7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 123

| SĂPTĂMAcircNAL REGIONAL | 7- 13 ianuarie 2016 bull Nr 594 bull 2 lei bull 24 pagini wwwtransilvaniareporterro

| SĂPTĂMAcircNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

REPORTAJ pag 12-13

TINERII CLUJULUI pag14-15

SPORT pag 20

Pacircrtieee S-a deschissezonul de schi

Campania TineriiClujului la final

Robert icircnotătorul care vareprezenta Clujul la Rio

LOCAL pag 6

Reportajul icircn Maramureș al unei turiste britanicepremiat de publicația The Telegraph cu 1000 de lire

Relatarea unei excursii pe care a făcut-o icircn Romacircnia i-a adus unei britanice premiul de 1000 de l ire icircn cadrul competiției JustBack inițiată de publicația britanică The Telegraph Reportajul pe care Flossie Baker l-a realizat icircn Maramureș a fost ales deeditorii britanici dintr-o serie de mai multe articole trimise de c ititorii publicației pe durata anului 2015

Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporterro sau scanați codul QR alăturat

OPINIE | VALENTIN NAUMESCU2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016 pag 8-9

RELIGIE | ELENA GĂDĂLEANSfacircntul Ioan cel mai iubitdintre sfinţi pag 11

1 euro 45217 lei

1 $ 42141 lei

DOSAR | bdquoMAREA DEFAŢADIZARErdquo SLUŢEŞTE ORAŞUL IcircN AJUNUL DESEMNĂRII CAPITALEI CULTURALE EUROPENE ACTUALITATE pag 2

Impozite cu pacircnă la 24mai mari la Cluj-Napoca

Bani falşi icircnbdquoOraşul comoarărdquo

Un act de automutilare

Cu nouă luni icircnaintea desemnăriicapitalei culturale europene din

2021 competiţie pe care Clujul areşanse mari să o cacircştige edilii oraşuluiprocedează la un act de automutilaregreu de icircnţeles Icircn termenii birocraţieilocale Primăria Inspectoratul pentruSituații de Urgență bdquoAvram Iancurdquoși Comisia Zonală pentru ProtecțiaMonumentelor au demarat o acțiunepreventivă de verificare și icircnlăturare

a tuturor elementelor decorative șide construcție ale imobilelor deterio-rate din centrul istoric al municipi-ului Icircn termeni practici pompieriiurcă pe scări şi doboară cu răngi şilopeţi ornamentele arhitecturale aleclădirilor vechi Teoretic pompieriivor fi supervizaţi de experţi de la co-misia monumentelor prevedere carehrăneşte un vag sentiment de nădejdecă ce se distruge va fi cacircndva refăcut icircnforma iniţială Pe lista defaţadizărilorsunt deocamdată 50 de imobile par-te importantă din zestrea istorică şiculturală a oraşului

Asistăm aşadar la un icircnceput dean cu aceleaşi acţiuni deconcertanteale adminstraţiei clujene care atuncicacircnd nu excelează icircn pasivitate sarecalul din zel icircntreprinzător Cu trei aniani icircn urmă Primăria anunţa că va rea-

bilita icircn perioada 2013-2016 faţadelea 476 de clădiri istorice Cum destui

bănuiau anunţul nu a presupus vreoacţiune ulterioară nicio faţadă nua fost refăcută icircn cele din urmă s-ahotăracirct icircnlăturarea ornamentelor şi aelementelor deteriorate Trebuie spuscă sluţirea aceasta cu caracter cvasi-permanent putea fi evitată chiar şi icircnultimul moment Alte primării con-fruntate cu probleme similare au aleso rezolvare parţială mai puţin cos-tisitoare estetic şi au acoperit faţadeledegradate cu plase protectoare

Icircn 2016 Clujul icircmplineşte 700 de anide existenţă ca oraş Icircn absenţa unordecizii locale nesăbuite bătracircna urbee pe cale să cacircştige titlul de capitalăculturală europeană a anului 2021desemnare care ar consolida creştereaeconomică şi a investiţiilor Mai mult2016 poate fi la fel ca icircn icircntreaga ţarăun an al icircmprospătării politice şi ad-ministrative Emil Boc n-are emoţii larealegere dar consilierii locali care audormit icircmpreună cu el au motive de icircngrijorare după apariţia unor actoripolitici noi La fel Consiliul judeţeancomplet anesteziat pacircnă acum de şefiaunor personaje penale sau caraghioa-se are perspectiva revigorării Un oraşprosper şi guvernat cu icircnţelepciune cedar ar fi pentru Cluj la a 700-a aniver-

sare (CC) pag 3-5 7

Oprii imediat distrugereaclădirilor istorice din

Cluj Cu ajutorul specialiștilor contribuiila securizarea clădirilor astfel icircncacirct elementelede construcie valoroase să fie salvate Formai ocomisie din reprezentani

ai proprietarilor profesioniștilor și dinmembrii Consiliului

Local pentru a preveniicircntacircmplările similare de

vandalismrdquo Petiia e iniiată

de Fancsali Ernő un tacircnăr

activist

Petiție icircn mediul online

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 223

2 | ACTUALITATE

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

icircnghesuială

Aproximativ 2000 de clujeni au par-ticipat miercuri 6 ianuarie la Slujba

de Bobotează ofcializată de Icircnalt PreaSfnţia Sa Andrei Andreicuţ Arhiepis-copul Vadului Feleacului și Clujului șiMitropolit al Clujului Maramureșului șiSălajului icircmpreună cu un sobor de preoți

Slujba de snțire a apei a avut loc icircn fațaCatedralei Metropolitane din Cluj-NapocaSlujba a icircnceput la ora 1000 icircn catedralăiar de la ora 1200 aceasta a continuat afară icircn Piața Avram Iancu icircn prezența a mii decredincioși

modificări

Impozitele pe locuinţe şi terenuri sevor majora şi la Cluj-Napoca icircn urma

aplicării dispoziţiilor noului Cod Fis-cal Creşteri importante sunt icircn specialla apartamente unde impozitele vor f cucirca 24 mai mari

bdquoPrin aplicarea noului Cod Fiscal aprobatvom avea o creștere a impozitului la aparta -mente dar nu ca urmare a dorinței primărieiși a consiliului local ci ca urmare a aplicăriiCodului Fiscal Icircn celelalte domenii undePrimăria a putut să icircși exprime nivelul taxelorși impozitelor locale ele rămacircn la nivelul anuluianteriorrdquo a declarat icircn decembrie primarulEmil Boc

Icircn 2015 impozitul pe clădiri se calculaprin calcularea unei cote de impozitare de01 la valoarea impozabilă a clădirii Icircnschimb prin noile prevederi ale legii pen-tru 2016 se stabileşte la nivel naţional o

cotă cuprinsă icircntre 008 şi 02 la clădirilerezidenţiale şi 02 şi 13 la clădirilenerezidenţiale

La nivelul Clujului Consiliul Local aaprobat o hotăracircre care prevede o cotă de01 la clădirile rezidenţiale şi o cotă de02 pentru cele nerezidenţiale deşi icircnproiectul aat icircn dezbatere publică pro-punerea iniţială era pentru o cotă de 1Ca urmare impozitul pentru clădirilenerezidențiale scade de circa 9 ori Cota de02 se calculează după un raport de eval-

Calculul impozitului pe clădire icircn 2016 comparativ cu 2015

2015 2016

Clădire mp Rezidenţial Nerezidenţial

010 010 020

AP 1 cam 30 81 101 202

AP 2 cam 50 135 168 336

AP 3 cam 70 188 235 470

AP 4 cam 80 215 269 538

casă 150 404 504 1008

Impozitele pe locuințe cu pacircnăla 24 mai mari la Cluj-Napoca

uare icircntocmit icircn ultimii cinci ani de un

evaluator autorizatbdquoLa persoanele zice care au icircn propri-etate clădiri rezidenţiale impozitul pe clădireeste mai mare cu circa 24 icircn cazul apar-tamentelor la care dimensiunile exterioareale unei clădiri nu pot efectiv măsurate peconturul exterior şi cu 7 la case unde di -mensiunile exterioare pot măsurate Adicăicircn loc de o normă de stablire a valorii im- pozabile de 935 de lei per metru pătrat vomavea 1000 de lei pe metru pătrat Cacirctevanoutăţi se icircnregistrează şi la partea de tere-nuri Icircn 2 ianuarie s-a venit cu modicarea pentru care aşteptăm publicarea normelorde aplicare şi care se referă la cei 400 demetri pătraţi de teren agricol intravilan carese impozitează obligatoriu ca şi teren pentruconstrucţii Dacă icircn legea din decembrie sestabilea că aceşti 400 de metri pătraţi se scadşi se impozitează diferit din ecare parcelădeţinută de un proprietar acum icircn ianuarie

s-a stabilit că este vorba despre 400 de metriicircn total din toate parcelele deţinute Aşa căla terenurile deţinute icircn zona A impozitulva creşte cu circa 250 de lei pentru ca icircnzona D unde sunt cele mai multe terenuride acest gen creşterea să e de circa 100de lei pentru cetăţenirdquo a explicat pen-tru Transilvania Reporter directorulDirecţiei Impozite şi Taxe Locale dincadrul primăriei V ictor Rădoi

Persoanele zice care au icircn proprie-tate clădiri nerezidențiale (cele are nu

au destinație de locuință sau clădiri

cu destinație mixtă) au obligația sădepună declarații pacircnă la 31 martie2016 cu valoarea impozabilă Dacă nuse completează cererea pacircnă la 31 mar-tie 2016 există riscul ca impozitul săcrească de 10 ori

Cacirct plătim pentruun apartamentCreşterea de 24 icircn cazul aparta-

mentelor rezultă din creşterea cu 7 anormei de stabilire a valorii impozabilede la 935leimp icircn 2015 la 1000leimp icircn 2016 şi 17 creşterea coecientu-lui de transformare a suprafeţei utile icircnsuprafaţă construită care icircn 2015 era de12 iar icircn 2016 este de 14 Astfel com-

Peste 2000 de clujeni au participat la slujba de Bobotează

Anul acesta Mitropolia Cluju-lui a pregătit 15000 de sticle cu apăsnţită pentru credincioşii ortodocşiclujeni care au luat parte la slujba deBobotează Boboteaza sau epifaniaeste sărbătorită la 6 ianuarie de cătreBiserica Ortodoxă

Boboteaza icircncheie ciclul celor 12zile ale sărbătorilor de iarnă care icircn-cep icircn Ajunul Crăciunului Icircn greceștecuvacircntul Bobotează este numit Teo-fanie sau Epifanie care se traduce prinbdquoArătarea Domnuluirdquo adică a SnteiTreimi

Maria Man

parativ cu anul trecut clujenii vor aveade plătit pentru un apartament de ocameră un impozit de 101 lei faţă de 81de lei pentru două camere 168 de lei icircnloc de 135 de lei la 3 camere impozitul acrescut la 235 de lei faţă de 188 la patrucamere impozitul a ajuns la circa 269 delei faţă de 215 lei iar la o casă de 150 demetri pătraţi impozitul este de 504 leifaţă de 404 lei

La persoanele juridice icircn 2015 im-

pozitul pe clădiri s-a calculat prin apli-carea unei cote de 1 asupra valorii deinventar a clădirii Icircn acest an pentruclădirile rezidenţiale cota aplicată estede 01 şi 1 pentru cele neredizenţialePersoanele juridice care la data de 31 de-cembrie 2015 deţin icircn proprietate clădiriau obligaţia să depună declaraţii pacircnăla data de 31 martie 2016 cu destinaţiaşi valoarea impozabilă Totodată icircn2016 nu se mai plăteşte indexat pen-tru mai multe proprietăţi deţinute deaceeaşi persoană zică nu se mai aplicăcoecenţi de majorare la calculul impo-zitului la clădirile deţinute de persoanelezice pentru suprafeţele ce depăşesc 150mp Pentru vechimea contrucţiei icircn 2016se aplică o reducere la impozit de 50pentru clădirile mai vechi de 100 ani20 pentru clădirile cu o vechime icircntre

50 -100 ani şi 10 pentru clădirile cu ovechime icircntre 30-50 ani Consiliul localacordă scutiri la impozitul pe clădire şiteren clădirilor şi terenurilor utilizatepentru furnizarea de servicii sociale decătre organizatii neguvernamentale şi icircntreprinderi sociale ca furnizori de ser-vicii sociale şi clădirilor şi terenurilorutilizate de organizaţii nonprot folositeexclusiv pentru activitătile fără scop lu-crativ Icircn 2015 la impozitul pe clădires-a calculat cu minimul intervalului deimpozitare (025-15) pentru fundaţiişi asociaţii

Taxele şi impozitele locale se potplăti din 7 ianuarie

Claudia Romitan

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 323

ECONOMIC | 3

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

analiză

Icirc ntr-o Europă icircn care un norvegian areo valoarea anuală de peste 73000 de

euro Romacircnia continuă agale creștereananciară și icircncearcă să iasă din subsolulclasamentelor economice unde doar veci-

nii bulgari ne mai țin de uracirct Potrivit uneiproiecții economice realizate de ComisiaNațională de Prognoză doar patru județedin țară vor avea icircn 2016 un produs internbrut per cap de locuitor de peste 10000de euro o cifră care depășește medianațională icircnregistrată icircn 2014 cu aproape2500 de euro Diferențele din acest punctde vedere sunt mari la nivelul județelorși imense potrivit economistului clujeanRadu Nechita icircn cazul icircn care comparămlocalități din Romacircnia Aici metehneleeconomice ale comunismului icircncă mai auefecte asupra dezvoltării acestor zone

Produsul Intern Brut (PIB) este unuldintre indicatorii economici de care auzimcel mai des atunci cacircnd vorbim desprecreșterea bunăstării și icircn general despredezvoltare Romacircnia a avut icircn 2014 un PIBde aproximativ 150 de miliarde de euroPrin comparație Germania a icircnregistrat

un PIB de peste 2900 de miliarde de euro icircnsă un indicator aproape la fel de impor-tant este PIB-ulcapita sau PIB-ul cap delocuitor care ne arată bdquovaloareardquo ecăruicetățean dintr-o țară sau dintr-un oraș

