Cluj-Napoca Miercuri, 4 iulie 2012 Nr. 54 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu

REPORTER

T R A N S I L V A N I A

cifra zilei 183.747

Meci aMical ora 19.00

Steaua - Red BULL Salzburg

evaluare

Antonescu ia Senatul.Forţează Preşedinţia?

Crin Antones cua fost ales pre-şedinte al Se-natului, dar

în trebarea este dacă am -bi ţia lui se opreşte aicisau va căuta să obţină şiprima poziţie în stat prinsuspendarea preşedinte-lui Traian Băsescu.

USL a forţat regula-mentele Senatului şi aobţinut, cel puţin tem-porar, ceea ce PDL nu areuşit ani în şir. Revoca-rea preşedintelui Sena-tului s-a făcut fără acor-dul grupului parlamen-tar care l-a propus, pro-cedură declarată necon-

stituţională în 2005. A -tunci, puterea portocaliea schimbat regula mente -le Camerelor pentru a-iînlocui pe Adrian Năs -tase şi Nicolae Vă că roiu.„este normal ca majori-tatea să aibă preşedinţiacelor două Camere”,spunea Traian Bă sescu.Curtea Constituţională(CCR), în majoritate cujudecători numiţi dePSD, l-a contrazis.

PDL a atacat, ieri, laCurte, revocarea lui Bla -ga. În actuala compo-nenţă, CCR a dat ade-seori sentinţe favorabilePDL şi lui Traian Bă-

sescu, dar, după surprizade ieri, când UDMR astat alături de USL, eposibil ca judecătorulmaghiar să-şi schimbeopţiunea.

Până la pronunţare,Crin Antonescu ră mânenumărul doi în stat, cuperspective de creş tere.el spune că sus pendarealui Băsescu va fi discutată„când va fi de actualitate".

Surse parlamentarepre cizează că executivulia în calcul asumarea răs -punderii pe Legea refe-rendumului, care simpli-fică suspendarea preşe -din telui. PAgiNiLe 2 - 3

de candidaţi au fost înscrişi la proba obligatoriea profilului de la bacalaureat, dintre care145.199 de absolvenţi au optat pentru disci-plina Matematică, iar 38.548 pentru istorie, po-trivit statisticilor Ministerului educaţiei.

S-ar putea să existe şi o strate-gie din partea preşedintelui de a fisuspendat, care ar fi singura mo-dalitate de a se reinventa politic

Colegiul „Emil Racoviţă“,locul 1 la testele naţionaleColegiul Naţional „emil Racoviţă“ a obţinut ceamai mare medie la evaluarea naţională, 9,22,urmat de Şcoala „ioan Bob", cu media 9,15. Înmediul rural, cele mai mari medii au fost obţi-nute la şcolile din Someşul Rece, geaca şi izvo-rul Crişului. De cealaltă parte, cele mai micimedii au fost în trei şcoli: Şcoala din Ploscoş aavut o medie de 2,35, Colegiul Tehnic „ioanRaţiu" din Turda, 2,60 şi şcoala din Feleacu, 2,74.

artă cultură

Sculpturi din fân de Clujîn inima Londreierno Bartha este unul dintre artiştii selectaţide institutul Cultural Român din Londra pentrua participa la cel mai mare eveniment culturalal anului. PAgiNA 9

fo

to

me

dia

fa

xfo

to

politică

Anastase, revocatăRoberta Anastase a fost revocată, ieri, în şe-dinţa extraordinară a plenului Camerei De-putaţilor, în locul ei fiind numit preşedinte li-derul deputaţilor PSD, Valeriu Zgonea. grupulPDL a lipsit din sală.

dialoguri de vară

Invenţiile, rimele şi viaţaprefectului Vuşcan PAgiNiLe 6 - 7

Părerea mea este că nici USLnu va ajunge la suspendarea preşe-dintelui. Sper că Ponta şi PSD vorrezista presiunii lui Crin Antonescuşi a PNL-iştilor, care vor un fel desatisfacţie pentru şeful lor. Cred căa-l pune pe Crin Antonescu preşe-dintele Senatului este destul şi credcă n-ar trebui continuat acest războipolitic, Vasile Dâncu, sociolog

2 Editorial

u zic că miza e mai mare şi căplagiatele, Năstase sau plecarea la Bru-xelles sunt doar accidente de parcurs.Am văzut interviul pre-pay de la An-tene, cel în care premierul Ponta a adusde câteva ori în prim-plan partidul luiDan Diaconescu.

Şi când prim-ministrul României vor-beşte despre un lucru, acel lucru devinemiză. DDD e o miză confortabilă, lafel cum a fost vadim Tudor la alegeriledin 2000 - ideea e să-l catapultezi întreopţiunile de luat în seamă, indiferentce spui despre el.

Ca management pur al întrecerii elec-torale, e o găselniţă care poate da re-zultate pentru USL. Pentru Româniaînsă, ar fi devastator – şi chiar dinprisma îngrijorării fake a premierului:da, PP-DD poate fi acel partid populistcare să ocupe băncile opoziţiei. Da, ni-ciun român cu scaun la cap nu ar cre-dita vreuna din acţiunile lui Dan Dia-conescu – dar majoritatea românilornu se gândesc la scaunul ăla când n-auce pune pe masă.

E de văzut dacă şi când partidul OTvva fi prezent în discursul Marelui Par-tid. Cât de mult vor putea să valorizezeun conflict pe tema populistă a spai-melor de fiecare zi. Dan Diaconescupare dornic de confruntarea asta, seîncoronează în fiecare seară cu bandagalbenă din susul ecranului. Dă în toţinu neapărat ca să le ia voturile, cât casă provoace reacţii – e şi asta o partedin managementul pur al întrecerii.

Raderea tuturor instituţiilor privite cafiind ostile are rolul ei – se curăţă tere-nul în jurul preşedintelui. Băsescu arămas cam singurul care poate comu-nica în termenii stabiliţi de noua pu-tere. Dacă Blaga va fi dat jos de la şefiaSenatului, la pachet cu Anastase, vaintra în lunga ciorbă a învinşilor: şi cuînvinşii puţini votează în ţara asta –mai ales că fiecare argument al luiBlaga va fi stins, ca varul, de aritmeticaciudată a doamnei Anastase.

Aşa că drumul va fi liber, în curând.Dar eu sunt curios ce se va întâmpladupă - tentaţia bunului tătuc e o con-stantă în politica românească. Maimult, şi o mare parte din populaţiesuspină după prim-secretarii de treabă,

blajinii împărţitori de butelii şi man-darine de Crăciun. Pe de altă parte,criza înaintează lent, ca un gheţar şiţările din jur ca nasturii puşcă.

Mă interesează aşa: simpla putere şistatistica ei vor fi noile preocupări sau,încurajaţi de aceeaşi statistică, se vorlua măsurile anti criză necesare? Mer-gem spre Belarus sau spre nemţi? Răs-punsul exact al tehnicienilor puterii arputea face diferenţa în viaţa noastră –nu de alta, dar s-ar putea să luăm pre-miul Nobel pentru puritatea manage-mentului electoral într-o ţară mizera-bilă pe termen lung.

E de văzut dacă şi când partidul

OTV va fi prezentîn discursul

Marelui Partid. Câtde mult vor putea

să valorizeze un conflict pe tema

populistă a spaimelor

de fiecare zi

sabin gherman

Noi în anul 2000politică

E

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Niciun român cu scaun la cap nu ar credita vreuna din acţiunile luiDan Diaconescu – dar majoritatea românilor nu se gândesc la scaunulăla când n-au ce pune pe masă

Planul de suspendare apreşedintelui nu este unulviabil în acest moment

Reporter: Cum vedeţi a ceas -tă acţiune a USL de schim barea preşedinţilor Senatului şi Ca-merei deputaţilor?

vasile Dâncu: Este un epi-sod al războiului politic, careeste o constantă a vieţii poli-tice, dar din când în când areintensitate mai mare. Războiulde astăzi îmi aduce aminte de2005, când Adrian Năstase fu-sese ales preşedinte al Came-rei Deputaţilor şi timp de vreoşase luni noua putere s-a chi-nuit în toate formele să-l deajos, lucru care până la urmăs-a întâmplat cu concursulPSD, care nu reuşea să maiechilibreze electoral, fiindcă în-cepuse scandalul Mătuşa Ta-mara, în paralel cu acţiunilede suspendare a lui AdrianNăstase. Nu mi se pare nimicnou sub soare, face partedintr-o vendetă politică exis-tentă de multă vreme în Ro-mânia.

Şi care continuă până unde?Sper că se va opri după

această reglare a conturilor înparlament. Pentru că, după pă-rerea mea, continuarea acestuirăzboi ar putea să prejudiciezepe toţi combatanţii politici, in-stituţiile şi mai degrabă săajute la creşterea anarhismului,a forţelor extremiste, fiindcădispare încrederea în politică.

Credeţi că preşedintele Bă-sescu o să rămână cu mâinileîn sân după acest episod?

Nu stă nici acum. Aţi văzutcă se ocupă de doctori, de dot-tore. Preşedintele participă şiel, aşa cum poate, la aceastăbătălie. S-ar putea să existe şi

o strategie din partea preşe-dintelui de a fi suspendat, carear fi singura modalitate de ase reinventa politic şi într-unfel de a revigora partidul lui,care nu stă foarte bine în acestmoment şi nici nu cred că prinmodul cum se va organiza vaavea mare succes. Preşedintelear putea să aibă un câştig dinaceastă bătălie, dacă se conti-nuă. Oricum, nici preşedintelenu stă. Preşedintele nostrueste un preşedinte jucător, n-afost niciodată nici preşedintearbitru, nici spectator, aşa în-cât preşedintele va lupta încontinuare.

S-ar putea să se ajungă şila alegeri prezidenţiale antici-pate?

Nu cred că se va ajunge laasta. Părerea mea este că niciUSL nu va ajunge la suspen-darea preşedintelui; nu cred căar fi un scenariu care să aibăefecte controlabile din punctde vedere politic. Sper căPonta şi PSD-iştii din USL vorrezista presiunii lui Crin Anto-

nescu şi a PNL-iştilor, care vorun fel de satisfacţie pentru şe-ful lor. Cred că a-l pune peCrin Antonescu preşedinteleSenatului este destul şi credcă n-ar trebui continuat acestrăzboi politic, pentru că nu va

reuşi să aducă rezultate foartebune pentru nimeni. Avem ne-voie de stabilitatea instituţiilorşi mediile internaţionale suntîngrijorate de evoluţia a ceeace se întâmplă în România,chiar dacă vedem că din patruîn patru ani se întâmplă acestlucru în România. Acum nus-a întâmplat prea tare pentrucă am avut o guvernare dedreapta timp de opt ani, darla începutul lui 2005 se în-tâmpla acelaşi lucru. Sigur căatunci nu era atât disperare lacei care trecuseră în opoziţie;PSD era atunci într-o pasă maiproastă, pentru că avea bătăliiinterne, pentru a deconta în-frângerea, a încerca o reformă,a-şi alege un nou preşedinte.Avea o capacitate de rezistenţămai slabă. Acum, PDL, cutoate că se plânge de dictaturaUSL, are o parte din putere, îlare pe preşedintele Băsescu cuo serie de instituţii şi are o ca-pacitate mult mai bună de re-zistenţă pasivă şi chiar activăîmpotriva unor posibile derivedemocratice. Problema este că

n-ar trebui să ne apucăm săschimbăm neapărat toate in-stituţiile, dar ar trebui totuşidefinit foarte clar rolul unorinstituţii. Curtea Constituţio-nală a devenit în acest mo-ment o putere în stat dincauza ambiguităţilor şi a bă-tăliei politice dusă la infinit; eajudecă zilnic şi a devenit o pu-tere care se opune altor puteri.Deci nu este un reglator nea -părat, ci este o putere în stat.Asta nu se poate realiza dacăschimbi câţiva membri dinCurtea Constituţională; ar tre-bui să gândim, cred, o nouăcultură instituţională şi astaţine până la urmă şi de naşte-rea unei noi culturi politice. Aimita ceea ce au făcut ceilalţiînainte nu este lucrul cel maibun şi cel mai dezirabil pentruUSL. Cred că USL va trebuisă se concentreze mai mult peconstrucţie, pe economie, perealizarea unor armonii socialeînainte de toate. Sigur că uneleschimbări sunt necesare. Nus-a mai văzut o putere care săvină să preia guvernul şi sălase toate structurile sinecu-riste puse de vechea putere.Asta nu se întâmplă nicăieri,aşa cum ar vrea cei care aufost puşi de fosta putere, deGuvernul Boc, dar o schim-bare în bloc fără se te gândeştila oamenii care ocupă acelefuncţii – fiindcă sunt şi oamenicompetenţi, oameni care nufac politică… Trebuie văzutnuanţat acest lucru. Şi cred căPonta şi cu ceilalţi vor găsi înzilele următoare modalitatea

necesară pentru a face analizenuanţate.

Această mişcare a USL deschimbare a preşedinţilor dela Senat şi Camera Deputaţilornu face parte dintr-un demersmai amplu, care îl vizează pepreşedintele Traian Băsescu?

Nu sunt legate cele două.Până la urmă, Camera Depu-taţilor avea în frunte un preşe-dinte care era destul de com-promis în urma unor scan dalurilegate de manipularea votuluişi de alte lucruri. La Senat, ma-joritatea este deja schimbatăde multă vreme şi atunci nucred că este ok să fie un pre-şedinte al minorităţii politice,chiar dacă democratic ai puteasă acţionezi aşa. Nu cred căcele două scenarii sunt legate.Dacă USL vrea un scenariu şifac o analiză din care îşi dauseama că suspendarea preşe-dintelui ar fi dezirabilă şi po-sibilă, şi cu efecte pozitive înplan politic, atunci o pot faceşi fără să fi schimbat preşedin-ţii celor două camere. Eu credcă nu sunt lucruri legate nea -părat şi cred că o dată cuschimbarea preşedinţilor Ca-merei Deputaţilor şi Senatului,USL ar putea să se oprească.Spun din punct de vedere teh-nic asta; din punct de vedereanalitic, ar putea să se o preas -că cel puţin pentru a ceas tăfază. Nu cred că planul acestade suspendare a preşedinteluieste unul viabil, în acest mo-ment cel puţin.

Marius AvRAM

Curtea Constituţională a devenit în acest moment o putere în stat din cauza ambiguităţilor; ea judecă zilnicşi a devenit o putere care se opune altor puteri. Deci nueste un reglator nea părat, ci este o putere în stat

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Vasile Dâncu, sociolog:

3actualitate politică

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

reacţii

Crin Antonescu: Nu ne temem de Traian BăsescuPreşedintele nou ales al Senatului, Crin An-

tonescu, a declarat ieri seară, referitor la decla-raţia făcută de preşedintele Băsescu, că acestanu face altceva decât să „ameninţe” şi să „inti-mideze” partidele politice, cerându-i astfel sărenunţe deoarece „nu poate dicta tuturor şiorice în ţara asta”.

„Astăzi (ieri, n.red.), au fost schimbateprintr-un vot foarte clar, foarte constituţional,foarte regulamentar, nişte persoane. Nu au fostîn niciun fel atacate sau puse în discuţie insti-tuţii. Au fost, aşa cum de atâtea ori s-a întâm-plat şi se întâmplă în jocul politic democratic,inclusiv în România, schimbate nişte persoane.Majorităţi politice evidente, categorice, şi-au ex-primat dreptul de a lua decizii şi le-au luat”, amai completat el.

De asemenea, liderul liberal a menţionatcă niciunul dintre co-preşedinţii Uniunii nu sevor lăsa intimidaţi de cerinţele preşedinteluiBăsescu, amintind că ei, împreună cu lideriiUNPR şi UDMR, îşi doresc „o justiţie corectă”.

Ambasadorul SUA: Sunt îngrijorat de încercarea deameninţare a independenţei instituţiilor din România

Ambasadorul SUA,Mark Gitenstein, şi-a exprimat, ieri, în-grijorarea în legătură

cu încercările de ameninţarea independenţei instituţiilordemocratice din România,transmite NewsIn.

