no21 tr reporter

16
Cum e politicianul, aşa e şi sloganul Cluj-Napoca Vineri, 25 mai 2012 Nr. 21 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu REPORTER T R A N S I L V A N I A opinii pagina 6 ion mureşan Jules Verne în campania electorală Liviu Petru Zăpârţan Reprezentarea ţării la Consiliul European cifra zilei 1 Ion Caramitru: „Clujul este al doilea oraş de suflet” cultură pagina 7 milion de turişti se estimează că vor fi prezenţi la Campionatul European de fotbal organizat de polonia şi Ucraina. Ei vor cheltui cel puţin 800 de milioane de euro, în timp ce investiţiile asociate evenimentului depăşesc 30 de miliarde de euro. D in patru în patru ani, la alegeri, can- didaţii împrumută trăsături asemănă- toare unor produse expuse în galantare. prin etichetă, amba- laj, culori atractive, ei încearcă să se vândă prin ceea ce sunt sau, de cele mai multe ori, prin ceea ce vor să pară. pe lângă programele electorale cu care se prezintă în faţa ale- gătorilor, sloganurile sunt o componentă importantă a am- balajului candidaţilor, compo- nentă care, de multe ori, reu- şeşte să-i definească din multe puncte de vedere. Specialiştii spun că, spre de- osebire de sloganurile altor candidaţi, mai ales ale america- nilor, cele ale candidaţilor pen- tru funcţia de primar la Cluj- napoca şi la preşedinţia Consi- liului Judeţean sunt în general terne. nu mobilizează şi nu transmit aproape nimic. De fapt, poate că sunt exact aşa cum sunt şi candidaţii. Ciobul lor de oglindă. pAginiLE 8-9 „Un slogan ar trebui să sintetizeze o stare a societăţii, să pună accentul pe o ca- litate a candidatului, să ascundă un defect, dacă este cazul. La noi, aşa cum e politicia- nul, e şi sloganul. Se vede în toate aceste sloganuri că electoratul nu contează, sunt etichete pe care politicianul şi le pune. nu deschide un dialog cu ceilalţi. Ei arată aro- ganţă şi autosuficienţă. Aproape niciun slo- gan nu pune accent pe <<noi>>, toate vorbesc despre «eu». Eul fiecărui candidat este per- sonajul principal” Vasile Dâncu, sociolog Harta de risc în cluj Feriţi-vă de căpuşele de pădure! Doar ele pot da boala Lyme Un grup de cercetători de la USAMV Cluj a studiat 14 mii de căpuşe din toată ţara şi a des- coperit că specia proprie zonelor de pădure este cea mai periculoasă şi se întâlneşte mai mult în Transilvania. În mai multe ţări euro- pene, căpuşele au devenit o problemă de sănă- tate publică, cu măsuri de prevenţie şi de inter- venţie mult mai eficiente. În România, deşi că- puşele specifice zonei pot transmite boala Lyme, la nivel naţional nu există o campanie amplă de informare a populaţiei sau hărţi de evitare a zonelor cu risc ridicat. pAginA 3

Upload: vasile-dancu

Post on 21-May-2015

469 views

Category:

News & Politics


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: No21 tr reporter

Cum e politicianul,aşa e şi sloganul

Cluj-Napoca Vineri, 25 mai 2012 Nr. 21 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu

REPORTER

T R A N S I L V A N I A

opinii pagina 6

ion mureşan

Jules Verne în campaniaelectoralăLiviu Petru Zăpârţan

Reprezentareaţării la ConsiliulEuropean

cifra zilei 1

Ion Caramitru: „Clujul esteal doilea oraş de suflet”

cultură pagina 7

milion de turişti se estimează că vor fi prezenţila Campionatul European de fotbal organizatde polonia şi Ucraina. Ei vor cheltui cel puţin800 de milioane de euro, în timp ce investiţiileasociate evenimentului depăşesc 30 de miliardede euro.

Din patru în patruani, la alegeri, can-didaţii împrumutătrăsături asemănă-

toare unor produse expuse îngalantare. prin etichetă, amba-laj, culori atractive, ei încearcăsă se vândă prin ceea ce suntsau, de cele mai multe ori,prin ceea ce vor să pară. pelângă programele electoralecu care se prezintă în faţa ale -gă torilor, sloganurile sunt ocomponentă im portantă a am -ba laju lui candidaţilor, com po -

nentă care, de mul te ori, reu-şeşte să-i de finească din multepuncte de vedere.

Specialiştii spun că, spre de-osebire de sloganurile altorcandidaţi, mai ales ale america-nilor, ce le ale candidaţilor pen -tru funcţia de primar la Cluj-napoca şi la preşedinţia Consi-liului Judeţean sunt în generalterne. nu mobilizează şi nutransmit a proape ni mic. De fapt,poate că sunt exact aşa cumsunt şi candidaţii. Ciobul lor deoglindă. pAginiLE 8-9

„Un slogan ar trebui să sintetizeze ostare a societăţii, să pună accentul pe o ca-litate a candidatului, să ascundă un defect,dacă este cazul. La noi, aşa cum e politicia-nul, e şi sloganul. Se vede în toate acestesloganuri că electoratul nu contează, suntetichete pe care politicianul şi le pune. nudeschide un dialog cu ceilalţi. Ei arată aro-ganţă şi autosuficienţă. Aproape niciun slo-gan nu pune accent pe <<noi>>, toate vorbescdespre «eu». Eul fiecărui candidat este per-sonajul principal” Vasile Dâncu, sociolog

Harta de risc în cluj

Feriţi-vă de căpuşele depădure! Doar ele pot da boala Lyme Un grup de cercetători de la USAMV Cluj astudiat 14 mii de căpuşe din toată ţara şi a des-coperit că specia proprie zonelor de pădureeste cea mai periculoasă şi se întâlneşte maimult în Transilvania. În mai multe ţări euro-pene, căpuşele au devenit o problemă de sănă-tate publică, cu măsuri de prevenţie şi de inter-venţie mult mai eficiente. În România, deşi că-puşele specifice zonei pot transmite boalaLyme, la nivel na ţional nu există o campanieamplă de informare a populaţiei sau hărţi deevitare a zonelor cu risc ridicat. pAginA 3

Page 2: No21 tr reporter

ClujEnii întrEabă2 Editorial

oua conducere a Inspecto-ratului de Stat în Construcţii

a depus o adresă la judecătorie princare anunţă că nu se mai constituieparte civilă în procesul numit „TrofeulCalităţii”, al fostului premier AdrianNăstase. Prejudiciul adus ISC, calculatde procurori, e undeva la 1,5 milioanede euro.Dar argumentul de ieri a noului şef alISC e halucinant: „Am făcut-o pentrucă se împlinesc 150 de ani de cândCuza a înfiinţat această structură". Gi-bonul nou s-a văzut zoon politikon şipolitica pentru el înseamnă miluialăde Fanar.Ăsta chiar ne crede proşti! Ce-are Cuzacu prejudiciul din proces? Ajunge o bâtă la un car de oale şi unprost la o guvernare. Va exista aceeaşiproblemă de cadre de care ne izbimde două decenii ? Ei sunt miserupiştiide conjunctură, băgaţii-în-faţă. Noro-coşii de după exit-poll-uri, nici naibanu aude de ei până nu se învârt devreo funcţie.Ni s-a promis că în instituţii vor fi nu-miţi profesioniştii adevăraţi şi nu poli-trucii. Că de acuma încolo competenţava fi singurul argument în companiilede stat. Daţi-l naibii afară! Ieşiţi la tv seara, înprime-time, şi aruncaţi-l peste bord, îndirect. Pentru că şefuţu' ăsta nu imagi-nea unui partid o strică (e treaba par-tidului până la urmă), ci încredereamea ca român în România. Îmi alungăorice scremere că într-o zi în ţara astavor fi vremuri normale. Îmi arată câtde idiot pot fi eu, Sabin Gherman, şicât de idiot poţi fi tu, cititorule, cândne gândim că ai noştri copii mai au lace rămâne aici. Pentru fraza aia, eu pe cretinul dinfruntea ISC îl bag în mă-sa. Nu pentrucă l-ar salva pe Năstase sau pe altul -e treaba fiecăruia. Dar îl bag în mă-sapentru toate speranţele mele acum nă-ruite, pentru visările domestice cum cănepoţii mei şi nepoţii tăi au de ce sămai nască în România.

P.S.: la 12.50, pe ziare.ro:Directorul Inspectoratului de Stat înConstrucţii, Adrian Balaban Grăjdan,

a fost demis din cauza „comportamen-tului" său.Şeful instituţiei a luat decizii fără să îlinformeze pe primul-ministru, au au-nunţat reprezentanţi ai Guvernului, ci-taţi de Mediafax. Demisia a fost sem-nată de premierul Ponta.Ieri, DNA a făcut percheziţii la ISC.

P.S.2: Îmi doresc ca fiecare editorial almeu să fie anulat, la fiecare amiază, delogica normalităţii. Ar fi o ţară dorită.

Îmi doresc ca fiecare

editorial al meusă fie anulat,

la fiecare amiază,de logica

normalităţii

N

saBin GhErMan

ei sunt miserupiştii de conjunctură,băgaţii-în-faţă. Norocoşii de după

exit-poll-uri, nici naiba nu aude de eipână nu se învârt de vreo funcţie

Ieri, editorialul meu scrispe la amiază arăta aşa:

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

„Clujul stă deplorabil la ca-pitolul spaţiu verde. Este unuldintre cele mai slabe oraşe.Ne-au luat Craiova, DrobetaTurnu-Severin, Piatra-Neamţ,oraşe care arată acum foartefrumos. La noi s-au cheltuitfoarte mulţi bani, dar, din pă-cate, rezultate sunt prea puţinvizibile. Ştiu că luptăm pentrua deveni „oraş verde” în 2020,de aceea trebuie inauguratecât mai multe parcuri, darsincer nu ştiu dacă vom reuşi.Noi nu avem nişte oameniprofesionişti care să se ocupe.

Când s-a amenajat Bulevar-dul Eroilor, noi le-am spuspuneţi orice dar nu tei, pentrucă nu rezistă la umiditate şiaglomeraţie urbană. Ca ur-mare, în luna august se usucăşi le cad toate frunzele. Aupus platani în Piaţa Unirii,aceia în zece ani se vor usca.De ce nu angajează nişte spe-cialişti? Am propus primărieio colaborare cu USAMVpentru amenajarea unor sen-suri giratorii, împreună custudenţii am făcut vreo patruproiecte, dar nu au ţinut cont

de niciunul dintre ele. Nu auniciun om care să ştie exactce face şi nu vor să inves-tească nişte bani în acestsens. Eu am luat atitudine şiîn momentul în care s-au fă-cut lucrărileîn Parcul Mare,când s-au mutilat arboriiacolo. Nici măcar din punctde vedere estetic nu erau ok,dar să nu mai zic din punctde vedere tehnic. Le-am tri-mis un material foarte binedocumentat despre ce în-seamnă acest lucru, dar nu aţinut nimeni cont de el.”

Mariusnicoară USL

„Situaţia în municipiul Cluj-Napoca se înrăutăţeşte pe zi cetrece, deoarece autorităţile lo-cale nu au acordat atenţie aces-tei probleme, dimpotrivă, în ul-tima vreme tot mai multe spaţiiverzi au fost înlocuite de con-strucţii, betoane şi garduri me-talice. Strategia pentru mediupresupune următoarele acţiuni:inventarierea exactă a spaţiilorverzi existente, după anumitecriterii - parcuri împădurite, par-curi amenajate, locuri de des-tindere etc.; amenajarea cores -pun zătoare a spaţiilor verzilo ca lizate în fiecare zonă a mu-nicipiului; stimularea construc-ţiilor care se angajează să cre e -ze spaţii verzi cât mai ge ne roase;atragerea şi menţinerea inves-titorilor din domeniul energieiregenerabile şi înlocuirea trep-tată a mijloacelor de transportîn comun cu unele ecologice,acest lucru urmând a se realizaşi din fonduri europene”.

iGnoră opinia spEcialiştilor

„Într-un oraş de mărimeaClujului ar trebui să existe maimulte locuri de joacă pentrucei mici”, spune Maria Crişan,o clujeancă, mamă a doi copii.Femeia locuieşte în cartierulSomeşeni şi se plânge că aicimunicipalitatea a acordat oatenţie mai scăzută amenajăriide parcuri de joacă. Dacă înultimii ani, cartierele Gheor-gheni, Mănăştur sau Grigo-rescu s-au îmbogăţit cu noispaţii verzi dotate cu toboganeşi leagăne pentru copii, cartie-rul de la periferia Clujului arămas cu mult în urmă. „Întimpul săptămânii nu amunde să-mi duc fetiţa să sejoace afară, pentru că în zonănu există spaţii de joacă. Nupot să o las să se joace înstradă, unde circulă maşini.Doar în weekend, când ammai mult timp, îmi duc copilulîn Parcul Central”, subliniază

clujeanca. Totodată, ea a men-ţionat şi lipsa coşurilor de gu-noi în părculeţele deja exis-tente, dar şi dezinteresulad ministraţiei locale faţă de în-treţinerea constantă a locurilorde joacă.

„Unele au devenit chiarjungle. Iarba nu e tunsă, tobo-ganele sunt rupte, lipsescbănci şi mai ales, coşurile degunoi”, se plânge femeia. Înplus, clujeanca crede că ora-şului îi lipseşte un adevărat locde divertisment pentru ceimici, cât şi pentru adulţi. O su-gestie în acest sens este ame-najarea la noi standarde a la-cului Chios, din ParculCen tral, după modelul lacuri-lor navigabile europene. Anulacesta, acţiunile de igienizareşi ecologizare a lacului au dusla o întârziere a deschideriisale pentru clujenii care vor săse plimbe cu barca pe Chios.

O dată la patru ani, ierarhiile se inversează. Clujenii din casta de sus, politicienii, sunt luaţi la întrebări de oamenii de rând. Şi, spre deosebire de perioadele fără miză electorală, ei simt nevoia să răspundă.Transilvania RePORTeR oferă spaţiu poveştilor şi nevoilor dumneavoastră. Iar candidaţilor, şansa de a găsi soluţii la problemele celor care îi vor vota sau nu în iunie.

EMil Boc PDL

„Am modernizat 85% din-tre locurile de joacă şi am creat73 de noi locuri de joacă întoate cartierele oraşului. Amîntreţinut spaţiile verzi şi amcreat sau am modernizat sub-stanţial 11 parcuri importante.Am instalat aparate de fitnessgratuit, în aer liber, în 14 zonedin oraş. Vom mai crea cel pu-ţin două noi parcuri (Zorilor-USAMV şi Hoia). Vom sporinumărul locurilor de joacă şial locurilor pentru sport în aerliber. Vor avea prioritate par-curile tematice şi cele pentrupracticarea drumeţiei, a aler-gării. În parteneriat cu Consi-liul Judeţean, zona Hoia va de-veni o adevărată pădure-parc,în care clujenii se vor putea re-laxa în aer curat. Vom sprijiniinvestitorii privaţi pentru reali-zarea unui Aqua Park la BăileSomeşeni şi alte iniţiative pri-vate de dezvoltare a zonelor deagrement.”

EckstEinkovacs UDMR

„Punctual, pentru zona dinjurul lacului Chios sunt pentrurespectarea distanţei de pro-tecţie a acestuia, prin stoparearidicării de imobile şi rezerva-rea unui culoar de promenadăpietonală pe mar ginea lui. Le-gat de curăţarea lacului, măvoi interesa direct dacă acestlucru îi revine concret vreuneia

dintre firmele care se ocupăde curăţenia oraşului, iar dacăacest lucru nu se întâmplă, voiremedia situaţia. În privinţaparcurilor şi locurilor de joacă,am un trecut de ecologist carecred că e o garanţie suficientăcă mă voi bate pentru cât maimulte spaţii verzi, parcuri oripiste pentru biciclişti.”