La nivel național anul 2016 vine cupreviziuni de creștere a PIB-ului Icircn ceea ceprivește PIB-ulcapita o analiză a ComisieiNaționale de Prognoză arată că din acestpunct de vedere icircn 2016 doar patru județevor icircnregistra un PIBcapita mai mare de10000 de euro Cluj Timiș Brașov și IlfovAstfel cele patru județe se pot lăuda cuun PIBcapita mai mare cu peste 2500 deeuro față de media națională icircnregistrată icircn2014 care era 7500 de euro și ne clasa pepenultimul loc icircn UE după Bulgaria careare 5800 de euro

bdquoProdusul intern brut pe cap de locuitoreste suma valorilor adăugate icircntr-o țară icircndecurs de un an Este practic suma salariilorși proturilor icircntr-un an PIB-ul nu ne aratăbogăția ci icircmbogățirea și cacirct am adăugat noi față de anul trecut Dacă noi am avea anulviitor același PIB cu al Germaniei asta nu aricircnsemna că suntem la fel de bogați ca ei pentrucă ei au o avuție acumulată Ca să icircnțelegem poate un tacircnăr are un salariu mai mare decacirct pensia părinților dar asta nu icircnseamnă că estemai bogat decacirct ei pentru că poate părinți au unapartament o mașină și terenuri acumulate icircntimp Astfel PIB-ul ne arată icircmbogățirea dareste un inidcator incomplet pentru că are icircnvedere doar tranzacțiile monetare și icircnregis-trate PIB-ul nu ține cont de autoconsum dinagricultură și de economia de pe piața neagrăcare sunt ignorate sau incorect aproximaterdquo explică economistul Radu Nechita

Metehnele comunismului

icircncă ne trag icircn josIcircn regiunea nord-vest Clujul este de

departe județul cu cel mai mare mare PIBper cap de locuitor Practic este nevoiesă adunăm PIB-urile a cacircte două județedin regiune pentru a ajunge la niveluluiClujului iar acest lucru este o consecințăa politicilor comuniste dar și a măsuriloreconomice luate imediat după Revoluție

bdquoSunt explicații de tip economic șiecxplicații care țin de istoria noastră Din punctde vedere istoric știm că Romacircnia s-a formatdin regiuni care acum 100 de ani aveau unnivel de dezvoltare foarte diferit Icircn ciuda po-liticilor comuniste de laquodezvoltare aromnioasăa forțelor de producție pe icircntreg cuprinsulțăriiraquo această dezvoltare nu a fost armonioasă

și coboară pe toată lumea la același nivel blocacircndorașele care se dezvoltă Avem icircn numele luptei icircm- potriva inegalității și a sărăciei politici care luptăicircmpotriva icircmbogățirii și facem redistribuire Icircn primă fază inegaitățile cresc dar icircn timp inclusivcele mai rău plasate județe icircși ameliorează nivelulde trai pentru că dacă veniturile cresc foarte mult

icircn Cluj-Napoca de exemplu rmele vor aduceoamenii de la sat să lucreze la oraș și cacircnd și sala-riile acestora vor crescut rmele vor merge icircn alte județe precum Bistrița-Năsăud sau Sălaj Și totașa Diferențele cred că sunt chiar mai mari icircntrelocalități E evident că este o diferență mare icircntresalariile din Cluj-Napoca și Dej sau Bălceștirdquo estede părere economistul Radu Nechita

La nivel european putem considera prinanalogie că județul Cluj se aă icircn aceeași ligăeconomică icircn care se scaldă țări precum Po-lonia (PIBcapita icircn anul 2014 de 10700 euro)Croația (10200 de euro) sau Ungaria (10500de euro) Icircn ceea ce privește județul Cluj pre-viziunile sunt bune și pentru anii următori icircn2017 vom ajung la un PIBcap de locuitor de11369 euro icircn timp ce anul 2018 va duce la ocreștere de pacircnă la 12173 de euro

bdquoExistă alte instrumente prin care să necomparăm cu alții Calitatea mediului de afaceriși comparațiile la acest nivel chiar ne pot ajuta șisunt chiar date relevante Sunt țări precum Portu- galia icircn care durează o zi să deschizi un SRL Lanoi durează de exemplu 100 și ceva de zile ca să tebranșezi la curent Asta este relevant și importantși pacircnă la urmă PIB-ul este un efect al unor deciziiiar dezbaterea ar trebui să e pe cauzerdquo considerăRadu Nechita analist economic

Radu Hacircngănuţ

Premieră

PIB-ul pe cap de locuitor icircn Cluj atrecut icircn 2015 de 10000 de euro

Salariul minim peeconomie și impactulcreșterii lui

Salariul minim pe economie va crește icircncepacircnd cu 1 mai 2016 de la 1050 de leila 1250 de lei Măsura icircnsă nu va afectaprea mult județe dezvoltate precumClujul unde media salariului net lunareste preconizată să ajungă icircn acest anla aproximativ 2200 de lei Nu acelașilucru se poate spune despre județelemai puțin norocoase de care investitoriiar putea să fugă icircn viitor tocmai pentrucă li se impune un salariu care nu estecorespunzător de ecare dată cu calitateași pregătirea forței de muncăbdquoIdeea de a a vea un slariu minim la nivelnațional este una periculoasă Ideea de aavea un salariu minim este greșită icircn sinedin punct de vedere economic pentrucă asta presupune blocarea prețuluimuncii la un nivel poate mai mare decacirctar trebui și icircn felul acesta un angajat acărui muncă nu valorează cacirct salariulminim nu va angajat deloc și va aveasalariul 0 Lumea trebuie să icircnțeleagă căsalariul este icircn funcție de productivitateși nu icircn funcție de ce decide un guvernPe informaticianul care cacircștigă 1000 de

euro salariul minim nu icircl afectează dar peun tacircnăr care se aă la icircnceput de carierăși la primul său loc de muncă icircn condițiile

icircn care diplomele nu mai icircnseamnă nimicpentru angajator care nu mai știe cacirctvalorează forța de muncă salariul miniml-ar putea dezavantaja pentru că angajato-rul va prefera un supracalicat icircn legăturăcu care are anumite certitudini Salariulminim e ca și cum s-ar impune un prețminim de 10000 de euro pentru mașiniE ilogic Slariul minim afectează regiunilemai sărace icircn care salariile sunt mai miciși icircn care forța de muncă este deci și maivulnerabilărdquo explică Radu Nechita

ci a fost de-a dreptul aberantă și deconectată derealitățile economice Adică logica de a construiun combinat siderurigic icircn Călărași poate scapăunor nespecialiști din afară comitetului de statal planicării Au fost tentative de a dezvoltade sus icircn jos economia romacircnească icircn perioadacomunistă dar asta se icircntacircmpla printr-o logicăce nu corespundea nevoilor realerdquo este depărere Radu Nechita

Dezvoltarea economică depinde icircnmare măsură de capitalul cu care forța demuncă lucrează iar acest parametru faceca icircntre județele din Romacircnia să existediferențe atacirct de mari

bdquoExplicația economică pentru bunăstareaClujului este legată de productivitatea munciiicircn Cluj Productivitatea depinde nu doar deetică și hărnicie ci de cantitatea și calitatea capi-talului pe care muncitorul le are la dispozițieOricacirct de harnic și punctual ai dacă sapi unșanț cu un tacircrnăcop nu poți mai productivdecacirct un muncitor care poate nu e punctual poate icircși ia mai multe pauze dar care este cali- cat și știe să utilizeze un excavator Factoriicreșterii productivității muncii țin de diviziu-nea muncii specializarea organizarea maibună formarea profesională și un capital maibunrdquo spune economistul clujean

Avantaje față de alteregiuni din RomacircniaEducația este unul dintre noile motoare

ale economiei iar o forță de muncă binecalicată este considerată un avantaj atunci

cacircnd se pune problema unei investiții Dinacest punct de vedere Clujul are o stiuațiecacirct se poate de bună ind unul dintre celemai apreciate centre universitare din țară

bdquoIcircn Cluj există toate aceste universitățicare produc o forță de muncă cu siguranță maibine calicată decacirct forța de muncă din Beiușsau din Botiza sau din alte părți Există o masăcritică de oameni cu o calicare mai ridicatădecacirct media și atunci un icircntreprinzptor tentatsă icircși extindă afacerea este mai degrabă tentatde Cluj decacirct de Huedin sau Gherlardquo explicăRadu Nechita

Chiar dacă nu ne putem lăuda cu oinfrastructură prea bună Clujul este totuși

exemplul care poate ilustra perfect zicalabdquoicircn țara orbilor chiorul este regerdquo Chiar și-așa sechelele lăsate de comunism icircncă auimpact negativ asupăra modului icircn carevedem economia capitalizmul și icircn nalasupra ritmului icircn care ne dezvoltăm

bdquoClujul a avut norocul de a reuși sădepășească etapa conictelor etnice și a po-liticilor stupide duse la nivelul icircnceputuluianilor 90 De asemenea este un oraș maredeservit destul de bine de infrastructură șiaceste lucruri atrag investițiile Clujul estecontectat la piața națională și cea mondialăExistă o Romacircnie conectată la piață care produce ecient și specializat și o Romacircnieicircn care 40 din populație este rurală și faceagricultură de subzistență produce 100 dekilograme de roșii și apoi se placircng că nu vinesupermarketul să le cumpere marfa Asta seicircntacircmplă pentru că pe noi comunismul ne-aicircnvățat un singur lucru că nimic legat decomunism nu e bun Noi am pierdut aproapeorice deprindere de a lucra icircn echipă pentrucă noi vedem asocierea ca ind o marcă a co-munismului și credem că icircn capitalism totulse rezumă la concurență Ca popor avemun nivel foarte scăzut de icircncredere socialăsituație icircntreținută și de legi stupiderdquo

Regiunile Romacircnieiși bdquolocomotivelerdquo lorPotrivit analizei Comisiei Naționale de

Prognoză ecare regiune are bdquolocomoti-vardquo ei Clujul este bdquoreginardquo Nord-Vestului

iar Timișul care se preconizează că va avea icircn 2016 un PIBcapita de 10926 de eurotrage după sine regiunea de Vest

bdquoEste inevitabil acest dezechilibru Nuse poate să avansăm toți icircn formație de marșdintr-un motiv foarte simplu cacircnd ai un orașicircn care veniturile sunt puțin mai mari și cinevavrea să deschidă un supermarket e evident căacel cineva va merge acolo unde sunt veniturimai bune Și mergacircnd acolo populația va implicată icircn acest proces și nivelul de trai vacrește Aceste lucruri icirci deranjează ca ideologie pe unii Ajungem astfel la politici care icircncearcăla nivel teoretic să ridice tote județele la acelașinivel dar de fapt sunt politici care dau icircn cap

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 423

4 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

12 clădiri istorice de pe strada

Program ratat

Primarul Emil Boc a anunțat icircnurmă cu doi ani icircnceperea unui

program de refacere a fațadelor dincentrul istoric Abia icircn septembrie anulcurent s-a aprobat icircn Consiliul LocalCluj-Napoca un proiect care priveşteproiectarea şi executarea lucrărilorde reabilitare structural-arhitecturalăa 10 clădiri din cele 1000 vi zate deplanul anunțat de primar icircn 2013Clădirile selectate sunt cele situate pestrada Memorandumului numerele 2şi 11-13 strada Samuil Micu numărul 2strada Ion Raţiu numărul 7 Bulevardul

Eroilor numărul 12 Regele Ferdinandnumărul 37 Piaţa Avram Iancu numer-ele 6 şi 10 strada Horea numerele 1şi 66

IcircNGRIJORĂTOR

Anul 2016 a icircnceput cu stacircngul laCluj-Napoca Primăria a decis că

dacă tot are macircinile legate icircn privinţarefaţadizării centrului singura soluţiepentru a salva de pericol cetăţenii estesă dea la curăţat clădirile istorice de pefaţadele cărora riscă să cadă oricacircnddiferite ornamente Prima vizată estestrada Horea care a scos capul lalumină abia icircn urmă cu cacircteva lunicacircnd s-a icircncheiat proiectul amplu dereamenajare care a inclus şi icircngropareacablurilor care a permis după mulţi aniclujenilor să admire faţadele clădiriloristorice de pe această stradă 12 ase-menea clădiri vor suporta intervenţia

pompierilor

Palatul Elian primaintervenţieUn echipaj ISU pentru salvări la

icircnălțime a intervenit icircn cursul diminețiide marți la clădirea de pe strada Ho-rea numărul 2 monument istoric pen-tru a preveni căderea unor bucăți detencuială sau alte reziduri care ar puteapune icircn pericol viața trecătorilor Potri-vit lui Andrei Biriș purtătorul de cu-vacircnt al Inspectoratului pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo echipajul aintervenit cu o autoscară mecanică pent-ru a identifica vizual problemele pe carele prezintă partea superioară a clădiriiPalatului Elian și pentru a icircndepărta

eventualele bucăți de tencuială sau altepiese care ar prezenta risc de cădere

bdquoLuni a fost o icircntacirclnire la Primărie legată desubiectul acesta privind icircnghețul și dezghețuldin aceste zile și riscul pe care icircl prezintădetașarea unor piese de pe clădirile carenecesită restaurare Acesta este și cazul Palat-ului Elian din Cluj situat pe strada Horea nr2 edificiu care se găsește icircn lista monumen-telor istorice din județ Ca urmare măsurilecare se vor lua icircn aceste zile sunt intervențiide urgență la acele clădiri aflate icircn stare foarte proastă și icircn cazul cărora infiltrațiile umezea-la icircnghețul și dezghețul pot cauza detașări aleanumitor piese Intervențiile se fac icircn colabo-rare cu ISU se face documentație fotograficăși se iau măsurile necesare Sunt peste 50 declădiri care necesită intervenții de urgență și

icircn perioada următoare din cacircte am icircnțelesvor fi luate măsuri Cea mai mare problemă cucare ne confruntăm este icircn continuare refuzulunor proprietari de a colabora și de a permiteintervențiile de teamă că vor fi puși la platăTrebuie să știe icircnsă că aceste intervenții se fac gratuit chiar dacă sunt proprietate privatărdquo a declarat pentru Transilvania ReporterVirgil Pop consilier la Direcția Județeanăpentru Cultură și Patrimoniu NaționalCluj

