit
SCeSC
QkP .
3. VALORILE
e
k SI INFLUENTA ACESTUIA ASUPRA PIERDRILOR DE PUTERE
ACTIVA
Echivalentul energetic al pierderilor de putere reactiva s-a determinat pentru:
- transformatoarele de putere de (6-20)/0,4kV si puteri nominale de 100kVA,
160kVA, 250kVA ,400kVA si 630kVA, considerand o incarcare a transformatoarelor de
0,2
n
S ; 0,5
n
S ; 0,8
n
S si
n
S , pentru un factor de putere
p
K = 0,8; 0,9; 1; in figurile (2-7)
sunt prezentate reprezentarile grafice
Tpe
QKSfk ,, ,iar in tabelele insotitoare sunt
prezentate valorile acestui coeficient.
- transformatoarele de putere de 110/(6-20)kV si puteri nominale de 10MVA, 16MVA si
25 MVA, considerand o incarcare a transformatoarelor de 0,2
n
S ; 0,5
n
S ; 0,8
n
S ;
n
S si
un factor de putere
p
K = 0,8; 0,9; 1; reprezentarile grafice ale
e
k sunt redate in
figurile(8-10),iar valorile acestuia sunt prezentate in tabelele care insotesc aceste grafice.
Influenta pierderilor de putere reactiva asupra pierderilor de putere activa , care se reflecta prin
valoarea echivalentului energetic
e
k , se prezinta in tabelul 1.
Valorile echivalentului energetic al pierderilor de putere reactiva sunt calculate pentru o
sarcina de 0,8
n
S si un factor de putere egal cu 0,9.
Tabelul 1 . Valorile pierderilor de putere activa in transformatoarele de putere fabricate in
tara cu considerarea echivalentului energetic
e
k .
Tipul
Puterea
nominala
MVA
Tensiunea
nominala
kV
ke
kW/kVAr
0
P
kW
sc
P
kW
00
QkPe
kW
SCeSC
QkP
kW
TTU-EPA 0,063 20/0,4 0,0137 0,25 1,35 0,257 1,384
TTU-EPA 0,1 20/0,4 0,0113 0,32 1,75 0,348 1,795
TTU-EPA 0,16 20/0,4 0,0095 0,46 2.35 0,495 2,41
TTU-EPA 0,25 20/0,4 0,0075 0,65 3,25 0,689 3,362
TTU-EPA 0,4 20/0,4 0,0073 0,93 4,5 0,985 4,775
TTU-EPA 0,63 20/0,4 0,0065 1,27 6,5 1,373 6,745
TTUS-NS 10 110/(6,3-22) 0,0064 16 68 16,83 75,04
TTUS-NS 16 110/(6,6-22) 0,005 18 94 18,96 102,8
TTUS-NS
(FS)
25 110/(6,3-22) 0,0039 21 130 21,97 140,72
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
5
0
0,01
0,02
0,03
S0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn
ke
0
0,01
0,02
0,03
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn
ke
S
0
0,005
0,01
0,015
0,02
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn
ke
S
Tabelul 2:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – EPA, kVASn
63
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0045 0,0031 0,00065
0,5
n
S 0,012 0,0085 0,00083
0,8
n
S 0,019 0,014 0,00117
n
S 0,024 0,017 0,00148
Fig.2. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTU – EPA cu
kVASn
63
Tabelul 3:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – EPA, kVASn
100
Fig.3. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTU – EPA cu
kVASn
100
Tabelul 4:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – EPA, kVASn
160
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0032 0,0022 0,00036
0,5
n
S 0,0083 0,0059 0,00048
0,8
n
S 0,0134 0,0095 0,00071
n
S 0,0166 0,0118 0,00099
Fig.4. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTU – EPA cu
kVASn
160
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0037 0,0026 0,00046
0,5
n
S 0,0099 0,007 0,00061
0,8
n
S 0,0159 0,0113 0,00088
n
S 0,0198 0,0141 0,00114
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
6
0
0,005
0,01
0,015
0,02
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn S
ke
0
0,005
0,01
0,015
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn S
ke
0
0,005
0,01
0,015
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn SnS
ke
Tabelul 5:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – EPA, kVASn
250
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0028 0,0019 0,0003
0,5
n
S 0,0073 0,0052 0,00047
0,8
n
S 0,0117 0,0075 0,00077
n
S 0,0145 0,0102 0,00105
Fig.5. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTU – EPA cu
kVASn
250
Tabelul 6:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – EPA, kVASn
400
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0025 0,0017 0,00025
0,5
n
S 0,0065 0,0046 0,00039
0,8
n
S 0,0104 0,0073 0,00066
n
S 0,0129 0,0091 0,0009
Fig.6. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTU – EPA cu
kVASn
400
Tabelul 7:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – EPA, kVASn
630
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0023 0,0016 0,00021
0,5
n
S 0,0058 0,0041 0,00034
0,8
n