MirciaGiurGiu IND

Spaţiul verde reprezintă opreocupare pentru mine şi esteo prioritate în programul meupolitic. Vreau ca în cel maiscurt timp, municipiul Cluj-Napoca să devină un oraşverde, cu mai multe locuri dejoacă pentru copii şi să rea-pară copacii în Piaţa Unirii.Asta nu înseamnă că toatăpiaţa va intra în reabilitare, civor fi doar plantaţi copaci înanumite zone ale pieţei.”

«Am un trecut de ecolo-gist care, cred, e o ga-ranţie suficientă că măvoi bate pentru cât maimulte spaţii verzi»

Grădina zoo-politică

Vreau spaţii verzi şi locuride joacă pentru copii

Adrian Zaharia, titularul cursului Proiectare,amenajare şi întreţinere spaţii verzi la USAMV:

În statisticistăm bine

Clujul are 25,6 metri pă-traţi de spaţiu verde pe capde locuitor, luând în calculnumărul de locuitori ai ora-şului, conform Direcţiei Re-gionale de Statistică. Normeleeuropene impun ca, până în2013, să avem 26 mp/locui-tor, de unde rezultă că suntemdestul de aproape de mediaeuropeană. Cu toate acestea,autorităţile recunosc că nueste suficient, deoarece au fostluate în considerare spaţiileverzi de pe aliniamentele stra-dale, scuaruri şi cimitire, celedin parcuri şi din pădure, câtşi spatiile verzi aferente insti-tuţiilor de cult, învăţământ saua bazelor sportive, toate cal-culate la numărul de locuitori.Topul cartierelor verzi estecondus de Gruia, cu peste247 de hectare de spaţiuverde, întrucât este inclusă şipădurea Hoia. Locul al doileaeste ocupat de Gheorgheni,cu peste 229 de hectare despaţiu verde, urmat de Mă-năştur, cu aproa pe 117 hec-tare de spaţiu verde.

Când vom avea parcuri curate şi locuri de joacă pentru copii în toate cartierele?

Page 3: No21 tr reporter

Un grup de cercetă-tori de la USAMVCluj a studiat 14mii de căpuşe din

toată ţara şi a descoperit căspecia proprie zonelor de pă-dure este cea mai periculoasăşi se întâlneşte mai mult înTransilvania. În mai multe ţărieuropene, căpuşele au devenito problemă de sănătate pu-blică, cu măsuri de prevenţieşi de intervenţie mult mai efi-ciente. În România, deşi căpu-şele specifice zonei pot trans-mite boala Lyme, la nivelna ţional nu există o campanieamplă de informare a popula-ţiei sau hărţi de evitare a zo-nelor cu risc ridicat.

Echipa de cercetare de laUniversitatea de Ştiinţe Agri-cole şi Medicină VeterinarăCluj a obţinut în 2010 finan-ţare de la Consiliul Naţionalal Cercetării Ştiinţifice din În-văţământul Superior pentru unproiect dedicat studiului eco-logiei şi biologiei moleculare abolii Lyme. Rezultatele, hărţilecu localizarea căpuşelor şi con-cluziile sunt în curs de finali-zare. Transilvania REPORTERa intrat în posesia unor datepreliminare în exclusivitate.

Zonele în care cercetătoriiau găsit şi căpuşe din judeţulCluj sunt: Făget, Hoia, Turda,Becaş, Sălicea, Floreşti, ValeaIerii, Luna de Jos, Vultureni,Coruş.

Cercetătorii şi-au propus săafle care sunt zonele de riscpentru ţara noastră şi răspân-direa căpuşelor care transmitboala Lyme. „Am examinat14.000 de căpuşe din peste300 de locaţii din ţară. Existăfoarte multe specii de căpuşe,fiecare are un alt habitat. Spe-cia care duce la boala Lymeeste răspândită în toată Româ-nia şi preferă habitate fore-

3

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Feriţi-vă de căpuşa de pădure!Doar ea poate da boala Lyme

Părerea sPecialistului

soCIAL

stiere, în unele locuri chiar şipână la 1.000 de m altitudine.Acest tip de căpuşă nu o să ogăseşti niciodată pe câmp. Ecea mai frecventă specie întâl-nită pe om din Transilvania”,explică medicul veterinar An-drei Mihalca, şef de lucrăriUSAMV Cluj.

Căpuşa purtătoare de viruscare produce boala Lyme stăpe orice gazdă, om sau animalşi practic stă pe o gazdă o datăîn viaţă, având trei stagii: larvă,nimfă, adult. „E o falsă impre-sie că acum avem mai multecăpuşe. Este o variaţie sezo-nieră. Probabil pentru că amavut o iarnă mai lungă, au ieşittoate deodată. Sunt într-adevărmai multe cazuri diagnosticatecu Lyme, pentru că au începutsă se ocupe mai mult deaceastă boală la nivel naţio-nal”, precizează medicul vete-rinar Andrei Mihalca, doctorîn ştiinţe medicale.

Fiecare specie de căpuşăpoate transmite o listă întreagăde boli. Dintre cele bacteriene,cele mai frecvente sunt Lymesau „boala cu 1.000 de feţe"(provoacă afecţiuni ale pielii,ale articulaţiilor, iar în cazurilemai grave, afectează chiar şi

inima sau sistemul nervos),anaplasmoza (scade numărulde celule roşii), ehrlichoza (oboală infecţioasă cu evoluţiepotenţial letală), dintre cele vi-rale - encefalita de căpuşă (in-flamaţie a creierului), dintrecele parazitare - piroplasmoza(afectează globulele roşii). Pen-tru boala Lyme nu s-a produsîncă un vaccin. „Orice zonăîmpădurită reprezintă risc decontact cu căpuşe. Dacă neîmbrăcăm corespunzător, cupantaloni, şi mai ales dacăscoatem căpuşa în 24 de ore,

riscul de-a contacta orice viruseste mult mai scăzut. Bacteriase transmite după 24 de orede la înţepătură, e foarte im-portant să ne examinăm dupăce am fost în astfel de locuri”,atrage atenţia dr. Andrei Mi-halca.

Echipa este formată din 29de cercetători, director de pro-iect fiind conf. dr. Călin Gher-

man. „În urma studiilor epide-miologice efectuate în aceastăetapă se poate concluziona căîn zonele luate în studiu, pre-domină atacul cu căpuşe dinspecia Ixodes ricinus, princi-palul vector al bolii Lyme înRomânia”, se arată în primaetapă a cercetării. Cu alte cu-vinte, specia căpuşelor carepot provoca boala Lyme estecea mai prezentă la noi în ţară.Rezultatele cercetătorilor maiindică şi principalele zone en-demice pentru borreliozaLyme, şi anume localităţile:

Cluj-Napoca (CJ), Arini (BV),Cuca (AG), Goleşti (VL),Sfântu Gheorghe (CV), Ceatal-chioi, Sălcieni, Maliuc, SatuNou, Visterna (TL), Nuntaşi,Săcele (CT). Studiul este pri-mul din România care sem-nalează un tip de infecţie (Bor-relia burgdorferi) de la o speciede căpuşe şi la arici, câini şicai.

Alina MIHUţ

Vaccinul pentru înţepăturade căpuşă nu protejează de boala LymeVaccinul anti-înţepătura de căpuşă disponibilîn Europa protejează împotiva encefalitei decăpuşă. Encefalita de căpuşe este o boală vi-rală declanşată de flavivirusuri transmise prinînţepătură de căpuşă Ixodes spp. (I. ricinus şiI. persulcatus). Sunt aceleaşi căpuşe care pottransmite şi Boala Lyme. Boala cu tablou cli-nic blând sau uneori grav se corelează cu ex-punerea la căpuşă în zonele împădurite dinEuropa Centrala şi de Est, în lunile de pri-măvară şi vară. În zonele cu encefalită de că-puşă şi produsele din lapte nepasteurizat suntincriminate. Există patru vaccinuri inactivate disponibileîn Europa, produse în Austria şi Germania,

care includ tulpini de flavivirusuri europeneşi încă două vaccinuri manufacturate în Rusiacare includ tulpini identificate în ExtremulOrient. Este necesară administrarea a treidoze pentru a asigura protecţie cu durată im-precis delimitată. Cele două vaccinuri euro-pene sunt considerate sigure şi eficace. Cum numărul de cazuri noi de encefalită decăpuse poate varia semnificativ, strategia deadministrare a vaccinului trebuie stabilită înfuncţie de aprecierea riscurilor la nivel naţio-nal şi chiar regional. Raportarea cazurilor estepremiza care permite stabilirea strategiei op-time. În regiunile cu număr de cazuri ≥5 ca-zuri/100.000 persoane/an, raportate în ultimiicinci ani, OMS recomandă vaccinarea tuturorgrupurilor de risc, inclusiv copiii. În regiunileîn care frecvenţa encefalitei de căpuşă estesub acest prag se recomandă vaccinarea înareale restrânse, sau vaccinarea persoanelorcu risc occupaţonal (e.g. muncitori forestieri).Conform datelor emise de Ministerul Sănă-tăţii în România au fost 57 de cazuri de en-cefalită de căpuşa în anul 2010 şi 32 de ca-zuri în anul 2011.Boala Lyme este cauzată de bacterii denumiteBorrelia burgdorferi în sens larg transmise decăpuşe. Nu există vaccin disponibil actual-mente pentru profilaxia bolii Lyme. De ase-menea, împotriva vectorului căpuşă se poateacţiona cu insecticide, iar omul se poate pro-teja prin îmbrăcăminte adecvată si repelenţi.

«Specia care duce la boala Lyme este răspândită în toată România şi preferă habitate forestiere.

Acest tip de căpuşă nu o să o găseşti niciodată pe câmp», Andrei Mihalca, medic veterinar

În Europa, bolile transmisede căpuşe la oameni sunt: en-cefalita de căpuşă, boala Lyme(borelioză), febra recurentă, fe-bra hemoragică Crimeea-Congo.

Biroul Regional Europeanal Organizaţiei Mondiale a Să-nătăţii a realizat un studiu princare arată că încălzirea globalăfavorizează extinderea capuşe-lor şi deci pericolului contrac-tării bolii Lyme. Boala a fostidentificată şi diagnosticată în1977, în localitatea americanăLyme. Abia câţiva ani mai târ-ziu a fost stabilită şi cauza pro-

ducerii bolii. Căpuşele pottransmite mai multe boli grave,boala Lyme fiind cea mai răs-pândită prin purtători din Eu-ropa şi America de Nord. Ceamai mare incidenţă din spaţiuleuropean este în Austria, Ce-hia, Germania, Slovenia şi ţă-rile baltice. În raportul întoc-mit de Biroul Regional alOMS, România figurează fărădate statistice. În lume, au fostidentificate şi clasificate 850de specii de căpuşe. Cele pe-riculoase pentru om, care suntpurtătoare ale bacteriei boliiLyme, fac parte din familia

Ixodidae-lor, cea mai întâlnităspecie în Europa. În Occidentexistă în comerţ instrumentede înlăturat căpuşe, de dimen-siuni mici, care pot fi purtateîn buzunar, unele au ataşatăşi o lupă. În multe ţări euro-pene, în Suedia de exemplu,există o monitorizare la nivelinstituţional a evoluţiei popu-laţiilor de căpuşe, hărţi cu dis-tribuţia geografică şi cu zonelecu risc ridicat. În Germania,ghidurile turistice pentru stră-ini atrag atenţia că există unpotenţial pericol ca oameniisă fie muşcaţi de căpuşe.

Harta de risc în cluj

Dr. MihaelaLUPŞE,

director medical, Spitalul de BoliInfecţioase Cluj

Coruş

Luna de Jos

Făget

Hoia

Becaş

Sălicea

Vultureni

ACTUALITATE

Page 4: No21 tr reporter
Page 5: No21 tr reporter
Page 6: No21 tr reporter

opinii6

Reprezentarea ţării laConsiliul European

LIvIu PetruZăPârţandiplomat

Campania electorală estepentru un scriitor adevă-rată mană cerească. Atâ-tea idei îndrăzneţe, atâtazbor avântat al imagina-ţiei, atâtea unghiuri nebă-

nuite de a privi lucrurile, atâta înflăcărare,atâtea argumente irefutabile în sprijinulideii că „viitorul este un prezent întârziat”agită naţiunea, încât scriitorul nu trebuiedecât să transcrie. Am început, de câtevazile, să cred că Jules Verne, părintele li-teraturii de anticipaţie, cel care ne-a hră-nit fantezia în copilărie, a trâit în vremeaunei nesfârşite campanii electorale. Altfelde unde ne putea el ameţi mintea cu atâ-tea comori, călătorii în balon, sub mări,sub pământ, pe Lună etc? Fiecare înce-put al unei mari aventuri în cărţile sale,este, de altfel, o scurtă descriere a uneicampanii electorale.

Destul să privim fotografiile candida-ţilor la funcţa de primar. Chipurile acestorconcetăţeni ai noştri, la o adică, oamenila locul lor în timpul anului, ca să ne sarăîn ochi o evidentă transfigurare. Zâmbetullarg, ochii luminoşi, culorile calde din fun-dal, toate te fac să-ţi aduci aminte de erouldin „Cinci săptămâni în balon”: „Se simţeacă o idee mare îi frământă mintea”.

Dar să trecem la aplicaţiuni. Cu o idee

mare cât o escrocherie naţională a intratîn campanie Dan Diaconescu. O astfelde escrocherie nu am mai întâlnit de pevremea Caritasului. A promite fiecărui ce-tăţean votant al PP-DD câte 20 de mii deeuro este deja un caz de abuz de încredereşi înşelătorie pe faţă. Care sunt infracţiunipenale. La Caritas trebuia să contribui cuo sumă pe care o primeai înapoi înmulţităde opt ori. La PP-DD nu mai e nevoie săinvesteşti nimic. Când am aflat că partidulacesta are aderenţă în Transilvania, mi-amfăcut cruce. Eu credeam că lanţul Carpa-ţilor ne scuteşte de prostie. Credeam căardelenii nu sunt atâta de bătuţi în cap.Ori că măcar oamenii care şi-au pierdutcasele la Caritas vor protesta. Nu pot săînţeleg, şi pace bună, cum poţi credeîntr-un astfel de guzgan! Ori eşti retardatmintal, ori speri că, într-o bună zi, Elodiava ocupa postul Robertei Anastase la pre-şedinţia Camerei Deputaţilor, ceea ce arfi scuzabil. La toate acestea, un prieten,căruia, în numele democraţiei, orice abe-rasţie i se pare normală, mi-a replicat cuun citat din Jules Verne: „- Ei, ştii că măfaci să râd?...”

La Cluj, am întâlnit proiecte la fel deridicol-avântate. Domnul Tişe promite săfacă Someşul navigabil până la Dej. Parcă

mă şi văd cum în 2013 voi lua şalupa dela portul Răscruci ca să merg până la por-tul Nima. Dacă ar fi promis că va curăţamizeria îngrozitoare de pe râu, l-aş fi sim-patizat. Aşa, nu pot decât să vorbesc caîn Jules Verne: „- Ei, ştii că mă faci sărâd?...”

Un alt candidat ne picură în imaginaţieideea unui tunel pe sub oraş. Îmi explicelucubraţia prin aceea că ideea tuneluluipe sub Feleac o fi fost înregistrată la OSIMde Funar. Din nou, nu am altceva de zisîn plus decât Jules Verne: „- Ei, ştii că măfaci să râd?...”

Alt fan Jules Verne, Emil Boc, viseazăcu ochii deschişi la un tramvai pe liniaCluj – Floreşti - Gilău. Eventual, Gilău –Răchiţele. Ar fi propus şi el un monoraipeste Someş, dar tot Funar, care era celmai dus cu pluta, şi-a înregistrat ideea laOSIM. Nu degeaba zice Jules Verne: „- Ei,ştii că mă faci să râd?...”

Nu am făcut un inventar al promisiu-nilor idioate din ţară, dar cred că capaci-tatea de a se minţi (a visa?) a românuluisărac e nelimitată. Scriam, nu demult, înacest ziar, că românul poate fi minţit fărălimite, cu condiţia să-l laşi şi pe el să semintă singur. Amicul meu mi-a spus că,dacă ar fi candidat, ar fi promis un podde pe Dealul Feleacului pe Dealul Cetă-ţuia şi câte un elicopter pentru fiecareasociaţie de locatari. Şi, nu ştiu de ce,brusc, am văzut în el un bun primar.