Primăria muncipiului Cluj-Napoca aanunţat de altfel printr-un comunicat căalături de Inspectoratul pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo și ComisiaZonală pentru Protecția Monumentelora demarat o acțiune preventivă de veri-ficare și icircnlăturare a tuturor elementelordecorative și de construcție ale imobilelor

deteriorate din centrul istoric al municipi-ului bdquoScopul acțiunii este de a oferi siguranțăcetățenilor icircn condițiile icircn care toți proprie-tarii acestor imobile au fost deja somați cu privire la obligațiile legale pe care le au de ademara lucrări de reabilitare a fațadelor imo-bilelor pe care le dețin dar din diferite motivenu au făcut icircncă demersurile fizice de rea-bilitare Menționăm că toate costurile pentruintervențiile de urgență icircn vederea icircnlăturăriielementelor care pot prezenta risc de desprin-dere și pot cauza accidente vor fi acoperite decătre autoritățile publice costurile de reabili-tare efectivă a imobilelor revenind conformlegii proprietarilor acestorardquo a transmis bi-roul de presă al primăriei

Şi Palatul Uraniape bdquolista ruşiniirdquoMiercuri i-a venit racircndul clădirii situ-

ate la numărul 4 și anume Palatul UraniaDin această cauză icircn cursul diminețiicirculației auto de pe strada Dacia a fost icircnchisă timp de patru ore Măsura a fostdeterminată de lucrările de securizarecare s-au realizat la partea superioară aclădirii de pe strada Dacia la intersecție custrada Horea fiind necesar un utilaj al ISUpentru lucrul la icircnălțime

Virgil Pop consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimo-niu Național Cluj a declarat pentruTransilvania Reporter că intervențiile au icircnceput la clădirile de pe strada Horeapentru că acestea prezintă cele mai mariprobleme și au un risc ridicat pentru

F

o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 523

MAREA DEFAŢADIZARE | 5

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

Horea bdquocurăţaterdquo de pompieri

trecători din cauza icircnălțimii lor Cu pri-vire la intervențiile de urgență care auloc icircn aceste zile Virgil Pop a mai de-clarat bdquoAlături de reprezentații de la ISUla fața locului se află și un expert tehnicinginer angajat de Primărie care determinădacă și unde trebuie să se intervină Dacăexistă elemente decorative care trebuieicircnlăturate acestea trebuie obligatoriu in-ventariate pentru o eventuală reutilizaresau pentru a exista un model de icircnlocuire lao viitoare renovare De asemenea este obli- gatorie și documentația fotografică icircnainteaoricărei intervenții Noi avem promisiuneade la Primărie că fiecare clădire la care se in-tervine va fi restaurată icircntocmai cu fațadaoriginală Vom vedea dacă așa va firdquo a spusVirgil Pop

Potrivit biroului de presă al primăriei icircn perioada următoare intervenții de acestgen sunt programate icircn cazul unui numărde 12 clădiri situate pe strada Horea dupăclădirile de la numerele 2 şi 4 la care dejas-a intervenit urmacircnd să se efectuezelucrări la clădirile situate la următoarelenumere 8 14 16 27 40 65 68 86 94 112

Icircn luna decembrie a anului trecutmai multe bucăți de tencuială de peclădirea fostului hotel New York - Con-tinental de pe strada Napoca din Clujau căzut direct pe trotuarul din fațaimobilului O persoană care se afla icircnzonă a fost rănită și transportată la spitalpentru a primi icircngrijiri medicale Tot icircnluna decembrie icircncă o clădire din cen-trul Clujului a devenit pericol publicdupă ce bucăți din ea s-au desprins și aucăzut pe trotuar De data aceasta a fostvorba despre clădirea de pe BulevardulEroilor nr 19

Icircn septembrie 2015 casa icircn care a lo-cuit poetul Emil Isac a icircnceput să se surpeBucăți de zidărie dislocate din clădire aucăzut icircn albia Canalului Morii care treceprin spatele imobilului care se află lanumărul 23 de pe strada Emil Isac Pacircnă icircn 2001 aici a funcționat Casa MemorialăbdquoEmil Isacrdquo desființată icircn urmaretrocedării imobilului către moștenitoriipoetului Icircn ultima perioadă imobilula fost transformat icircn clădire de birouriadăpostind un spațiu de co-working

Cristina Beligăr Maria Man Claudia Romitan

Nicolae Manolescuatrăgea icircn 2014

atenția cu privire laaspectul clădirilor din

centrul Clujului

Oradea a găsitsoluţia icircncă

din 2007

Dacă la Cluj soluţia găsită de autorităţi a fostdemolarea ornamentelor Primăria Oradea a decis

icircncă din 2007 să pună pe propria cheltuială

panouri de protecţie icircn jurul clădirilor pericu-

loase şi plase de protecţie icircn părţile icircn care zidăria sedesprinde Era o măsurăluată icircn urma unui acci-

dent petrecut icircn iunie 2007 pe Corso cacircnd o cărămidădesprinsă din imobilul care adăposteşte Hotelul Parc acazut icircn capul unei femei

La fel utilizacircnd plasede protecţie a procedat şi primăria din Cracovia

(foto)

Proceduri complicate şi costisitoare DIFICULTĂŢI

Numărul clădirilor din zona centrală aClujului ale căror faţade cedează este

tot mai mare icircn ultimele luni Arhitectul-şef al oraşului Ligia Subţirică spune icircnsăcă este foarte dificil ca primăria să intervinăicircn aceste cazuri deoarece este vorba despreproprietăţi private iar amenzile nu ar re-zolva cu adevărat problema

bdquoLegea prevede că icircţi trebuie acordul unanimal proprietarilor ca să icircncepi un demersla aceste clădiri Noi putem foarte

bine să le facem notificărisunteţi proprietarireparaţi clădirile pen-tru că vă revineobligaţia conformlegii monumen-telor conformlegii calităţiiicircn construcţiişi dacă nu văamendăm Darscopul nu e săle luăm baniioamenilor cuamenzi scopuleste ca banii aceiasă icirci investeascăOr aşa cum estede făracircmiţată pro- prietatea icircn zonacentrală a Clujului unde

sunt multe imobile careau 20-25 de proprietari ma- joritatea pensionari sau sunt propri-etari plecaţi prin toată lumea e foarte greu săicirci găseşti şi să comunici cu ei Primăria a luathotăracircrea că imobilele la care suntem copro- prietari şi noi să intervenim Am ales 10 imo-bile am făcut un caiet de sarcini pus pe SEAP pentru licitaţie ca să găsim proiectanţi pentruelerdquo a precizat aceasta pentru TransilvaniaReporter Din cauză că vorbim de clădiri is-torice procedura e multa mai stufoasă şi to-tul este mult mai scump bdquoE un lucru foartecomplex şi un lucru scump pentru că nu ajunge

să fac faţada Dacă clădirea are igrasie din subsolatunci ea nu rezistă dacă nu e reparată panta icircn-velitoare sistemul de colectare a apelor pluviale plouă pe faţadă şi lucrarea nu rezistă Ca ataretrebuie făcută icircntacirci o expertiză Expertizele le fac două tipuri de experţi şi sunt obligatorii unexpert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării pentru rezistenţă şi stabilitate care ia clădireade la talpa fundaţiei şi pacircnă icircn vacircrf şi vede undesunt degradări unde sunt fisuri unde sunt rup-turi şi un expert al Ministerului Culturii care

expertizează din punctul lui de vedereŞi după ce aceşti doi experţi icircţi

dau expertizele şi spun laconcluzii ce trebuie făcut

atunci prin licitaţiealegi un proiectant

care trebuie şi elsă fie atestat de Ministerul Cul-

turii şi care să facă proiectul deconsolidare dereamenajare dereparaţii Dupăcare vine cacircteun verificatorde la Ministerul

Dezvoltării şide la Ministerul

Culturii după careautorizarea pen-

tru detalii care suntextrem de importante

că nu există detaliu tip lamonumente fiecare trebuie luatseparat şi asta presupune expertiză

studiu istoric studiu biologic degradarealemnului din şarpante sunt foarte multe do-menii conexe care trebuie avute icircn vedere Acum suntem icircn faza icircn care se licitează pentruexpertiză pentru cele 10 imobile Am luat din ceaveam noi icircn coproprietate din zona prioritară 110 imobile care sunt cele mai degradate Toate procedurile necesită timp bani deşi noi sperămsă se poată face şi pe bani europenirdquo a adăugatLigia Subţirică

Claudia Romitan

Icircn fostul cartier evreiesc Kazimierz din Cracovia clădirile vechi care nu au fost icircncă renovate sunt bdquoicircmbrăcaterdquocu plase pentru a proteja trecătorii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 623

6 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

FALSIFICATORI

Banii falși circulă nestingheriți prin Tran-silvania Au fost depistați icircn Cluj Bi-

hor Timiș Maramureș Satu Mare și SălajDe cele mai multe ori persoanele fizice icircșidau seama că dețin astfel de bancnote icircnmomentul icircn care banii le sunt refuzați fiede bănci fie de magazinele care deținaparate specializate de verificare Cutoate că Horea Oltean șeful Brigăziide Combatere a Crimei OrganizateCluj susține că s-a creat o bdquoisterienejustificatărdquo cu privire la banc-notele false de zece lei acestea ajungla tot mai multe persoane Am ajuns

și noi icircn posesia unei bancnote falsede 10 lei astfel că am icircncercat să vedem cese poate face icircntr-o astfel de situație cumne dăm seama că deținem un fals și cumtrebuie să procedăm pentru a nu icircncălcalegea punacircnd icircn continuare icircn circulație oastfel de bancnotă

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat maimulte globuri de la Tacircrgul de Crăciun dinPiața Muzeului Am primit rest cinci banc-note de zece lei Nu mi s-a părut nimic sus-pect Am mulțumit și am plecat mai departeAm intrat la o patiserie pentru a-milua un corn Cacircnd am vrut să achitsurpriză Vacircnzătoarea m-a anunțatcă nu mi poate lua banii pe motiv căsunt falși Vacirczacircnd că sunt surprinsămi-a arătat că se aprinde becul roșual aparatului de verificare instalat icircncadrul magazinului la vederea banc-notei M-am resemnat și am plătit cu o

altă bancnotă Și aceasta a fost verificatădar de această dată nu s-a icircntacircmplat nimicVacircnzătoarea nu a anunțat poliția pur șisimplu mi-a dat bancnota icircnapoi Icircn perio-ada sărbătorilor am dezbătut acest subiectcu familia și prietenii Din curiozitate toțiși-au verificat bancnotele de 10 lei Doi priet-eni au constatat că dețin și ei bani falși Apoiam mai auzit că și alte persoane au avut de-aface cu bani falși le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall

La ce elemente

trebuie să fim atenți

10 lei

Conform raportului anual prezentat deBanca Națională a Romacircniei icircn 2014 icircn țaranoastră au fost icircn circulație 927 de milioanede bancnote dintre care cacircteva sute false

Icircn momentul de față pe piața monetarăexistă bancnote false atacirct de 10 cacirct și de 100de lei Cele de 100 de lei sunt mult mai puținedar există Un motiv ar fi acela că bancnotelede 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe ele-mente de siguranță Icircn cazul bancnotelelor de10 lei există două emisii care circulă pe piațăuna din 2005 și una din 2008 Conform unorsurse din cadrul Băncii Naționale Romacircnedoar cele din 2008 au fost falsificate cu toatecă aceste bancnote conțin mai multe elementede siguranță decacirct cele emise icircn 2005 De ase-menea specificăm că icircn cazul bancnoteloracestea au elemente de siguranță publice darși elemente de siguranță ascunse astfel icircncacirctchiar și cele mai reușite falsuri să poată fidepistate de specialiști

La ce trebuie să fim atenți icircn cazul bancnotelor de 10 lei

Diferențe ce pot fi observatede o persoană neavizată

- materialul polimerul folosit icircn cazul bancotelor false este mult mai rigid decacirct icircn cazul celor autentice- cerneala de pe cele false merge ușor dacăsunt răzuite cu o monedă sau cu un metal- culorile folosite icircn cazul celor false suntmai icircnchise- bancnotele false sunt mai mici sau maimari decacirct cele autentice- icircn cazul bancnotelor false pe parteatransparentă există de obicei doar osingură pensulă iar pe cele autentice treicele false pot fi stropite sau murdărite chi-

Bani falşi icircn bdquoOraşul comoarărdquoCum icirci recunoaștem și cum ne putem recupera prejudiciul

ar icircn această zonă tocmai pentru a nu

se observa lipsa celor două elemente- icircn cazul bancnotelor false reverulgulerului pictorului conține mai multedungi decacirct icircn cazul bancnotelorautentice hașurile sunt diferite- stema Romacircniei este roșiatică icircn cazul bancotelor false bordo icircn cazul celorautentice- elementul auriu din spatele portretu-lui pictorului Nicolae Grigorescu estesupraimprimat icircn cazul banilor falși- icircn cazul bancnotelor false lipseștefirul de siguranță- pot exista elemente de suprapunerefață-verso icircn cazul celor false- cu ajutorul unei lupe se pot observamicrotextul și filigranul neclare icircn ca-zul bancnotelor false- cu ajutorul unei lampe cu ultravioletese pot verifica seriile banilor icircn cazul bancontelor autentice seriile sunt icircntot-

deauna portocalii icircn cazul celor falseacestea sunt roșii (roșu aprins) Existăși brelocuri cu astfel de lămpi