„Sunt profund preocupat deorice încercare de ameninţare aindependenţei instituţiilor de-mocratice din România. Mani-pularea sau ameninţările la

adresa instituţiilor dumneavoas-tra, în special a instanţelor jude -cătoreşti, nu vor reprezenta unmotiv de îngrijorare doar pentruguvernul american, ci şi pentrumodul în care România estepercepută pe pieţele fi nan ciare”,declară într-un co mu nicat am-basadorul american. „În StateleUnite am trecut printr-o expe-rienţă nefericită când preşedin-tele Roosevelt a încercat sămodifice componenţa Curţii

Supreme de Justiţie pentru a-şinumi numai apropiaţii săi, fi-ind nemulţumit de unele deci-zii luate de Curtea Supremă”,avertizează Mark Gitenstein.

USL a declanşat procedurade revocare a Avocatului Po-porului. Votarea revocării a fostamânată în plenul reunit pen-tru câteva ore marţi din cauzapauzelor cerute de PDL. Mizadeţinerii controlului asupra APeste legată de faptul că doar

acesta poate ataca ordonan-ţele Guvernului. Pedeliştii auacuzat USL că vrea să dea oOUG prin care CCR să nu semai pronunţe asupra hotărâ-rilor Parlamentului. O astfel demodificare ar fi vitală într-oprocedură de suspendare a luiTraian Băsescu, ce pare că in-tră în linie dreaptă. USL subli-niază că ,,în niciun moment”nu s-a pus problema revocăriivreunui judecător al CCR.

Traian Băsescu: Suspendareamea este doar o etapă P

reşedintele Traian Bă-sescu a declarat, ieri,că scopul acţiunilorre cente ale USL,

UDMR, UNPR este preluareacontrolului asupra justiţiei, elmenţionând că suspendareaşefului statului este doar oetapă în atingerea acestuiscop.

„Ţinta finală a acţiunilormajorităţii parlamentare con-duse de Victor Ponta, Crin An-tonescu, Daniel Constantin,Gabriel Oprea şi Kelemen Hu-

nor este punerea sub controla justiţiei. Suspendarea preşe-dintelui este doar o etapă in-termediară. Problema acestordomni şi a partidelor lor estepunerea sub control a justiţiei",a spus Băsescu.

Preşedintele a spus că sus-pendarea şefului statului, pecare cei menţionaţi o planificăpentru aceste zile, este doar oetapă pentru atingerea acestuiscop.

El a spus că a venit timpulca cei din majoritate să înţe-

leagă că politicienii sunt egaliîn faţa legii cu orice cetăţean.

Traian Băsescu a mai de-clarat, marţi, că prin „încălca-rea gravă" a legilor ţării şi aConstituţiei, precum şi a Re-gulamentelor Parlamentuluistatul român şi românii suntpuşi „într-o situaţie extrem dedificilă", pe analiza sa „similarăcu cea generată de mineriadadin 13-15 iunie 1990".

„De asemenea, efectele ac-ţiunilor politice ale Guvernuluidin ultimele săptămâni, ale

primului ministru şi ale majo-rităţii parlamentare de astăzivor avea efecte economice ex-trem de grave pentru Româniaşi pentru populaţia României”,a avertizat preşedintele.

Preşedintele Traian Bă-sescu a atras atenţia politicie-nilor din arcul actualei puterişi a celor care-i susţin că venittimpul „când în faţa justiţieitoţi politicienii sunt egali cuorice cetăţean al ţării”.

El a „făcut un apel la res-ponsabilitate”.

Ponta: Îl avertizez pe Băsescu să înceteze imediat ameninţările şi intervenţiile în Parlament

Preşedintele PSD, premie-rul Victor Ponta l-a avertizatpe preşedintele Traian Băsescusă înceteze imediat cu ame-ninţările la adresa Guvernuluişi cu intervenţiile "abuzive şineconstituţionale" în activita-tea Parlamentului, adăugândcă declaraţia acestuia este unairesponsabilă.

El a adăugat că Guvernulnu este implicat în activitateaParlamentului, dar că nici nuîi este teamă de preşedinte.

Preşedintele Traian Bă-sescu le-a cerut, ieri seară, luiVictor Ponta, Crin Antonescu,Daniel Constantin, GabrielOprea şi Kelemen Hunor să

înceteze imediat acţiunile îm-potriva instituţiilor statului ro-mân.

Marga: Expresia exerciţiuluidemocratic parlamentar

Ministrul Afacerilor Ex-terne, Andrei Marga, susţinecă „recentele evoluţii de pescena politică din Româniasunt expresia exerciţiului de-mocratic parlamentar şi nu facdecât să readucă funcţionareainstituţiilor reprezentative alestatului de drept în parametriconstituţionali".

„Aceste evoluţii au loc în-ăuntrul funcţionării democra-tice a Parlamentului. Pe par-cursul dezbaterilor politice nua fost pusă în discuţie inde-pendenţa instituţiilor, ci au fostaplicate litera şi spiritul legiispecifice pentru astfel de si-tuaţii. Este vorba despre stabi-lirea legăturii directe dintrenoua majoritate parlamentară

şi structura de conducere a ce-lor două camere ale Parlamen-tului, aşa cum prevăd regula-mentele acestora", afirmă şefuldiplomaţiei, într-o declaraţiede presă remisă ieri searăagenţiei MEDIAFAX.

„Configuraţia politică dinSenat şi Camera Deputaţilora stat la baza instalării nouluiExecutiv, astfel că era firesc caaceastă nouă distribuţie a re-prezentării politice în forul le-gislativ să îşi găsească oreflecta re şi în conducerea Par -la mentului", argumentează mi-nistrul Marga.

Totodată, el subliniază că„independenţa Justiţiei nu afost şi nu este pusă în vreunfel sub semnul întrebării".

Blaga contestă la Curterevocarea Preşedintele PDL, Vasile Blaga, anunţă că a

contestat la Curtea Constituţională revocareasa din funcţia de preşedinte al Senatului.

„Mă cunoaşteţi de atâta timp, niciodată nuam ţinut de un scaun, dar nu pot să stau pasivsub nicio formă la acest atac furibund la tot ceînseamnă statul de drept, instituţiile lui", a arătatdemocrat-liberalul.

Blaga a susţinut că nu au fost respectate ni-ciuna dintre condiţiile necesare revocării dinfuncţie a preşedintelui Senatului, el amintindcă Biroul Permanent s-a reunit în condiţiile încare nu avea cvorum.

Preşedintele PDL a spus că doi dintre ceicare au decis - vicepreşedintele Petru Filip şiun secretar, Gheorghe David - prin demisia dinPDL, şi-au pierdut de drept calitatea pe care oaveau în Biroul permanent al Senatului. „Drepturmare, nu au lucrat în cvorum", a conchisBlaga. El a arătat că Senatul s-a întrunit în şe-dinţă în timp ce el conducea, împreună cu Ro-berta Anastase, plenul reunit al Parlamentului.

Aproximativ 35 de persoane au protestat,ieri seară, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, faţăde „derapajele anti-democratice" ale USL şi„abuzurile premierului Victor Ponta şi ale com-plicilor acestuia". Protestatarii, printre care s-auaflat şi membri ai Organizaţiei de Tineret aPDL Cluj, s-au adunat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, în cadrul unui miting spontan, anunţatprin intermediul reţelelor de socializare.

Pe pancarte scria „Statul e Ponta", „CCR batePCR", „După noi potopul - Victor Ponta", „Schimbcomisii, preţ avantajos", „USL plagiază acum şiloviturile de stat", „Dau la schimb citat din Pontapentru citat din Platon. Superofertă", „Victor Pontanu mă reprezintă". „Am decis să protestăm înPiaţa Unirii faţă de derapajele antidemocraticeale puterii USL, faţă de abuzurile premierului Vic-tor Ponta şi ale complicilor acestuia", a declaratunul dintre participanţii la manifestare.

Câţiva protestatari au fost legitimaţi de po-liţiştii Secţiei 1. Organizatorii protestului au pre-cizat că au depus cerere la Primăria Cluj-Na-poca pentru autorizarea unor acţiuni similareîn zilele următoare, documentul fiind în analizamunicipalităţii.

Protest la Cluj-Napoca

fo

to

pr

es

ide

nc

y.r

o

Iubește Transilvania

5ComuNiTaTE

Margareta Sime are75 de ani şi estep e n s i o n a r ă .Fostă contabilă-

şefă la Editura Dacia, a fosttoată viaţa o persoană activă,implicată în tot felul de activi-tăţi. Marele ei regret este, însă,că nu a practicat o meseriecare să-i placă. Ar fi preferatsă fie coafeză, manichiuristă,sau ceva în domeniul desig-nului. Consideră că jobul ei devis ar fi putut fi vânzătoareîntr-o florările, pentru că,spune ea, „florile sunt pasiu-nea mea, sunt viaţa mea”.

Îşi aduce aminte cu emoţiesărbătoarea Paştelui, când, în-torşi de la biserică, copii fiind,„acasă erau zambile albastrepe masă, alături de tradiţionalapască, şunca, ouăle şi cacauacu lapte. Nu uit asta niciodată.Era criză de zahăr şi cacao,dar noi aveam întotdeauna ca-cao de Paşte. Aşa cred, s-a năs-cut dragostea mea pentru flori.Nici acum, în ziua de Paşte,dacă nu sunt zambile pemasă, nu pot mânca, real-mente vă spun, nu glumesc.”,spune Margareta.

După ce s-a căsătorit, a ve-nit la Cluj. „Totul era pavat,plin de ciment, mă deprima”.În cele din urmă, în anul 1987,s-au mutat în centru, lângăParcul Mare. „Când am dat decurtea asta, am zis că amajuns în rai. Aici puteam săplantez flori. Aveam un prietenla serele de flori din Cluj,Munteanu îl chema. Mă lăsasă mă duc să mă plimb prinsere să văd florile, asta făceam,pur şi simplu mă încărcam cu

energia de la florile acelea.Într-o zi mă trezesc cu Mun-teanu, deşi nu ar fi avut voie,că apare la poartă cu o camio-netă plină cu flori. Gratis mile-a dat. Atunci am plantatploaia de aur, trandafirii japo-nezi, iasomia, liliacul alb şimi-am pus multe flori în bal-con. În fiecare primăvară măducem la el şi îmi dădea flori.”Îşi aminteşte cu un soi demândrie, cum se oprea lumeape stradă să se uite la balconulei, unde erau 35 de mici tufede Begonia superbisima. Dinpăcate, însă, le-a pus pe timpuliernii în vecini în pivniţă şi auîngheţat. „Am plâns atuncidupă ele.”, spune ea, şi acum,cu lacrimi în ochi.

„Era Ceauşescu în plinăglorie, se ieşea din ţară foartegreu”, povesteşte Margareta, îşilasă capul pe spate şi retrăieşteparcă vremurile acelea. „Amreuşit să ies din ţară şi să măduc în Germania Democrată.Acolo am văzut cum curg flo-rile peste tot, şi la grajdurilevacilor erau muşcate curgă-toare. Eram în stare să măopresc pe marginea drumului

să mă uit dacă e real ceea cevăd. Pe fiecare podeţ erau ghir-lande de flori. Eu nu mă du-ceam cu capul în jos, ca oa-menii normali, numai în susmă uitam să văd minunăţiile”.

După Revoluţie a începutsă călătorescă mult, doar cuscopul de a descoperi noi flori,pe care le-a adus acasă. Primaieşire a fost Ungaria. Acolo în-cepuse deja mania cu florile,„la noi nu era încă dezvoltatcultul florilor. M-am dus în

piaţă şi nu am mai ştiut pe cesă pun mâna, ce să cumpăr.Dar îmi dau seama că nu ambani. Mă necăjesc, dar tot reu-şesc de ultimii bănuţi să iaupatru tufe de trandafiri galbenişi două de trandafiri bordo ur-cători.”

„Boala asta e demult lamine”, se amuză ea. Şirul că-lătoriilor continuă cu Italia,Grecia, Suedia, Franţa. Depeste tot aduce flori. „Toate flo-rile sunt frumoase. Să încercelumea să-şi pună flori în case,

cu totul altfel vor privi viaţa.Eu, orice aş face şi oricumm-aş simţi, dacă mă scol di-mineaţa şi ies în balconul plincu flori şi le vorbesc, imediatmă simt bine.”

Curtea blocului este copi-lul ei, pe care îl îngrijeşte şi îlprotejează. Au fost la începutşi tufe de margarete, dar dato-rită solului nu au rezistat. „Nuştiu de ce, eu nu am cunoş-tinţe de specialitate în dome-niu, mă documentez din re-viste.” Au fost şi bujori galbenişi gura leului, „dar pur şi sim-plu ceva animăluţe, cred co-ropişniţa efectiv le tăia tulpina.Doi-trei ani la rând am încer-cat.” În fiecare primăvară cur-tea e plină cu flori, care în-cântă vecinii şi trecătorii de pestradă. Un adevărat covor deghiocei mirositori anuţă sfâr-şitul iernii.” De 20 de ani amplantat aceste narcise şi brân-duşe, le-am pus sub liliac, elerezistă, dar nu înfloresc. Cle-matisul, cea mov de pe arcadă,l-am adus în braţe din Dej.Aştept primăvara viitoare săpun şi pe cealaltă arcadă. Amplantat acum o tufă de camelii

adusă din Italia, sper să aibăviaţă lungă.” A cumpărat douăghivece de magnolii. Le-a în-velit atent în folie, a pus câtevahaine peste ele şi le-a pus îngeamantan. În rest, toate hai-nele şi le-a lăsat la verişoaraei, în Italia, doar ca să aibă locîn bagaj pentru flori.

Nu poate trăi fără flori încasă. „Primul lucru când măduc în piaţă e să-mi cumpărun buchet de flori. De multeori iau taxiul, deşi e mică dis-tanţa, pun cumpărăturile în

spate şi aşa pot să ţin florileîn braţe, să le păzesc să nu pă-ţească nimic.”

Deşi e o fire vioaie şi activă,îşi simte şi recunoaşte vârsta.Se simte, poate, obosită şi in-capabilă să lucreze pământul,să se dedice florilor, aşa cumo făcea odată. „Nu mai apuceu să-mi fac un balcon aşacum visez, cu begonii de toateculorile, aşa cum sunt la mă-năstiri”, spune cu amărăciuneMargeta.

Cu durere în suflet com-pară oraşul Târgu-Mureş cuClujul. „Tot oraşul este plin deflori, balcoanele oamenilorsunt pline de flori. În Cluj ni-mic. A promis atunci Funar10.000 de tufe de trandafiri,dar nu s-a ţinut de cuvânt.Piaţa Mihai Viteazu este în pa-ragină. Peste tot ciment. Ce aufăcut şi din Piaţa Unirii?! Numai e pic de verdeaţă. Au fostcândva trandafiri pe mijloculstăzii Horea până la gară. Amvrut să propun la Primărie săfacă din nou aşa ceva, nu pemijloc, înţeleg, ar încurca ma-şinile, dar pe margine.”

Diana MESARoŞ

Margareta, nume predestinat

«Am tot ce îmi trebuie, dar, dacă aş avea mai mulţi bani, aş face un colţ de rai aici», Margareta Sime

«Am vrut să propun la Primărie să li se ofere floripensionarilor care nu au bani şi vor să aibă flori înbalcon sau să planteze în curte», Margareta Sime

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Studenţii arhitecţi ai Europei vin să schimbe Clujul

Credeţi că oraşul nostru este pregătit sădevină Capitală Europeană? În perioada 9-22 iulie, BEST Cluj-Napoca, în colaborarecu Universitatea Tehnică, organizează Cursulde Vară BEST, „Make me pretty, make me aEuropean capital”, eveniment dedicat stu-denţilor de la arhitectură din întreaga Eu-ropă.

Sunt aşteptaţi să participe 22 de studenţidin 15 ţări europene. Aceştia vor lua parte lacursuri susţinute de profesori de la Facultateade Arhitectură din Cluj-Napoca. Vor analizaunele zone cu probleme din oraş şi vor pro-pune soluţii urbanistice, pentru a aduce Clu-jul cu un pas mai aproape de statutul de Ca-pitală Europeană.

Cursurile vor începe pe 10 iulie, dupădeschidera oficială. Ca activităţi în afara cur-surilor, studenţii vor învăţa despre istoria şilimba românilor, un City-Rally care va aveaforma unei Vânători de Comori, unde ei vorafla mai multe despre principalele obiectiveturistice ale oraşului. În primul week-end alevenimentului, va fi organizată o excursie cucortul, un Savage Trip, unde paramedicii dela SMURD Cluj-Napoca vor susţine un cursde prim-ajutor.

Ca activitate de team building, studenţiivor juca Laser Tag.