Nu înţeleg cum nimeni dintre cei apro-piaţi nu le spune oamenilor ăştia o vorbăbună, cum nimeni nu încearcă să-i aducăcu picioarele pe pământ. Ba, mai mult, îiîncurajează în producţiunile lor maladive.Dimpotrivă, tot Jules Verne ne spune că:„De altfel, foarte curând, îndoiala nu maiera posibilă”... căci „începură să vină depretutindeni mii de scrisori de încurajare,se primiră felicitări” şi „mulţi aventurieriîndrăzneţi cerură să împartă cu el gloria”.

Care este relaţia acestor oameni curealitatea din ţara asta necăjită şi săracă?Ca să nu vorbesc de autism ori de alteafecţiuni ale minţii şi caracterului, prefersă recurg tot la „Cinci săptămâni în ba-lon” de Jules Verne, căci tare se mai po-triveşte: „Se povesteşte că, un englez ve-nise la Geneva să viziteze lacul. Se urcaseîntr-una din acele trăsuri vechi, cu bănciledispuse lateral, ca în omnibuze, dar, în-tâmplător, se aşezase cu spatele spre lac;trăsura parcurse în linişte drumul ei cur-cular, fără ca el să se fi gândit măcar odată să-şi întoarcă privirea. Totuşi engle-zul nostru se înapoiase la Londra încân-tat de lacul Geneva.”

S-a discutat mult în aceste ziledespre participarea autorităţi-lor române în forurile interna-ţionale, dar mai ales la reuniu-nile Consiliului European. Dinpăcate datorită unei persona-

lizări a funcţiilor publice din ţara noastră,vehiculată şi întreţinută în opinia publică,se ignoră, pe de o parte felul în care suntimplicate instituţiile româneşti şi cele eu-ropene în procesul decizional comunitariar pe de altă parte sunt desconsiderateprevederile tratatelor Uniunii Europeneşi cele prezente în Constituţia României.

În acest sens, trebuie să arătăm că înversiunea consolidată a Tratatelor privindUniunea Europeană şi funcţionarea eicare poartă numele simbolic dar neoficialTratatul de la Lisabona, la art. 15 se pre-cizează faptul că în sistemul instituţionalal Uniunii, Consiliul European este com-pus din şefii de stat sau de guvern ai sta-telor membre iar rolul lui este de a oferiUniunii impulsurile necesare dezvoltăriiacesteia, definindu-i orientările şi priori-tăţile politice generale, fără a exercitafuncţii legislative. Prin urmare Tratatulrespectă identitatea organizării şi func-ţionării fiecărui stat reprezentat, în de-pendenţă de structura sa instituţională,de locul pe care îl are în cadrul lui şefulde stat sau de guvern, ţinând seama defaptul că impulsurile sunt elaborate şi pro-movate prin consensul tuturor reprezen-tanţilor ţărilor membre. Se înţelege că laacest consens fiecare stat îşi aduce aportulîn dependenţă de interesele sale naţionalepe care le exprimă reprezentanţii săi, potrivitcompetenţelor şi mandatului care le esteîncredinţat. Aici începe discuţia legată derăspunsul la întrebarea Cine ar trebui săreprezinte România la Consiliul European?

În primul rând, trebuie să constatămfaptul că, în Constituţia României, nu seregăseşte termenul de şef de stat, care afost introdus doar în limbajul de presă şiasimilat de către unele personaje publiceîn mod abuziv cu cel de preşedinte alRomâniei. În fapt, Constituţia, în art. 80referitor la rolul preşedintelui scrie că Pre-şedintele „reprezintă statul român şi estegarantul independenţei naţionale, al uni-tăţii şi integrităţii teritoriale a ţării„ că elveghează la respectarea Constituţiei şi labuna funcţionare a autorităţilor publiceavând funcţia de mediere între puterilestatului precum şi între stat şi societate.În art. 91 se arată că „încheie tratate in-

ternaţionale, negociate de guvern”. Coroborând aceste prevederi cu pre-

vederea constituţională că numai parla-mentul este unica autoritate legislativă aţării, pentru că este organul reprezentativsuprem al poporului român, constatămcă rolul preşedintelui este prezentat întermenii funcţiilor pe care le exercită şinu în termenii puterii pe care ar deţine-o, iar aceste funcţii derivă din raporturilede putere dintre celelalte instituţii ale sta-tului. De aceea preşedintele nu face şinu poate face, în termeni constituţionali,

jocuri de putere. El constată doar con-stelaţia se putere pe care o construieştepoporul şi veghează ca participanţii la ea„să joace” corect. În niciun caz el nupoate fi şi arbitru şi jucător în raporturilede putere. Prin urmare, poziţiile sale tre-buie să exprime hotărârile pe care leadoptă factorii de putere ai ţării, în primulrând cele adoptate de către Parlament.

În acelaşi timp, trebuie avut în vederefaptul că, potrivit Constituţiei, Guvernuleste puterea administrativă şi îşi exercităcompetenţele pe baza legilor adoptate decătre acelaşi Parlament. Nu există nicioprevedere după care guvernul s-ar supuneunei alte puteri, cel mult, în anumite do-menii întâlnindu-se cu funcţia preşedin-telui (care poate participa la şedinţele gu-vernului pe anumite probleme, darparticiparea nu este obligatorie). În Con-secinţă, la Consiliul European, conformsistemului politic românesc, trebuie să par-ticipe atât Preşedintele, ca reprezentant alstatului român, cât şi primministruul caşef al puterii administrative, singurul în-drituit să asume acele teme şi orientăriale Consiliului European care au conse-cinţe asupra administraţiei ţării; iar în con-strucţia europeană ele au cea mai marepondere. Nu este vorba de coabitare, cumse afirmă deseori, pentru că preşedintelenu are legătură cu raporturile de puteresau cu cele de partide care, cu voia saufără voia lui, le construieşte doar poporulsuveran, ci de felul în care se reflectă con-ţinutul raporturilor dintre instituţiile sta-tului în participarea la Consiliul European.

Cât despre ideea năstruşnică a exis-tenţei unui singur scaun în sala Consi-liului European nu putem afirma decâtcă el are un singur loc sau două locuri,conform voinţei României de a avea unanumit regim politic, pe care instituţiileeuropene îl respectă. Într-o altă Consti-tuţie, termenii acestei probleme se potschimba. Iar protocolar, nu este o mareproblemă să pui un tacâm în plus la di-neul de lucru, faţă de cele de până acum.

Protocolar, nu este o mare problemă să pui un tacâm

în plus la dineul de lucru

IonMureşan scriitor

Jules Verne în campania electorală

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Fan Jules Verne, Emil Bocvisează cu ochii deschişi

la un tramvai pe linia Cluj – Floreşti-Gilău. Eventual, Gilău – Răchiţele

În Constituţia României nu se regăseştetermenul de şef de stat, care a fostintrodus doar în limbajul de presă şi asimilat de către unele personaje publice în mod abuziv cu cel de preşedinte al României

Am început să cred că JulesVerne, părintele literaturii de an-ticipaţie, a trăit în vremea uneinesfârşite campanii electorale

Page 7: No21 tr reporter

7

cultură

fo

to

nic

u c

he

rc

iu

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

ion caramitru:

„Clujul este al doileaoraş de suflet”

sa, organizatorii vor proiecta la TIFF 2012pelicula „Ştefan Luchian”, capodopera din1981 a regizorului Nicolae Mărgineanu.Rolul lui Luchian l-a consacrat pe Ion Ca-ramitru ca unul dintre cei mai talentaţi ac-tori din generaţia sa. „Ion Caramitru a fostonorat de-a lungul timpului cu numeroasedistincţii. În 1995, Elisabeta a II-a a MariiBritanii şi Irlandei de Nord l-a decorat cutitlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Im-periului Britanic, pentru activitatea cultu-rală româno-britanică iniţiată de acesta,iar doi ani mai târziu, statul francez i-a ofe-rit medalia de Cavaler al Ordinului Litere-lor şi Artelor. În anul 2000, a fost recom-pensat şi cu Ordinul pentru Merit alRomâniei în grad de Mare Cruce”, se arată

în comunicatul TIFF. Caramitru a debutatpe marele ecran în Comoara din VadulVechi (1964), regizat de Victor Iliu. Au ur-mat roluri în peste 40 de producţii româ-neşti şi străine şi colaborări cu nume greleale cinematografiei precum Liviu Ciulei,Mircea Veroiu, Dan Piţa, Andrei Blaier, Ale-xandru Tatos, Steven Soderbergh, Brian DePalma sau Costa Gavras.

După 1989, numele său a apărut peafişele unor producţii străine precum Kafka(1991), un thriller marca Steven Soderberghinspirat de viaţa lui Franz Kafka, Two De-aths (r. Nicolas Roeg), Mission: Impossible(r. Brian De Palma) sau Amen (r. CostaGavras).

Cristina BELIGăR

Director al Teatrului Naţionaldin Bucureşti şi preşedinte alUniunii Teatrale din România,Ion Caramitru este regizorul

operei „Evgheni Oneghin”, spectacol pre-zentat în cadrul Festivalului Operelor Na-ţionale desfăşurat la Cluj-Napoca. Publi-cul clujean a avut ocazia să asculte unadintre capodoperele artei lirice ruse, in-spirată din romanul în versuri cu acelaşititlu al lui Alexandr Puşkin. Din distribuţiaspectacolului au făcut parte solişti ai Ope-rei Naţionale din Bucureşti, dar şi cola-boratori: Ionuţ Pascu, Cristian Mogoşan,Crina Zancu, Maria Jinga, Pompeiu Hă-răşteanu, Ana Maria Comşa, Andreea If-timescu, Florin Diaconescu, Dan Indricău,Anastasia Jinga. Reprezentaţia s-a desfă-şurat sub conducerea muzicală a dirijo-rului Iurie Florea.

Ajuns actor dintr-o întâmplare, dorindde fapt să urmeze cursuri de regie, IonCaramitru s-a dedicat artei spectacolelorcinematografice, dar şi celor de teatru şioperă. „Întâmplarea a făcut ca exact acelecursuri de regie pe care le urmam , să fieoprite cu mai puţin de două luni înaintede examen – erau prea mulţi regizori pro-babil – şi cum atunci la regie era un bunobicei de a se susţine şi un examen deactorie, candidaţii erau obligaţi să şi spunăceva ca actori. Eram pregătit şi pentru Fa-cultatea de Litere de la Universitatea dinBucureşti. Dacă nu aş fi intrat din primala Teatru, destinul mi-ar fi fost altul. Dinpăcate, sau din fericire cursurile de regienu s-au mai înfiinţat, doi sau trei ani, şiastfel am putut muşca din frumuseţeameseriei de actor. Mi-a rămas însă destulde consecventă şi intenţia de a pune înscenă, lucru pe care l-am făcut după cemi-am impus să nu îmi pun în practicăaceastă dorinţă în mod aleatoriu. Prezenţamea la catedra de actorie a fost în acestscop, de a mă acomoda cu pedagogia tea-trală, pentru că regia înseamnă în modobligatoriu şi pedagogie”, declară Ion Ca-ramitru.

„Foarte multe încercări de spectacolede operă nu fac altceva decât să se înde-părteze de muzică şi să facă spectacol înzone care nu sunt muzicale, cred că dacăai respect faţă de muzică, nu poţi să nuspui în primul rând că spectacolul pe careîl faci trebuie să pună în valoare muzicaşi importanţa ei, lucru pe care încerc să îlfac în spectacolul «Evgheni Oneghin»”, aspus regizorul. „Am modificat curgerea fi-rească a tablourilor. Libretul operei esteun mare poem, se cântă versurile lui Puş-kin, iar muzica romantică adaugă dulceaţălibretului, iar pentru mine cele două audevenit pleonastice. Din cauza acestei ri-gori impuse atunci când s-a compus,opera pare statică şi uneori plictisitoare.În original cortina ar trebui să se lase decel puţin 14 ori, timp în care se schimbădecorurile. Pentru un om de teatru aceste

întreruperi sunt chinuitoare şi atunci aminventat un lucru: interesul pentru spaţiulde dincolo de realitate. Am încercat sămodific modul de a povesti întâmplareafolosind metode de tip cinematografic,respectiv flash-back, întoarcerea în timp,desfacerea decorului în bucăţi pentru aputea combina scene din trecut cu celedin prezent”, a povestit Ion Caramitru.

În calitate de regizor, Ion Caramitru amontat pentru Opera Naţională din Bel-fast, Irlanda, dar a făcut regie de teatru şi

în Japonia. „Încă de mic copil am avut înfamilie cântăreţi de operă, am făcut treiani de pian şi mi-am dezvoltat o intuiţie araportului dintre ceea ce se întâmplă dra-matic în Operă şi fiorul muzical care com-pletează. Cred că există un realism specificspectacolului de Operă. Rigoarea de a res-pecta muzica este obligatorie, iar a inventafără să contrazici muzica este cel mai im-portant”.

Ion Caramitru găseşte oportun mo-mentul organizării unui Festival al Ope-relor la Cluj-Napoca, în contextul în carefestivalurile de teatru au luat amploare înultimii 20 de ani. „Cred că e un începutpentru o viitoare ediţie care să fie şi com-petititvă şi care să menţioneze momentelede vârf să premieze pe cei care exceleazăşi aşa mai departe, mi se pare un lucrufantastic şi sper că şi oraşul, şi MinisterulCulturii şi toţi cei care pot să ajute se vorconvinge că lucrul acesta trebuie conti-nuat”. Directorul Teatrului Naţional dinBucureşti a precizat că problemele tea-trelor din România sunt aceleaşi pe carele întâmpină şi operele: „În primul rândfinanţarea, apoi legislaţia care lasă de do-rit, blocarea posturilor în ultimii patru ani,foarte multe impedimente care fac săfuncţionăm cu mare greutate”.

Fost ministru al Culturii în perioadaîn care Sibiul a fost desemnat capitalăculturală europeană, Ion Caramitru îi pre-vede şi oraşului Cluj-Napoca o astfel detitulară. „Tot ce-i posibil, toate oraşele marisperă să obţină această calitate, şi Iaşiul,Sibiul a fost bineînţeles şi Bucureştiul, darClujul are multe date care îl pot face săcâştige această competiţie”.

Actorul Ion Caramitru va fi premiat laa XI-a ediţie a Festivalului Internaţionalde Film „Transilvania” (TIFF) desfăşuratăla Cluj-Napoca în perioada 1-10 iunie. Elva primi Premiul pentru Întreaga Activi-tate, oferit în fiecare an unei personalităţidin cinematografia autohtonă. În cinstea

Clujul este pentru mine, aş spune, aldoilea oraş de suflet după cel în care m-am născut. Aici există o elităintelectuală şi o foame de cultură care nu se dezminte», Ion Caramitru

«Scena Operei din Cluj este mult mai mică decât cea din Bucureşti. Este nevoie de un spaţiu mai larg în această Operă», Ion Caramitru

Page 8: No21 tr reporter

reportaj8

Yes we can’t

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Candidaţii politici suntca produsele din ma-gazin. Ca pufuleţiisau crenvurştii, de

exemplu. Pentru a atrage aten-ţia şi a se putea „vinde”, ei tre-buie ambalaţi frumos şi pro-movaţi, fiindcă, aşa cum sespune, reclama este sufletulcomerţului. Unul dintre instru-mentele de promovare a unuiper sonaj politic - în cazul nos-tru candidat la funcţia deprimar al municipiului Cluj-Na -po ca şi la preşedinţia Con -siliului Judeţean - îl constituiteşi sloganul. Adică acel mesajscurt şi concis, clar, puternicşi credibil, care ar trebui să se„lipească” de sufletul sau demintea alegătorului, să-i ră-mână în memorie.