100 de lei

Icircn cazul bancnotelor de 100 de lei opersoană neavizată poate icircntacircmpina un-ele probleme icircn ceea ce privește identifi-carea falsurilor dar și icircn acest caz lampacu ultraviolete este de mare ajutor Icircn ca-zul acestor bancnote pe verso nu aparedeloc microtextul inclus pe cele autenticelipsește filigranul elementul auriu estesupraimprimat microperforațiile (dindreptul florii) care pot fi văzute doar lalumină sunt perfecte icircn cazul celor au-tentice icircn timp ce icircn cazul banilor falșiacestea pot avea spații icircntre ele cernea-la folosită icircși poate schimba culoareaodată cu trecerea timpului lipsește firulde siguranță imprimarea este făcută icircn

relief lipsește banda iridescentă caree vizibilă doar prin icircnclinare pot ex-ista suprapuneri față-verso iar fereastratransparentă nu conține cele două măștide teatru stilizate

Icircn ultima perioadă leul a devenito monedă interesantă pentru falsifi-catori icircntrucacirct este o monedă stabilăconvertibilă care fluctuează controlat pepiață fapt pentru care falsificatorii și-au icircndreptat mai mult atenția asupra sa Cutoate acesta costurile pentru producereaunor bancnote false nu sunt mici de-loc polimerul și cernela fiind materialescumpe

de către o persoană care a constatat ulteriorintrării icircn posesia acesteia că este falsificatăse sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse ale cărei limite speciale se reducla jumătaterdquo Conform art 310 al (1) dinCodul penal bdquoFalsificarea de monedă cuvaloare circulatorie se pedepseşte cu icircnchisoar-ea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercităriiunor drepturirdquo

Am depus icircn calitate de cetățean osesizare la sediul Inspectoratului Județeande Poliție Cluj unde am explicat cum amintrat icircn posesia bancnotei Falsul a fostpus la bdquodosarrdquo ca dovadă iar eu am primitun număr de icircnregistrare pentru a putea

urmări felul icircn care se va rezolva sau nusesizarea Mi s-a spus că s-ar putea sămă sune cei de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate dar că icircn principiuștiu ei despre ce este vorba să nu icircmi facgriji Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca peviitor să fiu atentă la bdquospicelerdquo care aparpe zona transparentă a bancnotei de 10 leibdquoCele false au doar un spic cele bune au treiE simplurdquo

Pasul următor a fost să sun de aceastădată icircn calitate de jurnalist la șeful Brigăziide Combatere a Crimei Organizate undemi s-a spus că există o isterie nejustificatăcu privire la bancnotele de zece lei și căpersoanele fizice nu obișnuiesc să anunțeautoritățile cacircnd dețin falsuri

bdquoPersoanele fizice care depistează sau intrăicircn posesia unor bancnote care prezintă anumitesuspiciuni trebuie să vină cu acestea la noi Decele mai multe ori bancnotele false sunt de-

pistate de bănci de casele de schimb valutarmai puțin de persoane fizice Persoanele fizicecare știu că o bancnotă este falsă dar cu toateacestea o pun icircn circulație comit o infracțiunerdquoa precizat pentru Transilvania Reporter Horea Oltean șeful Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Cluj Acesta a explicattotodată că astfel de cazuri au existat dintotdeauna și că nu sunt mai multe cazuri icircnTransilvania decacirct icircn alte zone bdquo Aici existăun centru de triere și astfel se adună bani dintoată Transilvania Aici se depistează cele maimulte din bancnote dar nu icircnseamnă că toatesunt din Cluj După părerea mea s-a creat oisterie a bancnotelor false de 10 lei Da icircntr-adevăr au apărut falsuri dar lumea comparăemisile din 2008 și din 2005 și au impresiacă sunt falsuri Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false dar de fapt erau din emisii diferite Celedouă emisii diferă ca elemente de siguranță Celmai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cuultraviolete Este mai greu pentru persoanele fizice să icircși dea seama că o bancnotă este falsăsau nu Sunt diferite tipuri de fals Unele suntevidente altele mai puțin Cazurile sunt icircn spe-cial izolate Anchetele se desfășoară pe icircntregteritoriul țării La Cluj anul trecut au fost an-chetate cinci persoane pentru astfel de falsurirdquoa spus Oltean

Ce trebuie

să facem pentrua ne recupera baniiBancnotele asupra cărora există

suspiciuni trebuie predate poliției sauBrigăzii de Combatere a Crimei Organi-zate unde va fi demarată o exertiză Dacăse constată că bancnota se poate pune icircncirculație acesta se va restitui persoanei

care a predat-o Icircn schimb dacă icircn urmaexpertizei se constată că bancnota estefalsă se va deschide un dosar penal iarancheta icircși va urma cursul Icircn cazul icircn carese depistează vinovatul icircn speță autorulfalsului persoana păgubită se va putea icircndrepta legal asupra acesteia pentru a-șirecupera prejudiciul sau cu alte cuvintepersoana păgubită poate da icircn judecatăautorul falsului pentru a-și recupera ba-nii Nici poliția nici Banca Națională aRomacircniei nici băncile comerciale nu pot icircn mod legal să restituie păgubiților niciosumă de bani icircn astfel de cazuri

Maria Man

Primele bancnote din polimer au fost introduseicircn Australia icircn 1988 Icircn

prezent doar şase state dinlume au toate bancnotele

realizate din polimer Romacircnia Australia Brunei Papua Noua

Guinee Noua Zeelandă şi Vietnam Bancnotelerealizate din plastic au o

durată de viaţă de cel putindouă ori mai lungă (circa7 ani) şi sunt mai greu de

falsificat

Atacirct BNR-ul cacirct și bănile comerciale

din Romacircnia sunt obligate să deținămecanisme de verificare și să anunțepoliția icircn cazul icircn care identifică falsuriMecanismele din cadrul BNR sunt celemai performanete icircn acest sens Nu numaică numără banii dar icirci și grupează icircn douăcategorii bani buni și bani uzați Baniiuzați sunt trimiși la tocat Există și o a treiacategorie care conține banii rejectați Dinaceastă categorie fac parte și banii falșiSurse din cadrul BNR precizează că nici-un fals nu este capabil să treacă de acestmecanism

Conform surselor amintite icircn Romacircniaau mai existat cazuri de bani falși doar căfalsurile erau crase Falsificatorii preferă săse ocupe de banii intermediari pentru a-iputea plasa mai ușor pe piață

Cei care dețin o bancnotă falsă audouă variante să folosească icircn continu-are bancnota icircn speranța că nu se va

prinde nimeni ceea ce se icircntacircmplă decele mai multe ori sau să predea bancnotapoliției Brigăzii de Combatere a CrimeiOrganizate Cei care aleg prima variantătrebuie să știe că icircncalcă art 313 al (3)din Codul penal bdquoRepunerea icircn circulaţie auneia dintre valorile prevăzute icircn art 310-312

F A L S

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 223

2 | ACTUALITATE

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

icircnghesuială

Aproximativ 2000 de clujeni au par-ticipat miercuri 6 ianuarie la Slujba

de Bobotează ofcializată de Icircnalt PreaSfnţia Sa Andrei Andreicuţ Arhiepis-copul Vadului Feleacului și Clujului șiMitropolit al Clujului Maramureșului șiSălajului icircmpreună cu un sobor de preoți

Slujba de snțire a apei a avut loc icircn fațaCatedralei Metropolitane din Cluj-NapocaSlujba a icircnceput la ora 1000 icircn catedralăiar de la ora 1200 aceasta a continuat afară icircn Piața Avram Iancu icircn prezența a mii decredincioși

modificări

Impozitele pe locuinţe şi terenuri sevor majora şi la Cluj-Napoca icircn urma

aplicării dispoziţiilor noului Cod Fis-cal Creşteri importante sunt icircn specialla apartamente unde impozitele vor f cucirca 24 mai mari

bdquoPrin aplicarea noului Cod Fiscal aprobatvom avea o creștere a impozitului la aparta -mente dar nu ca urmare a dorinței primărieiși a consiliului local ci ca urmare a aplicăriiCodului Fiscal Icircn celelalte domenii undePrimăria a putut să icircși exprime nivelul taxelorși impozitelor locale ele rămacircn la nivelul anuluianteriorrdquo a declarat icircn decembrie primarulEmil Boc

Icircn 2015 impozitul pe clădiri se calculaprin calcularea unei cote de impozitare de01 la valoarea impozabilă a clădirii Icircnschimb prin noile prevederi ale legii pen-tru 2016 se stabileşte la nivel naţional o

cotă cuprinsă icircntre 008 şi 02 la clădirilerezidenţiale şi 02 şi 13 la clădirilenerezidenţiale

La nivelul Clujului Consiliul Local aaprobat o hotăracircre care prevede o cotă de01 la clădirile rezidenţiale şi o cotă de02 pentru cele nerezidenţiale deşi icircnproiectul aat icircn dezbatere publică pro-punerea iniţială era pentru o cotă de 1Ca urmare impozitul pentru clădirilenerezidențiale scade de circa 9 ori Cota de02 se calculează după un raport de eval-

Calculul impozitului pe clădire icircn 2016 comparativ cu 2015

2015 2016

Clădire mp Rezidenţial Nerezidenţial

010 010 020

AP 1 cam 30 81 101 202

AP 2 cam 50 135 168 336

AP 3 cam 70 188 235 470

AP 4 cam 80 215 269 538

casă 150 404 504 1008

Impozitele pe locuințe cu pacircnăla 24 mai mari la Cluj-Napoca

uare icircntocmit icircn ultimii cinci ani de un

evaluator autorizatbdquoLa persoanele zice care au icircn propri-etate clădiri rezidenţiale impozitul pe clădireeste mai mare cu circa 24 icircn cazul apar-tamentelor la care dimensiunile exterioareale unei clădiri nu pot efectiv măsurate peconturul exterior şi cu 7 la case unde di -mensiunile exterioare pot măsurate Adicăicircn loc de o normă de stablire a valorii im- pozabile de 935 de lei per metru pătrat vomavea 1000 de lei pe metru pătrat Cacirctevanoutăţi se icircnregistrează şi la partea de tere-nuri Icircn 2 ianuarie s-a venit cu modicarea pentru care aşteptăm publicarea normelorde aplicare şi care se referă la cei 400 demetri pătraţi de teren agricol intravilan carese impozitează obligatoriu ca şi teren pentruconstrucţii Dacă icircn legea din decembrie sestabilea că aceşti 400 de metri pătraţi se scadşi se impozitează diferit din ecare parcelădeţinută de un proprietar acum icircn ianuarie

s-a stabilit că este vorba despre 400 de metriicircn total din toate parcelele deţinute Aşa căla terenurile deţinute icircn zona A impozitulva creşte cu circa 250 de lei pentru ca icircnzona D unde sunt cele mai multe terenuride acest gen creşterea să e de circa 100de lei pentru cetăţenirdquo a explicat pen-tru Transilvania Reporter directorulDirecţiei Impozite şi Taxe Locale dincadrul primăriei V ictor Rădoi

Persoanele zice care au icircn proprie-tate clădiri nerezidențiale (cele are nu

au destinație de locuință sau clădiri

cu destinație mixtă) au obligația sădepună declarații pacircnă la 31 martie2016 cu valoarea impozabilă Dacă nuse completează cererea pacircnă la 31 mar-tie 2016 există riscul ca impozitul săcrească de 10 ori

Cacirct plătim pentruun apartamentCreşterea de 24 icircn cazul aparta-

mentelor rezultă din creşterea cu 7 anormei de stabilire a valorii impozabilede la 935leimp icircn 2015 la 1000leimp icircn 2016 şi 17 creşterea coecientu-lui de transformare a suprafeţei utile icircnsuprafaţă construită care icircn 2015 era de12 iar icircn 2016 este de 14 Astfel com-

Peste 2000 de clujeni au participat la slujba de Bobotează

Anul acesta Mitropolia Cluju-lui a pregătit 15000 de sticle cu apăsnţită pentru credincioşii ortodocşiclujeni care au luat parte la slujba deBobotează Boboteaza sau epifaniaeste sărbătorită la 6 ianuarie de cătreBiserica Ortodoxă

Boboteaza icircncheie ciclul celor 12zile ale sărbătorilor de iarnă care icircn-cep icircn Ajunul Crăciunului Icircn greceștecuvacircntul Bobotează este numit Teo-fanie sau Epifanie care se traduce prinbdquoArătarea Domnuluirdquo adică a SnteiTreimi

Maria Man

parativ cu anul trecut clujenii vor aveade plătit pentru un apartament de ocameră un impozit de 101 lei faţă de 81de lei pentru două camere 168 de lei icircnloc de 135 de lei la 3 camere impozitul acrescut la 235 de lei faţă de 188 la patrucamere impozitul a ajuns la circa 269 delei faţă de 215 lei iar la o casă de 150 demetri pătraţi impozitul este de 504 leifaţă de 404 lei

La persoanele juridice icircn 2015 im-

pozitul pe clădiri s-a calculat prin apli-carea unei cote de 1 asupra valorii deinventar a clădirii Icircn acest an pentruclădirile rezidenţiale cota aplicată estede 01 şi 1 pentru cele neredizenţialePersoanele juridice care la data de 31 de-cembrie 2015 deţin icircn proprietate clădiriau obligaţia să depună declaraţii pacircnăla data de 31 martie 2016 cu destinaţiaşi valoarea impozabilă Totodată icircn2016 nu se mai plăteşte indexat pen-tru mai multe proprietăţi deţinute deaceeaşi persoană zică nu se mai aplicăcoecenţi de majorare la calculul impo-zitului la clădirile deţinute de persoanelezice pentru suprafeţele ce depăşesc 150mp Pentru vechimea contrucţiei icircn 2016se aplică o reducere la impozit de 50pentru clădirile mai vechi de 100 ani20 pentru clădirile cu o vechime icircntre