S 0,0093 0,0066 0,00058
n
S 0,0115 0,0082 0,0008
Fig.7. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTU – EPA cu
kVASn
630
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
7
0
0,0025
0,005
0,0075
0,01
0,2Sn
ke
0,5Sn 0,8Sn Sn S
0
0,0025
0,005
0,0075
0,01
ke
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn S
0
0,002
0,004
0,006
0,008
ke
0,2Sn 0,5Sn 0,8Sn Sn S
Tabelul 8:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTUS – NS, MVASn
10
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0015 0,001 0,00024
0,5
n
S 0,0038 0,0027 0,00055
0,8
n
S 0,006 0,0042 0,0011
n
S 0,0096 0,0064 0,0017
Fig.8. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTUS – NS cu
MVASn
10
Tabelul 9:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTUS – NS, MVASn
16
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0013 0,0006 0,0001
0,5
n
S 0,0033 0,0023 0,00023
0,8
n
S 0,0052 0,0036 0,00048
n
S 0,0063 0,005 0,00072
Fig.9. Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTUS – NS cu
MVASn
16
Tabelul 10:
e
k pentru transformatoare de putere
tip TTU – NS(FS), MVASn
25
e
k
S
8,0
p
k 9,0
p
k 1
p
k
0,2
n
S 0,0012 0,0008 0,00008
0,5
n
S 0,003 0,002 0,0002
0,8
n
S 0,0046 0,0032 0,00042
n
S 0,0056 0,0039 0,00062
Fig.10.Echivalentul energetic
e
k pentru
transformatoare tip TTUS – NS(FS) cu
MVASn
25
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
kp=0,8
kp=0,9
kp=1
FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – FOREN 2008
Neptun, 15-19 iunie 2008
8
4. CONCLUZII
1. Stabilirea valorilor echivalentului energetic al pierderilor de putere reactiva
e
k ,pentru
transformatoarele de putere din retelele electrice de distributie are in vedere :
- determinarea cat mai exacta a pierderilor de putere si energie electrica activa
intransformatoarele de putere ; trebuie remarcat faptul ca desi pierderile de putere activa
datorate circulatiei de putere reactiva sunt reduse , numarul mare al transformatoarelor de
putere in retelele electrice de distributie ( 6-10 ) kV, conduce la valori apreciabile ale
pierderilor de putere active pe intreaga retea;
- modificarea caracteristicilor tehnice ale transformatoarelor de putere fabricate dupa anul
1990,in special ale transformatoarelor din retelele electrice de distributie ( 6-20 ) kV;
- faptul ca au coeficient similar – echivalentul energetic al puterii reactive a fost
determinat si utilizat pana in anul 1990,in conditiile in care se impunea justificarea
consumului propriu tehnologic (c.p.t. ) in retelele elctrice de distributie;
2. Valoarea coeficientului
e
k depinde de caracteristicile tehnice constructive ale transformatoarelor
de putere reactiva, fiind cu atat mai mare cu cat se vehiculeaza o putere aparenta mai mare sub
un factor de putere mic.Pentru o circulatie redusa de putere reactiva ( Kp ≈ 1
e
k ) se poate neglija
in calculele pierderilor de putere, avand in vedere valoarea foarte redusa a acestuia chiar la
sarcina maxima de incarcare.Pentru alte valori ale factorului de putere se poate utiliza relatia
Q
S
P
k
n
sc
e
2
cu o aproximatie buna ,avand in vedere ca aceasta relatie nu implica calculul
pierderilor de putere reactiva in transformatoarele de putere.
3. Se mentioneaza ca valorile obtinute pentru coeficientul
e
k sunt de zece ori mai mici decat cele
utilizate pana in prezent pentru echivalentul energetic al puterii reactive . Astfel pentru sarcini
vehiculate de pana la 0,5
n
S , pentru transformatoarele de putere de ( 6-20 )/0,4kV ,
3
105,81,4
e
k , iar pentru transformatoarele de putere de 110kV/m.t,
3
1032
e
k ;
pentru sarcini maxime vehiculate ,
3
102412
e
k pentru transformatoarele de putere de
( 6-20 )/0,4kV si
3
106,5
e
k pentru transformatoarele de putere de 110kV/m.t.
Valorile mentionate se refera la tipurile de transformatoare prezentate in prezenta lucrare si cu
observatia ca valorile mai mari ale coeficientului
e
k apartin transformatoarelor cu puterile
nominale mai mici de pe scala tipodimensionala a acestora.
BIBLIOGRAFIE
1. Bercovici,M., Arie,A.,Poeata,Al. - Retele electrice – calculul electric
Ed. Tehnica Bucuresti, 1978.
2. Iacobecu,Gh., Iordanescu,I., - Retele si sisteme electrice
Tudose,M. Ed. Didactica si Pedagocica Bucuresti, 1979.
3. Popescu,S., Stan,C., - Optimizari in retele electrice
Sotri,T., Carstea,D. Ed.Macarie Targoviste 2003.