Un slogan care a făcut ca-rieră este cel al lui BarackObama, în campania electo-rală din 2008, când acesta acâştigat preşedinţia SUA cumesajul „Yes, We Can” (Da, pu-tem). Sloganul de campanieera de fapt „Change We CanBelive In” (Schimbarea în careputem să credem), dar BarackObama l-a modificat puţin cuocazia unui discurs ţinut în ia-nuarie 2008 în New Ham-psire, chiar după ce pierdusealegerile în statul respectiv.Atât sloganul, cât şi discursul,au fost concepute de un tânărcare atunci avea 27 de ani. Sespune că celebrul discurs afost scris într-o zi. Sloganul luiObama a fost atât de popularşi atât de influent, încât ulte-rior a fost preluat în campa-

niile electorale din diverse ţări:de preşedintele iranian Mah-moud Ahmadinejad, de unpartid din Israel sau de candi-datul la primăria unui oraş dinRusia. A fost folosit chiar deo companie auto şi de oechipă de fotbal, iar fostul pre-şedinte american Al Gore l-apreluat şi el la o reuniune aONU privitoare la schimbărileclimatice.

La noi, unul dintre mesa-jele reuşite, cu impact, a fostal preşedintelui Traian Bă-sescu, pentru referendumuldin 2007, cu sloganul „Arde-ipe corupţi” şi cu imagineaunui ardei iute.

În Cluj, pentru alegerile din10 iunie, sloganurile alese deprincipalii candidaţi suferă,cred specialiştii în comunicare,la mai multe capitole. Sloga-nurile sunt: „Întotdeauna pen-tru clujeni” (Emil Boc), „Clujulmerită totul” (Marius Nicoară),„Meritaţi altceva” (Mircia Giur-giu), „Clujean DeVotat” (PeterEckstein Kovacs), „Preşedintepentru Cluj” (Alin Tişe), „Ne-voia de schimbare” şi „Schim-barea începe de la noi” (HoreaUioreanu).

„La noi, din păcate, putemsă spunem sintetic că, aşacum e politicianul, e şi sloga-nul. Un lucru principal carese vede în toate aceste sloga-nuri e că electoratul nu con-tează, nu sunt dialogice, suntetichete pe care politicianul şile pune în piept sau ca un felde floare la pălărie. Nu în-cearcă să deschidă un dialog

cu ceilalţi. În al doilea rând,arată aroganţă şi autosufi-cienţă, pentru că aproape ni-ciun slogan nu pune accentpe „noi”, toate vorbesc despre„eu”. Eul fiecărui candidat estepersonajul principal. Sunt lip-site de forţă persuasivă şi astaarată că nu trăim încă într-osocietate a comunicării. Deasemenea, la aceste sloganurise vede că lipseşte o strategiede comunicare în spate, pen-tru că cele mai multe sunt cli-şee şi formule fără legătură curealitatea. Tuturor le lipsesc ur-mătoarele lucruri: nu dau oper spec tivă sau o miză, oriasta ar trebui să fie principalafuncţie a sloganului. În multedin cazuri - nu e cazul la Cluj,dar am văzut la Bucureşti - căsloganurile dramatizează inu -til şi asta face să fie necredi-bile şi să fie slabe ca forţă.Încă o observaţie: cele maimulte nu sunt sloganuri, cisunt teme enunţate, nu au ro-tunjimea unui slogan, forţa depenetrare. Dar, alegerile defapt nu se câştigă cu sloganuri,ele sunt doar o componentă.De ale mai multe ori învinşiiau sloganurile cele mai fru-moase, cele mai comunicaţio-nale, cele mai tari, mai re mar -cate şi mai iubite într-ocam panie”, spune sociologulVasile Dâncu.

Raluca Crişan, PR Mana-ger la PR&MORE, considerăcă sloganurile clujenilor nusunt puternice şi că le nu vorinfluenţa decisiv votul. Maimult, crede că alegătorii nicinu şi le vor mai aminti: „Slo-ganul nu poate influenţa de-cisiv votul, cel puţin nu celefolosite de competitorii de laCluj. Pentru a influenţa, tre-buie să creeze o legăturăemoţională pronunţată între

alegător şi candidat, iar acestlucru se poate realiza printr-o strategie integrată - slogan,vizual şi mesaje principale,toate canalizate în aceeaşi di-recţie, lucru pe care nu l-amvăzut până acum în aceastăcampanie. Un test al sloganu-rilor se poate face simplu, în-ainte de alegeri (când s-arcrede că electoratul s-a fami-liarizat cu candidaţii şi strate-giile lor de comunicare): în-trebaţi oamenii de pe stradăce slogan are un candidat saualtul, fără ca respondenţii săaibă vreun material electoralîn faţă. Cei mai mulţi nu-şivor aminti exact nicio sin-tagmă”.

Şi copywriterul DariusGroza, director departamentu-lui web la Vitrina Advertising,crede că niciun candidat nusurprinde şi că aproape toţi aumers pe mesaje goale, dar că,oricum, nu sloganurile vor fidecisive pentru decizia de vota electoratului: „În primulrând, la nivel de Cluj, nu credcă decizia de vot se ia decisivîn funcţie de mesajul campa-niei. Ştim bine că bătaia - atâtla Primărie, cât şi la CJ - e între<<monştri sacri>>. Nefiind new-comeri, nu au surprins cu ni-mic; nu au adus nicio promi-siune care să nu ne fi fosthrănită deja şi înşelată. Înafară de Eckstein - care a făcutun joc de cuvinte, numai cădin nefericire nu mai suntemîn 1992 - toţi au mers pe va-riante goale. Nu se diferenţiazăîntre ei, toţi s-au învârtit în<<meritat>>, în <<schimbare>>, ace-leaşi promisiuni recurente. Îngeneral, alegătorii sunt supra-saturaţi de asigurarea schim-bării, care se tot produce demai bine de 20 de ani”.

Marius AVRAM

analiză

Politicienii clujeniîşi dau măsura Prinsloganurile alese

«La noi, din păcate, putem să spunem sintetic că, aşa cum e politicianul, e şi sloganul. Un lucru principalcare se vede în toate aceste sloganuri e că electoratul nu contează», Vasile Dâncu, sociolog

În SUA, orice campaniepolitică are o axă

fundamentală în strategia decomunicare. Candidaţii seînconjoară de cei mai buni

consilieri pentru a le inoculaalegătorilor ideea că ei sunt

cea mai bună opţiune pentru aapăra interesele ţării. Un

mesaj eficient, difuzat la mo-mentul oportun, poate impul-

siona un candidat la Casa Albă.Preşedintele Barack Obama a

dat la 5 mai lovitura de în-ceperea campaniei sale în

speranţa realegerii sale. Ante-rior, el anunţase sloganul

menit să-i seducă pe alegători:„Forward" („Înainte"). O idee

simplă care vine să com-pleteze mesajul care a con-

tribuit la materializareavisului celor care, în urmă cu

trei decenii, nici măcar nuputeau învăţa alături de albi în

numeroase centre şcolare:„Yes, we can" („Da, putem").

(Las Provincias)

Page 9: No21 tr reporter

9analiză

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Vasile Dâncu, (IRES): Esteun slogan stereotip care aratăurmătorul lucru: candidatulascunde ceva, nu vrea să de-conteze detaliile, se ascundedupă un principiu, este defe-nisv, nu vorbeşte nici despreoameni, nici despre el. Estemai degrabă un principiu.Este un mesaj slab din punctde vedere comunicaţional.Nu trans mite o atitudine, areun ton conservator şi nu tre-zeşte nicio perspectivă, decinu dă o temă. Este mai de-grabă perfect pentru ascun-derea lui Emil Boc de fricade dezbatere, ascunderea faţăde electorat, de fapt încerca-rea de a nu participa laaceastă competiţie. În gene-ral, analiza unui slogan seface după cinci criterii: sim-plitate, noutate, concreteţe,credibilitate şi potenţial emo-ţional. Sloganul lui Boc areatuul simplităţii, dar are mi-nus la toate celelalte capitole:n-are un grad de noutate, estestereotip, n-ar grad de con-creteţe, credibilitatea esteslabă şi nu are niciun pic depotenţial emoţional. Sloganuleste lipsit şi de creativitate.

Raluca Crişan (PR&More):Emil Boc a ales un slogan sta-tic, fără verb, care face apel laemoţional şi leagă întreaga saactivitate politică de Cluj-Na-poca, încercând astfel să con -vin gă electoratul că a lucratîntot deauna pentru Cluj, in di -ferent că a fost aici sau la Bu-cureşti, şi să contrabalansezeacuzele că a părăsit primăriala mai puţin de un an dupărealagerea sa în această func-ţie.

Darius Groza (Vitrina):Boc încearcă să-şi asigure re-venirea în oraş într-un amba-laj care vrea să transmită cămereu a operat în interesullocal. Iniţial ca primar, apoica premier şi acum un nouprimar optimist, Boc se jurăcă e tot „Jenny from theblock".

Vasile Dâncu: Este unslogan maximalist, destul deputernic prin modul în carearată un angajament totalpentru Cluj. Are simplitate,are noutate şi prin angaja-mentul personal primeştecredibilitate. Este mai slabîn ceea ce priveşte concre-teţea şi emoţia, aici are mi-nusuri. Dar este puternic,pentru că incită la reînviereaorgoliului şi mândriei locale.Lipsa de concreteţe, candi-datul încearcă s-o compen-seze printr-un program des-tul de detaliat, cu care vineun program de guvernare lo-cală. Nicoară are un pro-gram interesant comunica-ţional, care a pornit printr-ovariantă emoţională „îmipasă de Cluj” şi apoi a vrutsă închidă această dezba-tere cu acest „Clujul meritătotul”.

Raluca Crişan: Marius Ni-coară şi Mircia Giurgiu mergcu acelaşi verb, „a merita” -în timp ce Nicoară îl leagăexplicit de Cluj, evitând o re-laţionare directă cu actualaconducere a oraşului, Giur-giu, din postură de candidatindependent, deci nesusţinutde niciun partid, preferă adre-sarea directă şi exprimarea al-ternativei la clasa politică deacum, chiar dacă şi el a figu-rat pe listele a trei partide.

Darius Groza: Marius Ni-coară merge şi el pe o va-riantă atentă, o cupolă largă,care include totul şi nimic.Trebuie totuşi privită în con-textul general al acţiunilorsale preelectorale şi electo-rale. Nicoară a adoptat încătimpriu o strategie de abor-dare a targetului prin diversedezbateri publice pe diverseteme de interes local sau mailarg. Dezbatere ACTA, dez-batere cu pensionarii, cu stu-denţii, cu Boc şi Biblia şi că-tuşele. Compensează prinieşire în târg.

Vasile Dâncu: Aici se vedecel mai bine omul din spatelesloganului. Este singurul slo-gan care conţine o doză marede narcisism, prin numele can-didatului din slogan. Este unslogan arogant, care caută săfacă uitate scandalurile de co-rupţie de la Consiliul Judeţean,pentru că pune accent pe pos-tura de preşedinte al Clujului- funcţie care nu există -, nu alConsiliului Judeţean Cluj. În-cearcă să ascundă instituţia.Preşedinte este o sintagmă fo-losită cel mai mult în Româ-nia: preşedinte de scară, debloc, este o formulă foarte uzi-tată. Nu transmite nicio mizăpentru comunitate, pentruCluj, nu invită la dialog, esteun slogan autosuficient şi fărăforţă persuasivă. De fapt, AlinTişe este obsedat de imagineaproprie, în toţi cei patru ani areuşit să-şi facă tot timpulcampanie, cu toate mijloacele,astfel că sloganul acesta estemai degrabă ca un semn depunctuaţie în comunicarea sa,un slogan care închide impe-rial, să zicem, o epocă de rea-lizări. Este singurul slogan au-toreferenţial, este cel mai bundiagnostic pentru personajuldin spatele lui.

Raluca Crişan: Alin Tişemizează pe o asociere puter-nică în mentalul românesc:preşedintele, văzut ca jucătorulsuprem, şi pe plăcerea clujeni-lor de a se considera „mai alt-fel” - mai presus decât cei dincapitală, dar nu „provinciali”.

Darius Groza: Tişe paresă-şi anunţe candidatura şiatât.

Vasile Dâncu: Este unslogan interesant, poate celmai interesant din campaniaclujeană şi poate cel maiplin de semnificaţie. Estesimplu, este emoţional, con-cret. Stă mai slab la noutateşi la gradul de credibilitate.Are valoare importantă, pen-tru că este incitativ, pu-nându-i pe clujeni cum va înavangarda schimbării Ro -mâniei - un orgoliu foartemare al Clujului. Într-un felmăguleşte şi transmite indi-rect, făcând o aluzie fină laFunar, nevoia de a schimbaşi de a nu fi în contratimpcu schimbarea din România,să acceptăm că de la noipoate să pornească o schim-bare care ori cum se va pro-duce şi fără noi. De aseme-nea, este un slogan inclusiv,îi implică pe toţi clujenii înproiect.

Raluca Crişan: Challen-ger-ul Horea Uioreanu osci-lează între două exprimăriale ideii de schimbare, unastatică, plată („Nevoia deschimbare”) şi o promisiune- îndemn la acţiune („Schim-barea începe de la noi”).

Darius Groza: Uioreanu,deşi e la Consiliul Judeţean,vine cam cu acelaşi mesajca şi mulţi la Primărie, paresă se confunde cu ei.

Vasile Dâncu: Este un can-didat fără şanse şi maghiar pedeasupra, astfel că îşi conştien-tizează perfect condiţia şi seraportează cu detaşare la ale-geri şi asta îl face să vină cuun slogan interesant, o con-strucţie stilistică simplă, un jocde cuvinte în limba română.Este un fel de autoironie şi unfel de comentariu discret, iro-nic la cel care i-ar reproşa cănu este român. E un slogan in-teresant pentru că, prin stilis-tică, poziţionează candidatul.Are emoţie, simplitate are şiconcreteţe, pune accent peidentitatea lui de clujean şiîntr-un fel ascunde aparte-nenţa politică, aceasta fiind aiciprincipalul lui handicap. Esteuşor naiv acest slogan, dar can-didatul Eckstein nu are scopulde a câştiga alegerile şi ştie căva avea puţine voturi de la ro-mâni, aşa încât îşi permite să-şi construiască o detaşare deintelectual prin acest artificiulingvistic, printr-un joc de cu-vinte în limba română, vrea săarate că este importantă con-diţia de clujean dincolo de par-tid, dincolo de etnie.

Raluca Crişan: Eckstein-Kovacs Peter are practic douăcampanii, una în limba ma-ghiară, adresată electoratuluimaghiar, şi una în română,axată pe mesaje „împăciuito-riste” între cele două etnii.Pentru varianta româneascăa ales un vechi clişeu, folositmai ales în anii ’90 de-a lun-gul ţării în diverse variaţiuni(„Un primar deVotat”, „Un omdeVotat”).

Darius Groza: Ecksteineste singurul care merge peceva cât de cât creativ, inclusivcu acea „famacie” Ecksteindin centru, chiar dacă ideilesunt destul de ponosite. Sepoate să iasă, în evidenţă prinaceastă metodă măcar pentrufaptul că nu a adoptat acelaşilimbaj de lemn. Însă campa-nia sa nu e unitară, nu în con-formitate cu un singur mesajcentral.

Vasile Dâncu, sociolog:

„Practica sloganurilor înRomânia este la nivelul despecializare al politicii şi co-municării politice. Încă a vemfoarte multe de făcut. Po -liticienii de regulă îşi cre eazăsinguri sloganurile sau le alegfără să fie testate de specia-lişti. De aceea, ele sunt con-struite mai degrabă pe înţe-lesul politicienilor, nu peînţelesul publicului. A tuncicând analizăm un slogan,este oarecum nefiresc să vor-bim despre impactul sloga-nului în sine, pentru că ni-

ciun slogan nu are valoaresingur. Valoarea sa trebuiepusă în conexiune cu restulmesajelor, cu restul strategiei.Sunt sloganuri care închid ocampanie, ca re sunt ultimulsemn de punc tuaţie al uneicampanii şi sunt sloganuricare deschid comunicareaîntr-o cam panie, trimit publi-cul spre celelalte mesaje. Unslo gan ar trebui să facă cât1.000 de imagini, ca să folo-sesc o sintagmă inversă la cu -noscuta butadă „o ima gineface cât 1.000 de cuvinte”. Înmod normal, un slogan artrebui să sintetizeze o stare asocietăţii, să pună accentulpe o calitate a candidatului,

să ascundă un defect dacăeste cazul.