50 -100 ani şi 10 pentru clădirile cu ovechime icircntre 30-50 ani Consiliul localacordă scutiri la impozitul pe clădire şiteren clădirilor şi terenurilor utilizatepentru furnizarea de servicii sociale decătre organizatii neguvernamentale şi icircntreprinderi sociale ca furnizori de ser-vicii sociale şi clădirilor şi terenurilorutilizate de organizaţii nonprot folositeexclusiv pentru activitătile fără scop lu-crativ Icircn 2015 la impozitul pe clădires-a calculat cu minimul intervalului deimpozitare (025-15) pentru fundaţiişi asociaţii

Taxele şi impozitele locale se potplăti din 7 ianuarie

Claudia Romitan

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 323

ECONOMIC | 3

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

analiză

Icirc ntr-o Europă icircn care un norvegian areo valoarea anuală de peste 73000 de

euro Romacircnia continuă agale creștereananciară și icircncearcă să iasă din subsolulclasamentelor economice unde doar veci-

nii bulgari ne mai țin de uracirct Potrivit uneiproiecții economice realizate de ComisiaNațională de Prognoză doar patru județedin țară vor avea icircn 2016 un produs internbrut per cap de locuitor de peste 10000de euro o cifră care depășește medianațională icircnregistrată icircn 2014 cu aproape2500 de euro Diferențele din acest punctde vedere sunt mari la nivelul județelorși imense potrivit economistului clujeanRadu Nechita icircn cazul icircn care comparămlocalități din Romacircnia Aici metehneleeconomice ale comunismului icircncă mai auefecte asupra dezvoltării acestor zone

Produsul Intern Brut (PIB) este unuldintre indicatorii economici de care auzimcel mai des atunci cacircnd vorbim desprecreșterea bunăstării și icircn general despredezvoltare Romacircnia a avut icircn 2014 un PIBde aproximativ 150 de miliarde de euroPrin comparație Germania a icircnregistrat

un PIB de peste 2900 de miliarde de euro icircnsă un indicator aproape la fel de impor-tant este PIB-ulcapita sau PIB-ul cap delocuitor care ne arată bdquovaloareardquo ecăruicetățean dintr-o țară sau dintr-un oraș

La nivel național anul 2016 vine cupreviziuni de creștere a PIB-ului Icircn ceea ceprivește PIB-ulcapita o analiză a ComisieiNaționale de Prognoză arată că din acestpunct de vedere icircn 2016 doar patru județevor icircnregistra un PIBcapita mai mare de10000 de euro Cluj Timiș Brașov și IlfovAstfel cele patru județe se pot lăuda cuun PIBcapita mai mare cu peste 2500 deeuro față de media națională icircnregistrată icircn2014 care era 7500 de euro și ne clasa pepenultimul loc icircn UE după Bulgaria careare 5800 de euro

bdquoProdusul intern brut pe cap de locuitoreste suma valorilor adăugate icircntr-o țară icircndecurs de un an Este practic suma salariilorși proturilor icircntr-un an PIB-ul nu ne aratăbogăția ci icircmbogățirea și cacirct am adăugat noi față de anul trecut Dacă noi am avea anulviitor același PIB cu al Germaniei asta nu aricircnsemna că suntem la fel de bogați ca ei pentrucă ei au o avuție acumulată Ca să icircnțelegem poate un tacircnăr are un salariu mai mare decacirct pensia părinților dar asta nu icircnseamnă că estemai bogat decacirct ei pentru că poate părinți au unapartament o mașină și terenuri acumulate icircntimp Astfel PIB-ul ne arată icircmbogățirea dareste un inidcator incomplet pentru că are icircnvedere doar tranzacțiile monetare și icircnregis-trate PIB-ul nu ține cont de autoconsum dinagricultură și de economia de pe piața neagrăcare sunt ignorate sau incorect aproximaterdquo explică economistul Radu Nechita

Metehnele comunismului

icircncă ne trag icircn josIcircn regiunea nord-vest Clujul este de

departe județul cu cel mai mare mare PIBper cap de locuitor Practic este nevoiesă adunăm PIB-urile a cacircte două județedin regiune pentru a ajunge la niveluluiClujului iar acest lucru este o consecințăa politicilor comuniste dar și a măsuriloreconomice luate imediat după Revoluție

bdquoSunt explicații de tip economic șiecxplicații care țin de istoria noastră Din punctde vedere istoric știm că Romacircnia s-a formatdin regiuni care acum 100 de ani aveau unnivel de dezvoltare foarte diferit Icircn ciuda po-liticilor comuniste de laquodezvoltare aromnioasăa forțelor de producție pe icircntreg cuprinsulțăriiraquo această dezvoltare nu a fost armonioasă

și coboară pe toată lumea la același nivel blocacircndorașele care se dezvoltă Avem icircn numele luptei icircm- potriva inegalității și a sărăciei politici care luptăicircmpotriva icircmbogățirii și facem redistribuire Icircn primă fază inegaitățile cresc dar icircn timp inclusivcele mai rău plasate județe icircși ameliorează nivelulde trai pentru că dacă veniturile cresc foarte mult

icircn Cluj-Napoca de exemplu rmele vor aduceoamenii de la sat să lucreze la oraș și cacircnd și sala-riile acestora vor crescut rmele vor merge icircn alte județe precum Bistrița-Năsăud sau Sălaj Și totașa Diferențele cred că sunt chiar mai mari icircntrelocalități E evident că este o diferență mare icircntresalariile din Cluj-Napoca și Dej sau Bălceștirdquo estede părere economistul Radu Nechita

La nivel european putem considera prinanalogie că județul Cluj se aă icircn aceeași ligăeconomică icircn care se scaldă țări precum Po-lonia (PIBcapita icircn anul 2014 de 10700 euro)Croația (10200 de euro) sau Ungaria (10500de euro) Icircn ceea ce privește județul Cluj pre-viziunile sunt bune și pentru anii următori icircn2017 vom ajung la un PIBcap de locuitor de11369 euro icircn timp ce anul 2018 va duce la ocreștere de pacircnă la 12173 de euro

bdquoExistă alte instrumente prin care să necomparăm cu alții Calitatea mediului de afaceriși comparațiile la acest nivel chiar ne pot ajuta șisunt chiar date relevante Sunt țări precum Portu- galia icircn care durează o zi să deschizi un SRL Lanoi durează de exemplu 100 și ceva de zile ca să tebranșezi la curent Asta este relevant și importantși pacircnă la urmă PIB-ul este un efect al unor deciziiiar dezbaterea ar trebui să e pe cauzerdquo considerăRadu Nechita analist economic

Radu Hacircngănuţ

Premieră

PIB-ul pe cap de locuitor icircn Cluj atrecut icircn 2015 de 10000 de euro

Salariul minim peeconomie și impactulcreșterii lui

Salariul minim pe economie va crește icircncepacircnd cu 1 mai 2016 de la 1050 de leila 1250 de lei Măsura icircnsă nu va afectaprea mult județe dezvoltate precumClujul unde media salariului net lunareste preconizată să ajungă icircn acest anla aproximativ 2200 de lei Nu acelașilucru se poate spune despre județelemai puțin norocoase de care investitoriiar putea să fugă icircn viitor tocmai pentrucă li se impune un salariu care nu estecorespunzător de ecare dată cu calitateași pregătirea forței de muncăbdquoIdeea de a a vea un slariu minim la nivelnațional este una periculoasă Ideea de aavea un salariu minim este greșită icircn sinedin punct de vedere economic pentrucă asta presupune blocarea prețuluimuncii la un nivel poate mai mare decacirctar trebui și icircn felul acesta un angajat acărui muncă nu valorează cacirct salariulminim nu va angajat deloc și va aveasalariul 0 Lumea trebuie să icircnțeleagă căsalariul este icircn funcție de productivitateși nu icircn funcție de ce decide un guvernPe informaticianul care cacircștigă 1000 de

euro salariul minim nu icircl afectează dar peun tacircnăr care se aă la icircnceput de carierăși la primul său loc de muncă icircn condițiile

icircn care diplomele nu mai icircnseamnă nimicpentru angajator care nu mai știe cacirctvalorează forța de muncă salariul miniml-ar putea dezavantaja pentru că angajato-rul va prefera un supracalicat icircn legăturăcu care are anumite certitudini Salariulminim e ca și cum s-ar impune un prețminim de 10000 de euro pentru mașiniE ilogic Slariul minim afectează regiunilemai sărace icircn care salariile sunt mai miciși icircn care forța de muncă este deci și maivulnerabilărdquo explică Radu Nechita

ci a fost de-a dreptul aberantă și deconectată derealitățile economice Adică logica de a construiun combinat siderurigic icircn Călărași poate scapăunor nespecialiști din afară comitetului de statal planicării Au fost tentative de a dezvoltade sus icircn jos economia romacircnească icircn perioadacomunistă dar asta se icircntacircmpla printr-o logicăce nu corespundea nevoilor realerdquo este depărere Radu Nechita

Dezvoltarea economică depinde icircnmare măsură de capitalul cu care forța demuncă lucrează iar acest parametru faceca icircntre județele din Romacircnia să existediferențe atacirct de mari

bdquoExplicația economică pentru bunăstareaClujului este legată de productivitatea munciiicircn Cluj Productivitatea depinde nu doar deetică și hărnicie ci de cantitatea și calitatea capi-talului pe care muncitorul le are la dispozițieOricacirct de harnic și punctual ai dacă sapi unșanț cu un tacircrnăcop nu poți mai productivdecacirct un muncitor care poate nu e punctual poate icircși ia mai multe pauze dar care este cali- cat și știe să utilizeze un excavator Factoriicreșterii productivității muncii țin de diviziu-nea muncii specializarea organizarea maibună formarea profesională și un capital maibunrdquo spune economistul clujean

Avantaje față de alteregiuni din RomacircniaEducația este unul dintre noile motoare

ale economiei iar o forță de muncă binecalicată este considerată un avantaj atunci

cacircnd se pune problema unei investiții Dinacest punct de vedere Clujul are o stiuațiecacirct se poate de bună ind unul dintre celemai apreciate centre universitare din țară

bdquoIcircn Cluj există toate aceste universitățicare produc o forță de muncă cu siguranță maibine calicată decacirct forța de muncă din Beiușsau din Botiza sau din alte părți Există o masăcritică de oameni cu o calicare mai ridicatădecacirct media și atunci un icircntreprinzptor tentatsă icircși extindă afacerea este mai degrabă tentatde Cluj decacirct de Huedin sau Gherlardquo explicăRadu Nechita

Chiar dacă nu ne putem lăuda cu oinfrastructură prea bună Clujul este totuși

exemplul care poate ilustra perfect zicalabdquoicircn țara orbilor chiorul este regerdquo Chiar și-așa sechelele lăsate de comunism icircncă auimpact negativ asupăra modului icircn carevedem economia capitalizmul și icircn nalasupra ritmului icircn care ne dezvoltăm

bdquoClujul a avut norocul de a reuși sădepășească etapa conictelor etnice și a po-liticilor stupide duse la nivelul icircnceputuluianilor 90 De asemenea este un oraș maredeservit destul de bine de infrastructură șiaceste lucruri atrag investițiile Clujul estecontectat la piața națională și cea mondialăExistă o Romacircnie conectată la piață care produce ecient și specializat și o Romacircnieicircn care 40 din populație este rurală și faceagricultură de subzistență produce 100 dekilograme de roșii și apoi se placircng că nu vinesupermarketul să le cumpere marfa Asta seicircntacircmplă pentru că pe noi comunismul ne-aicircnvățat un singur lucru că nimic legat decomunism nu e bun Noi am pierdut aproapeorice deprindere de a lucra icircn echipă pentrucă noi vedem asocierea ca ind o marcă a co-munismului și credem că icircn capitalism totulse rezumă la concurență Ca popor avemun nivel foarte scăzut de icircncredere socialăsituație icircntreținută și de legi stupiderdquo

Regiunile Romacircnieiși bdquolocomotivelerdquo lorPotrivit analizei Comisiei Naționale de

Prognoză ecare regiune are bdquolocomoti-vardquo ei Clujul este bdquoreginardquo Nord-Vestului

iar Timișul care se preconizează că va avea icircn 2016 un PIBcapita de 10926 de eurotrage după sine regiunea de Vest

bdquoEste inevitabil acest dezechilibru Nuse poate să avansăm toți icircn formație de marșdintr-un motiv foarte simplu cacircnd ai un orașicircn care veniturile sunt puțin mai mari și cinevavrea să deschidă un supermarket e evident căacel cineva va merge acolo unde sunt veniturimai bune Și mergacircnd acolo populația va implicată icircn acest proces și nivelul de trai vacrește Aceste lucruri icirci deranjează ca ideologie pe unii Ajungem astfel la politici care icircncearcăla nivel teoretic să ridice tote județele la acelașinivel dar de fapt sunt politici care dau icircn cap

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 423

4 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

12 clădiri istorice de pe strada

Program ratat

Primarul Emil Boc a anunțat icircnurmă cu doi ani icircnceperea unui

program de refacere a fațadelor dincentrul istoric Abia icircn septembrie anulcurent s-a aprobat icircn Consiliul LocalCluj-Napoca un proiect care priveşteproiectarea şi executarea lucrărilorde reabilitare structural-arhitecturalăa 10 clădiri din cele 1000 vi zate deplanul anunțat de primar icircn 2013Clădirile selectate sunt cele situate pestrada Memorandumului numerele 2şi 11-13 strada Samuil Micu numărul 2strada Ion Raţiu numărul 7 Bulevardul

Eroilor numărul 12 Regele Ferdinandnumărul 37 Piaţa Avram Iancu numer-ele 6 şi 10 strada Horea numerele 1şi 66