Mai multe informatii despre evenimentgăsiti pe site-ul sc.bestcj.ro.

BEST Summer Courses este un eveni-ment organizat de Board of European Stu-dents of Technology. În fiecare anotimp, îndiferite oraşe ale Europei, se organizează cur-suri pe teme inginereşti. Acestea au ca scopdezvoltarea capabilităţilor studenţilor de alucra într-un mediu multicultural, punerea

în practică a ceea ce învaţă la cursuri şi toateacestea într-un mediu prietenos şi distractiv.

BEST este o organizaţie internaţională,nonprofit, în continuă creştere. Încă din anul1989, BEST oferă studenţilor din toată Eu-ropa posibilitatea de a ajunge la o mai bunăînţelegere a culturilor şi a societăţilor pentrua-şi dezvolta capacitatea de a lucra în diversemedii culturale. Un alt scop este de a crea olegătură cât mai strânsă între partenerii dintriunghiul „Student-Companie-Universitate”.

În prezent, BEST este organizată în 92 deGrupuri Locale BEST, în 32 de ţări europene,cu mai mult de 2600 membri activi.

Grupul Local BEST Cluj-Napoca (înfiinţatîn 1995) este format din voluntari din cadrulUniversităţii Tehnice din Cluj-Napoca, un grupde tineri entuziaşti cu viziuni îndrăzneţe, ex-trem de motivaţi să înveţe ce înseamnă muncaîn echipă, managementul unui proiect, dez-voltarea unor abilităţi complementare studiiloruniversitare, abilităţi care ne vor ajuta în totceea ce înseamnă viaţa post universitară.

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

BEST Cluj-NapoCa

Invenţiile, rimele şi viaţaprefectului Vuşcan

Vară, căldură mare,cod portocaliu de ca-niculă la Cluj. Poatedin cauză că pe ase-

menea căldură se dilată chiarşi timpul, ora 12.00 a zilei deluni, când era fixată întâlnireacu prefectul Ioan GheorgheVuşcan, a fost depăşită cu 35-40 de minute, cam câte un mi-nut pentru fiecare grad Celsiusde afară. Înăuntru, în cabinetulprefectului, era mai răcoare,dar şi acolo începea să se în-cingă atmosfera de la telefoa-nele care au sunat des şi foartedes pe parcursul discuţieinoastre de o oră bătută pe mu-chie. Se mai încinseseră între

timp şi cei care aşteptau dupămine la uşa prefectului, în an-ticameră sau pe hol. Dupăatâta încălzire, am reuşit săspargem gheaţa şi ne-am în-cins şi noi la poveşti…

Sede, cum îi spune proba-bil doar soţia, Ioan sau Ghe-orghe, ori Vuşchi, cum îi maispun prietenii, noul prefect s-anăscut în Călăţele, pe 27 de-cembrie 1954, de Sfântul Şte-fan. De ce nu-l cheamă Şte-fan? E o ecuaţie cu mai multenecunoscute, ca să formulămîn limbajul matematic, care-ieste atât de drag. Fără să aibăun răspuns sigur la problemă,Ioan Gheorghe Vuşcan trecela ipoteze: „E o explicaţie amea, dar niciodată nu l-am în-trebat pe tata de ce. Dupădouă fete – eu sunt al treileacopil - şi la mentalitatea de laţară, cred că tata atât de mults-a bucurat că am fost băiat,încât, chiar dacă mama i-o fizis să mă înregistreze Ştefan,el o fi uitat. S-ar putea să nufie adevărat, dar e o explicaţiecare e interesant să se fi în-tâmplat: că tata s-a întâlnit cuprietenii la o bere şi a zis să-mi

pună numele Ion şi Gheorghe,că-s nume româneşti, neaoşe,de acolo din Călăţele”.

Tot despre tatăl său, dispă-rut devreme, vorbeşte cu drag.Cum cu drag vorbeşte şi des-pre pasiunea sa pentru inven-ţii: „Părinţii au simţit că amaplecare spre matematică şipe partea asta tehnică şi m-aususţinut să merg la liceulacesta tehnic din Cluj. Tatălmeu, în 30 iunie, acum vreo40 şi ceva de ani, când erauinundaţii – era prin 74, dupăliceu- a avut un accident mor-tal. Au fost inundaţii prin toatăzona şi l-a lovit o maşină –unşofer beat - pe trotuar. Atunci

am vrut să merg la Timişoarasă studiez energetica, dar m-am oprit la Cluj, la mecanică.Nu m-a consiliat nimeni, a fostdoar direcţia pe care am apu-cat şi cred că n-am greşit. Dindragostea asta pentru tehnicăm-am dezvoltat şi mi-am doritsă fac lucruri pe care nu le-aumai făcut alţii. Niciodată numi-a plăcut să fac numai po-veste despre tehnică; mi-a plă-cut să fac tehnică efectiv. Dinpăcate sunt foarte mulţi şiacum prin şcoli tehnice carepovestesc mai mult despre teh-nică decât învaţă copiii să facătehnică, să aibă deprinderi şiabilităţi tehnice. Mi-a plăcut şiam avut idei. M-am tot gânditşi aşa mi-au apărut primele in-venţii, la doctorat”.

Dacă n-ar fi avut pe el ocămaşă cu mânecă scurtă, cusiguranţă prefectul GheorgheVuşcan şi-ar fi suflecat mâne-cile gospodăreşte când a înce-put să povestească despre me-seria sa. Dintre toate câte arputea să fie, cel mai mult îiplace să fie inginer. „Nu ştiudacă aş fi putut să fac altă me-serie sau dacă am talent să fac

altă meserie. Cert este că a -ceastă meserie de inginer mise potriveşte. De ce? Pentru cătotdeauna mi-au plăcut lucru-rile tehnice şi noutăţile dinzona aceasta. Profesia mea debază e inginer mecanic şi dupăce am terminat ca şef de pro-moţie Facultatea de construcţiide maşini, specializarea TCM,am fost reţinut direct în învăţă-mântul superior. Cred că a fostprimul an – promoţia 1980 -când se putea rămâne direct înînvăţământul superior. Am ră-mas la Facultatea de Construc-ţii de Maşini ca asistent, cu sta-giul de doi ani în CUG. Din1982 funcţionez cu toate gra-dele didactice, de la asistent,şef de lucrări, conferenţiar, pro-fesor, calitate pe care o am şiîn prezent. Şi liceul pe care l-am făcut era unul legat de teh-nică. Am terminat Liceul In-dustrial Energetic din Cluj,liceu extrem de puternic şi va-loros la vremea respectivă”.

Iar vocaţia şi-a descoperit-oîncă de mic, chiar înainte de afi elev la generala din localita-tea natală, Călăţele: „Nu ştiudacă mă gândeam atunci, fi-indcă, mai ales la ţară, serviciulde consiliere profesională eraabsolut inexistent. După optclase făcute în Călăţele amavut şansa să merg la un liceuimportant în Cluj, cu o com-petiţie extrem de dură la ad-mitere, unde am intrat pe opoziţie fruntaşă. Dar mi-a plă-cut tehnica şi când eram copil;acolo, prin Călăţele aveam oveşnică dispută cu bunicul,că-i umblam la sculele detâmplărie. Avea – şi le păstrezşi acum într-o colecţie – scu-lele de tâmplărie cum nu totomul din sat avea. Mă maiurechea bunicul, că le luam şimă mai jucam cu ele, ba lemai ciobeam, ba le uitam nuştiu pe unde şi o cam încasam.Meşteream, îmi plăcea să jilu-iesc, să cioplesc, să şurubăresc.I-am găsit acolo un patefon,că bunicul avusese crâşmă.Era cu arc spiral care antrenadiscul şi l-am meşterit. L-am

desfăcut, erau nişte piese pecare le-am cam forţat la de-montare şi nu se mai puteauaduna la loc. Sigur că acelan-a mai fost patefon. A rămascutia. Mi-a meşterit şi mie câ-teva bunicul, când a aflat”.

Dar poate că a meritat sa-crificarea patefonului. Pesteani, Ioan Gheorghe Vuşcan aajuns un respectat profesoruniversitar care are la activ maimulte brevete de inventator.Chiar se gândise că va puteadeveni bogat de pe urma in-venţiilor sale, dar până acumn-a fost să fie. A avut şi ideide invenţii mai năstruşnice,numai că i-au luat-o înaintealţii: „Am fost la Barcelona şimă gândeam ce să le aducprietenilor mei. Am găsit unbraţ din lemn şi pe unul dincapete avea un încălţător depantofi, pe altul avea o ghearăcare să te scarpine pe spate.Le-am zis: v-am adus ceva caresă vă detaşeze de dependenţafaţă de soţii, ultimul lucru cucare mai eraţi dependenţi desoţii. De acolo a fost ideea, căatunci când faci baie, e o zonăîn spate foarte greu accesibilă.Şi m-am gândit la o chestie laduş, o perie, prin care presiu-nea apei să o învârtă şi să tepoţi spăla într-o zonă mai greuaccesibilă. Mă duc la un prie-ten cu care îmi mai verificideile şi-i zic că am dat lovi-tura, că toate familiile o să şi-ocumpere. Îi spun, dar el zicecă în vară a fost în America şică a văzut-o acolo. Uite căsunt lucruri la care te gândeşti,dar s-au gândit alţii înainteata, fără să fi ştiut”.

Năstruşnicii au mai fost şialtele, tot cu invenţiile: „La în-ceput le ţineam acasă, subpian. Şi şuruburile ăstea îmierau dragi ca şi copiii mei, nule lăsam oriunde, că în inventi -că se fură ideile. Venea feme iade serviciu să facă curăţe nieşi o întreba pe ne vasta-mea:unde să-i pun ganterele lu’domnu’? Credea că fac trac-ţiuni dimineaţa cu ele”.

„N-am crezut că-n primărie / Au ajuns să îşi dea mâna /Sub aceeaşi pălărie / Şi hoţia, şi minciuna”, Gheorghe Vuşcan

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

«Ţin minte că mergeam pe ladoctorate. De exemplu, amfost la o prietenă de-a noastrăşi a făcut teza de doctorat îninstrumente virtuale demăsurat curent şi tensiuni.I-am făcut atunci un catren:„Toată lumea se uzează însistemul conjugal/ Cine crezică te salvează?/ Instrumentulvirtual”. Am mai făcut unul,sub formă de ghicitoare,atunci, cu Elena Udrea, cu bileţelul acela cu CălinPopescu Tăriceanu: „E înaltăcât o sondă/ Dă târcoale pe laBosch/ Nu-i deşteaptă, dar eblondă/ Şi soţie de Cocoş”. Şi lui Boc i-am dedicat maimulte. Am mai avut una, cândîn Consiliul local vroiau sămodifice preţul la apă şi erauploi într-o veselie, nu scăzusenivelul lacurilor, dar peaceasta o cenzurăm», Gheorghe Vuşcan

reportaj6

7Dialoguri De vară

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Gheorghe Vuşcan„Eram la doctorat şi mă gândeam ce să scriu

în teza asta, ca nu cumva să mă atace acum cuplagiatul (râde). M-am gândit mult la ceea cetrebuie să fac la elementele de automatizare, ro-botizare a proceselor de recondiţionare a pieseloruzate. Şi m-am gândit la tot felul de echipamenteşi unele s-au finalizat cu brevete de invenţie, al-tele sunt idei brevetabile, dar n-am apucat să leredactez. La teza de doctorat au fost vreo trei in-venţii. Prima invenţie se referea la un echipamentcare realiza o depunere de material anticoroziv– poate fi şi vopsea- pe interiorul unei piese tu-bulare, de dimensiuni prea mici, unde operatoruluman nu putea intra. Atunci trebuie să intre unechipament – invenţia mea - care se autocon-duce şi depune vopsea în interior. Am făcut unasemenea echipament de metalizare sau aco-perire preventivă pe interiorul unei piese tubularelungi. Poate fi şi sub pământ conducta respectivă.Dispozitivul poate să şi inspecteze conducta, săvadă dacă are fisuri, depuneri. De la acest prin-cipiu de deplasare elicoidală, mi-au venit idei sătransform acea mişcare de pe interior pe exte-riorul unor piese cilindrice. Aşa s-au născut aşa-zisele şuruburi de mişcare fără filet. La primavedere, pentru cei care se ocupă de tehnică, cumzici şurub fără filet, spune: du-te dom’le la plim-bare, că acesta-i perpetuum mobile. Ei, nu sereferă la şuruburile de fixare, pe care le întâlnimîn diverse locuri, ci la şuruburile de mişcare cume, de exemplu, la cricul de la autoturism. Sau lapresa de stors struguri, că şi aşa vine toamna şirecolta va fi bogată, sperăm. Eu am asemeneamecanism de tip elicoidal sau şurub fără filet –o tijă cilindrică netedă - la care piuliţa e maispecială şi are avantajul că se rostogoleşte pesteacest şurub cilindric şi realizează acelaşi lucruca şi clasicele şuruburi de mişcare, adică trans-formă mişcarea de rotaţie în mişcare de transla-ţie. De acolo mi-am dezvoltat mai multe idei petema cu şuruburile de mişcare – cuple cinema-tice speciale elicoidale le-am spus. De acolo mi-au venit mai multe variante: varianta de şurubcu pas reglabil –puteam să reglez pasul în trepte.Apoi mi-a venit ideea pentru altul, mai deştept:varianta cu şurub reglabil continuu; reglarea con-tinuă a pasului e ca şi un variator, adică laaceeaşi turaţie a arborelui puteam accelera or-ganul mobil – piuliţa - sau frâna. După aceeami-a venit o idee şi mai deşteaptă: să fac cuplăcinematică elicoidală cu pas reglabil stânga-dreapta, adică respectă regula mâinii drepte saua tirbuşonului, dacă vreţi, înaintează în sens di-rect sau, când şurubul e stânga, la acelaşi sensde rotaţie nu se mai îndepărtează, ci se apropie.Iată că acel şurub ştie să fie accelerat şi la uncapăt de cursă să-şi schimbe sensul şi să vinăînapoi, să se poată plimba dintr-o parte în altacu schimbare de sens la capătul cursei prin păs-trarea sensului de rotaţie a arborelui. Şi acestmecanism are o grămadă de aplicaţii practice,la bobinaj, de exemplu. Tot atunci, pentru doc-torat, aveam roboţi de metalizare a pieselor şimă gândeam cum să realizez o structură de ro-boţi mai simplă. Opt ani m-am gândit la o solu-ţie. Erau motoare hidraulice liniare şi rotative.Eu am făcut un motor care face şi deplasare li-niară, şi rotativă. Le poate face succesiv sau si-multan. Era o combinaţie de mişcări liniare şirotative care dădea o mişcare elicoidală cu pasreglabil. La roboţi, de exemplu, aveam douăgrade de liberate translaţie-rotaţie făcuteprintr-un singur motor. Mult m-am gândit cumsă alimentez partea de rotaţie şi era chiar inge-nios şi la momentul respectiv speram să mă îm-bogăţesc din ştiinţă. Ziceam: dau lovitura cu mo-toarele acestea. La ultimul brevet m-amîncăpăţânat să-l fac din resurse proprii şi amzis, gata, dau lovitura, mai ales că venisem încontact cu publicitatea clujeană. Am făcut unpanou dinamic de afişaj stradal. Adică, utilizândenergia eoliană, vii cu un sistem care funcţio-nează la viteze reduse ale vântului şi-l prinzi peun stâlp. Cu un simplu curent uşor de vânt sauchiar curentul făcut în intersecţii, panoul res-pectiv se roteşte, produce energie suficientă casă lumineze seara, sunt şi nişte imagini care suntdinamice, se rotesc. Mai am unul, mai deştept,pe care îl am în cap. E tot o chestiune eoliană,de turbină eoliană, realizată din materiale reci-clabile. Tot omul o să-şi poată pune pe casă,mai ales în zonele rurale, unde vrea să aibă osursă minimă de energie, să-i lumineze măcarun bec, turbine din materiale reciclabile. Vreauînsă să aflu cum să-mi protejez ideea în ţarăsau străinătate înainte de a o face publică”.

Despre invenţiile profesoruluiReporter: Aveţi cel puţinşapte invenţii brevetate la activ.În prefectură v-aţi gândit să in-ventaţi ceva?