Ceea ce mă şochează lasloganurile din ultima vremeeste că nu sunt polemice, adispărut din ele competiţia,temele incitative şi cele caremobilizează. De aceea spu-neam că sunt mai degrabănişte etichete, nişte flori puse

la pălărie. În aceste sloganuriale noastre se observă lipsade vână politică, lipsa de forţăinterioară. Avem mai degrabăcandidaţi care se raporteazăcu narcisism. Uitaţi-vă şi laposturile candidaţilor din fo-tografiile electorale: sunt maidegrabă în poziţii statice, nucheamă la ei, nu indică o di-

recţie, nu dau o atitudine, niciverbal, nici nonverbal. Avemmai degrabă o politică a sta-tuilor, să zicem, oamenii suntpuşi să aleagă între poze, darnu între oameni vii. Cred căasta este o deficienţă a co-municării politice la noi, astafurilor electorale. Încă nuam reuşit să profesionalizămcomunicarea politică, să oaducem la un stadiu în caresă transformi candidaţii încandidaţi vii, în oameni careen tu ziasmează, motivează,care sunt purtătorii unor temede acţiune, nu de reflecţie. Ni-velul culturii politice nu estefoarte ridicat. Sunt foartebuni politicieni oneşti, buni

în administraţie, dar fărăaceastă cultură a comunică-rii… Nici ei nu ştiu să-şialeagă destul de bine comu-nicatorii, jurnaliştii. Cei maimulţi care vin în marketingulpolitic sunt oameni din biz-nisul acesta, dar oameni caresunt de diverse formaţii şicare nu au o formaţie siste-matică în domeniul comuni-cării. Sper că următoarelecampanii vor fi invadate detinerii absolvenţi de docto-rate, masterate din zona co-municării şi jurnalismului,care să însemne altceva, săpară şi campaniile noastre uneveniment de sărbătoare, unspectacol comunicaţional.

repere

«Sloganurile lui Traian Băsescu erau de o maximă agresivitate şi au reuşit să-i mobi-lizeze, mai ales pe tineri, pe cei care au o atitu-dine mai puternică - cei cu studii superioare, cei de până la 50 de ani, patronii, oamenii curesurse agreează asemenea incitări la acţiune»

Vasile Dâncu: Este singurulslogan care apelează electora-tul, singurul care caută directdialogul şi care nu este o eti-chetă. Este un slogan care în-cearcă măgulirea electoratuluiclujean, este simplu şi emoţio-nal, dar îi lipseşte noutatea,concreteţea şi credibilitatea.Enunţă mai degrabă o per-spectivă, dar nu creează omiză; de aceea este cel mai li-mitat ca mesaj dintre toate.Este prea ambiguu; cândspune „meritaţi altceva” de faptefectul pervers e că poate sătransmită că merită alternativala PDL, adică USL şi candida-tul USL. Principalul defect alacestui slogan este lipsa deconcreteţe, pentru că nu trimitespre el, candidatul indepen-dent care vine cu alt mesaj şitrimite în general spre alterna-tivă.

Raluca Crişan: Marius Ni-coară şi Mircia Giurgiu mergcu acelaşi verb, „a merita” - întimp ce Nicoară îl leagă expli-cit de Cluj, evitând o relaţio-nare directă cu actuala con-ducere a oraşului, Giurgiu, dinpostură de candidat indepen-dent, deci nesusţinut de niciunpartid, preferă adresarea di-rectă şi exprimarea alternativeila clasa politică de acum, chiardacă şi el a figurat pe listele atrei partide.

Darius Groza: MirciaGiurgiu foloseşte două clişee,schimbarea şi faptul că Clu-jul merită, ca-ntotdeauna, săr-manul, fără să definească ceaduce nou. „Altceva”. Poate fiorice, să votăm cu ochii-nchişi.

meritaţialtceva

Page 10: No21 tr reporter

10

Vremea instabilă dinultimele săptămâni aaglomerat cabinetelepediatrice din oraş.

Mii de copii, de la creşă laşcoala generală, s-au prezentatla medic cu infecţii respiratoriişi febră. Ioan Figan, fostul di-rector al Spitalului de Copiii,spune că, de cele mai multeori, aceste afecţiuni sunt tratategreşit, iar părinţii apelează preauşor la tratamente medica-mentoase care slăbesc siste-mul imunitar al celor mici

Reporter: Care sunt celemai frecvente probleme cucare se prezintă copiii la cabi-netul dumnenvoastră?

Ioan Figan: Foarte mulţicopii vin cu infecţii respiratoriişi digestive, dar procentul celmai mare al consultaţiilor îl re-prezintă infecţiile respiratorii.Acestea trebuie analizate atent.Mulţi părinţi se uită ciudat lamine şi se miră când le spunsă folosească leacuri băbeşti:Da, este o viroză respiratorie,vă dau un leac băbesc. Dacăfebra e mai mare după con-sultul meu, le spun să-i dea ofiolă de algocalmin; dacă per-sistă febra, să-i facă o împa-chetare într-un cearşaf cu apărece. E foarte greu însă să-iconvingi că metodele acesteafuncţionează şi nu e nevoie demedicamente.

Cum îi determinaţi pe pă-rinti să înţeleagă că un sistemimunitar puternic se constru-ieşte numai prin contactul cubacteriile şi nu printr-o igienăexagerată?

Eu le spun tuturor mămi-cilor care vin alertate la minecă ăia mici merg la creşă şisunt tot răciţi: Nu-i nimic,doamnă, aşa îşi câştigă imuni-tatea. La creşă sunt copii din

toate părţile, fiecare cu un mi-crob, dar asta nu reprezintă unpericol de îmbolnăvire gravă.În ziua de azi, majoritatea pă-rinţilor sunt speriaţi că li se îm-bolnăvesc copii. Le explici, uniiînţeleg, alţii nu şi merg la alţimedici, care le prescriu anti-biotice, care le zdruncină imu -nitatea. Tratamentele cu anti-biotice sunt foarte periculoase,pentru că pun la încercare sis-temul imunitar şi îl slăbesc.

Se eliberează antibioticeprea uşor în cabinetele dinCluj?

Da, foarte mulţi doctoriprescriu antibiotice pentru in-

fecţii virale şi chiar digestive.Am văzut reţete eliberate demedici de familie şi din poli-clinici, în care se prescriau tra-tamente cu antibiotice pentrunişte aberaţii - la o infecţie ba-nală respiratorie, câte două an-tibiotice. Infecţiile virale se tra-tează băbeşte. Reţetele cuantibiotice sunt însă foarte,foarte multe şi cheltuielile suntpe măsură de mari. Acolounde este o răceală banală, re-

pet, se recomandă leacuri bă-beşti. O infecţie respiratoriedurează şapte zile dacă te ducila doctor şi o săptămână dacănu te duci. Dar doctorul tre-buie să ştie de această infecţie,iar părinţii trebuie să respecteindicaţiile medicului.

Ne transformă accesul lainternet în mici sanitari price-puţi la tratamente medica-mentoase?

Da, internetul şi accesul fa-cil la calculator. Copiii din ziuade azi sunt obezi din cauzafaptului că nu mai fac sportdeloc. Acest fapt, de a sta pecalculator, folosindu-şi doarmintea, nu şi fizicul, duce laobezitate. Copiii îşi duc farfu-ria cu mâncare lângă calcula-tor şi mănâncă în timp ce staucu ochii în monitor. Vina estea noastră, până la urmă. Mic-şorarea numărului de ore deeducaţie fizică din şcoli con-tribuie, de asemenea, la situa-ţia aceasta îngrijorătoare. Eu,când am fost copil, nu ţinminte să fi avut colegi graşi,nici la şcoala generală, nici înliceu. Se făcea foarte multsport. Acum, copiii sunt imo -bilizaţi lângă calculator şilângă mâncare.

Alături de lipsa activităţilorfizice, alimentaţia greşită esteun alt motiv care contribuie lagradul ridicat de obezitate dinrândul copiilor. Ce ar trebui săevite părinţii?

Alimentaţia este total gre-şită. Îşi serbează zilele de naş-tere la fast food-uri, la restau-rante, unde se mănâncămâncăruri foarte grase şi ne-sănătoase. Se închiriază loca-luri întregi pentru ei. La unmoment dat, îmi povestea ci-neva că un tată a închiriat,pentru copilul lui, ca să-şi ser-beze ziua, un local. A venit oclasă întreagă, copii în clasa aşaptea, li s-a comandat oricedin meniu. Ei au luat ce auvrut, tatăl copilului a spus cănu e nicio problemă, tot ce cer,să fie serviţi. După ce au băut,au distrus întreg localul - pa-hare, farfurii, mobila şi dormi-toarele în care au fost cazaţi.Şeful de acolo l-a sunat pe tatăşi l-a chemat, că i se distrugelocalul, dar el a spus «Lasă,dom-le», că ţi-am spus că plă-tesc. Asta e mentalitatea lafoarte mulţi părinţi. Îi lasă pecopii să facă ce vor - de aici,nu apar doar problemele le-gate de greutate.

Adina FARTuŞNIC

Trataţi răcelile copiilorşi cu leacuri băbeşti

sănătateIoan fIgan, medIc pedIatru:

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Medic cercetat pentrumită de 300 de lei„Nu-s mulţi bani, e om bun”, spun vecinii

Chirurgul Ioan Dobrescu de la Spitalul deCopii din Cluj este cercetat în libertate pentruluare de mită, după ce a fost acuzat de un pă-rinte că a cerut şi primit 300 de lei pentru aopera un băieţel de cinci ani.

El a fost surprins ieri în flagrant de poliţiştiiclujeni care au fost sesizaţi de mamă. Chirurgul

a mai fost acuzat şi în 2010 că a luat mită 100de lire sterline pentru a opera o fetiţă de doiani. El a fost achitat în 15 martie 2011.

Femeia care l-a denunţat pe chirurgul IoanDobrescu povesteşte că medicul a amânatoperaţia trei zile până a negociat tariful. „O săam timp, aşteptaţi, aveţi răbdare”, povesteşteea că i-a spus medicul. „M-am dus cu 300 delei, dar mi-a zis că nu primeşte bani decâtdupă operaţie. S-a decis ca pe miercuri dimi-neaţă să opereze copilul.

I-am dat totuşi 500 de lei şi a zis că vinesă facem calculul după operaţie”

„Apoi am venit cu 300 de lei, însemnaţi dePoliţie... A zis că să-i pun în buzunar. Nu adorit să pună mâna pe ei. Şi i-am pus banii înbuzunar, după care a intrat în cabinet, şi poliţiaa venit după el. Ştiu că au mai fost mame careau dat bani pentru operaţii şi pe care le tratacu indiferenţă. Erau multe mame supărate şinecăjite”, mai spune femeia care l-a denunţatpe chirurg.

În pofida a ceea ce ar sugera acuzaţiile re-petate de luare de mită, Dobrescu nu e unuldintre medicii înstăriţi. El locuieşte la intrareaîn comuna Baciu, pe o stradă cu case mai de-grabă modeste, unde este cunoscut şi respectat.

„Omul ăsta îngrijeşte toţi copiii de aici depe stradă. Toţi merg la el ca la cabinet şi nule-a cerut vreodată bani. Eu m-am tăiat ladeget săptămâna trecută şi el m-a cusut şi m-a pansat. E un om extraordinar, nu cred că acerut bani de la cineva. Dacă a fost arestat, si-gur cineva a pus asta la cale, din invidie”, spuneVasile Romitan, unul dintre vecini.

Şi ceilalţi vecini ai chirurgului spun că Do-brescu e un om bun. În privinţa banilor primiţi,părerile sunt împărţite. „Cât a luat? 300 delei? Păi, ce-i aia? Vă daţi seama ce salarii miciau oamenii ăştia, la câtă şcoală au făcut?”, seîntreabă un alt vecin..

„Strada asta nici măcar nu era asfaltată şipentru că stă el aici, au venit şi au făcut-o. Săştiţi că e om bun şi săritor şi nu merită să fieacuzat acum”, continuă omul. Acelaşi lucru îlsusţine şi o vecină. „Nu-i mult 300, 500 de lei.Dacă cerea şi el 1.000 de lei, atunci era mult.Spuneţi-mi dumneavoastă un doctor care nucere bani. Nu există, toţi cer”, spune ea.

Adina FARTuŞNIC

«Mediul în care trăimeste, oricum, plin de bac-terii, care nu pot fi eliminate definitiv, iar un copil crescutîntr-un mediu mult preasteril se va îmbolnăvi la totpasul. Este suficient să respecte regulile esenţialecum ar fi spălatul pe mâiniînainte de masă şi după utilizarea corectă atoaletei», Ioan Figan

flagrant

«Este deplorabil că un doctor din Cluj poate să compromită întreaga lume medicală. Aștept ancheta Poliției și a Parchetului.Dacă se dovedește, propun excluderea medicului»prof. dr. Mircea Bârsan, președinteleColegiului Medicilor Cluj

Medicul clujeanrecomandă evitarea

antibioticelor în exces la copii pentru că ele slăbesc

sistemul imunitar

Page 11: No21 tr reporter

11internaţional

UTRO (RUSIA) EL PAIS

Zona euro s-ar putea risipiîntr-un timp foarte scurt

Strategia silenţioasă a MafieiÎn „Cosas de la Cosa Nostra”, cartea de

memorii pe care Giovanni Falcone a dictat-oziaristei Marcelle Padovani, judecătorul rela-tează un moment crucial în lupta împotrivaMafiei: declaraţia primului martor „pocăit”,Tommasso Busceta.

„Nu uitaţi, conturile pe care le deschideţiacum cu Cosa Nostra se vor încheia doar cumoartea dumneavoastră Vreţi să continuaţiinterogatoriul?”, l-a întrebat pe magistrat, în-ainte de a dezvălui dedesubturile mafiei ita-liene. Acum 20 de ani, conturile s-au încheiatcu explozia unei bombe la trecerea maşiniilui Falcone în drumul spre Palermo.

Asasinatul lui Falcone a marcat momentulmaxim al puterii Mafiei, dar şi al slăbiciuniisale: a fost momentul în care statul italian aînţeles cât de mult îi seamănă şi a început sălupte împotriva ei.

Arestarea în 1993 a lui Toto Riina, un capmafiot sălbatic care asasinase zeci de oamenicu mâna lui, a marcat un „înainte” şi un„după”. Următorul cap al mafiei a fost Ber-nardo Provenzano, arestat după ce a fost în-colţit mulţi ani, în 2006, într-o operaţiune îm-potriva clanului Corleone.

Provenzano a fost ultimul dintre marii capicare îşi controlau cu adevărat teritoriul, îi cu-noştea pe politicieni şi pe preoţi, pe ţărani şipe poliţişti. Această cunoaştere a terenuluiexplică de ce a putut să stea ascuns şi să ră-mână la conducere timp de 13 ani.

Dar mai există un factor fundamental: stra-tegia de „imersiune”. Ultimul dintre „Corleoni”şi-a dat seama că, pentru a supravieţui, Mafiatrebuie să se scufunde şi să dispară, doar apa-rent.

Astfel, statul a început să exproprieze te-renurile mafiei, dar mafioţii, deşi şi-au pierdutimunitatea, au continuat să rămână puternici.

Atmosfera din Eu-ropa se „încinge”din ce în ce maitare. Şeful guvernu-

lui provizoriu grec, Lucas Pa-pademos, a declarat săptă-mâna aceasta că autorităţilegreceşti se pregătesc pentru oposibilă ieşire a ţării din zonaeuro. În replică, Eurogroup aîndemnat celelalte ţări ale uni-unii monetare să elaborezeplanuri individuale în cazulpierderii Greciei. Totuşi, esteabsolut evident că, în etapa ac-tuală niciuna dintre cele douăpărţi nu este interesată de oasemenea evoluţie a evenimen-telor, chiar dacă încercarea ne-reuşită a grecilor de a formaun guvern de coaliţie a majoratputernic şansele pentru reve-nirea la drahmă.