IcircNGRIJORĂTOR

Anul 2016 a icircnceput cu stacircngul laCluj-Napoca Primăria a decis că

dacă tot are macircinile legate icircn privinţarefaţadizării centrului singura soluţiepentru a salva de pericol cetăţenii estesă dea la curăţat clădirile istorice de pefaţadele cărora riscă să cadă oricacircnddiferite ornamente Prima vizată estestrada Horea care a scos capul lalumină abia icircn urmă cu cacircteva lunicacircnd s-a icircncheiat proiectul amplu dereamenajare care a inclus şi icircngropareacablurilor care a permis după mulţi aniclujenilor să admire faţadele clădiriloristorice de pe această stradă 12 ase-menea clădiri vor suporta intervenţia

pompierilor

Palatul Elian primaintervenţieUn echipaj ISU pentru salvări la

icircnălțime a intervenit icircn cursul diminețiide marți la clădirea de pe strada Ho-rea numărul 2 monument istoric pen-tru a preveni căderea unor bucăți detencuială sau alte reziduri care ar puteapune icircn pericol viața trecătorilor Potri-vit lui Andrei Biriș purtătorul de cu-vacircnt al Inspectoratului pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo echipajul aintervenit cu o autoscară mecanică pent-ru a identifica vizual problemele pe carele prezintă partea superioară a clădiriiPalatului Elian și pentru a icircndepărta

eventualele bucăți de tencuială sau altepiese care ar prezenta risc de cădere

bdquoLuni a fost o icircntacirclnire la Primărie legată desubiectul acesta privind icircnghețul și dezghețuldin aceste zile și riscul pe care icircl prezintădetașarea unor piese de pe clădirile carenecesită restaurare Acesta este și cazul Palat-ului Elian din Cluj situat pe strada Horea nr2 edificiu care se găsește icircn lista monumen-telor istorice din județ Ca urmare măsurilecare se vor lua icircn aceste zile sunt intervențiide urgență la acele clădiri aflate icircn stare foarte proastă și icircn cazul cărora infiltrațiile umezea-la icircnghețul și dezghețul pot cauza detașări aleanumitor piese Intervențiile se fac icircn colabo-rare cu ISU se face documentație fotograficăși se iau măsurile necesare Sunt peste 50 declădiri care necesită intervenții de urgență și

icircn perioada următoare din cacircte am icircnțelesvor fi luate măsuri Cea mai mare problemă cucare ne confruntăm este icircn continuare refuzulunor proprietari de a colabora și de a permiteintervențiile de teamă că vor fi puși la platăTrebuie să știe icircnsă că aceste intervenții se fac gratuit chiar dacă sunt proprietate privatărdquo a declarat pentru Transilvania ReporterVirgil Pop consilier la Direcția Județeanăpentru Cultură și Patrimoniu NaționalCluj

Primăria muncipiului Cluj-Napoca aanunţat de altfel printr-un comunicat căalături de Inspectoratul pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo și ComisiaZonală pentru Protecția Monumentelora demarat o acțiune preventivă de veri-ficare și icircnlăturare a tuturor elementelordecorative și de construcție ale imobilelor

deteriorate din centrul istoric al municipi-ului bdquoScopul acțiunii este de a oferi siguranțăcetățenilor icircn condițiile icircn care toți proprie-tarii acestor imobile au fost deja somați cu privire la obligațiile legale pe care le au de ademara lucrări de reabilitare a fațadelor imo-bilelor pe care le dețin dar din diferite motivenu au făcut icircncă demersurile fizice de rea-bilitare Menționăm că toate costurile pentruintervențiile de urgență icircn vederea icircnlăturăriielementelor care pot prezenta risc de desprin-dere și pot cauza accidente vor fi acoperite decătre autoritățile publice costurile de reabili-tare efectivă a imobilelor revenind conformlegii proprietarilor acestorardquo a transmis bi-roul de presă al primăriei

Şi Palatul Uraniape bdquolista ruşiniirdquoMiercuri i-a venit racircndul clădirii situ-

ate la numărul 4 și anume Palatul UraniaDin această cauză icircn cursul diminețiicirculației auto de pe strada Dacia a fost icircnchisă timp de patru ore Măsura a fostdeterminată de lucrările de securizarecare s-au realizat la partea superioară aclădirii de pe strada Dacia la intersecție custrada Horea fiind necesar un utilaj al ISUpentru lucrul la icircnălțime

Virgil Pop consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimo-niu Național Cluj a declarat pentruTransilvania Reporter că intervențiile au icircnceput la clădirile de pe strada Horeapentru că acestea prezintă cele mai mariprobleme și au un risc ridicat pentru

F

o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 523

MAREA DEFAŢADIZARE | 5

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

Horea bdquocurăţaterdquo de pompieri

trecători din cauza icircnălțimii lor Cu pri-vire la intervențiile de urgență care auloc icircn aceste zile Virgil Pop a mai de-clarat bdquoAlături de reprezentații de la ISUla fața locului se află și un expert tehnicinginer angajat de Primărie care determinădacă și unde trebuie să se intervină Dacăexistă elemente decorative care trebuieicircnlăturate acestea trebuie obligatoriu in-ventariate pentru o eventuală reutilizaresau pentru a exista un model de icircnlocuire lao viitoare renovare De asemenea este obli- gatorie și documentația fotografică icircnainteaoricărei intervenții Noi avem promisiuneade la Primărie că fiecare clădire la care se in-tervine va fi restaurată icircntocmai cu fațadaoriginală Vom vedea dacă așa va firdquo a spusVirgil Pop

Potrivit biroului de presă al primăriei icircn perioada următoare intervenții de acestgen sunt programate icircn cazul unui numărde 12 clădiri situate pe strada Horea dupăclădirile de la numerele 2 şi 4 la care dejas-a intervenit urmacircnd să se efectuezelucrări la clădirile situate la următoarelenumere 8 14 16 27 40 65 68 86 94 112

Icircn luna decembrie a anului trecutmai multe bucăți de tencuială de peclădirea fostului hotel New York - Con-tinental de pe strada Napoca din Clujau căzut direct pe trotuarul din fațaimobilului O persoană care se afla icircnzonă a fost rănită și transportată la spitalpentru a primi icircngrijiri medicale Tot icircnluna decembrie icircncă o clădire din cen-trul Clujului a devenit pericol publicdupă ce bucăți din ea s-au desprins și aucăzut pe trotuar De data aceasta a fostvorba despre clădirea de pe BulevardulEroilor nr 19

Icircn septembrie 2015 casa icircn care a lo-cuit poetul Emil Isac a icircnceput să se surpeBucăți de zidărie dislocate din clădire aucăzut icircn albia Canalului Morii care treceprin spatele imobilului care se află lanumărul 23 de pe strada Emil Isac Pacircnă icircn 2001 aici a funcționat Casa MemorialăbdquoEmil Isacrdquo desființată icircn urmaretrocedării imobilului către moștenitoriipoetului Icircn ultima perioadă imobilula fost transformat icircn clădire de birouriadăpostind un spațiu de co-working

Cristina Beligăr Maria Man Claudia Romitan

Nicolae Manolescuatrăgea icircn 2014

atenția cu privire laaspectul clădirilor din

centrul Clujului

Oradea a găsitsoluţia icircncă

din 2007

Dacă la Cluj soluţia găsită de autorităţi a fostdemolarea ornamentelor Primăria Oradea a decis

icircncă din 2007 să pună pe propria cheltuială

panouri de protecţie icircn jurul clădirilor pericu-

loase şi plase de protecţie icircn părţile icircn care zidăria sedesprinde Era o măsurăluată icircn urma unui acci-

dent petrecut icircn iunie 2007 pe Corso cacircnd o cărămidădesprinsă din imobilul care adăposteşte Hotelul Parc acazut icircn capul unei femei

La fel utilizacircnd plasede protecţie a procedat şi primăria din Cracovia

(foto)

Proceduri complicate şi costisitoare DIFICULTĂŢI

Numărul clădirilor din zona centrală aClujului ale căror faţade cedează este

tot mai mare icircn ultimele luni Arhitectul-şef al oraşului Ligia Subţirică spune icircnsăcă este foarte dificil ca primăria să intervinăicircn aceste cazuri deoarece este vorba despreproprietăţi private iar amenzile nu ar re-zolva cu adevărat problema

bdquoLegea prevede că icircţi trebuie acordul unanimal proprietarilor ca să icircncepi un demersla aceste clădiri Noi putem foarte

bine să le facem notificărisunteţi proprietarireparaţi clădirile pen-tru că vă revineobligaţia conformlegii monumen-telor conformlegii calităţiiicircn construcţiişi dacă nu văamendăm Darscopul nu e săle luăm baniioamenilor cuamenzi scopuleste ca banii aceiasă icirci investeascăOr aşa cum estede făracircmiţată pro- prietatea icircn zonacentrală a Clujului unde

sunt multe imobile careau 20-25 de proprietari ma- joritatea pensionari sau sunt propri-etari plecaţi prin toată lumea e foarte greu săicirci găseşti şi să comunici cu ei Primăria a luathotăracircrea că imobilele la care suntem copro- prietari şi noi să intervenim Am ales 10 imo-bile am făcut un caiet de sarcini pus pe SEAP pentru licitaţie ca să găsim proiectanţi pentruelerdquo a precizat aceasta pentru TransilvaniaReporter Din cauză că vorbim de clădiri is-torice procedura e multa mai stufoasă şi to-tul este mult mai scump bdquoE un lucru foartecomplex şi un lucru scump pentru că nu ajunge

să fac faţada Dacă clădirea are igrasie din subsolatunci ea nu rezistă dacă nu e reparată panta icircn-velitoare sistemul de colectare a apelor pluviale plouă pe faţadă şi lucrarea nu rezistă Ca ataretrebuie făcută icircntacirci o expertiză Expertizele le fac două tipuri de experţi şi sunt obligatorii unexpert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării pentru rezistenţă şi stabilitate care ia clădireade la talpa fundaţiei şi pacircnă icircn vacircrf şi vede undesunt degradări unde sunt fisuri unde sunt rup-turi şi un expert al Ministerului Culturii care

expertizează din punctul lui de vedereŞi după ce aceşti doi experţi icircţi

dau expertizele şi spun laconcluzii ce trebuie făcut

atunci prin licitaţiealegi un proiectant

care trebuie şi elsă fie atestat de Ministerul Cul-

turii şi care să facă proiectul deconsolidare dereamenajare dereparaţii Dupăcare vine cacircteun verificatorde la Ministerul

Dezvoltării şide la Ministerul

Culturii după careautorizarea pen-

tru detalii care suntextrem de importante

că nu există detaliu tip lamonumente fiecare trebuie luatseparat şi asta presupune expertiză

studiu istoric studiu biologic degradarealemnului din şarpante sunt foarte multe do-menii conexe care trebuie avute icircn vedere Acum suntem icircn faza icircn care se licitează pentruexpertiză pentru cele 10 imobile Am luat din ceaveam noi icircn coproprietate din zona prioritară 110 imobile care sunt cele mai degradate Toate procedurile necesită timp bani deşi noi sperămsă se poată face şi pe bani europenirdquo a adăugatLigia Subţirică

Claudia Romitan

Icircn fostul cartier evreiesc Kazimierz din Cracovia clădirile vechi care nu au fost icircncă renovate sunt bdquoicircmbrăcaterdquocu plase pentru a proteja trecătorii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 623

6 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

FALSIFICATORI

Banii falși circulă nestingheriți prin Tran-silvania Au fost depistați icircn Cluj Bi-

hor Timiș Maramureș Satu Mare și SălajDe cele mai multe ori persoanele fizice icircșidau seama că dețin astfel de bancnote icircnmomentul icircn care banii le sunt refuzați fiede bănci fie de magazinele care deținaparate specializate de verificare Cutoate că Horea Oltean șeful Brigăziide Combatere a Crimei OrganizateCluj susține că s-a creat o bdquoisterienejustificatărdquo cu privire la banc-notele false de zece lei acestea ajungla tot mai multe persoane Am ajuns

și noi icircn posesia unei bancnote falsede 10 lei astfel că am icircncercat să vedem cese poate face icircntr-o astfel de situație cumne dăm seama că deținem un fals și cumtrebuie să procedăm pentru a nu icircncălcalegea punacircnd icircn continuare icircn circulație oastfel de bancnotă

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat maimulte globuri de la Tacircrgul de Crăciun dinPiața Muzeului Am primit rest cinci banc-note de zece lei Nu mi s-a părut nimic sus-pect Am mulțumit și am plecat mai departeAm intrat la o patiserie pentru a-milua un corn Cacircnd am vrut să achitsurpriză Vacircnzătoarea m-a anunțatcă nu mi poate lua banii pe motiv căsunt falși Vacirczacircnd că sunt surprinsămi-a arătat că se aprinde becul roșual aparatului de verificare instalat icircncadrul magazinului la vederea banc-notei M-am resemnat și am plătit cu o

altă bancnotă Și aceasta a fost verificatădar de această dată nu s-a icircntacircmplat nimicVacircnzătoarea nu a anunțat poliția pur șisimplu mi-a dat bancnota icircnapoi Icircn perio-ada sărbătorilor am dezbătut acest subiectcu familia și prietenii Din curiozitate toțiși-au verificat bancnotele de 10 lei Doi priet-eni au constatat că dețin și ei bani falși Apoiam mai auzit că și alte persoane au avut de-aface cu bani falși le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall

La ce elemente

trebuie să fim atenți

10 lei

Conform raportului anual prezentat deBanca Națională a Romacircniei icircn 2014 icircn țaranoastră au fost icircn circulație 927 de milioanede bancnote dintre care cacircteva sute false

Icircn momentul de față pe piața monetarăexistă bancnote false atacirct de 10 cacirct și de 100de lei Cele de 100 de lei sunt mult mai puținedar există Un motiv ar fi acela că bancnotelede 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe ele-mente de siguranță Icircn cazul bancnotelelor de10 lei există două emisii care circulă pe piațăuna din 2005 și una din 2008 Conform unorsurse din cadrul Băncii Naționale Romacircnedoar cele din 2008 au fost falsificate cu toatecă aceste bancnote conțin mai multe elementede siguranță decacirct cele emise icircn 2005 De ase-menea specificăm că icircn cazul bancnoteloracestea au elemente de siguranță publice darși elemente de siguranță ascunse astfel icircncacirctchiar și cele mai reușite falsuri să poată fidepistate de specialiști