Gheorghe Vuşcan: În pre-fectură sunt foarte multe lu-cruri de îmbunătăţit. În primafază aici e mai mult loc de îm-bunătăţiri decât de invenţii.Am găsit lucrurile atât de rela-xate, ca să folosesc un cuvântpo liticos, încât trebuie să nereorganizăm şi să ne re-res-ponsabilizăm. Nu trebuie săinventăm noi mare lucru aici,fiindcă există fişa postului, fie-care ştie ce are de făcut. Să ve-dem toate structurile acesteadeconcentrate, fiindcă, din pă-cate, în timp s-au produs acu-mulări de lipitori de afişe fărămeserie, care iau salarii şi nicinu ştiu ce au de făcut mulţidintre ei. Trebuie să vedem caşi acele instituţii să fie inova-tive, nu ştiu dacă inventive.

Dacă ar fi reinventaţi fe-meia, cum aţi face-o?

Femeia e poate printre bi-nefacerile lumii care se apro-pie cel mai mult de perfec-ţiune. Şi la femeie prea puţinelucruri ar trebui schimbate.

Atunci la bărbat?La bărbat cred că ar trebui

să-i reinventăm, să-i schimbămun pic mentalitatea în raportcu femeia.

Suntem misogini?Suntem misogini şi nu a -

vem suficient respect şi apleca -re către cea care este lângă noişi credem că femeia, în calitatede soţie, e cea care trebuie săne înţeleagă cel mai mult şichiar dacă greşim în raport cuea, credem că ea trebuie săuite, să treacă mai uşor.

Cum v-aţi cunoscut doamna?E tot TCM-istă. Uite că tot

de la profesia de inginer mi setrage şi relaţia de căsătorie.Eram student în anul terminalşi nevasta-mea era în anul în-tâi. Noi, băieţii, ăştia mai ex-perimentaţi, ca să zic aşa, zi-ceam că trebuie să urmărimcă vine anul I, vin fete, să ve-dem ce şi cum. La o întâlnirela chioşcul facultăţii, la un suc,erau câteva – ziceam noi –gâsculiţe din anul I şi am zissă mergem să le vrăjim. Aşa,din discuţii şi poveşti pe carele-am avut… Acum îmi amin-teşte nevasta-mea că am invi-tat-o la repartiţia mea. I-am zissă vină la 11. A venit la 11 şinu m-a mai găsit acolo. I-a în-trebat pe colegi şi a aflat căam luat primul repartiţia, căera în ordinea mediilor şi eramşef de promoţie. Nici măcarasta nu-i spusesem. S-a inte-resat la secretariat cum e bă-iatul acesta, adică eu, şidoamna Guţiu, secretara, mi-afăcut aşa o prezentare încâtn-a avut cum să nu ne apro-piem. Am cunoscut-o şi amapreciat foarte mult educaţiadin familie; atât de sinceră eraşi de deschisă, ne-am câştigatfoarte mult încrederea unul încelălalt, încât a fost un pasfoarte mic pentru căsnicie. Euîi făcusem curte vreo doi ani,ajunsesem asistent, ea era încăstudentă.

Sunteţi o fire romantică?Mai puţin. Poate că şi băr-

baţii ar trebui să fim mai ro-mantici. Am romantismul demulte ori, chiar dacă de multeori nu-mi place să recunosc.Dar e nevoie de mai mult ro-mantism din partea mea.Poate că sunt prea pragmatic,

calculat, prea cerebral, prea ri-guros.

Scrieţi epigrame, catrene,poate că vă place şi poezia…

Eu am folosit versurile as-tea ca manifestare de ironie înConsiliul local. Nu era stilulmeu să dau cu barda, cu toatecă la un moment dat am ajunssă am şi reacţii mai puţin aca-demice, ca să zic aşa. Pentrucă simţeam că cei cărora teadresezi n-aveau o recepţie pemăsura modului de adresareşi atunci trebuia să mai interviişi mai cu toporul. Ca variantăde ironie prin vers, prin catren,mă gândeam că la nivelul Clu-jului trebuie să existe măcarprintre consilierii locali pro-duse ale mediului academicsau cultural, economic, maielitist… Dar de mulţi am fostdezamăgit.

Când v-aţi apucat să scrieţicatrene?

După revoluţie. Ţin mintecă mergeam pe la doctorate.De exemplu, am fost la o prie-tenă de-a noastră şi a făcutteza de doctorat în instru-mente virtuale de măsurat cu-rent şi tensiuni. I-am făcutatunci un catren: „Toată lumease uzează în sistemul conju-gal/ Cine crezi că te salvează?/Instrumentul virtual”. Am maifăcut unul, sub formă de ghi-citoare, atunci, cu Elena U -drea, cu bileţelul acela cu Că-lin Popescu-Tăriceanu: „Eînaltă cât o sondă/ Dă târcoalepe la Bosch/ Nu-i deşteaptă,dar e blondă/ Şi soţie de Co-coş”. Şi lui Boc i-am dedicatmai multe. Am mai avut una,când în Consiliul local vroiausă modifice preţul la apă şierau ploi într-o veselie, nu scă-zuse nivelul lacurilor, dar peaceasta o cenzurăm. A fostuna pe care i-am spus-o şi luiApostu: „N-am crezut că-n pri-mărie/ Au ajuns să îşi dea

mâna/ Sub aceeaşi pălărie/ Şihoţia, şi minciuna”.

În politică cum aţi ajuns?Aţi trecut şi pe la PD…

Am intrat în politică în me-moria lui Ioan Aurel Stoica. Ela fost la PD şi era naşul meude cununie. Iar socrii mei i-aubotezat familia. Eu şi soţiamea i-am cununat fiica luiIoan Aurel Stoica. A fost o re-laţie de familie. Dar nu m-amaventurat. Socrii mei erau ţă-rănişti. Bunicul lui nevasta-mea a fost unul dintre cei maimari ţărănişti din zona denord-vest a Ardealului, eraprintre cei foarte apropiaţi deIuliu Maniu. Atunci vedeam înPD un partid tânăr, reformator.Am ajuns preşedinte interimarpe municipiu, eu l-am adus peHărdău în politică. După a -ceea, eu cu partidul l-amschim bat pe Păcurariu şi l-ampus pe Boc. Păcurariu nu mi-aiertat-o şi, când era să fiu alespreşedinte pe municipiu, s-adus la Băsescu şi i-a zis căsunt prieten cu Rus, cu Puşcaşşi că n-o să pot ataca PDSR,cum era atunci. Dar eu eramprieten din studenţie cu ei.Aflând că Boc nu m-a susţinutatunci, m-am supărat focîntr-o şedinţă şi am ieşit, de-punându-mi carnetul. Am zissă ducă carnetul preşedinteluiBăsescu şi să nu mai con-funde Clujul universitar cuSectorul Agricol Ilfov. Am maizis să rămână cu agentul 09,care era Păcurariu, care luase0,9% la alegeri, şi cu agentul05, care era şeful organizaţieide tineret şi care luase licenţacu 5. Apoi, în timp, fiindcă

aveam mulţi prieteni acolo, amajuns la PSD.

V-am văzut în fotografii şicu şi fără barbă…

De multă vreme vara, cândaveam concediul şi mă expu-neam mai puţin public, îmi lă-sam ba barbă completă, ba nu-mai mustaţă, aşa, pentru mine.Toamna reveneam nebronzat înzona aceasta. La un momentdat, eram aşa, cu cioc, la Sovata,şi la un magazin îmi zice vân-zătoarea - că se sfinţea o bise-rică: dom’ părinte, mergeţi cădeja a început slujba de sfinţire.Mă confundase… Mi-am datseama că la fizionomie şi lamoştenirea capilară pe care oam de la tata, un element com-pensator de imagine nu mă de-zavantajează. Unii zic că e înregulă, alţii au avut alte punctede vedere… Mă mai gândesc.

Dacă bine am numărat îngaleria prefecţilor de pe hol,sunteţi al 13-lea prefect post-revoluţionar, dacă luăm în cal-cul şi interimatul domnului Va-sile Cozma? Noroc? Ghinion?

Sper să nu fie ghinion.

Sunteţi superstiţios?Nu în mod deosebit. Singura

superstiţie pe care o am e călunea îmi ies cel mai puţin binelucrurile şi cel mai bine îmi iesjoia. Asta e o superstiţie care mise confirmă. Azi e luni…

Discuţia pe care am avut-omi se pare că a ieşit foartebine…

Vom vedea reacţiile. Uniite apreciază, alţii te invidiază…

Marius AVRAM

«Nu ştiu dacă aş fi putut să fac altă meserie sau dacă amtalent să fac altă meserie. Cert este că această meserie

de inginer mi se potriveşte. Din dragostea pentrutehnică m-am dezvoltat şi mi-am dorit să fac lucruri pe

care nu le-au mai făcut alţii», Gheorghe Vuşcan

8 local

Gisela Prack este pore-clită de vecinii săi Bri-gitte Bardot a Româ-niei. Iar asemănarea

nu este una întâmplătoare, întru-cât femeia a devenit celebră înCluj-Napoca pentru iubirea eidusă la extrem pentru căţeii fărăstăpân. Din 1996, femeia a înce-put să strângă câinii vagabonzi şile-a oferit un acoperiş în gospo-dăria sa, situată în cartierulDâmbu Rotund. Şi nu s-a opritpână nu a atins suta, spun vecinii,aduşi la exasperare de lătratul şimirosul animalelor. De ani buni,situaţia ciudată a fost adusă în

faţa autorităţilor publice şi amass-mediei, dar fără rezultat.Săptămâna trecută însă, femeiaa primit o sentinţă drastică – Cur-tea de apel Cluj a decis că eatrebuie să renunţe la patrupedelesale în maxim 6 luni. ea va puteasă rămână doar cu 5 căţei.

Creşterea câinilor comunitaria devenit singura preocuparepentru Gisela Prack, fost medicîntr-o localitate din Bistriţa, as-tăzi pensionară. Femeia a alessă se retragă la pensie într-ozonă izolată a Clujului din car-tierul Dâmbu Rotund unde a în-ceput să „colecţioneze” patru-pede fără stăpân. Proprietatea sabine împrejmuită a devenit cutimpul „acasă” pentru zeci decâini uitaţi de proprietari sau cu-leşi de pe drumuri. Pasiunea fe-meii pentru necuvântătoare nua fost însă niciodată privită cu

ochi buni de vecinii săi. În ultimiicinci ani, aceştia au înlocuit şitrimis zeci de sesizări şi plângeripe adresa Primăriei, cerând caautorităţile publice să intervină.aceştia au susţinut întotdeaunacă mirosul emanat de animaleşi lătratul lor fac viaţa un chininsuportabil. tot de cinci ani,municipalitatea se chinuie să oînduplece pe femeie să renunţela „odraslele” canine, însă fărăsucces. Cazul clujencei a ajunsastfel într-un final la Curtea deapel Cluj care a dat recent ceamai drastică sentinţă. Crescătoriatrebuie redusă până la maxim

cinci căţei în maxim şase lunide la emiterea sentinţei.

„e nedreaptă hotărârea jude-cătorească”, spune Gisela Prack.„este proprietatea mea perso-nală până la urmă. am 4.000 demetri pătraţi unde pot ţine ani-malele. Să ştiţi că oamenii suntrăi”, subliniază clujeanca. Fe-meia neagă că a deţinut vreo-dată 100 de câini. „Maxim 35-40 dacă am avut în curte. Nicio-dată nu au fost o sută”, comple-tează ea. astăzi, femeia mai aredoar 22 de căţei, pe care îi în-grijeşte ca pe propriii copii. eamărturiseşte că, lunar, hrana ani-malelor o costă 500 de lei, banipe care îi cheltuie însă fără re-gret. Clujeanca susţine că ani-malele beneficiază nu doar decondiţii bune, dar au şi carnetde sănătate, câinii fiind castraţi,vaccinaţi şi sterilizaţi.

În contradicţie însă cu grijape care femeia spune că o acordăanimalelor sale, unii câini suntnumai piele şi os şi au blana„roasă” de scabie. Femeia spunecă nu se va supune deciziei ju-decătorilor clujeni, pe care o vaataca în instanţă. În cel mai răucaz, îşi va trimite căţeii în Ger-mania, unde îi ştie în siguranţă.De altfel, femeia a apelat şi întrecut la ajutorul şi susţinerea ofi-cialităţilor germane. ea a redactatun memoriu către cancelarul ger-man, angela Merkel, în care seplângea de relele tratamente pecare vecinii săi români i le aplică.„este vina oamenilor şi a menta-lităţii lor. Oamenii nu iubesc ani-malele, câinii, în special aici înRomânia”, subliniază ea.

Clujeanca spune că a încercatşi în trecut să pună bazele unuiadăpost canin, însă demersuriles-au încheiat fără rezultat.

Vecinii doamnei simt că, însfârşit, li s-a făcut un pic de drep-tate. „e foarte bună decizia. Noiam făcut sesizări.... eu personalam făcut poate 50, dacă nu şimai multe. Cu semnături de latoţi vecinii am mers la Primărie.Lătratul şi mirosul în primul rândne deranjau. acuma-s puţini, peafară erau vreo 20, dar înăuntruo sută şi... chiar dacă dânsa numai recunoaşte acum”, spuneIoan, unul din locatarii învecinaţi.Sentinţa Curţii de apel Cluj a fosto victorie şi pentru municipali-tate, Primăria fiind în proces cucrescătoarea de câini de maimulţi ani. „e o situaţie care se în-tîmplă în Cluj-Napoca de ani dezile, care a dus la disperare lo-cuitorii din zonă şi pe care Pri-măria a încercat prin toate pâr-ghiile legale pe care le-a avut ladispoziţie să o rezolve. Prin ur-mare, decizia instanţei este o vic-

«În acest moment aşteptăm să ni se comunice oficial motivarea instanţei pentru a avea exact termenul în care vominsista pentru punerea în executare a termenului dedesfiinţare a adăpostului pentru animale, precum şi pentru a stabili exact unde vor fi duse aceste animale», Oana Buzatu

Doamna şivagabonzii

Nouă judeţe din vestul ţării se află, până vineri, sub cod

portocaliu de caniculă şi disconfort termic, cu temperaturi

ce pot ajunge la 39 de grade Celsius. Pentru restul regiunilor

este valabilă o avertizare cod galben, potrivit Administraţiei

Naţionale de Meteorologie (ANM).Judeţele sub cod portocaliu sunt

Satu Mare, Bihor, Arad, Alba, Hunedoara, Timiş,

Caraş-Severin, Mehedinţi şi Dolj

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Clujenii rezistă bine pe caniculăUltimele zile au adus temperaturi depeste 35 de grade în cele mai multezone din ţară. Şi la Cluj, canicula în-groaşă numărul pacienţilor care ajungla urgenţe în ultimele zile. ambulan-ţele intervin la câte 200 de cereri zil-nic, o mare parte din ele fiind cauzatede căldură. Nu s-a înregistrat însă nici -un caz grav, chiar dacă, mai ales după-amiaza, sunt oameni care cad înstradă.

În aceste zile în medie 200-250 declujeni sună la 112 pentru o cere o am-bulanţă. Din fericire, la Cluj nu s-au în-registrat încă decese din cauza căldurii,însă numărul pacienţilor care acuzăcomplicaţii este în creştere. „În ulti-mele 24 de ore am avut 10 solicităride intervenţie în locuri publice, dupămasa sunt cele mai multe, dimineaţae mai linişte. avem 200 de cazuri deurgenţe la care am intervenit în ulti-mele 24 de ore”, explică Horea Simu,managerul Serviciului de ambulanţăal Judeţului Cluj.

Serviciul de ambulanţă Cluj dis-pune de 19 ambulanţe de tip B, de 3ambulanţe de tip C şi de două echi-paje SMURD. „Pe judeţ cu tot cuSMURD sunt 30-32 de ambulanţe”,precizează Horea Simu. aceasta spunecă, deşi situaţia este sub control şi per-sonalul medical face faţă cu greu căl-durii, comparativ cu alte judeţe, aicifiind un număr foarte mare de solici-tări în fiecare zi. „De exemplu alba Iu-lia are 500 de cazuri pe lună, noi avem200 de urgenţe pe zi. Facem faţă, darmereu mai trebuie. e la fel de greu şipentru cei care lucrează pe ambulanţăîn starea asta de hipertermie”, maispune Horea Simu.