A vorbi despre ieşirea Gre-ciei din zona euro este pre-matur, în orice caz înainte de

următoarele alegeri par la -mentare, sunt de părere exper-ţii. Nu este exclus ca, în acestmod, grecii să încerce să spe-rie UE, pentru a obţine con-diţii mai blânde.

Schimbări pozitive sunt po-sibile în situaţia în care Greciava reuşi să ajungă la o înţele-gere cu creditorii. Aceasta estesingura variantă în care BancaNaţională a Greciei nu va finevoită să aleagă: fie să tipă-rească drahme, fie să recu-noască insolvabilitatea unorbănci greceşti şi să provoaceastfel o amplă criză bancară.

Acest lucru contravine oa-recum spiritului UE - să de-branşeze o ţară care, deocam-dată, nu a luat o decizieprivind ieşirea din zona euro.Grecia trebuie să decidă şi săse pronunţe ea însăşi pe mar-ginea acestei probleme sau sămeargă la o încălcare gravă a

În Franţa, romii sunt în pericolL'EXPRESS

acordurilor încheiate cu „tro -ica” de creditori. Doar în acestcaz UE va primi dreptul moralla acţiuni vizavi de Atena. Atâttimp cât grecii nu-şi încalcăangajamentele, ci doar discutăaceastă posibilitate în spaţiulpolitic, nu există motiv pentrua-i alunga. În linii mari, înplan politic, multe ţări dinzona euro se află într-o situa-ţie destul de asemănătoare cucea a Greciei.

Cu toate acestea, amputa-rea „organului problematic” arputea aduce anumite avantajepentru zona euro, în general.Este clar că, de una singură,Grecia nu-şi va putea revenifoarte repede, iar pentru ţările

care analizează posibilitateaieşirii din zona euro acest lu-cru ar putea deveni o lecţie im-portantă şi le-ar putea deter-mina să depună mai multeeforturi pentru a se menţineîmpreună cu ceilalţi membriai zonei euro. Într-o perspec-tivă pe termen mediu, acest lu-cru i-ar putea uni şi ar puteacrea un spaţiu pentru un com-promis politic mai mare, ne-cesar zonei euro, compromis

pe care guvernele şi populaţiileunor ţări nu sunt dispuse de-ocamdată să-l facă.

Într-o perspectivă pe ter-men scurt se poate aştepta omare isterie pe pieţele finan-ciare.

Ieşirea Greciei din zona euro va fi însoţită, în modaproape sigur, de faliment şi de numeroase probleme

în multe instituţii financiare ale sectorului privat

Lucas Papademos a declarat că Grecia

se pregăteşte pentru o posibilă

ieşire din zona euro

chiar în plină campanie devaccinare. De fiecare dată, dis-trugerea taberelor romilor estedovada unei strategii de in ti -midare care să-i facă să plece.În final, ne aflăm într-o situaţiecomplet paradoxală cu acestepolitici publice incoerente: pede o parte, o politică violentăde securitate, pe de altă parte,obiective de sănătate publicăcare trec în planul al doilea”,potrivit lui Corty.

Pentru rezolvarea acestei si-tuaţii, trebuie să se intervină lamai multe nivele. Mai întâi, tre-buie să se oprească rapid ex-pulzările violente. Pe termen

mediu, ar trebui abrogate mă-surile tranzitorii aplicate româ-nilor şi bulgarilor, care, în po-fida apartenenţei la UE din2007, sunt supuşi unor condiţii

restrictive legate de accesul lapiaţa muncii. De aceea, majo-ritatea romilor nu pot găsi unloc de muncă legal, nu-şi potjustifica resursele şi devin, ast-fel, legal expulzabili.

„Trebuie să-i ajutăm să tră-iască în mod independent şisă devină mai puţin vulnera-bili faţă de organizaţiile ma-fiote, de exemplu. Apoi, dat fi-ind că criza de locuinţe îiafectează pe toţi francezii şimai ales pe cei aflaţi în situa-ţie precară, trebuie rezolvatăaceastă problemă. Accesul lao locuinţă decentă le-ar per-mite romilor să îşi stabilizeze

situaţia, deoarece, contrar idei-lor preconcepute, romii suntsedentari, ei au migrat doardin motive economice”, preci-zează Corty.

Majoritatea romilor nu pot găsi un loc de muncă legal, nu-şi pot justifica resursele

şi devin, astfel, legal expulzabili

În Franţa sunt aproape15.000 de romi originarimai ales din România şiBulgaria şi care trăiesc la

periferia unor mari oraşe pre-cum Parisul şi Marsilia. Romiitrăiesc în condiţii precare şi nu

au acces la îngrijiri medicale,potrivit unui studiu despre si-tuaţia romilor din Europa pu-blicat la 23 mai de Agenţiapentru Drepturi Fundamentale(FRA) a UE.

De aproape douăzeci deani, asociaţia Médecins duMonde încearcă, în zadar, să-iajute pe romii din Franţa.Jean-François Corty, preşe-dinte din 2009 al misiunilordin Franţa ale asociaţiei,afirmă că romii din Franţasunt în pericol. „De aproapeşase ani, constatăm o creştere

a presiunilor asupra acesteipopulaţii. Desfiinţarea tabere-lor de romi fără să li se pro-pună alte locuri de cazare,chiar şi expulzarea lor de peteritoriul francez spre Româniaşi Bulgaria tind să se constituie

într-un demers sistematic. Fa-milii întregi ajung în stradă,adulţi, copii, persoane bolnaveşi femei însărcinate, fără niciodeosebire. Acest lucru duce lao situaţie de mare precaritate,reflectată de indicatorii desprestarea lor de sănătate”, potrivitlui Jean-François Corty.

Referindu-se la dificultăţileîntâmpinate în cursul misiuniisale, Corty a menţionat faptulcă desfiinţarea taberelor şi ple-carea romilor în alte zone îm-piedică un contact regulat cubolnavii cronici. „S-a întâmplat

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

De fiecare dată, distrugerea taberelor romilor este dovada unei strategii de intimidare ca să-i facă să plece

LE POINT

Viitoarea preşedintă a Statelor Unite

Hillary Clinton a anunţat că nu se va ducela convenţia Partidului Democrat, care, laCharlotte, în Carolina de Nord, îl va desemnaoficial, în septembrie, pe Obama drept candi-datul partidului pentru alegerile din 2012.„Nici nu este nevoie să meargă, a spus unadin editorialistele de la New York Times, Mau-reen Dowd. Ea îşi aşteaptă propria convenţiedin 2016”. Hillary Clinton este, de câteva luni,în graţiile opiniei publice americane.

Ea promisese acum patru ani că, dupăalegerile din 2012, va abandona viaţa politică.Dar ultimele sondaje ar putea să o facă să serăzgândească.

Cu 65% de opinii favorabile, Hillary Clin-ton îi surclasează pe toţi potenţialii candidaţidemocraţi la alegerile prezidenţiale din 2016.Inclusiv pe Joe Biden, actualul vicepreşedinte.Ea este favorita a 58% dintre americanii carese vor liberali, a 56% dintre cei care se declarămoderaţi, a 60% dintre femei, a 50% dintrebărbaţi, 59% dintre albi, 54% dintre afro-ame-ricani, 51% dintre hispanici. De asemenea, eaeste plăcută de 64% dintre vârstnici şi de 44%dintre tineri.

De la alegerea lui Barack Obama, HillaryClinton s-a ţinut deoparte de disputele poli-tice.

Ea a preferat să fie ambasadoarea neobo-sită a diplomaţiei americane şi nu a ratatnicio reuniune importantă. A fost prezentă latoate dosarele sensibile, din Libia până înIran, trecând prin China şi Siria. Alegătoriiamericani îi sunt recunoscători pentru că adat adesea dovadă de o fermitate care, potrivitunora, i-a lipsit uneori preşedintelui. HillaryClinton a dovedit mereu că este o femeiefoarte puternică şi hotărâtă.

Nu este sigur că va candida în 2016 laCasa Albă, dar cu aceste rezultate date desondaje un lucru este cert: chiar dacă Obamaar ruga-o în genunchi, este greu de crezut căea va accepta să-i fie vicepreşedinte pentruurmătorii patru ani, în locul lui Joe Biden.Este prea riscant să-şi ştirbească popularita-tea, în caz că actualul preşedinte ar fi învins.

Page 12: No21 tr reporter

vedeteShoppy – la ultima ediţie din acest sezone

misiunea săptămâ-nală de lifestyle şitimp liber, Shoppy, in-tră în vacanţă. Sâm-

bătă, de la ora 11.00, la Tran-silvania L!Ve puteţi urmări oediţie specială, dedicată pre-gătirilor pentru vară.

după cum şi-a obişnuitdeja telespectatorii, şi ultimaediţie din acest sezon esteplină de voie bună şi informa-ţii interesante. de la nelipsi-tele sfaturi la capitolul vesti-mentaţie, tendinţe şi noitehnici de hairstyling, conti-nuând cu îndrumări utile des-pre ce trebuie să ţinem contdacă ne dorim o piscină înpropria curte şi până la tai-nele pieselor Lego. dianaFlore, un tânăr şi talentat des-igner vestimentar clujean, îşiva prezenta o colecţie inedităîntr-un spaţiu cu totul necon-venţional, iar orădeanul Ado-nis Bunghis, de profesie psi-hoterapeut, va spune care esecretul pentru a avea o minteageră şi un spirit sănătos.

vremea

20ºC10ºC

Cluj-NapoCavineri sâmbĂtĂ duminicĂ

21ºC11ºC

Cer variabil, fără precipitaţii

Cer înnorat, averse de ploaie 19ºC

8ºCPloi trecătoare

Prin intermediul Transilva-nia RePoRTeR, Ramona Făr-caş, Andrada Vaidoş, Anca Aş-tilean, Vlad Anca şi oana Mic,adică întreaga echipă Shoppy,le transmit telespectatorilor

mulţumiri şi le doresc o varăfrumoasă şi plină de bună dis-poziţie. Un nou sezon va în-cepe odată cu venirea toam-nei. Până atunci, Shoppy îşi iarămas bun sâmbătă, de la ora

11.00 la Transilvania L!Ve, iarîn săptămânile care urmează,invită telespectatorii să revadăcele mai reuşite reportaje dinediţiile anterioare.

Andrada VAidoş

12

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

PRO TV Prima Kanal D Acasa

4.30 Destine la răscruce (r) 5.00 După 20 de ani (r)6.00 Happy Hour (r)7.00 Ştirile Pro TV10.00 Tânăr şi neliniştit (r)

(s, SUA 1973)11.00 Crimele din Mid-

somer (r) (s, Anglia1997)

13.00 Ştirile Pro TV13.45 Singuri (comedie,

Franţa 2008)16.00 Tânăr şi neliniştit 

(s, SUA 1973)17.00 Ştirile Pro TV17.45 Happy Hour19.00 Ştirile Pro TV20.30 Icarus (thriller de

acţiune, SUA/Canada 2010)

22.30 Semeni vânt, culegifurtună! (comedie,SUA 2005)

0.30 Crimele din Midsomer (r) (s, Anglia 1997)

2.30 Destine la răscruce(r) (poliţist,SUA/Mexic 2007)

6.00 Observator LIVE8.00 ‘Neatza cu Răzvan 

şi Dani LIVE10.00 În gura presei10.50 Mireasă pentru 

fiul meu11.10 Teleshopping11.30 Întâmplări hazlii12.00 Vânătoarea 

de comori (s, Germania/Franţa/SUA 1999)

13.00 Observator LIVE14.00 Mireasă pentru 

fiul meu16.00 Observator LIVE17.00 Acces Direct LIVE19.00 Observator LIVE20.20 Nume de cod: 

Mercury (film deacţiune, SUA 1998),cu: Bruce Willis, Alec Baldwin, MikoHughes

22.45 Camera 1408(horror, SUA 2007)

1.00 Nume de cod: Mercury (r)

3.00 Acces Direct (r)

7.30 În familie (s)8.00 Levintza prezintă (r)8.30 Secrete de Stil (r)9.00 Teleshopping9.30 Focus Monden (r)10.30 Flash Gordon (r) (s)11.30 Teleshopping12.00 Nimeni nu-i perfect (s)13.00 Teleshopping13.30 Sport, dietă şi o

vedetă (r)13.45 Teleshopping14.15 Întâlnirea inimilor (s)14.35 Întâlnirea inimilor (s)15.00 Flash Gordon (s)16.00 Orice pentru dragoste

(comedie, SUA 2009)18.00 Focus 1819.00 Focus Sport19.30 Cireaşa de pe tort20.30 Nicăieri nu-i ca

acasă! (comedie,SUA 2009)

22.30 Cactus Kid(aventură, SUA 2000)

0.30 Furia apei (film decatastrofă, SUA 1997)

2.00 Focus (r)3.00 Nicăieri nu-i ca acasă! (r)

4.15 La un pas de fericire(r) (comedieromantică, Turcia2009)

5.30 Teleshopping6.30 Floricienta (s)7.30 De pe buze la inimă

(s, Turcia 2007)8.45 Neveste de piloţi (s)9.30 Teleshopping10.00 Draga mea prietenă12.30 Ştirile Kanal D13.15 Te vreau lângă mine14.45 Teleshopping15.15 La un pas de fericire

(comedie romantică,Turcia 2009)

16.45 Drept la ţintă18.45 Ştirea zilei19.00 Ştirile Kanal D20.00 Asi - Împotriva 

destinului (s)22.15 D-Paparazzi (r)23.00 Te iubesc până la

moarte (comedie,SUA 1990)

1.30 Ştirile Kanal D (r)2.15 Te iubesc până la

moarte (r)

7.15 Teleshopping7.30 Reţeta de ACASĂ (r)7.45 Secrete din 

trecut (r) (s)8.45 Teleshopping9.15 Secrete din trecut (r) (s)10.15 Teleshopping10.45 Suflet vândut (r) (s)11.45 Teleshopping12.15 Forţa destinului (r) (s)13.45 Teleshopping14.15 Cameleonii (s)15.15 Reţeta de ACASĂ15.30 Predestinaţi (s)16.30 Poveştiri adevărate17.30 Secrete din trecut (s)19.30 Suflet vândut (s)20.30 Forţa 

destinului (s)22.30 Iubire blestemată (s)23.30 7 păcate

(s, Brazilia 2007)0.30 Poveştiri adevărate (r)1.30 Predestinaţi (r)

(s, Mexic 2009)2.30 Cameleonii (r) 

(s, Mexic 2009)3.30 ACASĂ 

în bucătărie (r)

23.00 Minţi ucigătoare 22.30 Semeni vânt, culegi furtună! 20.30 Nicăieri nu-i ca acasă! 23.00 Te iubesc până la moarte 19.30 Suflet vândut 15.00 Made in Transilvania

8.00 Matinal - Răsăriţi de pe fix

10.00 Lux şi eleganţă (documentar)

10.30 Poliţist de cartier (s) (r)11.30 Faci pariu? (r)12.30 Azi bogat, mâine 

sărac (s) (r)13.30 Servus talk (r)15.00 Made 

in Transilvania (r)16.30 Poliţist de cartier (s) 17.30 Tonik show19.00 O viaţă mai 

frumoasă (s)20.00 Azi bogat, mâine 

sărac (s) 21.00 Shoppy 22.00 O lume nebună 

(documentar)22.30 Servus talk. Direct0.00 Obsession nights1.00 Momente extreme

(documentar)1.30 Colecţii de pe 

catwalk (s) 2.00 Tonik show (r)

LOOK

10.00 Ştiri

8.00 Prima ştire10.00 Ştiri cu Ada Prundar10.15 Ziua de 10 

cu Marius Benţa11.00 Transilvania CITY 

cu Dan Brie12.00 Transeuropa13.00 Domnule Primar 

cu Marius Benţa 14.00 Ştiri cu Ada Prundar

şi Cătălin Vlăsceanu15.00 Votează 

cu Sabin Gherman 16.00 Ştiri 

cu Cătălin Vlăsceanu17.00 De la 5 la 618.00 Ştirile TRANSILVANIA

L!VE cu Dana Berinde18.45 Ştirile din sport 

cu Patrice Podină19.00 Sinteza săptămânii

cu Dana Berinde20.00 LA RAPORT 

cu Raul Chiş21.00 PANORAMA 

cu Mihai Hurezeanu 22.00 Ştirile nopţii 

cu Anda Cordoş22.15 Transeuropa (r)

L!VE

23.10 Portretul lui Dorian Gray

8.00 Jurnal matinal9.10 Legendele palatului:

prinţul Jumong (s)10.20 Zoom10.25 Dănutz S.R.L. (r)11.20 Dincolo de celebritate11.30 Dănutz S.R.L. (r)12.30 Fabrica de staruri12.45 Legendele palatului (r) (s)13.25 Legendele palatului (r) (s)14.00 Jurnalul TVR14.45 e-Forum LIVE15.15 Teleshopping15.30 România votează!16.00 România votează!16.50 La vie en rose17.20 România votează!17.40 Legendele palatului (s)18.20 Legendele palatului (s)18.53 Jurnalul TVR20.00 Jurnal plus LIVE21.00 O dată-n viaţă LIVE22.00 O dată-n viaţă LIVE23.10 Portretul lui Dorian

Gray (film de dramă,Anglia 2009)

1.05 Distractis Show (r)2.00 Profesioniştii...2.50 e-Forum (r)

TVR 1 Antena 1

Creaţiile Dianei Flore le veţi puteavedea în ultima ediţie din acest sezona emisiunii Shoppy la Transilvania L!VE

Ramona Fărcaş este realizatoarea emisiuni Shoppy

Page 13: No21 tr reporter

tv 13

raul chiş:

Suntem regizorii unor scurtmetraje care spun povestea zilei

«Cei mai buni reporteri pe care îi cu-nosc, cei mai buni ingineri, regizori,sau arhitecţi ard pentru meseriile lor,le face plăcere să fie în linia întâi, înmijlocul acţiunii. Cred că, pentru a fiun bun ziarist, trebuie să fii curios înnumele publicului tău»

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Nu se consideră un filosof, deşieste absolventul unei facultăţide profil. Crede în schimb că,pentru a fi un jurnalist bun,

trebuie să „arzi” cu pasiune. De la pupitrulde producţie TV în faţa camerelor de fil-mat, Raul Chiş spune lucrurilor pe numeîn emisiunea „La Raport”, de luni pânăjoi, de la ora 20.00, numai la TransilvaniaL!VE.