La ce trebuie să fim atenți icircn cazul bancnotelor de 10 lei

Diferențe ce pot fi observatede o persoană neavizată

- materialul polimerul folosit icircn cazul bancotelor false este mult mai rigid decacirct icircn cazul celor autentice- cerneala de pe cele false merge ușor dacăsunt răzuite cu o monedă sau cu un metal- culorile folosite icircn cazul celor false suntmai icircnchise- bancnotele false sunt mai mici sau maimari decacirct cele autentice- icircn cazul bancnotelor false pe parteatransparentă există de obicei doar osingură pensulă iar pe cele autentice treicele false pot fi stropite sau murdărite chi-

Bani falşi icircn bdquoOraşul comoarărdquoCum icirci recunoaștem și cum ne putem recupera prejudiciul

ar icircn această zonă tocmai pentru a nu

se observa lipsa celor două elemente- icircn cazul bancnotelor false reverulgulerului pictorului conține mai multedungi decacirct icircn cazul bancnotelorautentice hașurile sunt diferite- stema Romacircniei este roșiatică icircn cazul bancotelor false bordo icircn cazul celorautentice- elementul auriu din spatele portretu-lui pictorului Nicolae Grigorescu estesupraimprimat icircn cazul banilor falși- icircn cazul bancnotelor false lipseștefirul de siguranță- pot exista elemente de suprapunerefață-verso icircn cazul celor false- cu ajutorul unei lupe se pot observamicrotextul și filigranul neclare icircn ca-zul bancnotelor false- cu ajutorul unei lampe cu ultravioletese pot verifica seriile banilor icircn cazul bancontelor autentice seriile sunt icircntot-

deauna portocalii icircn cazul celor falseacestea sunt roșii (roșu aprins) Existăși brelocuri cu astfel de lămpi

100 de lei

Icircn cazul bancnotelor de 100 de lei opersoană neavizată poate icircntacircmpina un-ele probleme icircn ceea ce privește identifi-carea falsurilor dar și icircn acest caz lampacu ultraviolete este de mare ajutor Icircn ca-zul acestor bancnote pe verso nu aparedeloc microtextul inclus pe cele autenticelipsește filigranul elementul auriu estesupraimprimat microperforațiile (dindreptul florii) care pot fi văzute doar lalumină sunt perfecte icircn cazul celor au-tentice icircn timp ce icircn cazul banilor falșiacestea pot avea spații icircntre ele cernea-la folosită icircși poate schimba culoareaodată cu trecerea timpului lipsește firulde siguranță imprimarea este făcută icircn

relief lipsește banda iridescentă caree vizibilă doar prin icircnclinare pot ex-ista suprapuneri față-verso iar fereastratransparentă nu conține cele două măștide teatru stilizate

Icircn ultima perioadă leul a devenito monedă interesantă pentru falsifi-catori icircntrucacirct este o monedă stabilăconvertibilă care fluctuează controlat pepiață fapt pentru care falsificatorii și-au icircndreptat mai mult atenția asupra sa Cutoate acesta costurile pentru producereaunor bancnote false nu sunt mici de-loc polimerul și cernela fiind materialescumpe

de către o persoană care a constatat ulteriorintrării icircn posesia acesteia că este falsificatăse sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse ale cărei limite speciale se reducla jumătaterdquo Conform art 310 al (1) dinCodul penal bdquoFalsificarea de monedă cuvaloare circulatorie se pedepseşte cu icircnchisoar-ea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercităriiunor drepturirdquo

Am depus icircn calitate de cetățean osesizare la sediul Inspectoratului Județeande Poliție Cluj unde am explicat cum amintrat icircn posesia bancnotei Falsul a fostpus la bdquodosarrdquo ca dovadă iar eu am primitun număr de icircnregistrare pentru a putea

urmări felul icircn care se va rezolva sau nusesizarea Mi s-a spus că s-ar putea sămă sune cei de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate dar că icircn principiuștiu ei despre ce este vorba să nu icircmi facgriji Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca peviitor să fiu atentă la bdquospicelerdquo care aparpe zona transparentă a bancnotei de 10 leibdquoCele false au doar un spic cele bune au treiE simplurdquo

Pasul următor a fost să sun de aceastădată icircn calitate de jurnalist la șeful Brigăziide Combatere a Crimei Organizate undemi s-a spus că există o isterie nejustificatăcu privire la bancnotele de zece lei și căpersoanele fizice nu obișnuiesc să anunțeautoritățile cacircnd dețin falsuri

bdquoPersoanele fizice care depistează sau intrăicircn posesia unor bancnote care prezintă anumitesuspiciuni trebuie să vină cu acestea la noi Decele mai multe ori bancnotele false sunt de-

pistate de bănci de casele de schimb valutarmai puțin de persoane fizice Persoanele fizicecare știu că o bancnotă este falsă dar cu toateacestea o pun icircn circulație comit o infracțiunerdquoa precizat pentru Transilvania Reporter Horea Oltean șeful Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Cluj Acesta a explicattotodată că astfel de cazuri au existat dintotdeauna și că nu sunt mai multe cazuri icircnTransilvania decacirct icircn alte zone bdquo Aici existăun centru de triere și astfel se adună bani dintoată Transilvania Aici se depistează cele maimulte din bancnote dar nu icircnseamnă că toatesunt din Cluj După părerea mea s-a creat oisterie a bancnotelor false de 10 lei Da icircntr-adevăr au apărut falsuri dar lumea comparăemisile din 2008 și din 2005 și au impresiacă sunt falsuri Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false dar de fapt erau din emisii diferite Celedouă emisii diferă ca elemente de siguranță Celmai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cuultraviolete Este mai greu pentru persoanele fizice să icircși dea seama că o bancnotă este falsăsau nu Sunt diferite tipuri de fals Unele suntevidente altele mai puțin Cazurile sunt icircn spe-cial izolate Anchetele se desfășoară pe icircntregteritoriul țării La Cluj anul trecut au fost an-chetate cinci persoane pentru astfel de falsurirdquoa spus Oltean

Ce trebuie

să facem pentrua ne recupera baniiBancnotele asupra cărora există

suspiciuni trebuie predate poliției sauBrigăzii de Combatere a Crimei Organi-zate unde va fi demarată o exertiză Dacăse constată că bancnota se poate pune icircncirculație acesta se va restitui persoanei

care a predat-o Icircn schimb dacă icircn urmaexpertizei se constată că bancnota estefalsă se va deschide un dosar penal iarancheta icircși va urma cursul Icircn cazul icircn carese depistează vinovatul icircn speță autorulfalsului persoana păgubită se va putea icircndrepta legal asupra acesteia pentru a-șirecupera prejudiciul sau cu alte cuvintepersoana păgubită poate da icircn judecatăautorul falsului pentru a-și recupera ba-nii Nici poliția nici Banca Națională aRomacircniei nici băncile comerciale nu pot icircn mod legal să restituie păgubiților niciosumă de bani icircn astfel de cazuri

Maria Man

Primele bancnote din polimer au fost introduseicircn Australia icircn 1988 Icircn

prezent doar şase state dinlume au toate bancnotele

realizate din polimer Romacircnia Australia Brunei Papua Noua

Guinee Noua Zeelandă şi Vietnam Bancnotelerealizate din plastic au o

durată de viaţă de cel putindouă ori mai lungă (circa7 ani) şi sunt mai greu de

falsificat

Atacirct BNR-ul cacirct și bănile comerciale

din Romacircnia sunt obligate să deținămecanisme de verificare și să anunțepoliția icircn cazul icircn care identifică falsuriMecanismele din cadrul BNR sunt celemai performanete icircn acest sens Nu numaică numără banii dar icirci și grupează icircn douăcategorii bani buni și bani uzați Baniiuzați sunt trimiși la tocat Există și o a treiacategorie care conține banii rejectați Dinaceastă categorie fac parte și banii falșiSurse din cadrul BNR precizează că nici-un fals nu este capabil să treacă de acestmecanism

Conform surselor amintite icircn Romacircniaau mai existat cazuri de bani falși doar căfalsurile erau crase Falsificatorii preferă săse ocupe de banii intermediari pentru a-iputea plasa mai ușor pe piață

Cei care dețin o bancnotă falsă audouă variante să folosească icircn continu-are bancnota icircn speranța că nu se va

prinde nimeni ceea ce se icircntacircmplă decele mai multe ori sau să predea bancnotapoliției Brigăzii de Combatere a CrimeiOrganizate Cei care aleg prima variantătrebuie să știe că icircncalcă art 313 al (3)din Codul penal bdquoRepunerea icircn circulaţie auneia dintre valorile prevăzute icircn art 310-312

F A L S

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 323

ECONOMIC | 3

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

analiză

Icirc ntr-o Europă icircn care un norvegian areo valoarea anuală de peste 73000 de

euro Romacircnia continuă agale creștereananciară și icircncearcă să iasă din subsolulclasamentelor economice unde doar veci-

nii bulgari ne mai țin de uracirct Potrivit uneiproiecții economice realizate de ComisiaNațională de Prognoză doar patru județedin țară vor avea icircn 2016 un produs internbrut per cap de locuitor de peste 10000de euro o cifră care depășește medianațională icircnregistrată icircn 2014 cu aproape2500 de euro Diferențele din acest punctde vedere sunt mari la nivelul județelorși imense potrivit economistului clujeanRadu Nechita icircn cazul icircn care comparămlocalități din Romacircnia Aici metehneleeconomice ale comunismului icircncă mai auefecte asupra dezvoltării acestor zone

Produsul Intern Brut (PIB) este unuldintre indicatorii economici de care auzimcel mai des atunci cacircnd vorbim desprecreșterea bunăstării și icircn general despredezvoltare Romacircnia a avut icircn 2014 un PIBde aproximativ 150 de miliarde de euroPrin comparație Germania a icircnregistrat

un PIB de peste 2900 de miliarde de euro icircnsă un indicator aproape la fel de impor-tant este PIB-ulcapita sau PIB-ul cap delocuitor care ne arată bdquovaloareardquo ecăruicetățean dintr-o țară sau dintr-un oraș

La nivel național anul 2016 vine cupreviziuni de creștere a PIB-ului Icircn ceea ceprivește PIB-ulcapita o analiză a ComisieiNaționale de Prognoză arată că din acestpunct de vedere icircn 2016 doar patru județevor icircnregistra un PIBcapita mai mare de10000 de euro Cluj Timiș Brașov și IlfovAstfel cele patru județe se pot lăuda cuun PIBcapita mai mare cu peste 2500 deeuro față de media națională icircnregistrată icircn2014 care era 7500 de euro și ne clasa pepenultimul loc icircn UE după Bulgaria careare 5800 de euro

bdquoProdusul intern brut pe cap de locuitoreste suma valorilor adăugate icircntr-o țară icircndecurs de un an Este practic suma salariilorși proturilor icircntr-un an PIB-ul nu ne aratăbogăția ci icircmbogățirea și cacirct am adăugat noi față de anul trecut Dacă noi am avea anulviitor același PIB cu al Germaniei asta nu aricircnsemna că suntem la fel de bogați ca ei pentrucă ei au o avuție acumulată Ca să icircnțelegem poate un tacircnăr are un salariu mai mare decacirct pensia părinților dar asta nu icircnseamnă că estemai bogat decacirct ei pentru că poate părinți au unapartament o mașină și terenuri acumulate icircntimp Astfel PIB-ul ne arată icircmbogățirea dareste un inidcator incomplet pentru că are icircnvedere doar tranzacțiile monetare și icircnregis-trate PIB-ul nu ține cont de autoconsum dinagricultură și de economia de pe piața neagrăcare sunt ignorate sau incorect aproximaterdquo explică economistul Radu Nechita

Metehnele comunismului

icircncă ne trag icircn josIcircn regiunea nord-vest Clujul este de

departe județul cu cel mai mare mare PIBper cap de locuitor Practic este nevoiesă adunăm PIB-urile a cacircte două județedin regiune pentru a ajunge la niveluluiClujului iar acest lucru este o consecințăa politicilor comuniste dar și a măsuriloreconomice luate imediat după Revoluție

bdquoSunt explicații de tip economic șiecxplicații care țin de istoria noastră Din punctde vedere istoric știm că Romacircnia s-a formatdin regiuni care acum 100 de ani aveau unnivel de dezvoltare foarte diferit Icircn ciuda po-liticilor comuniste de laquodezvoltare aromnioasăa forțelor de producție pe icircntreg cuprinsulțăriiraquo această dezvoltare nu a fost armonioasă

și coboară pe toată lumea la același nivel blocacircndorașele care se dezvoltă Avem icircn numele luptei icircm- potriva inegalității și a sărăciei politici care luptăicircmpotriva icircmbogățirii și facem redistribuire Icircn primă fază inegaitățile cresc dar icircn timp inclusivcele mai rău plasate județe icircși ameliorează nivelulde trai pentru că dacă veniturile cresc foarte mult

icircn Cluj-Napoca de exemplu rmele vor aduceoamenii de la sat să lucreze la oraș și cacircnd și sala-riile acestora vor crescut rmele vor merge icircn alte județe precum Bistrița-Năsăud sau Sălaj Și totașa Diferențele cred că sunt chiar mai mari icircntrelocalități E evident că este o diferență mare icircntresalariile din Cluj-Napoca și Dej sau Bălceștirdquo estede părere economistul Radu Nechita

La nivel european putem considera prinanalogie că județul Cluj se aă icircn aceeași ligăeconomică icircn care se scaldă țări precum Po-lonia (PIBcapita icircn anul 2014 de 10700 euro)Croația (10200 de euro) sau Ungaria (10500de euro) Icircn ceea ce privește județul Cluj pre-viziunile sunt bune și pentru anii următori icircn2017 vom ajung la un PIBcap de locuitor de11369 euro icircn timp ce anul 2018 va duce la ocreștere de pacircnă la 12173 de euro

bdquoExistă alte instrumente prin care să necomparăm cu alții Calitatea mediului de afaceriși comparațiile la acest nivel chiar ne pot ajuta șisunt chiar date relevante Sunt țări precum Portu- galia icircn care durează o zi să deschizi un SRL Lanoi durează de exemplu 100 și ceva de zile ca să tebranșezi la curent Asta este relevant și importantși pacircnă la urmă PIB-ul este un efect al unor deciziiiar dezbaterea ar trebui să e pe cauzerdquo considerăRadu Nechita analist economic