La secţia urgenţe a Spitalului Cli-nic Judeţean de Urgenţă Cluj ajungpeste 150 de pacienţi zilnic, dar po-trivit reprezentanţilor spitalului nusunt multe complicaţii cauzate de căl-dură, în această săptămână fiind uncaz de insolaţie. Cei mai mulţi suntpacienţii cu probleme de tensiune şicardiologice. „Pe perioada de cod gal-ben până acum am avut cam acelaşinumăr de pacienţi, nu putem leganea părat de căldură, sigur mulţi careajung la urgenţe sunt cazuri de ten-siune, sau probleme cardiologice”,precizează Marta Socaci, asistent-şefSecţia urgenţe a Spitalului Clinic Ju-deţean de Urgenţă Cluj.

alina MIHUŢ

torie aşteptată şi sperăm să pu-tem rezolva în cel mai scurttimp”, a subliniat Oana Buzatu,purtătorul de cuvânt al PrimărieiCluj-Napoca.

„În acest moment aşteptămsă ni se comunice oficial moti-varea instanţei pentru a aveaexact termenul în care vom in-sista pentru punerea în executarea termenului de desfiinţare aadăpostului pentru animale, pre-cum şi pentru a stabili exactunde vor fi duse aceste animale”,a mai declarat ea.

Soarta câinilor râmâne deo -camdată incertă. O parte din eiar urma să ajungă în adăpostulspecial al Primăriei, iar ceilalţivor fi daţi cel mai probabil spreadopţie unor oameni iubitori deanimale.

Ramona COStea

cod galben

9artă cultură

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Un clujean, consacrat lanivel european pentrunumeroasele salesculpturi monumen-

tale din bronz şi fân, este unuldintre artiştii selectaţi de InstitutulCultural Român din Londra pen-tru a participa la cel mai mareeveniment cultural al anului. Na-tura în spaţiul urban este o temăce se regăseşte în două dintreideile proiectului. Erno Barthapropune în „Nature in the City„realizarea de sculpturi din fân,menite să trezească amintiri, săstabilească o legătură între pre-zent şi trecut, să personalizezespaţiul şi să îndulcească arhitec-tura urbană rece şi previzibilă,astfel încât peisajul să exprimecăldură şi armonie între om şinatură.

România va fi reprezentată încadrul Olimpiadei culturale ce vaanima Londra cu ocazia desfă-şurării Jocurilor Olimpice de Varăde 18 proiecte, printre care şi celal lui Erno Bartha, care va aduce

în capitala britanică sculpturi înfân, de până la trei metri. Aştep-tările pe care le are Erno Barthade la evenimentul din Londrasunt modeste: „Este ocazia de aintra într-o competiţie cu mineînsumi”, spune artistul.

În satul Vlaha de lângă Cluj,Erno Bartha a creat un adevăratparc cu sculpturile sale, un viitormuzeu în aer liber. „Deci dum-

neavoastră aţi intrat într-o altălume. Eu am decupat o bucăţicădin lumea asta pe care amenajezcum îmi place mie şi o împartcu cei doritori, că de nimic nu tepoţi bucura singur şi treptat-trep-tat eu consider ca şi o lucrare,dacă am reuşit să aşez o piatrăunde îmi place, e o zi reuşităatunci”, spune Erno Bartha,adăugând că viziunea lui asupraproprietăţii pe care o deţine însatul Vlaha este un proiect demai multe generaţii. „În cinci anim-am împrietenit cu terenulacesta şi pe parcurs am intervenitîn relieful terenului. Am începutcu gardul de la intrare nu pentrua separa, ci pentru a delimitaspaţiul”.

Peste doar o săptămână, Spi-rala timpului, Pasărea şi ZgârieNori, trei dintre lucrările pe sche-lete metalice ale sculptorului, vorfi amplasate în capitala Marii Bri-tanii, cu ocazia Olimpiadei cul-turale, eveniment conex JocurilorOlimpice de vară.

„Sunt conectat 24 de ore din24, aşa trăiesc, chiar sunt chinuitde idei, dar fac totul cu plăcere.Sculptura a devenit un mod deviaţă şi nu e meritul meu, eu pri-mesc aceste informaţii. Că ai ter-minat o universitate, facultate, nuai devenit artist”, a povestit scul-ptorul. Tot el a explicat tehnicape care o foloseşte pentru reali-zarea ineditelor lucrări: „Acesta

este fânul care vine construit peun schelet, pe nişte plase, în sis-tem sandwich spun eu. Se punestratul acela de fân, în interior ră-mâne spaţiu gol, astfel încât aerul

poate să circule şi să se usuce”.Preocupat în primul rând de ana-logia formelor între natură şi om,artistul clujean lucrează, pe lângăfân, în piatră, în bronz sau înorice material care nu este sinte-tic. „Pe lângă forme organice, sepoate vedea, aici în curtea mea,şi material organic. În viaţă, lu-crurile sunt aparent simple, darse leagă. În cazul meu, alegereade a lucra cu acest tip de materiala fost o provocare venită din par-tea profesorului meu Aurel Tereccare atât ne-a spus: «Folosiţi unmaterial neconvenţional!». De aicişi până la fân au fost ani lumină.La un moment dat, eu adunamfânul pentru caii mei şi cumvaam pus mâna pe acest materialatât de generos. De atunci, dinanul trei de facultate, lucrez înfân şi lucrez la acest proiect înparalel cu altele. Sculptură în fân,după ştiinţa mea nu mai există.Se mai fac tot felul de figuri, sauland art, dar sculptură în fân nuam văzut”, declară artistul.

În privinţa durabilităţii lucră-rilor sale din fân, artisul spune căacestea sunt ciclice şi oricând potfi reînnoite. „Pentru mine, timpulnu prea există, nu mă uit în câttimp realizez o lucrare, ca dura-

blitate, toată concepţia este pusăîn felul următor, într-o lume efe-meră, de ce să nu fie şi sculpturiefemere. Sculpturile mele sunt ci-clice. O lucrare eternă este mult

mai costisitoare, dar poate fi rea-lizată.”, declară Erno Bartha.„Cum ştiu în ţările occidentaleunde există o tradiţie mai marepentru artă contemporană, acoloşi artiştii trăiesc decent din ceeace le place să realizeze. Dupăcinci-şase expoziţii, un artist areun venit din care poate să tră-iască. În România, artiştii intră întot felul de compromisuri”, a spusErno Bartha. Sculpturile lui dinfân vor fi expuse în Victoria Parkşi Pleasure Gardens din Londra.Olimpiada Culturală are loc înperioada iunie-septembrie şi cu-prinde sute de spectacole şi ex-poziţii organizate pe întreg teri-toriul Marii Britanii.

Împreună cu proiectele anga-jate independent de ICR, proiec-tele rezultate din aceste idei vorconstitui programul ICR la Olim-piada Culturală, desfăşurată laLondra cu ocazia găzduirii Jocu-rilor Olimpice de Vară din 2012.ICR urmăreşte să genereze unimpact semnificativ şi să distingă,prin excelenţă, oferta româneascăîntre cele peste 1.000 de eveni-mente artistice programate să sederuleze sub egida OlimpiadeiCulturale.

Cristina BELIGăR

Sculpturi din fân de Clujîn inima Londrei

Peste doar o săptămână, Spirala timpului, Pasărea şi Zgârie Nori, trei dintre lucrările pe schelete me-

talice ale sculptorului, vor fi amplasate în capitala MariiBritanii, cu ocazia Olimpiadei culturale

«Sunt conectat 24 de ore din 24, aşa trăiesc, chiar suntchinuit de idei, dar fac totul cu plăcere. Sculptura a devenit un mod de viaţă şi nu e meritul meu, eu primesc aceste informaţii» Erno Bartha

Olimpiada Culturală

Evenimenteromâneşti:4,5,6 iulie: Spectacolul „20/20“, în re-gia Gianinei Cărbunariu, la FestivalulInternaţional de Teatru din Londra(LIFT), în Platform Theatre. „20/20“,spectacol al uneia dintre cele mai va-loroase regizoare a tinerei generaţii. 7 iulie: Arcadie Rusu la Festivalul BigDance, la Opera Holland Park. Core-graful Arcadie Rusu montează unspectacol de dans cu o echipă inter-naţională, prezentat în prima zi a Fes-tivalului Big Dance. Proiect realizat înparteneriat cu English National Balletşi Opera Holland Park.7, 8, 9, 10 şi 11 iulie: Spectacol Mun-citor: „All workers go to Heaven“ deIoana Păun la Teatrul Regal StratfordEast. Spectacolul este rezultatul cer-cetărilor interdisciplinare ale regizoareiIoana Păun în zona artei participativeşi a teatrului hibrid Muncitor: „All wor-kers go to Heaven“ tratează zone so-cio-politice controversate în UK: capi-talizarea omului, inegalitatea sauprotestul. 22 iulie: Saxofonistul Lucian Nagy laFestivalul River of Music, la SomersetHouse. Timp de două zile, saxofoniştireprezentând toate naţiunile olimpicevor concerta pe mai multe scene in-stalate de-a lungul Tamisei. Româniava fi reprezentată de saxofonistul Lu-cian Nagy.27 iulie: Amplasarea sculpturii Alergă-tor pe muchie / Edgerunner de PaulNeagu în cartierul londonez Islington,în Islington, Owens Fields. Prima lu-crare monumentală a unui artist românamplasată la Londra, în Owens Fieldsdin cartierul Islington, unde a locuit ar-tistul până la moartea sa în 2004. Iulie-august: Instalaţie în spaţiul pu-blic: Cultural Stations, de MinodoraCerin şi Mircea Mărgărit, la TrinitySquare Gardens. Cultural Stations(Staţii culturale) sunt trei piese inter -active de mobilier urban care ilus-trează trei domenii de excelenţă alecreativităţii britanice: literatura, ştiinţaşi multiculturalismul. Designul lucră-rilor este realizat de arhitectul MirceaMărgărit.Iulie-august: Instalaţie în spaţiul pu-blic: „PlayPoint Puzzle“, de MirunaAmza, în Victoria Park. „PlayPoint Puz-zle“ este o instalaţie interactivă de maridimensiuni, amplasată în Victoria Parkdin estul Londrei, ce angajează publi-cul să creeze diverse imagini inspiratede temele şi valorile Olimpiadei.Iulie-august: „Nature in the City“: scul-pturi în fân de Erno Bartha, în VictoriaPark şi Pleasure Gardens. Nature inthe City este un proiect ce cuprindemai multe sculpturi din fân, de maridimensiuni, pe temele olimpiadelorantice, care vor fi instalate în parcuridin estul Londrei. Sezonul Olimpic: „Rădăcinile lui Brân-cuşi“ (după o idee de Luminiţa Hol-ban), la Chelsea College of Art & Des-ign. O casă autentică din secolul alXIX-lea, din zona Gorjului, va fi deza-samblată şi reconstruită prin metodetradiţionale la Londra. Proiect realizatîn parteneriat cu Muzeul Satului ,,Di-mitrie Gusti” şi International Networkfor Traditional Building, Architectureand Urbanism (INTBAU), una dintrefundaţiile patronate de Prinţul Charles.

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

10

str. Republicii nr. 107, Cluj-Napoca, Româniatel: 0264.504.868

e-mail: redactia@transilvaniareporter.roISSN 1224 – 4090

DIRECTOR: Vasile Dâncu

REDACTOR-ŞEF: Caius ChioreanREDACTOR-ŞEF ADJ.: Ruxandra HurezeanSECRETAR GEN. RED.: Cristian BaraEDITOR COORDONATOR: Marius AvramREDACTOR ECONOMIE: Radu BelceanREDACTOR CUlTURĂ: Cristina BeligărREPORTERI: Adina Fartuşnic, Cristina Mihăilă,

Alina Mihuţ, Ramona CosteaŞEF DEPARTAMENT SPORT: Sergiu PenciuREPORTER SPORT: Hafia Veciunca

e-mail: sport@transilvanialive.ro

ART DIRECTOR: Mihai ArmancaDTP: Zoriana Kovacs, Isabela Muntean,

Delia AvramFOTOREPORTER: Dan BodeaCORECTOR: Elena GădăleanCURIER : Marius Stanciu

VÂNZĂRI: Răzvan Matei, Andreea UscatMARKETING: Margareta BeţaTRAFFIC MANAGER: Andra Călugăr

e-mail: publicitate@transilvaniamediagroup.ro

Publicatie editată de SC. NCN STUDIO TV SA.

DIRECTOR EXECUTIV: Mihaela OrbanPUBlISHER: Adrian Pop

EDITORIAlIST: Sabin Gherman

Transilvania REPORTER foloseşte informaţii şi fotografii furnizate de:

Agerpres, Mediafax, citynews.roTIPAR&PrePRESS: Compania de Producţie

Tipografică Cluj

ABONAMENTE, INFORMAţII:telefon: 0264 504 870; 0730 712 328

Rebecca Budai

Abonamentele se încheie până în data de25 a lunii curente pentru luna următoare.

1 lună 15 lei3 luni 40 lei6 luni 80 lei

12 luni 150 lei

CURSUL BNR 03.07.20121 EUR = 4,4505 lEI 0,09 bani1 USD = 3,5347 lEI 1,39 bani1 CHF = 3,7043 lEI 0,01 bani

INDICII BURSEI DE VAlORI BUCUREŞTI

BET 0,89% BET-C 0,77% BET-FI 0,86%ROTX 0,72%BET-XT 0,84%BET-NG 1,17%

Sursa BNR

Comerţul cu amănuntul ia avântCifra de afaceri din comerţul cu amănuntul,cu excepţia vânzărilor de autovehicule şi mo-tociclete, a crescut în primele cinci luni, faţăde aceeaşi perioadă din 2011, atât ca seriebrută, cât şi ca serie ajustată, în funcţie denumărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, cu4,1%, respectiv cu 4,6%.Evoluţia a fost influenţată de creşterea co-merţului cu amănuntul al carburanţilor pen-tru autovehicule în magazine specializate(10,3%, serie brută), vânzărilor de produsealimentare, băuturi şi tutun (3,4%) şi a vân-zărilor de produse nealimentare (1,6%), po-trivit datelor anunţate marţi de INS. În luna mai, indicatorul a urcat faţă de apriliecu 4,6% ca serie brută, datorită creşterilor în-registrate la comerţul cu carburanţi (9,9%) şila vânzările de produse nealimentare (5,3%).Vânzările de produse alimentare, băuturi şitutun au scăzut cu 0,1%.Faţă de mai 2011, cifra de afaceri din comer-ţul cu amănuntul, cu excepţia vânzărilor deautovehicule şi motociclete, a fost mai marecu 5,9% ca serie brută şi cu 5,6% ajustată.

CREştERE ECONOMIE

Turismul românesc dăsemne de revigorare,ceea ce înseamnă că,spre bucuria hotelie-

rilor, tot mai mulţi românisunt dispuşi să se cazeze

într-o unitate turistică din ţară.De altfel, reprezentanţii agen-ţiilor de turism subliniază căcererea pentru turismul intern,şi în special pentru litoralulromânesc, a crescut în acestan, în vreme ce pentru desti-naţiile externe apare o scădereuşoară a cererii.

Informaţiile publicate deInstitutul Naţional de Statistică(INS) arată că, în luna mai, nu-mărul sosirilor de turişti a cres-cut cu 11,5%, până la aproape652.000. Această evoluţie sedatorează şi faptului că în lunamai a debutat programul „li-toralul pentru toţi”, iar hotelieriicare au participat la acest pro-gram au menţinut aceleaşi pre-ţuri ca în anul precedent. „Unrol important în creşterea nu-mărului de turişti cazaţi în lunamai l-a jucat, fără îndoială, pro-gramul «litoralul pentru toţi»,dar şi programele de atragerea turiştilor în staţiunile bal-neare”, arată Martin Bikfalvi,directorul agenţiei Calibra.

Clujenii au fost şi ei atraşide preţurile mici practicate dehotelierii de pe litoral la înce-putul sezonului, ceea ce a con-dus la o creştere de 10-12 pro-cente a cererii, comparativ cuanul anterior. „Acest programnu este nou, el s-a desfăsuratşi în anii anteriori, însă în acestan numărul hotelierilor cares-au înscris în program a cres-

tRAnspoRtuRI

Circulaţia vehiculelor de peste 7,5 tone,interzisă trei zile în nouă judeţe

cut. Au intrat foarte multe ho-teluri, şi mai scumpe, şi maiieftine, astfel încât turiştii auavut o plajă mai largă de se-lecţie”, explică Bikfalvi succe-sul de care s-a bucurat acest

program în 2012. Mamaia ră-mâne însă, şi în acest an, ve-deta litoralului, fiind preferatăde majoritatea turiştilor clu-jeni.