La început producător de ştiri la TVR,apoi prezentator la Realitatea, iar acummoderatorul emisiunii „La Raport” de laTransilvania L!VE. Cum ai simţit primadată televiziunea – ca pe o încercare la-birintică sau un drum neted?

De fapt, după şapte ani de presăscrisă, înainte de TVR, mi-am făcut stagiulîn televiziune la Alpha TV, unde am fostatât moderator, cât şi reporter. Am fostbucuros să descopăr o nouă formă deexprimare şi îmi amintesc că luni bunem-am simţit la serviciu ca într-un atelierde creaţie, în care textul, sunetul şi imagi-nile erau piesele unui puzzle care trebuiauaranjate în forma lor proximă pentru adeveni ştire. Practic, jurnaliştii de televi-ziune asta fac - sunt zilnic regizorii unorscurtmetraje care spun povestea zilei. Cemeserie poate fi mai frumoasă? Pe urmă,am fost producător şi editor la TVR Cluj,a fost o experienţă interesantă, însă ampreferat să ies din zona de confort deacolo şi să continui munca de realizatorde emisiuni. Mă bucur că am o emisiunela Transilvania L!VE, mai ales că împăr-tăşesc credinţa profesorului Dâncu căaceastă regiune istorică are valori impor-tante, că vocea sa merită ascultată.

Fiecare emisiune aduce noi invitaţiimportanţi care dau „raportul”. Au fostpersoane care ţi-au refuzat invitaţia dincauză că, poate, s-au simţit incomodaţide subiectul abordat?

S-a întâmplat. Nu i-a incomodat ne-aparat subiectul, ci dezbaterea reală. Unii

nu acceptă pur şi simplu interlocutori înplatou, pentru că e mai profitabil pentruimaginea lor să nu fie contrazişi. Aceştioameni sunt prost sfătuiţi.

Ai absolvit Facultate de Filosofie, darai ales totuşi latura pragmatică din joculcu idei şi cuvinte. Cum s-a transformatfilosoful în jurnalist?

Ei, nu cred să fi fost vreodată un filo-sof, doar că am citit cu plăcere anumiţiautori încă înainte de facultate. E o glumăpotrivit căreia în Statele Unite ar exista ofacultate de filosofie unde trebuie să sem-nezi în anul întâi o declaraţie pe propriarăspundere cum că accepţi să nu deviinimic după absolvire... Filosofia m-a ajutatmai degrabă să îmi consolidez anumitevalori şi să fac tetrapiloctomia de care lu-mea are atâta nevoie, adică să despic firulde păr în patru :) Deci, nu sunt un filosofmetamorfozat în jurnalist. În timpul fa-cultăţii, am fost nevoit să muncesc pentrua mă întreţine la Cluj, iar jurnalismul mis-a potrivit cel mai bine.

Cum se construieşte un jurnalist bun?Este o meserie care te împinge inevitabilsă-ţi sacrifici viaţa personală pentru acreşte pe scara profesională?

Cei mai buni reporteri pe care îi cu-nosc, cei mai buni ingineri, regizori, sauarhitecţi ard pentru meseriile lor, le faceplăcere să fie în linia întâi, în mijlocul ac-ţiunii. Cred că, pentru a fi un bun ziarist,nu trebuie să fi absolvit neapărat faculta-tea de jurnalistică, trebuie doar să ai valoribune, să fii curios în numele publiculuitău, să aduci informaţie relevantă şi să ficitit mai mult decât ai scris, vorba unuicoleg de breaslă, pentru că nu e egal prinfiltrul cui trece informaţia, nu e totunacine îşi pune amprenta asupra ei. Nu vădcum un sfertodoct vulgar în privat poatetransmite valori bune prin mass media.În legătură cu sacrificiile: viaţa profesio-nală şi cea personală nu trebuie să se ex-

cludă reciproc, poţi deveni un bun jurna-list şi dacă ai o viaţă de familie.

Există oameni din mass media pe careîi admiri ca modele de „bună practică”jurnalistică?

Da, sunt acei ziarişti care îşi infor-mează corect publicul şi care nu suntmanevraţi de politruci.

Ieşim de sub lumina reflectoarelor deteleviziune. Ce faci în timpul liber? Pa-siuni?

Am marele noroc că împărtăşesc cusoţia mea pasiunea pentru călătorii. Ieşimdes în natură. Fugim de betoane, ne placela munte, România are peisaje unice şifrumuseţi care nu pot fi descoperite într-osingură viaţă. Ne place să călătorim pecont propriu şi în alte ţări. E fascinantcontactul cu noi culturi... Pe urmă, am oadevărată pasiune pentru muzică, amcântat timp de 10 ani într-o trupă rock.Recunosc, de când m-am lăsat de fumat,fac experimente culinare şi asta ar fi dejao altă pasiune. Mai scriu scenarii de film.În general, îmi place să experimentez.

Defineşte Transilvania în 3 cuvinte.Tradiţie, frumuseţe, seriozitate.

Citez dintr-un interviu al tău mai vechi:„Nu aş da Clujul pentru nimic în lume”.Susţii în continuare această afirmaţie? Ex-plică devotamentul.

Sigur, cred în continuare asta. Nu amavut nicăieri altundeva mai pregnant sen-timentul că sunt acasă. Poate sunt de vinăoamenii, energia pozitivă pe care ei o ra-diază, poate e vorba de anumite locuridin Cluj care îmi dau energie şi senzaţiade familiar. Nu aş vrea să spun cuvintemari, dar Clujul este un oraş viu, euro-pean, civilizat, de departe cel mai frumosoraş din România.

Ramona CoSTEA

Page 14: No21 tr reporter

14

CFR a dat lovitura.Formaţia din Gruiaa ajuns la un acordcu Ioan Andone,

care a semnat ieri prelungireacontractului pe trei sezoane.Oficialii feroviarilor l-au acon-tat şi pe Ştefan Grigorie, mij-locaşul urmând să semneze înaceste zile un agajament pedoi ani cu gruparea clujeană.

Şefii de la CFR Cluj pot ră-sufla uşuraţi. Deşi au fost laun pas să îl piardă pe antre-norul care a luat două titluricu formaţia din Gruia, Pas-zkany şi Mureşan au dat lovi-tura. Mirajul Ligii Campionilorl-a convins pe Andone să ră-mână în continuare pe bancatehnică a clubului în culorile

alb-vişiniu. Dacă în primulmandat petrecut la CFR, An-done a plecat cu o lună în-ainte să joace în ChampionsLeague, de această dată „Făl-cosul” nu vrea să rateze ceamai importantă competiţie in-tercluburi. Andone a refuzatofertele şeicilor arabi şi vasemna un contract valabil petrei ani cu CFR. Şefii din Gruia

i-au comunicat deja lui Andoobiectivele: câştigarea Super-Cupei, calificarea în grupeleChampions League şi eventulîn următorul sezon. „Principalaţintă e câştigarea SuperCupei,accederea în grupele Ligii şieventul în sezonul viitor”, i-atransmis Árpád Pászkány luiAndone.

CFR nu s-a dezminţit nicipe piaţa transferurilor. ŞtefanGrigorie, mijlocaşul Rapidului,va semna în aceste zile uncontract cu campioana Româ-niei. Aflat la final de contractcu Rapid, mijlocaşul de 30 deani a refuzat să mai rămânăla trupa giuleşteană şi a alessă vină la Cluj, unde îl va aveaca antrenor pe Andone, cucare se află în relaţii foartebune. De asemenea, Grigoriea cucerit eventul cu Andonepe bancă, la Dinamo, în anul2004, dar a fost titular de dreptşi în mandatul „Fălcosului” dela Rapid, din sezonul 2009-2010. Fotbalistul a impresio-nat în victoria cu 5-0 a giuleş-tenilor din Gruia, când amarcat un gol spectaculos şia dat o pasă de gol. Grigorie afost crescut la UniversitateaCraiova, dar, pe lângă Dinamoşi Rapid, a mai trecut şi pe laPoli Timişoara.

Campania de achiziţii aformaţiei din Gruia nu se vaopri însă aici. Şefii feroviarilorau anunţat că vor aduce celpuţin şase jucători pentru afi siguri că îşi vor atingeobiectivele. „O să vină cincisau şase jucători, dar s-ar pu-tea să fie mai mulţi. Ideea ecă cinci sau şase vor fi trans-feraţi definitiv la noi”, a de-clarat Árpád Pászkány laTransilvania L!VE.

Veşti noi vin din Portugalia,unde preşedintele Iuliu Mure-şan a ajuns la un acord cu unjucător din campionatul lusi-tan, însă nu a dorit să divulgeîncă identitatea acestuia. Ofi-cialii clujeni au dezminţit, înschimb, venirile lui Dani Co-man (Rapid), a lui Lucian Sîn-mărtean (Vaslui) sau a lui Dja-karidja Kone, de la Dinamo.

Hafia VECIUNCACristian ASZALOS

REPORTERfotbal

Souleymane Keita, expulzat din România!

Veşti proaste pentru Souleymane Keita. Jucătorul GlorieiBistriţa nu are viză legală de şedere în România şi astfel a fostobligat să părăsească ţara de către Biroul pentru Emigrări Bis-triţa-Năsăud. „Oficiul Român pentru Imigrări prin Biroul pentruImigrări Bistriţa-Năsăud, a desfăşurat în data de 21.05.2012 uncontrol pe raza municipiului Bistriţa, pe linia combaterii şederiiilegale a străinilor. Cu această ocazie a fost depistat cetăţeanulsenegalez Keita Souleymane, care a intrat pe teritoriul Românieiîn baza unei vize de scurtă şedere, iar la expirarea dreptului deşedere conferit de viză, acesta nu a părăsit România. Ca urmarea celor constatate, pe numele cetăţeanului senegalez a fostemisă o decizie de returnare, prin care este obligat să părăseascăteritoriul României în termen de 15 zile. Totodată, a fost sanc-ţionat contravenţional cu avertisment, în conformitate cu pre-vederile OUG 194/2002, republicată”, se arată într-un comu-nicat al Biroului pentru Imigrări Bistriţa-Năsăud.

Souleymane Keita a ajuns la Gloria Bistriţa în 2009, de laFC Botoşani, şi a bifat peste 40 de meciuri în tricoul „alb-al-bastru”. Prima experienţă fotbalistică a senegalezului a fost înTunisia, la clubul La Marsa, unde a evoluat în 10 partide şi aînscris de două ori.

CFR CLuj

Ioan Andone a semnat pe trei ani cu CFR, iar primul obiectiv al său e câştigarea SuperCupei în faţa lui Dinamo, fosta sa echipă

Andone a semnat cu CFR. Urmează Grigorie!

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

FOTBAL

Di Matteo rămâne la ChelseaRoberto Di Matteo va fi în continuare antreno-rul lui Chelsea. Triumful din finala ChampionsLeague în faţa lui Bayern Munchen l-a deter-minat pe Roman Abramovic să-l păstreze petehnicianul italian pe banca tehnică a clubuluilondonez. „Abramovic a admis că mutarea luiDi Matteo ar fi extrem de nepopulară. Di Mat-teo e iubit de fani, de echipă şi de pressă, dupăce a cucerit două trofee în mai puţin de treiluni. În plus, el era deja erou la Londra ca ju-cător”, a titrat The Times. Miliardarul rus nuvrea să rişte însă pe termen lung şi i-a propusitalianului un contract valabil doar pe un an.„Abramovici crede că italianul a câştigat şi gra-ţie unei doze mari de noroc şi că n-ar avea ori-cum profilul marelui manager capabil să ge-stioneze proiectul său ambiţios”, maimenţionează The Times.1,23 de milioane deeuro a fost prima lui Di Matteo pentru câştiga-rea Ligii Campionilor.

FOTBAL

Chivu, dorit de Fenerbahce şi GalatasarayAflat la final de contract cu Inter, Cristi Chivuare şanse mari să se transfere în Turcia, undeare oferte de la Fenerbahce şi campioana Ga-latasaray, la care evoluezaă şi fostul stelist Bog-

dan Stancu. Impresarul fotbalistului, Victor Be-cali, a anunţat că mutarea fundaşului încampionatul turcesc se va realiza aproape sigurîn următoarea perioadă. „Este o posibilitate săplece Chivu la Galatasaray. Şi nu este singura.Mai sunt şi cei de la Fenerbahce şi alte echipe.Avem timp să ne gândim. Probabil că va plecade la Inter, ar fi mai bine pentru el. Are nouăani pe care i-a jucat în Italia, un campionat cuo presiune incredibilă. A luat o groază de trofee,acum poate să încerce o nouă provocare”, adeclarat Becali la DigiSport.

FOTBAL

Juventus îi face cu ochiul lui DrogbaDidier Drogba şi-a anunţat plecarea de la-Chelsea. Atacantul nu duce lipsă însă de oferte.Chinezii de la Shanghai Shenhua i-au făcut oofertă fabuloasă starului ivorian. Formaţia pre-gătită de fostul coleg său coleg de la Chelsea,Nicolas Anelka, îi oferă atacantului un salariuincredibil: 1,2 milioane de euro lunar. Chiardacă propunerea celor de la Shanghai Shenhuapare a fi una de nerefuzat, Juventus încearcăsă-l întoarcă din drum şi să-l convingă să vinăîn Serie A. Gruparea din Torino îi oferă un sa-lariu săptămânal de 80.000 lire, plus 10 mi-lioane de lire la semnătură şi garanţia că înItalia se joacă un fotbal net superior celui dinChina. Didier Drogba a venit la Chelsea în2004, perioadă în care a acumulat 341 de me-ciuri pentru „albaştri” şi a înscris 157 de goluri.