Creşterea interesului pen-tru turismul intern ar fi fostimposibilă dacă hotelierii depe litoral nu ar fi înţeles im-portanţa atragerii turiştilor şiîn perioada începutului de se-

zon şi, mai ales importanţapracticării unor preţuri accesi-bile. Aceştia au urmat astfelexemplul bulgarilor şi au men-ţinut tarifele de cazare la nive-lul celor de anul trecut.

Creşterea cererii pentru tu-rismul intern are la bază şi fap-tul că românii sunt mai atenţiîn momentul în care îşi plani-fică vacanţa şi sunt mai atenţicu banii pe care îi alocă pentruconcediu. „Mulţi turişti au re-nunţat la excursiile externe şise orientează spre turismul in-tern, în special din cauza buge-tului redus pe care sunt dispuşisă îl aloce vacanţelor”, susţineBikfalvi. Această reorieentareeste vizibilă şi din statisticileINS, care arată că, în primelecinci luni, plecările românilorîn străinătate au scăzut cu 1,4%.

Radu BElCEAN

94,6%din totalul turiştilor

străini care au vizitatRomânia provin

din ţări europene, cei mai mulţi fiind

din Ungaria, Bulgaria şi Germania

CIFRA ZILEI

Litoralul este tot maiatractiv pentru români

Creşterea cererii pentru turismul intern are la bază şi faptul că românii sunt mai atenţi în momentul în care îşi planifică vacanţa şi sunt maiatenţi cu banii pe care îi alocă pentru concediu

ianua

rie-iu

nie�20

11

ianua

rie-iu

nie�20

12

2,14milioane

2,42milioane

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Circulaţia vehicule-lor cu masa totalămaximă autorizatămai mare de 7,5

tone va fi interzisă în nouăjudeţe în perioada 4 – 7 iu-lie, între orele 11.00 – 20.00,ca urmare a avertizărilor decod portocoliu, a anunţatmarţi CNADNR, relateazăNewsIn.

Restricţia va fi aplicată petoate drumurile naţionale dinurmătoarele judeţe: SatuMare, Bihor, Arad, Alba, Hu-nedoara, Timiş, Caraş Seve-rin, Mehedinţi şi Dolj, potrivit

Companiei Naţionale de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţionale(CNADNR).

Excepţie vor face trans-porturile de persoane, trans-porturile de animale vii şide produse perisabile deorigine animală şi vegetală,vehicule care participă la in-tervenţii în caz de forţă ma-joră, transporturi funerare,transporturi poştale, trans-porturi de echipamente deprim-ajutor, transporturipentru distribuirea de car-buranţi, transporturi demărfuri sub temperatura

controlată, trans porturi pen-tru tractări vehicule avariate,transporturi pentru distri-buirea de apă şi hrană înzonele calamitate şi trans-porturi cu vehicule specia-lizate destinate prin con-strucţie salubrizării.

„Restricţionarea circulaţieieste necesară pentru protec-ţia sectoarelor de drum as-faltat pe care, datorită tem-peraturilor ridicate din timpulzilei, se produc deformaţiimajore ireversibile cu pierde-rea stabilităţii îmbrăcăminţiirutiere”, potrivit CNADNR.

Sosiri în unităţileturistice din România

11internaţional

the Independent

Dacă UK va părăsi UE?

Euroscepticii englezidoresc un vot cu pri-vire la ieşirea MariiBritanii din UE, iar

unii parlamentari par să nu seopună total demersului. Iatăcare ar fi consecinţele unui„adio” spus de Regatul UnitBruxellesului.

Exporturile. UE este de de-parte cea mai mare piaţă unicăde export a Marii Britanii, încontextul în care 53% din pro-dusele britanice au fost achizi-ţionate de ţări membre ale blo-cului în 2011. Acest sector aleconomiei britanice sprijină di-rect şi indirect trei milioane delocuri de muncă. Fără creştereaexporturilor anul trecut, ţara arfi recăzut în recesiune multmai devreme.

Dacă Marea Britanie va pă-răsi UE i se va mai permite cusiguranţă să vândă bunuri pepiaţa unică. Diferenţa ar fi căRegatul Unit nu va fi în mă-sură să stabilească regulilecare guvernează piaţa unicăeuropeană. Va trebui să punăîn aplicare aceste norme pen-tru a păstra vânzările pe acestepieţe. Argumentul invocat decei care doresc ieşirea din UEeste că acest lucru i-ar încurajape producătorii britanici să seconcentreze pe exporturi înţări precum China, Brazilia şiIndia.

Importurile. Marea Britanieimportă mult din celelalte ţăridin UE - mai mult decât ex-portă. În 2011, a exportat înUE mărfuri în valoare de 159miliarde de lire şi a importatbunuri în valoare de 202 mi-liarde de lire - un deficit co-mercial anual de 42 de mi-liarde de lire. Unii susţin căacest deficit îi acordă o pârghiepentru a cere mai multe clauzede excludere voluntară şi ra-baturi bugetare de la parteneriieuropeni. Argumentul este: „Eiau nevoie de noi mai mult de-cât avem noi nevoie de ei”.Problema este că Marea Bri-tanie importă multe produse

europene nu pentru că face ofavoare europenilor, ci pentrucă britanicii vor să cumperelucruri care nu pot fi produseîn ţară. Dacă Marea Britanieva părăsi UE, guvernul ar pu-tea decide să impună tarifemari la importurile europene,dar acest lucru nu se va dovedifoarte popular.

Creşterea. Va mai dori ca-pitalul străin să investească înMarea Britanie dacă aceastanu va mai face parte din blo-cul UE? Unii economişti spuncă investitorii de peste mări nuvor mai face acest lucru. Insti-tutul Naţional de CercetareEconomică şi Socială, deexemplu, estimează că inves-tiţiile străine directe ar puteascădea. Din acest motiv, PIB-ul va fi permanent cu 2,25%mai mic dacă ţara iese din UEdeşi Capital Economics a sus-ţinut însă luna trecută că dincauza crizei din zona euro.

Imigraţia. Dacă Marea Bri-tanie pleacă din UE, guvernu-lui nu i se va mai cere să per-mită libera circulaţie a tuturorcetăţenilor celor 27 de ţărimembre ale UE în Marea Bri-tanie şi nici dreptul de a munciaici. Susţinătorii ieşirii din UEspun că oprirea acestor fluxuriar ameliora calitatea vieţii, de-oarece vor exista mai puţinetensiuni asupra serviciilor pu-

blice şi infrastructurii. Opo-nenţii ieşirii susţin că imigran-ţii reprezintă un avantajeconomic pentru ţară, um-plând lacunele de pe piaţa bri-tanică a muncii şi crescândproductivitatea generală. Darlibera circulaţie a persoaneloreste cu două sensuri. Dacăs-ar restricţiona afluxul de ce-tăţeni ai UE în Marea Britanie,UE ar putea să răspundă înacelaşi fel.

Bugetul. Marea Britanie areo contribuţie brută anuală labugetul UE de 15 miliarde delire şi obţine un rabat de 6 mi-liarde de euro în diferite sub-venţii - în principal agricole.

Kommersant

Acest lucru face ca contribuţiaanuală netă să fie de 9 mi-liarde de euro. Încetarea aces-tor plăţi prin ieşirea din UE arcontribui la reducerea defici-tului ţării. Contribuţiile brita-nice la UE sunt echivalente cu0,6% din PIB. În prezent, ţara

are un deficit de 8,3% din PIB.Trebuie avute în vedere, însă,şi beneficiile acestor contribu-ţii. Fondurile structurale suntutilizate pentru a dezvolta ţă-rile din blocul post-sovietic dinEuropa, construind infrastruc-tura acestora şi făcându-le po-tenţiale pieţe mai mari pentrubunurile şi serviciile britanice.

Afacerile. Un studiu elabo-rat de Camerele de Comerţ dinMarea Britanie a estimat căcostul anual pentru regatulUnit al reglementărilor UE este7,4 miliarde de lire, dar costu-rile trebuie stabilite în raportcu beneficiile. UE a obligat re-ţelele de telefonie mobilă săînceteze să-i încarce pe clienţiatunci când îşi folosesc celu-larul în străinătate. Marea Bri-tanie în afara UE ar trebui săse bazeze doar pe autorităţilebritanice din domeniul concu-renţei pentru a proteja clienţiide abuzurile corporaţiilor.

Sectorul bancar. Este o re-laţie complexă. Marea Britanieintenţionează să impună înplan intern cerinţe de capitalmai mari decât în restul Euro-pei. Este şi împotriva unui im-pozit pe tranzacţiile financiare,pe care o mare parte din restulEuropei îl acceptă. Atât băn-cile, cât şi întreprinderile cal-culează că statutul de membrual UE este în interesul lor, de-oarece UE poate contribui ladeschiderea unor pieţe străinecum ar fi China, mai eficientdecât dacă Marea Britanie aracţiona pe cont propriu.

Agricultura. Politica Agri-colă Comună (PAC) esteaproape universal consideratăun mecanism cheltuitor, care

încurajează supra-producţia şisubminează fermierii africani.Între 2007 şi 2013, Marea Bri-tanie contribuie cu 33,7 mi-liarde de lire la PAC şi va ob-ţine înapoi 26,6 miliarde delire, potrivit think-tank-uluiOpen Europe. Aceasta func-

ţionează ca o contribuţie netăde 7,1 miliarde de lire. Dacăţara părăseşte UE, guvernul arputea pierde aceste subvenţiiacasă şi ar economisi bani.Dar există deja circumspecţiecu privire la ce să facă cu plă-ţile - să le permită miniştrilorsă canalizeze banii spre con-servare, mai degrabă decâtspre producţie. În UE va puteapresa spre o reformă a PACimperios necesară, iar afarădin UE nu ar avea nicio influ-enţă.

Politica. Europa este maisocial-democrată decât MareaBritanie. Chiar ţări cu guvernede centru-dreapta au tendinţade a impozita mai mult, acheltui mai mult pe asistenţăsocială şi intervin mai puţincând vine vorba de pieţe. Ceide stânga din Marea Britanietind să fie în favoarea rămâ-nerii în UE, deoarece simt căva ajuta ţara să meargă înaceastă direcţie. Cei de ladreapta au tendinţa de a seopune rămânerii, din raţiunisimilare. Ei cred că Europacontribuie la subminarea liber-tăţilor economice şi sociale aleţării.

Trebuie însă avute în ve-dere şi politicile globale.Dreapta vrea să se bazeze pe„relaţia specială” a Marii Bri-tanii cu SUA, dar Washingto-nul preferă ca Marea Britaniesă lucreze în parteneriat maistrâns cu UE. Giganţii în as-censiune din Asia, cum ar fiIndia şi China, par să consi-dere rămânerea în UE a MariiBritanii drept un motiv bun dea construi relaţii economice şidiplomatice cu ea.

Egiptul intenţionează să-şi întărească prezenţamilitară în Sinai

Autorităţile egiptene analizează posibilitateamajorării contingentului militar în peninsulaSinai, fixat în acordurile de pace semnate cuIsraelul în 1979, a anunţat ambasadorul Egip-tului la Moscova, Alaa El Hadidi, făcând pu-blică intenţia puterii de la Cairo de a începenegocieri cu Israelul. Statul evreu este extremde îngrijorat de faptul că acest lucru ar puteaduce la revizuirea acordurilor de la Camp Da-vid, care au constituit, timp de trei decenii, ga-rantul păcii între cele două ţări.

Declaraţia ambasadorului egiptean din Fe-deraţia Rusă cu privire la intenţia Cairo de amajora în regim permanent contingentul militardesfăşurat în Sinai a confirmat recentele decla-raţii ale preşedintelui nou ales al Egiptului, Mo-hamed Morsi, cu privire la posibilitatea revizuiriiacordului de pace israeliano-egiptean. „Aceastăproblemă trebuie discutată şi pe marginea eitrebuie încheiat un nou acord cu partea israe-liană”, a declarat diplomatul egiptean.

Între timp, Tel Avivul a primit cu îngrijorarevestea privind posibilitatea revizuirii condiţiiloracordurilor de la Camp David. Săptămâna tre-cută, preşedintele şi premierul israelieni, Shi-mon Peres şi Benjamin Netanyahu, i-au trimisdepeşe personale liderului egiptean, cu apelulde a menţine vechile condiţii ale acordurilor.

Persoana noului preşedinte egiptean, careare reputaţia unui islamist, stârneşte Israeluluitemeri serioase. Liderii israelieni au dat de în-ţeles că orice discuţie despre majorarea con-tingentului militar egiptean în regiunea Sinaiva fi considerată o încercare de a revizui acor-durile de la Camp David.

BloomBerg

Slovenia, al şaselea statmembru al zonei euro caresolicită asistenţă financiară?Slovenia ar putea deveni al şaselea stat membrual zonei euro care solicită asistenţă financiarădeoarece problemele din sistemul bancar afec-tează situaţia finanţelor publice ale primuluistat ex-comunist care a adoptat euro.

Slovenia, care a adoptat euro în 2007, eva-luează povara fiscală a acoperirii datoriilor sis-temului bancar, după ce Nova LjubljanskaBanka d.d., cea mai mare bancă a ţării, a obţinuto majorare a capitalului. Săptămâna trecută,Cipru a devenit a cincea economie din zonaeuro care a cerut oficial ajutor financiar de lafondurile europene (Fondul European de Sta-bilitate Financiară, şi succesorul său, Mecanis-mul European de Stabilitate), urmând astfelGreciei, Irlandei, Portugaliei şi Spaniei.

În mai, Slovenia a revizuit bugetul pe 2012şi a adoptat măsuri de austeritate pentru a sta-biliza finanţele publice şi pentru a reduce defi-citul. Astfel, guvernul vrea să reducă deficitulla 3,5-4% din PIB în 2012, de la 6,4% din PIBîn 2011 şi să ajungă la 3% din PIB în 2013,plafonul stabilit de UE.

Banca Centrală a Sloveniei a solicitat înmod repetat recapitalizarea sistemului bancarşi avertizează că Slovenia ar putea fi nevoită săceară ajutorul UE dacă liderii europeni nu re-zolvă repede criza datoriilor.

Bancherii britanici sunt, în general, în favoarea rămânerii în UE. Ei se tem că accesul lor pe pieţele de

capital profitabile europene ar putea fi împiedicat dacă ţara părăseşte blocul

Nivelul investiţiilor străine în Marea Britanie ar putea creşte dacă ţara ar pleca din UE, deoarecear părea un paradis sigur

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

vedete

Azi răspundem la câ-teva întrebări impor-tante: comunicareaprin internet şi tele-

fon este suficientă? Putem de-veni dependenţi de virtual şipierdem ceva dacă, în loc săne întâlnim, „vorbim” din spa-tele unui computer?

Pornim calculatorul şi in-trăm într-o lume fascinantă,unde suntem înconjuraţi deoameni care ne împărtăşescrealizările, ne trimit „like-uri”,poze sau filme şi cu care co-municăm oriunde ar fi. Puteminiţia o relaţie de cuplu şi gă-sim rapid orice informaţie. Nucontează cum ne îmbrăcăm,pentru că nu e nevoie să ie-şim, spunem ce gândim fărăemoţii, ştergem fraze nepotri-

vite şi îi putem ignora pe an-tipatici. Sunt demodat dacăafirm că în spatele acestor mi-nunăţii se pot ascunde perfidpericole psihologice?

Începem din curiozitate,devine o rutină, iar pentru uniio dependenţă. Numărul deore în spaţiul virtual creşte,

devenim neproductivi şi de-zinteresaţi de alte activităţi. Eun scenariu valabil pentrumulţi copii şi adolescenţi, darcare dă multe bătăi de cappărinţilor.