INTERNAŢIONAL

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

«Ando va rămâne la Cluj. Vom face un plan petermen mediu şi lung. Contractul lui e între 3 anişi Ferguson. Ne-am bucura ca performanţele să nu se oprească aici. Am ridicat ştacheta foarte sus.Dacă facem un pas înapoi, lumea ar finemulţumită, aşa că trebuie să rămânem acolosus. Vrem şi un parcurs cât mai lung în cupeleeuropene», Árpád Pászkány, patron CFR Cluj

Page 15: No21 tr reporter

15VOLEI Rugby FOtbaL baschEt handbaL

Florian Walter şi-a anun-ţat oficial retragerea dela „U” Cluj. Bucureş-teanul va investi la Pe-

trolul, unde va fi susţinut de Pri-mărie şi Consiliul Judeţean.Omul de afaceri nu plea că cumâna goală la Ploieşti. Maimulţi jucători importanţi ai„şepcilor”, printre care Cristea,Bornescu, Hoban, Grozav, Cris-tescu sau Tony, au semnat dejacu Petrolul, iar în următoarelezile sunt şanse mari să apară şialte nume noi. În aceste condi-ţii, „U” va promova ju niori laechipă, iar obiectivul va fi sal-varea de la retrogradare.

Deşi pleacă la Ploieşti cu totarsenalul, Florian Walter a pri-mit însă o lovitură grea din par-tea autorităţilor locale. PrimăriaCluj deţine şi palmaresul Uni-versităţii, astfel încât poate înfi-inţa oricând o echipă cu acestnume. Radu Moisin a indicatînsă că nu se grăbeşte şi că aş-

teaptă următoarea mişcare a luiWalter, care a anunţat că plafo-nul de salarii la U va fi 1.000de euro pe lună. Veştile bunevin însă din partea lui Nicu-lescu şi Boştină. Cei doi vor ră-mâne la Cluj, alături de FelixGrigore, iar ţinta „noului U” vafi evitarea retrogradării.

Într-un interviu acordat înexclusivitate cotidianului Tran-silvania REPORTER, primarulClujului, Radu Moisin, a co-mentat situaţia actuală a Uni-versităţii Cluj, dar şi despre po-sibilii cumpărători ai clubului„studenţesc”.

Reporter: Domnule primar,ce se întâmplă cu numele, siglaşi palmaresul Universităţii?

Radu Moisin: Brandul ră-mâne la Cluj. Dumnealui (Flo-rian Walter, n.red.) spunea cădoreşte să caute un cumpărătorpentru acţiunile sale. Echipa, si -gla, toate rămân la Cluj, doarse va schimba acţionariatul şi

câţiva jucători, dacă vor plecaîmpreună cu dânsul. Dar, dincâte am înţeles eu, dânsul ră-mâne acţionar majoritar. Asta

înseamnă că nu pleacă decâtparţial. A spus că doreşte să ră-mână acţionar la „U” Cluj, doarcă nu se va mai implica în a -cee aşi măsură.

Poate prelua Primăriaechipa?

Consiliul Local nu are cumsă preia echipa din moment cedeţine 0,6% din acţiuni. Existădreptul de preemţiune al acţio-narilor minoritari, care din mo-ment ce sunt anunţaţi că acţio-narul majoritar doreşte să-şivândă partea, la un anumit preţ,aceştia pot opta ca în termende 30 de zile să fie ei cei care

le cumpără. Dacă ei nu-şi exer-cită dreptul de preempţiune, a -tun ci le cumpără altcineva, dina fara clubului.

Se repetă, practic, situaţiadin 2009.

Aceeaşi procedură am făcut-o şi noi în 2009, când am scosla vânzare acţiunile ConsiliuluiLocal, care deţinea atunci 52%şi niciunul dintre ac ţionari nuşi-a exercitat dreptul la preem-pţiune, în afara dom nului Wal-ter, pe atunci acţionar minoritar.Dânsul a cumpărat acţiunile.Deci este o societate pe acţiuni,acţionarul majoritar înştiinţeazădacă vrea să vândă, dar este oprocedură de durată.

Cristina MIHĂILĂ Dan BRIE

spoRtURi

RUGBY

Victorie în ultimasecundă pentru „zimbrii”din Baia MareMeci extrem de disputat în ultima etapă a tu-rului SuperLigii de rugby. Pe stadionul Ghen-cea s-au întâlnit veşnicele rivale, Steaua şiCSM Ştiinţa Baia Mare. Partida s-a decis înultima secundă, atunci când neozelandezulMike Wiringi a transformat impecabil o lovi-tură de pedeapsă, aducând victoria băimăre-nilor, care rămân astfel în fruntea SuperLigii.Elevii lui Eugen Apjok şi Vasile Lucaci aucâştigat cu scorul de 21-22 (8-16). Marcatoriiechipei băimărene: Wiringi (cinci lovituri depedeapsă, o transformare, a fost declarat omulmeicului) şi Botezatu (un eseu). În prima etapădin retur, sâmbătă, campionii României vorprimi vizita Universităţii Cluj, care a pierdutconfruntarea cu Dinamo, scor 40-20.

HANDBAl

„U” se luptă pentrumenţinerea în ligă cu Baia Mare şi BacăuS-a stabilit. „U” Transilvania se va duela cuHCM Baia Mare şi CSM Bacău pentru menţi-nerea în Liga Naţională. „Studenţii” nu au însăemoţii şi promit să scape de calvarul retrogra-dării. „Băieţii sunt dezamăgiţi că au ajuns labaraj, pentru că ştiau că pot termina mai susîn clasament. Suntem pregătiţi, avem tot lotulvalid, în afară de Burcă, care are ruptură de li-gamente. Avem mare încredere, suntem om-

ptimişti că ne vom salva. Dacă nu credeam înacest obiectiv, nu mai veneam la Buzău. Regretcă am ajuns în această situaţie, avem un lotvaloros, după părerea mea de locurile 7-8, darproblemele de sănătate, cât şi cele financiareşi-au spus, din păcate, cuvântul. Jucătorii vorrămâne la echipă în funcţie şi de ce se va în-tâmpla acum la baraj”, a declarat pentru Tran-silvania REPORTER, Mihai Tritean, manageruluniversitarilor. „U” va susţine astăzi primul test,cu CSM Bacău, de la ora 16.00, iar sâmbătăva juca cu Baia Mare, de la ora 14.00.

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

«Brandul, sigla şi numele Universităţii Cluj vorrămâne la Primărie. Se va schimba doar acţionariatul

şi vor pleca mai mulţi jucători», Radu Moisin

„U” ClUj

Lovitură pentru Walter: palmaresullui „U” rămâne la primărie!

Cupa Liceelor şi-a desemnat ieriechipele calificate în optimile de finală.De asemenea, elevii de la „Samuel Bras-sai” au primit trofeul fair-play, în urmagestului făcut în prima zi a competiţiei,când au refuzat să câştige la masa verdepartida cu „Nicolae Bălcescu”. Gestullor i-a costat însă calificarea în optimi.În primul meci al zilei, elevii de la „VictorBabeş” au câştigat disputa cu „NicolaeBălcescu”, însă tot adversarii lor au obţi-nut calificarea în optimi. În al doileameci, „Augustin Maior” şi-a respectatstatutul de favorită a grupei, impu-nându-se în ultimul joc în faţa celor dela „Samuel Brassai”, scor 6-2. O altăpartidă interesantă a fost duelul dintre„Iulian Pop” şi „Mihai Eminescu”, for-maţii aflate la egalitate de puncte înain-tea jocului direct. Liceenii de la „Emi-nescu” au început mai bineconfruntarea şi s-au instalat la condu-cere, scor 2-0, după două goluri înscrise

pe fondul unor greşeli în defensiva ad-versă. Elevii antrenaţi de Ilie Lazăr aurevenit însă în joc şi au restabilit egali-tatea, dar s-au văzut învinşi la final, scor4-5, pierzând astfel calificarea în optimi.În celelalte partide s-au înregistrat ur -mă toarele rezultate: Anghel Saligny - In-ocenţiu Micu (7-1), Janos Szigmond -Apaczai (0-10), Protecţia Me diului -Gheorghe Şincai (2-0), Edmond Nicolau- Radu Stanca (6-2), Eugen Pora - Sa-mus (5-1), Ana Aslan-George Coşbuc(2-2).

Programul de azi al meciurilor dinoptimile de finală: Emanuel - Samus(ora 9.00), Alexandru Borza - EugenPora (09.45), Anghel Saligny - MihaiEminescu (10.30), Gheorghe Bariţiu -Augustin Maior (11.00), Apaczai-Ed-mond Nicolau (11.15), LPS - ProtecţiaMediului (12.00), Gheorghe Lazăr - In-formatică (12.45), Lucian Blaga – Nico-lae Bălcescu (13.30).

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

„Nicolae Bălcescu” şi „Iulian Pop”, în optimi!

Publicitate

Page 16: No21 tr reporter

magazin 16

Care sunt ultimeledorinţe ale vedetelor?

Site-ul news-de-stars.com trece în re-vistă câteva din testa-mentele lăsate devedete, dezvăluind ast-fel ultimele lor dorinţe.Michael Jackson, Elisa-beth Taylor, RobinGibb, dar şi Lucy Liusau George Clooneys-au gândit din timp la

posteritate. Michael Jackson a lăsat familiei untestament în care spune că vrea să-şi donezebunurile fondului „Michael Jackson FamilyTrust”, numind-o pe mama lui, Katherine, sin-gura beneficiară a fondului. Şi pentru WhitneyHouston lucrurile au fost clare. Ea s-a gânditdoar la fiica ei, Bobby Kristina, testamentul re-dactat în 1993 stipulând că toate hainele, lucru-rile personale, bijuteriile, maşinile şi asigurărilecântăreţei le vor rămâne copiilor supravieţuitori.

La Elisabeth Taylor nu a fost vorba de bani,ci despre dorinţa ca să-i fie împrăştiată cenuşaîn satul unde s-a înfiripat dragostea între ea şimarea ei iubire, Richard Burton, în timpul fi-mărilor la „Cleopatra”.

Robin Gibb, neuitatul component al grupu-lui Bee Gees care a murit pe 20 mai, a dorit capiesa „How Deep Is Your Love” să fie cântată laînmormântare. Mai ciudat este că unele starurin-au aşteptat să îmbătrânească ca să pună lu-crurile în ordine. Lucy Liu, 40 de ani, a anunţatcă ar vrea să se supună criogeniei după moarte.

Pentru George Clooney lucrurile sunt foartesimple fiindcă actorul vrea să fie incinerat. „M-am hotărât să fiu incinerat. Nu-mi place ideeasă fiu închis într-o ladă. Va trebui ca fiecare săarunce o parte din cenuşa mea într-un loc unden-am fost niciodată”, a spus el. Actorul a preci-zat că vrea ca organele lui să fie donate, înafară de ficat, despre care singur spune că ar fiinutilizabil.

Sală plină la Victoria – a început EducaTIFF!E

diţia din acest an aEducaTIFF, progra-mul de educaţie me-dia şi cinematogra-

fică din cadrul FestivaluluiInternaţional de Film Transil-vania (TIFF), a debutat mier-curi cu sală plină la cinemato-graful Victoria, cu ocaziaproiecţiei Ursul uriaş, animaţiepentru elevii din clasele II – IV.

Sute de copii veniţi din totjudeţul Cluj au urmărit fasci-naţi peripeţiile lui Jonathan,micuţul care trebuie să seaventureze în pădure pentrua-şi găsi sora mai mică, Sop-hie, răpită de un urs uriaş. Pebaza proiecţiei, elevii vor rea-liza cronici de film cu care vorparticipa la EducaTIFF - Ti-neri Critici de Film, competiţiaşcolară judeţeană de creaţiioriginale scrise (critică defilm).

„Competiţia EducaTIFF –Tineri Critici de Film provoacăcopiii şi tinerii să îşi exprimepunctele de vedere despre fil-mele vizionate printr-o for-mulă consacrată, cronică defilm.”

Am început acest concursanul trecut, iar entuziasmulcopiilor ne-a determinat să-ldezvoltăm în acest an, pentrucă în mod cert în Cluj existăcopii interesaţi de film”, a de-

clarat Ramona Sârbu, coordo-natorul EducaTIFF.

Programul Educa TIFFcon tinuă vineri cu filmul pen-tru liceeni – Drumul spre din-colo. Cronicile de film scrisede elevi vor intra apoi în fazade jurizare, iar autorii celormai bune materiale vor intraîn faza a doua a competiţiei,care se va desfăşura în pe-rioada 2-4 iunie.

Alături de Tineri critici defilm, ediţia din acest an a Edu-caTIFF mai include FILM-Y,un studio de film unde copiiivor putea să realizeze de la Ala Z producţii cinematografice,Precum şi seminarii de edu-caţie cinematografică pentruelevi şi profesori. Partenerii lo-cali ai proiectului sunt Inspec-toratul Şcolar Judeţean Cluj,Biblioteca Judeţeană „Octa-vian Goga” Cluj, Centrul Cul-tural German, Institutul Fran-cez, Cinema Victoria,A sociaţia VictoriaFilm, Funda-ţia Noi Orizonturi, Palatul Co-piilor şi Casa Corpului Didac-tic Cluj.

Partenerii media sunt Tran-silvania Look, TransilvaniaL!VE, Transilvania Tube, Tran-silvania Reporter, Citynews.ro,Monitorul de Cluj, Zile şiNopţi, Cinematique, Parinti-Clujeni.ro.

Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Străzi închise de Zilele Clujului

PROGRAMUL PROIECŢIILOR EducaTIFF 2012

Vineri, 25 mai, ora 10,Cinema Victoria: Crulic –Drumul spre dincolo (vârstă15+)

Vineri, 1 iunie, ora 11,Cinema Florin Piersic: Ta-bloul (vârstă 8+)

Sâmbătă, 2 iunie, ora 11,Cinema Florin Piersic:Moartea unui supererou(vârstă 15+)

Duminică, 3 iunie, ora10, Cinema Victoria: TomSawyer (vârstă 8+)

Luni, 4 iunie, ora 10, Ci-nema Victoria: Băiatul cubicicleta (vârstă 11+)

Marţi, 5 iunie, ora 10,Cinema Victoria: Ursul uriaș(vârstă 8+)

Biletul de intrare la pro-iecţiile pentru copii costă 5lei, iar pentru grupurile deelevi din afara orașului Cluj-

Napoca intrarea este gra-tuită, pe bază de rezervări.

Proiecţia din data de 1iunie este gratuită, iar ocu-parea locurilor se face pebază de rezervări, în limitalocurilor disponibile.

Rezervările la proiecţiilede film, atelierele de la stu-dioul FILM-Y şi seminariilede educaţie cinematogra-fică din program se fac laadresa de e-mail: [email protected] saula numărul de telefon:0741.064.764 (Gabriela Bo-dea – coordonator proiectCluj)

Detalii despre progra-mul EducaTIFF 2012 se gă-sesc pe site-ul festivalului:www.tiff.ro/educatiff

Pentru buna desfăşurare aevenimentelor din cadrul Zile-lor Municipiului Cluj-Napocavor fi închise următoarelestrăzi:

Joi, 24 mai 2012, cu înce-pere de la ora 16.00

- P-ţa Unirii – latura de vest - P-ţa Unirii – parcarea şi

prima bandă de circulaţie depe latura de est

- Parcarea cu barieră dinPiaţa Unirii

Vineri, 25 mai- ora 8.00 – str. Samuel

Micu, Episcop Ioan Bob, str.V. Deleu

- în intervalul orar 00.00 -03.00 – P-ţa Unirii, str. Na-

poca, str. Republicii, str. PetreIspirescu, str. Bisericii Orto-doxe, str. Avram Iancu, str.Baba Novac, Bd. Eroilor

Sâmbătă, 26 mai- Platoul Sălii Sporturilor

„Horia Demian”- Str. F. D. Roosevelt, str.

Georges Clemenceau, VirgilFulicea

- Str. M. Kogălniceanu în-cepând cu Auditorium Maxi-mum până la Statuia SfântuluiGheorghe

Restricţiile de circulaţie sevor menţine până la data de31 mai 2012.

Mai multe detalii pewww.ziledecluj.ro.