E tentant să credem călimbajul verbal este cel decisivdar, în realitate, lucrurile staudiferit. Asta nu înseamnă căvorbele nu contează. Ne întâl-nim pe stradă cu amici caredeclară: „Mi-a fost dor de

tine”, uitându-se în altă partesau rămânând la doi metridistanţă. Instinctiv, nu-i cre-dem, pentru că cele trei tipuride limbaje nu se acordează fi-resc, iar noi avem senzori per-formanţi pentru asta. Limba-jele paraverbal şi nonverbaldevin automatisme şi ne tră-dează, pentru că este imposi-bil să controlăm simultantoate formele de exprimare.Comunicarea virtuală nu vaputea niciodată să atingăaceste adâncimi ale apropieriiumane. E important să ştimsă dăruim şi să primim afec-ţiune, să acceptăm că nu ară-tăm întotdeauna ca în celemai reuşite poze postate, săconştientizăm că, dacă nuştim să ne apărăm ideile, săsoluţionăm conflictele cu oa-meni pe care nu putem să-iignorăm, putem pierde cevaextrem de preţios: o viaţăreală. Şi atunci, virtualul de-vine o iluzie searbădă a exis-tenţei. Putem deveni anxioşisocial, mereu temători să fimpercepuţi ca inferiori celorlalţişi nu ştim să ne apărăm, ui-

tând că, nu putem fi compa-rabili penru că, pur şi simplu,suntem unici şi infinit de com-plecşi. În emisiunea „DrLook”, invitaţii mei au avutcurajul de a vorbi deschis des-pre dificultăţile de comunicareşi despre felul cum le-au de-păşit, cu ajutorul psihoterapieiindividuale şi de grup.

Sunt câteva momente ma-gice pe care le putem trăi,atunci când suntem apăsaţi şine mărturisim temerile. Nesimţim înţeleşi, deşi nu ni seoferă soluţia rezolvării proble-melor. Chiar dacă suntem sin-guri, răspundem pentru pro-priile decizii. În astfel demomente, suntem profundconectaţi cu ceilalţi. O îmbră-ţişare sau o strângere de mânăfac cât o mie de cuvinte şi nuau echivalent virtual.

P.S. Aştept cu interes suge-stii la adresa: doctor.look@transilvanialook.ro. şi vă invitsă urmăriţi emisiunile pewww.transilvaniatube.ro

Rubrică realizată de Cristian Erdei - „Dr. Look”

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

Ne poate afecta psihicinternetul?

12

Începem din curiozitate, devine o rutină, iar pentru unii, o dependenţă. Numărul de ore în spaţiul virtual creşte, devenim neproductivi şi dezinteresaţi de alte activităţi. E un scenariu valabil pentru mulţi copii şi adolescenţi, dar care dă multe bătăi de cap părinţilor

recomandări 13

vREmEA

33ºC17ºC

CLuJ-NAPoCAmiERCuRi joi vinERi

32ºC17ºC

Soare Soare 32ºC18ºC

Soare

CARTE

Descoperă viitorul campion la tenis de masă la PRIMA ŞTIRE

17.30 Tonik show

8.00 Fotbal Look (Partea I)8.30 Meci amical CFR Cluj -

Lokomotiv Plovdiv10.15 Fotbal Look (Partea II)11.00 Destinaţii de vis – 

Beijing (doc.)12.00 Poliţist de cartier (s) 13.00 Azi bogat, mâine 

sărac (s) 14.00 Mai mult, mai bun,

mai sănătos (reportaj)14.30 Ce vor plantele (r)15.30 O viaţă mai frumoasă (s)16.30 Poliţist de cartier (s) 17.30 Tonik show18.30 Fotbal Look (Partea I)19.00 Meci amical Steaua

Bucureşti - Red BULLSalzburg

20.45 Fotbal Look (Partea II) 21.30 Secretele antichităţii22.00 Destinaţii de vis – 

Mallorca (doc.)23.00 Alfabetul succesului

(doc.) 23.30 Excentric şi periculos

(doc.)0.00 Fotbal Look (Partea I)

LOOK

20.00 La raport

8.00 Prima ştire 10.00 Ştiri cu Ada Prundar11.00 Transilvania CITY 12.00 Ştiri cu Ada Prundar12.10 Transeuropa (r)13.00 Domnule Primar

cu Marius Benţa14.00 Ştiri cu Ada Prundar15.00 Ştiri cu Cătălin

Vlăsceanu15.10 Poveştile 

Transilvaniei (r) 16.00 Ştiri cu Cătălin

Vlăsceanu17.00 De la 5 la 6 

cu Elena Nicolae18.00 Ştirile TRANSILVANIA

L!VE cu Dana Berinde18.45 Ştirile din sport

cu Patrice Podină19.00 Punctul pe Z! 

cu Dana Berinde20.00 La raport 

cu Raul Chiş22.00 Ştirile nopţii22.15 Presa de LA a la Z 

cu Sabin Gherman23.00 Ştirile nopţii23.15 Unu şi Unu 

L!VE

Campioni la sporturisau în cinematogra-fie, clujenii suntpeste tot. Despre cei

care merită toată atenţia şiaplauzele noastre vorbim dedimineaţă la matinalul Tran-silvania L!VE, alături de AndiDaiszler şi invitaţii săi.

Are doar 11 ani, este clu-jean şi din palmaresul său nulipsesc un titlu de campion na-ţional la categoria juniori II (culimită de vârstă de până la 15ani), dar şi o medalie de aurobţinută în echipă cu un altsportiv din Câmpulung, chiarweekendul trecut, în Bulgaria,la Balcaniadă. Rareş Şipoş, tâ-năra speranţă a României laCampionatele Europene dinAustria, competiţie care în-cepe săptămâna viitoare, vineîn această dimineaţă laPRIMA ŞTIRE de la ora08.30, alături de tatăl său, careîi este tototdată şi antrenor,Septimiu Şipoş.

Şi, tot de dimineaţă, laPRIMA ŞTIRE, de la ora 9.00,ajung Raluca David şi CristianHordilă şi al lor scurtmetraj„Gobbel", care săptămâna tre-cută a mai încasat un premiu

la un festival internaţional descurtmetraj şi documentar. Evorba despre cea de-a 15-aediţie a Festivalului Internaţio-nal de la Ismaila, din Egipt,organizat chiar de MinisterulCulturii al ţării africane. Scurt -metrajul clujenilor a impresio-nat juriul, însă mai multe des-pre el ne spun Raluca David,regizor, şi Cristian Hordilă,producător.

Iar de la ora 9.30 vorbimdespre o tabără specială decreaţie deschisă în aceste zilela sediul Agenţiei de Dezvol-tare Regională Nord-Vest delângă Cluj-Napoca. AdrianPopa de la ADR Nord Vestvine la PRIMA ŞTIRE pentrua prezenta tabăra deschisădescoperirii vocaţionale în rân-dul tinerilor de clasele IX-XIdin judeţele Cluj, Maramureşşi Bistriţa, în contextul AnuluiEuropean al Îmbătrânirii Ac-tive şi al Solidarităţii între Ge-neraţii.

Istoria universală a infa-miei reprezintă debutul luiJorge Luis Borges. Ames-tecul de realitate şi fic-

ţiune din acest volum va devenio caracteristică importantă aprozei sale de mai târziu.

„Istoria universală a infa-miei” este construită ca o co-lecţie de poveşti medievale, încare visele şi magia sunt reali-tăţi amestecate printre mistereşi prevestiri cu aer tainic. Per-

sonajele unor astfel de iluziinu-s Feţi-Frumoşi cu stea înfrunte, ci „eroi sătui de fumulde tutun şi alcool, eroi cu pă-lării de paie cu panglici colo-rate, eroi afectaţi de boli ruşi-noase”, pe care doar onoarea,loialitatea faţă de cauze de-mult pierdute îi mai animă.„Daca îl citeşti pe Borges frec-vent şi cu atenţie, devii borge-sian; a-l citi înseamnă a activao conştiinţă a literaturii în careel a pătruns mai departe decâttoţi ceilalţi”, spune scriitorulHarold Bloom. Jorge Luis Bor-ges (1899-1986) s-a născut la

Buenos Aires, într-o familie în-stărită. La scurtă vreme dupănaşterea sa, călătoreşte alăturide familie în Europa. Primeşteîncă de mic o educaţie multi-lingvă. După întoarcerea înBuenos Aires, la 22 de ani, pu-blică primul său volum depoezii, Fervor de Buenos Aires.Continuă să publice apoi, ală-turi de poezii, şi eseuri. În anii’30 începe sa scrie prozăscurtă. Publică primul său vo-

lum important, „Istoria univer-sală a infamiei”, la vârsta de36 de ani. Tot în această pe-rioadă, publică două dintrecele mai cunoscute colecţii depovestiri ale sale, „Ficţiuni” şi„Aleph”; în anii ’50 devine di-rector al Bibliotecii Naţionale.Odată cu înaintarea în vârstă,vederea îi slăbeşte şi reîncepesă scrie proză scurtă şi poezie.Ultima sa carte, „Atlas”, o scriealaturi de María Kodama, ceacu care se va căsatori cu oluna înainte de moarte. La vâr-sta de 87 de ani, în iunie 1986,încetează din viaţă.

„Istoria universală a infamiei” de Jorge Luis Borges

Rămâneţi alături de AndiDaizler, pe Transilvania

L!VE, la PRIMA ŞTIRE!

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

„Gobbel”, scurtmetrajul de debut al regizoarei Raluca David, absolventă a Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi produs de Cristian Hordilă, a fost distins cu

Premiul pentru Cel mai Bun Film al Competiţiei în cadrul concursului de film de scurtmetraj OpenSociety Shorts organizat de Fundatia Soroş Romania

Cartea „Istoria universală a infamiei” în traducereaIrinei Dogaru şi a Cristinei Hăulică

a apărut la Editura Polirom şi poate fi achiziţionată din librării la preţul de 17 lei

14 REPORTERfotbal

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

inVestire

Pentru portarul cam-pioanei, primul titlucâştigat cu trupa dinGruia, în 2008, este

cel mai important moment alcarierei. Eduard Stăncioiu adezvăluit în exclusivitate pen-tru Transilvania LOOK cum atrăit la maximă intensitateacele momente.

Aflat cu echipa în canto-namentul din Austria, porta-rul campioanei îşi aduce cuplăcere aminte despre partidacare l-a ajutat să câştige pri-mul trofeu din viaţa de fotba-list. „Am deja şase ani petre-cuţi la CFR, probabil cea maifrumoasă perioadă din carieramea de fotbalist . Mi-a fostgreu la început, dar am întâl-nit oameni minunaţi şi amreuşit să mă acomodez şi săcâştigăm împreună multe tro-

fee. După părerea mea, me-ciul din deplasare cu Univer-sitatea Cluj, unde ne-am im-pus cu 1-0, iar apoi, imediat,finala Cupei României, pecare am câştigat-o şi pe aceeacu 2-1, au fost primele trofeedin cariera mea. Iar acesteanu se vor şterge niciodată şivor rămâne întipărite în me-

morie toată viaţa. Sincer nucredeam că vom cuceri titlul.Vedeam înainte de meci cătoată echipa era timorată, măuitam la jucători cu expe-rienţă cum era Trică şi căruianu-i ieşeau preluările, terenulnu era nici el bun, era căldurămare, erau condiţii mai grele.Îmi ziceam atunci: «Nu avemcum să batem. Ar fi prea fru-mos.» Dar uite că s-a întâm-plat”, şi-a amintit goalkeeper-ul „vişiniilor”.

Stăncioiu recunoaşte că, lafel ca şi coechipierii lui, a avutmari emoţii la începutul parti-dei, dar pe parcurs au reuşitsă se mobilizeze şi totul a de-curs bine. „Am început greu,am intrat greu în meci. Au avutei câteva ocazii la început, la0-0. Am zis: „Nu. Nu e ce tre-buie”, a rememorat fostul in-ternaţional.

A avut o iluzie optică lapenalty-ul lui Cadu. CFR Cluja obţinut, până la urmă, vic-toria printr-un penalty, în mi-nutul 63, care a fost transfor-mat de căpitanul RicardoCadu. Eduard Stăncioiu a dez-văluit că prima lui senzaţie afost că portarul a reuşit săapere. „Mă uitam exact pe di-recţia mingii şi când a trasCadu am văzut că portarul aplecat pe direcţia mingii. Nuştiam cum să reacţionez.Când am văzut plasa că semişcă am zis: „Aa...asta e. Nuau voie să ne mai dea golacum”, susţine fostul portar alSportului Studenţesc.

Fiesta în duba jandarmilor.Imediat după terminarea par-tidei, feroviarii s-au descătuşatşi au sărbătorit câştigarea pri-mului titlu din istorie. „Ţinminte cum ne-am urcat înduba Jandarmeriei, iar apoi ampetrecut până la finala Cupei.Au fost de departe cele maifrumoase momente din carieramea”, sunt vorbele fotbalistuluicotat la 600.000 de euro desite-ul transfermarkt.de.

Stăncioiu evoluează în tri-coul CFR-ului din anul 2006.În prezent, el luptă pentru unpost de titular cu portarii Mi-hai Mincă şi Mario Felgueiras.

În altă ordine de idei, CFRCluj a câştigat aseară partidaamicală disputată în compa-nia formaţiei Lokomotiv Plov-div, scor 4-1. Pentru campioniau marcat Kapetanos (’29, ’39,’41, toate din penalty) şi Maftei(’70). Golul de onoare al bul-garilor a fost înscris de Spasov(’79).

Doru CRĂCIUNCiprian CRĂCIUN

Ana Maria Prodan devine şefă în acte la UniversitateaCluj. Fostul agent FIFA va avea mână liberă la clubulstudenţesc. După ce va deveni preşedinte executiv,Ana Maria Prodan se mai gândeşte dacă va lucra

singură sau îşi va aduce un partener la club. „Eu zic că într-untimp destul de scurt o să ajung să văd dacă pot să mă bag săfac un asemenea pas uluitor de mare, să cumpăr o echipă defotbal sau să devin acţionar majoritar. Dacă nu, voi încerca săaduc pe cineva lângă mine”, susţine noua şefă a „studenţilor”.

Ana Maria Prodan afirmă că vrea să aducă echipa la maximde performanţă. Prodan îi îndeamnă pe suporteri să fie alăturide ea. „Nu mă interesează cine e în spate. Mă interesează săîmi fac o echipă competitivă şi să pot să joc la nivel înalt pentrucă, dacă deţin pachetul majoritar şi nu sunt în stare să stau înpicioare pe teren, de ce îl mai deţin? Toată lumea ar trebui săîşi facă cruce ca echipa să reziste. Nu mai spuneţi „haide „U”!”,spuneţi „rezistă „U”!”, a încheiat Ana Maria Prodan.

Alexandra BĂIEŞ

euro 2012Low, ales selecţionerulturneului din Ucraina şi PoloniaSite-ul oficial al UEFA a dat ieri publicităţiiechipa şi selecţionerul Campionatului Europeanaleşi de către suporteri. Componenţa primului„11” este următoarea: Iker Casillas (Spania) -Mathieu Debuchy (Franţa), Pepe (Portugalia),Sergio Ramos (Spania), Philipp Lahm (Germa-nia) - Alan Dzagoev (Rusia), Steven Gerrard(Anglia), Andrea Pirlo (Italia), David Silva (Spa-nia) - Cristiano Ronaldo (Portugalia), Mario Go-mez (Germania). Potrivit UEFA, selecţionerulturneului final în viziunea fanilor a fost desem-nat germanul Joachim Low. Reprezentativa Spa-niei a câştigat Campionatul European pentru adoua oară consecutiv, după ce a învins, dumi-nică, selecţionata Italiei, scor 4-0, în finala com-petiţiei de pe stadionul Olimpic din Kiev.

reVenire

Chivu: „Mi-e dor de Naţională”Cristian Chivu a revenit la sentimente mai buneprivind echipa naţională a României. Fundaşullui Inter este decis să îmbrace din nou tricoulprimei reprezentative. „Recunosc că mi-e dorde echipa națională, de orgoliul și mândria dea auzi imnul. Este un sentiment peste orice

Champions League! Nu s-au estompat frustră-rile, dar trăieşte în mine şi dorinţa de a retrăiexperiențele unice în tricoul României. Asteasunt ca un drog!“, a mărturisit Chivupentrugsp.ro. Fotbalistul a dezvăluit că urmează sădiscute în acest sens cu selecţionerul Victor Pi-ţurcă. „Înainte de a pleca spre Italia (joi dimi-neaţa, n.red) o să am o întrevedere cu Piţurcă!M-a sunat şi a rămas că ne întâlnim. Aş vrea săaflu ce-mi cere, să-i spun şi eu ofurile mele.Poate reuşeşte să-mi spele creierii. Adevărul estecă fizic, mental şi medical aş putea face faţă şila club, şi la lot!“, a spus ferm Cristi Chivu, carea bifat 75 de selecţii, reuşind şi trei goluri.

euro 2012

Debut cu stângul pentru tricolorele U19Selecţionata de junioare sub 19 ani a Românieia debutat cu un eşec dramatic la turneul finalEURO 2012 din Antalya. Tricolorele pregătitede Mirel Albon şi Maria Delicoiu au pierdutluni seara partida cu Danemarca, scor 0-1,printr-un gol primit în ultimele secunde ale me-ciului. „Killerul” româncelor a fost ChristinaBovbjerg, care a punctat decisiv în minutul 90+2şi a adus astfel victoria nordicelor. România aevoluat în următoarea formulă: Andrea Părăluţă- Anamaria Gorea, Andreea Corduneanu, ElenaVasile, Adina Giurgiu - Andreea Herczeg ('55Nicole Marton) - Mara Bâtea, Ştefania Vătafu(cpt.), Andreea Voicu, Francesca Dicu ('70 Gor-geta Sandu) - Alexandra Lunca. „A fost un mecibun, iar fetele au jucat foarte bine. Nu a fostplăcut să luăm gol în ultimele secunde, dar ăstae fotbalul. Sper să învăţăm din greşeli şi ne vomstrădui să obţinem mai mult în meciul următor”,a declarat Albon pentru uefa.com.

internaţional

Stăncioiu: „Primul titlu cu CFR a fost un moment unic!”

Ana Maria Prodan, cu acte în regulă la „U”

«Meciul cu Universitatea, când am cucerit primul titlu, dar şi câştigarea Cupei sunt momentele pe care nu le voi uita niciodată», Eduard Stăncioiu

cfr cluj

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

rf

oto

ar

hiv

a p

er

so

na

lă

15VOLEI Rugby FOtbaL baschEt handbaL

JoCuriLE oLiMpiCETecău va purta drapelulRomâniei la festivitatea de deschidereComitetul Executiv al COSR a stabilit, ieri, cajucătorul de tenis Horia Tecău să poarte dra-pelul României la festivitatea de deschidere aJocurilor Olimpice de la Londra. Sportivul careva purta drapelul României la festivitatea deînchidere a JO va fi desemnat la Londra înfuncţie de performanţele sportive obţinute. Jo-curile Olimpice de la Londra se vor desfăşuraîntre 27 iulie şi 12 august.

HANDBAL fEMiNiN

Adversari de top pentru„U” în Champions LeagueVicecampioana României va avea o misiunedificilă în preliminariile Champions League.„U” Jolidon face parte din grupa a treia, alăturide turcoaicele de la Muratpasa, rusoaicele dela Rostov Don şi sârboaicele de la Zajecar. Me-ciurile se vor disputa în cadrul unui turneucare va avea loc la Cluj, în perioada 22-23septembrie. În primul joc, pe 22 septembrie,jucătoarele pregătite de Gheorghe Covaciu vorîntâlni echipa turcă Muratpasa, iar în partidadecisivă vor înfrunta învingătoarea dintre Ros-tov Don şi Zajecar. „E o grupă grea, dar se pu-tea şi mai rău. Sperăm că vom reuşi să ne ca-lificăm mai departe. Am fi preferat să cădemcu campioana Elveţiei, LC Bruhl, dar vom jucadin nou cu o echipă din Rusia. Nu pot spunece şanse avem, dar faptul că vom organiza tur-neul la Cluj va reprezenta un avantaj pentrunoi”, a declarat Cosmin Sălăjan, directorulsportiv al „studentelor”.

BAsCHEt MAsCuLiN

Sezonul 2012/2013 va debuta în 6 octombrieÎn prima etapă a sezonului 2012-2013 vor avealoc următoarele meciuri: BC Timişoara-SCM UCraiova, CSŞ Giurgiu-Gaz Metan Mediaş, BC Fa-rul Constanţa-CSU Ploieşti, BC Mureş-BC Timi-şoara, CSM Bucureşti-BC Miercurea-Ciuc, Ener-gia Rovinari - CSU Atlassib Sibiu, „U” Mobitelco- Dinamo Bucureşti şi CSM Oradea-BCM U Pi-teşti. Turul se va derula în perioada 6 octombrie-22 decembrie, returul între 9 ianuarie-2 aprilie2013, iar play-off-ul între 13 aprilie şi 7 iunie. Fi-nala campionatului se va juca tot în sistemul „celmai bun din şapte meciuri”. De asemenea, AllStar Game va avea loc în 18 martie, iar SupercupaRomâniei se va disputa în premieră, în 21 sep-tembrie, între campioana CSU Ploieşti şi câştigă-toarea Cupei României, BCM U Piteşti.

sporturi

UMobitelco şi-a găsitantrenor. După ple-carea lui MarcelŢenter la Gaz Me-

tan Mediaş, fosta campioanăa României a ajuns la un acordcu Niksa Bavcevic. Tehnicianulîn vârstă de 56 de ani are unCV impresionant. Croatul amai antrenat în ţări precumCroaţia, Austria, Polonia, Bel-gia, Rusia şi Italia. Actualmenteel se ocupă şi de naţionalaU20 a Croaţiei. Antrenorul s-aarătat extrem de încântat devenirea la Cluj, oraş de care s-aîndrăgostit deja. „Sunt foartebucuros să vin la un club cutradiţie, cu o istorie atât de bo-gată. Acum două sezoane,când am antrenat Steaua Bu-cureşti, am văzut ce este Clujul:un oraş al baschetului, cu fanideosebiţi şi o atmosferă su-perbă. Toată lumea mi-a spuscă în spatele clubului şi al ju-cătorilor stă întregul oraş. Deasemenea, ştiu că Clujul esteconsiderat cel mai de succesclub din România, cu o mul-

ţime de jucători tineri, promi-ţători, iar echipele de U16, U17şi U18 au avut un sezon exce-lent. Acest lucru înseamnă căclubul este înclinat spre tineriijucători şi îi promovează. Bi-neînţeles, Mihai Silvăşan, PaulChetreanu şi Cătălin Baciusunt, de asemenea, printre ei”,a declarat noul antrenor al uni-versitarilor.

Croatul este conştient deconstrângerile date de buget.„Aşadar, când domnul Cris-tescu m-a contactat şi mi-a ex-plicat concepţia şi viziuneadânsului despre dezvoltareaclubului, am fost de acord cuel, pentru că şi eu cred că pu-tem să formăm o echipă bună,competitivă, cu mulţi jucătoritineri şi dornici de muncă şiprogres. Nu vom avea cel maimare buget din România, însătrebuie să avem inimile celemai mari, să ne ridicăm la ni-velul fanilor noştri!”, a maispus Bavcevic.

Preşedintele executiv, Mir-cea Cristescu, consideră ono-

rant faptul că Bavcevici a ac-ceptat un contract la grupareaclujeană, având în vedere rea-lizările din cariera sa. „Este oonoare pentru noi să îl avemca antrenor pe Niksa Bavce-

vici, un antrenor cu un CV im-presionant şi care, la momen-tul actual, pe lângă faptul că aavut un an foarte bun cuechipa din Split, în această pe-rioadă de vacanţă pregăteştelotul de U20 al Croaţiei. Nebucură şi ne onorează! Bineîn-ţeles, dorim să avem succesîmpreună, atât dezvoltând ju-cătorii tineri pe care îi avem şifăcându-i mai maturi, cât şi caechipa de baschet a Clujului,să tindem cât de sus putem.Cred că „U” Mobitelco o săaibă o faţă mai tânără şi, înscurt timp, va deveni o echipăcel puţin la fel de bună ca

echipa de până acum”, a pre-cizat Cristescu.

Cine este Bavcevici. Născutîn 1956, Niksa Bavcevici a an-trenat de-a lungul carierei înCroaţia (KK Split, Trogir, Jolly

Jadranska Banka Sibenik),Austria (Oberwart), Polonia(Czarni Slupsk), Belgia (Ver-viers Pepinster, Dexia Mons-Hainaut), Rusia (Avtodor Sa-ratov), Italia (Roseto) şiRomânia (Steaua Bucureşti),actualmente ocupându-se şide naţionala U20 a Croaţiei.Pe plan european, Bavcevic i-acondus până în sferturile FIBAEuroCup pe belgienii de laDexia Mons-Hainaut, în 2006,an în care a şi câştigat CupaBelgiei.

Hafia VECIUNCAŞtefan LICĂ

Bavcevic avertizează: „Trebuie să ne ridicăm la nivelul fanilor!”

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

«Putem să formăm o echipă bună, competitivă, cu mulţi jucători tineri şi dornici de muncă şi progres»,

Niksa Bavcevic

Magazin

Aproximativ cincimilioane de copiidin toată lumeas-au născut înurma tehnicilorde fertilizare in vi-tro, de la naştereaîn 1978 a luiLouise Brown(foto), primul co-pil conceput prinfecundare artifi-cială, conform es-timărilor.

Această teh-nică de procreaţieasistată medical,care este utilizatăcu succes din1978, reprezintă0,3% din naşteriîn fiecare an.

Potrivit Societăţii Europene de ReproducereUmană şi Embriologie (ESHRE), aproape350.000 de copii, în fiecare an, sunt născuţi înurma fertilizării in vitro, respectiv 0,3% din cele130 de milioane de bebeluşi născuţi în întreagalume.

Cifra de cinci milioane se bazează pe înre-gistrările de fertilizare in vitro (FIV) făcute întoată lumea până în 2008 şi pe estimările dinultimii trei ani şi jumătate, pentru care însă nuexistă statistici încă disponibile.

În 25 iulie 1978, în Anglia, s-a născutLouise Joy Brown, cunoscută în toată lumeaca primul copil conceput în eprubetă.

În România, primul bebeluş conceput printehnica fertilizării in vitro s-a născut în 24 apri-lie 2012, la Clinica de Reproducere Umanăde la Sângeorgiu de Mureş.

În anul 2011, Ministerul român al Sănătăţiia lansat, în premieră, Programul de fertilizarein vitro şi transfer embrionar.

Ouniversitate privatăde economie şimanagement dinGermania şi-a dat

în judecată unul dintre stu-denţi pentru pierderi de taxe,după ce tânărul şi-a obţinutdiplomele de licenţă şi masterîn circa un sfert din timpulnormal.

Tânărul, Marcel Pohl, a fi-nalizat 60 de examene în 20

de luni şi a părăsit oficial uni-versitatea în august 2011. Unastfel de curs necesită în modobişnuit 11 semestre, însă stu-dentul nu a avut nevoie decâtde trei.

Acum, Universitatea deeconomie şi management dinoraşul Essen vrea ca tânărulde 22 de ani să-şi plăteascătaxele până la sfârşitul lui2011, adică un plus de 3.000

de euro. „Când am primit che-marea la proces, am crezut cănu e adevărat”, a declaratMarcel Pohl, care acum lu-crează pentru o bancă dinFrankfurt. „Se presupune căperformanţa este ceva de va-loare”, a mai spus tânărul.

Pohl şi-a finalizat atât derepede studiile împărţindu-şitoate lecturile simultane cudoi prieteni şi făcând apoi

schimb de notiţe. În acelaşiinterval, el a efectuat şi o pe-rioadă de pregătire într-obancă.

Universitatea susţine că ta-xele sale reprezintă preţul totalpentru studii, indiferent de câtmult durează acestea. Totuşi,în aceste condiţii, este neclarde ce universitatea cere doaro parte a taxelor pentru toatecele 11 semestre.

Acuzat că a învăţat prea repede

O treime din teritoriul Rusiei se transformăîntr-un pustiu nepopulat, pământurile din zonaBaikalului (Siberia) putând să rămână, pestecâteva decenii, fără ultimii locuitori. Premierulrus Dimitri Medvedev, însoţit de nouă miniştriai cabinetului său, a efectuat o vizită la Vladi-vostok, în Extremul Orient rus, unde înalţii dem-nitari au încercat să găsească răspuns la între-barea ce se va întâmpla cu aceste teritorii, carear putea rămâne în curând fără oameni. Med-vedev a constatat că statul nu s-a ocupat, prac-tic, de dezvoltarea părţii de est, teritoriu careocupă o treime din Rusia. Pe de altă parte, re-giunea nici nu deţine suficiente resurse pentrudezvoltare. Guvernul a alocat districtului federalestic, în ultimii cinci ani, suma de 300 de mi-liarde de ruble (7,1 miliarde de euro). Având învedere că suprafaţa districtului este de 6,2 mi-lioane de kilometri pătraţi, rezultă că investiţiilepublice au fost de mai puţin de 50 de ruble(1,1 euro) la un kilometru pătrat. Deficitul deforţă de muncă constituie un obstacol în caleadezvoltării economice a regiunii.

Rusia riscă să rămânăcomplet nepopulată pe o treime din suprafaţa ei

La 12 ani de la lansarea proiectului,Shard va fi inaugurat joi, la Londra,fiind cel mai înalt zgârie-nori din Eu-ropa.Noul simbol al oraşului, cum leplace să creadă promotorilor, estegata la timp, chiar înaintea JocurilorOlimpice care vor începe la sfârşitullunii iulie la Londra şi la care se aş-teaptă în jur de 2 milioane de turişti. Cu silueta lui înaltă de 310 m înăl-ţime, cele 95 de etaje şi observatorulcare oferă o vedere panoramică la360 de grade, turnul va fi una dinatracţiile turistice ale Londrei. Conceput de arhitectul italian RenzoPiano, autor şi al controversatuluiCentru Pompidou din Paris, Shardeste un mic oraş vertical, care poateadăposti 12.000 de persoane. Cuprinde un hotel şi restaurante delux, precum şi 600.000 mp. de bi-rouri şi magazine. Cele câteva apar-

tamente cu o vedere unică, situatela etajele 53-65, cele mai înalte depe piaţa imobiliară britanică, se vândcu 30-50 de milioane de lire sterline(43 - 62 milioane de euro).Statul Qatar, proprietar al nume-roase edificii de prestigiu din Londra,printre care celebrul magazin Har-rods, este acţionarul majoritar (95%)al investiţiei de 450 de milioane delire sterline. Premierul Hamad bin Jassim al-Thani va fi prezent la inaugurare,alături de prinţul Andrew. Construcţia Shard a declanşat, însă,nemulţumirea apărătorilor patrimo-niului, îndeosebi a asociaţiei EnglishHeritage, care reproşează că împie-dică panorama asupra catedralei St.Paul şi a Parlamentului. Şi UNESCO a considerat că turnuladuce prejudicii integrităţii vizuale aTurnului Londrei.

Cel mai mare zgârie-nori din Europa - Shard, înalt de 310 metri - va fi inaugurat, joi, la Londra

Utilizatorii reţelei de socializare Twitter au pos-tat peste 15.000 de mesaje pe secundă atuncicând Spania a înscris cel de-al patrulea gol,duminică, la finala Campionatului Mondial deFotbal, stabilind un nou record legat de un eve-niment sportiv. Twitter spune că au fost înre-gistrate un total de 16,5 milioane de postări întoată lumea în timpul meciului de duminicăde la Kiev, în care Spania a învins-o pe Italiacu 4-0. Potrivit reţelei, traficul global maxim afost de 15.358 de postări pe secundă, un recordpentru un eveniment sportiv. Comentatorii, faniişi sportivii din toată lumea şi-au sprijinit echi-pele prin cântec, picturi pe faţă şi tweet-uri de-alungul întregului campionat. Recordul anteriorstabilit de Twitter, de 12.233 de postări pe se-cundă, a fost înregistrat în timpul ultimelor treiminute ale Super Bowl-ului, în luna februarie.Printre cei care au postat duminică pe Twittera fost şi Pele, fostul star brazilian din lumeafotbalului. Acesta a felicitat Spania şi a spus căabia aşteaptă Cupa Mondială din 2014, dinBrazilia.

Twitter stabileşte un nou record de postări pe secundă

Cinci milioane de copii din toată lumeas-au născut in vitro

Miercuri, 4 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

fo

tog

rafia

zilei

pet show

Suntem siguri că iubiţi,ca şi noi, animalele, că unele vă sunt prie tene, vă amuzăsau vă enervează, darvă umplu viaţa. Puteţisă ne trimiteţi peadresa redacţiei fotografiile preferate,care surprind momente inedite dinvieţile lor de anonimi. Noi le facem vedete! Adresa noastră estestr. Republicii nr. 107,Cluj-Napoca, sau neputeţi contacta pe mail – redactia@tran-silvaniareporter.ro.

Cască ochii și desfundă-ți urechile: tot înainte, prima la dreapta, a doua lastânga, mergi vreo 200 de metri și, tot pe dreapta, e o reclamă luminoasă

pe care scrie „Mâncare pentru câini”. Hai, viteză, că mi-e foame!