Radu Hacircngănuţ

Premieră

PIB-ul pe cap de locuitor icircn Cluj atrecut icircn 2015 de 10000 de euro

Salariul minim peeconomie și impactulcreșterii lui

Salariul minim pe economie va crește icircncepacircnd cu 1 mai 2016 de la 1050 de leila 1250 de lei Măsura icircnsă nu va afectaprea mult județe dezvoltate precumClujul unde media salariului net lunareste preconizată să ajungă icircn acest anla aproximativ 2200 de lei Nu acelașilucru se poate spune despre județelemai puțin norocoase de care investitoriiar putea să fugă icircn viitor tocmai pentrucă li se impune un salariu care nu estecorespunzător de ecare dată cu calitateași pregătirea forței de muncăbdquoIdeea de a a vea un slariu minim la nivelnațional este una periculoasă Ideea de aavea un salariu minim este greșită icircn sinedin punct de vedere economic pentrucă asta presupune blocarea prețuluimuncii la un nivel poate mai mare decacirctar trebui și icircn felul acesta un angajat acărui muncă nu valorează cacirct salariulminim nu va angajat deloc și va aveasalariul 0 Lumea trebuie să icircnțeleagă căsalariul este icircn funcție de productivitateși nu icircn funcție de ce decide un guvernPe informaticianul care cacircștigă 1000 de

euro salariul minim nu icircl afectează dar peun tacircnăr care se aă la icircnceput de carierăși la primul său loc de muncă icircn condițiile

icircn care diplomele nu mai icircnseamnă nimicpentru angajator care nu mai știe cacirctvalorează forța de muncă salariul miniml-ar putea dezavantaja pentru că angajato-rul va prefera un supracalicat icircn legăturăcu care are anumite certitudini Salariulminim e ca și cum s-ar impune un prețminim de 10000 de euro pentru mașiniE ilogic Slariul minim afectează regiunilemai sărace icircn care salariile sunt mai miciși icircn care forța de muncă este deci și maivulnerabilărdquo explică Radu Nechita

ci a fost de-a dreptul aberantă și deconectată derealitățile economice Adică logica de a construiun combinat siderurigic icircn Călărași poate scapăunor nespecialiști din afară comitetului de statal planicării Au fost tentative de a dezvoltade sus icircn jos economia romacircnească icircn perioadacomunistă dar asta se icircntacircmpla printr-o logicăce nu corespundea nevoilor realerdquo este depărere Radu Nechita

Dezvoltarea economică depinde icircnmare măsură de capitalul cu care forța demuncă lucrează iar acest parametru faceca icircntre județele din Romacircnia să existediferențe atacirct de mari

bdquoExplicația economică pentru bunăstareaClujului este legată de productivitatea munciiicircn Cluj Productivitatea depinde nu doar deetică și hărnicie ci de cantitatea și calitatea capi-talului pe care muncitorul le are la dispozițieOricacirct de harnic și punctual ai dacă sapi unșanț cu un tacircrnăcop nu poți mai productivdecacirct un muncitor care poate nu e punctual poate icircși ia mai multe pauze dar care este cali- cat și știe să utilizeze un excavator Factoriicreșterii productivității muncii țin de diviziu-nea muncii specializarea organizarea maibună formarea profesională și un capital maibunrdquo spune economistul clujean

Avantaje față de alteregiuni din RomacircniaEducația este unul dintre noile motoare

ale economiei iar o forță de muncă binecalicată este considerată un avantaj atunci

cacircnd se pune problema unei investiții Dinacest punct de vedere Clujul are o stiuațiecacirct se poate de bună ind unul dintre celemai apreciate centre universitare din țară

bdquoIcircn Cluj există toate aceste universitățicare produc o forță de muncă cu siguranță maibine calicată decacirct forța de muncă din Beiușsau din Botiza sau din alte părți Există o masăcritică de oameni cu o calicare mai ridicatădecacirct media și atunci un icircntreprinzptor tentatsă icircși extindă afacerea este mai degrabă tentatde Cluj decacirct de Huedin sau Gherlardquo explicăRadu Nechita

Chiar dacă nu ne putem lăuda cu oinfrastructură prea bună Clujul este totuși

exemplul care poate ilustra perfect zicalabdquoicircn țara orbilor chiorul este regerdquo Chiar și-așa sechelele lăsate de comunism icircncă auimpact negativ asupăra modului icircn carevedem economia capitalizmul și icircn nalasupra ritmului icircn care ne dezvoltăm

bdquoClujul a avut norocul de a reuși sădepășească etapa conictelor etnice și a po-liticilor stupide duse la nivelul icircnceputuluianilor 90 De asemenea este un oraș maredeservit destul de bine de infrastructură șiaceste lucruri atrag investițiile Clujul estecontectat la piața națională și cea mondialăExistă o Romacircnie conectată la piață care produce ecient și specializat și o Romacircnieicircn care 40 din populație este rurală și faceagricultură de subzistență produce 100 dekilograme de roșii și apoi se placircng că nu vinesupermarketul să le cumpere marfa Asta seicircntacircmplă pentru că pe noi comunismul ne-aicircnvățat un singur lucru că nimic legat decomunism nu e bun Noi am pierdut aproapeorice deprindere de a lucra icircn echipă pentrucă noi vedem asocierea ca ind o marcă a co-munismului și credem că icircn capitalism totulse rezumă la concurență Ca popor avemun nivel foarte scăzut de icircncredere socialăsituație icircntreținută și de legi stupiderdquo

Regiunile Romacircnieiși bdquolocomotivelerdquo lorPotrivit analizei Comisiei Naționale de

Prognoză ecare regiune are bdquolocomoti-vardquo ei Clujul este bdquoreginardquo Nord-Vestului

iar Timișul care se preconizează că va avea icircn 2016 un PIBcapita de 10926 de eurotrage după sine regiunea de Vest

bdquoEste inevitabil acest dezechilibru Nuse poate să avansăm toți icircn formație de marșdintr-un motiv foarte simplu cacircnd ai un orașicircn care veniturile sunt puțin mai mari și cinevavrea să deschidă un supermarket e evident căacel cineva va merge acolo unde sunt veniturimai bune Și mergacircnd acolo populația va implicată icircn acest proces și nivelul de trai vacrește Aceste lucruri icirci deranjează ca ideologie pe unii Ajungem astfel la politici care icircncearcăla nivel teoretic să ridice tote județele la acelașinivel dar de fapt sunt politici care dau icircn cap

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 423

4 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

12 clădiri istorice de pe strada

Program ratat

Primarul Emil Boc a anunțat icircnurmă cu doi ani icircnceperea unui

program de refacere a fațadelor dincentrul istoric Abia icircn septembrie anulcurent s-a aprobat icircn Consiliul LocalCluj-Napoca un proiect care priveşteproiectarea şi executarea lucrărilorde reabilitare structural-arhitecturalăa 10 clădiri din cele 1000 vi zate deplanul anunțat de primar icircn 2013Clădirile selectate sunt cele situate pestrada Memorandumului numerele 2şi 11-13 strada Samuil Micu numărul 2strada Ion Raţiu numărul 7 Bulevardul

Eroilor numărul 12 Regele Ferdinandnumărul 37 Piaţa Avram Iancu numer-ele 6 şi 10 strada Horea numerele 1şi 66

IcircNGRIJORĂTOR

Anul 2016 a icircnceput cu stacircngul laCluj-Napoca Primăria a decis că

dacă tot are macircinile legate icircn privinţarefaţadizării centrului singura soluţiepentru a salva de pericol cetăţenii estesă dea la curăţat clădirile istorice de pefaţadele cărora riscă să cadă oricacircnddiferite ornamente Prima vizată estestrada Horea care a scos capul lalumină abia icircn urmă cu cacircteva lunicacircnd s-a icircncheiat proiectul amplu dereamenajare care a inclus şi icircngropareacablurilor care a permis după mulţi aniclujenilor să admire faţadele clădiriloristorice de pe această stradă 12 ase-menea clădiri vor suporta intervenţia

pompierilor

Palatul Elian primaintervenţieUn echipaj ISU pentru salvări la

icircnălțime a intervenit icircn cursul diminețiide marți la clădirea de pe strada Ho-rea numărul 2 monument istoric pen-tru a preveni căderea unor bucăți detencuială sau alte reziduri care ar puteapune icircn pericol viața trecătorilor Potri-vit lui Andrei Biriș purtătorul de cu-vacircnt al Inspectoratului pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo echipajul aintervenit cu o autoscară mecanică pent-ru a identifica vizual problemele pe carele prezintă partea superioară a clădiriiPalatului Elian și pentru a icircndepărta

eventualele bucăți de tencuială sau altepiese care ar prezenta risc de cădere

bdquoLuni a fost o icircntacirclnire la Primărie legată desubiectul acesta privind icircnghețul și dezghețuldin aceste zile și riscul pe care icircl prezintădetașarea unor piese de pe clădirile carenecesită restaurare Acesta este și cazul Palat-ului Elian din Cluj situat pe strada Horea nr2 edificiu care se găsește icircn lista monumen-telor istorice din județ Ca urmare măsurilecare se vor lua icircn aceste zile sunt intervențiide urgență la acele clădiri aflate icircn stare foarte proastă și icircn cazul cărora infiltrațiile umezea-la icircnghețul și dezghețul pot cauza detașări aleanumitor piese Intervențiile se fac icircn colabo-rare cu ISU se face documentație fotograficăși se iau măsurile necesare Sunt peste 50 declădiri care necesită intervenții de urgență și

icircn perioada următoare din cacircte am icircnțelesvor fi luate măsuri Cea mai mare problemă cucare ne confruntăm este icircn continuare refuzulunor proprietari de a colabora și de a permiteintervențiile de teamă că vor fi puși la platăTrebuie să știe icircnsă că aceste intervenții se fac gratuit chiar dacă sunt proprietate privatărdquo a declarat pentru Transilvania ReporterVirgil Pop consilier la Direcția Județeanăpentru Cultură și Patrimoniu NaționalCluj

Primăria muncipiului Cluj-Napoca aanunţat de altfel printr-un comunicat căalături de Inspectoratul pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo și ComisiaZonală pentru Protecția Monumentelora demarat o acțiune preventivă de veri-ficare și icircnlăturare a tuturor elementelordecorative și de construcție ale imobilelor

deteriorate din centrul istoric al municipi-ului bdquoScopul acțiunii este de a oferi siguranțăcetățenilor icircn condițiile icircn care toți proprie-tarii acestor imobile au fost deja somați cu privire la obligațiile legale pe care le au de ademara lucrări de reabilitare a fațadelor imo-bilelor pe care le dețin dar din diferite motivenu au făcut icircncă demersurile fizice de rea-bilitare Menționăm că toate costurile pentruintervențiile de urgență icircn vederea icircnlăturăriielementelor care pot prezenta risc de desprin-dere și pot cauza accidente vor fi acoperite decătre autoritățile publice costurile de reabili-tare efectivă a imobilelor revenind conformlegii proprietarilor acestorardquo a transmis bi-roul de presă al primăriei

Şi Palatul Uraniape bdquolista ruşiniirdquoMiercuri i-a venit racircndul clădirii situ-

ate la numărul 4 și anume Palatul UraniaDin această cauză icircn cursul diminețiicirculației auto de pe strada Dacia a fost icircnchisă timp de patru ore Măsura a fostdeterminată de lucrările de securizarecare s-au realizat la partea superioară aclădirii de pe strada Dacia la intersecție custrada Horea fiind necesar un utilaj al ISUpentru lucrul la icircnălțime

Virgil Pop consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimo-niu Național Cluj a declarat pentruTransilvania Reporter că intervențiile au icircnceput la clădirile de pe strada Horeapentru că acestea prezintă cele mai mariprobleme și au un risc ridicat pentru

F

o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 523

MAREA DEFAŢADIZARE | 5

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

Horea bdquocurăţaterdquo de pompieri

trecători din cauza icircnălțimii lor Cu pri-vire la intervențiile de urgență care auloc icircn aceste zile Virgil Pop a mai de-clarat bdquoAlături de reprezentații de la ISUla fața locului se află și un expert tehnicinginer angajat de Primărie care determinădacă și unde trebuie să se intervină Dacăexistă elemente decorative care trebuieicircnlăturate acestea trebuie obligatoriu in-ventariate pentru o eventuală reutilizaresau pentru a exista un model de icircnlocuire lao viitoare renovare De asemenea este obli- gatorie și documentația fotografică icircnainteaoricărei intervenții Noi avem promisiuneade la Primărie că fiecare clădire la care se in-tervine va fi restaurată icircntocmai cu fațadaoriginală Vom vedea dacă așa va firdquo a spusVirgil Pop

Potrivit biroului de presă al primăriei icircn perioada următoare intervenții de acestgen sunt programate icircn cazul unui numărde 12 clădiri situate pe strada Horea dupăclădirile de la numerele 2 şi 4 la care dejas-a intervenit urmacircnd să se efectuezelucrări la clădirile situate la următoarelenumere 8 14 16 27 40 65 68 86 94 112

Icircn luna decembrie a anului trecutmai multe bucăți de tencuială de peclădirea fostului hotel New York - Con-tinental de pe strada Napoca din Clujau căzut direct pe trotuarul din fațaimobilului O persoană care se afla icircnzonă a fost rănită și transportată la spitalpentru a primi icircngrijiri medicale Tot icircnluna decembrie icircncă o clădire din cen-trul Clujului a devenit pericol publicdupă ce bucăți din ea s-au desprins și aucăzut pe trotuar De data aceasta a fostvorba despre clădirea de pe BulevardulEroilor nr 19

Icircn septembrie 2015 casa icircn care a lo-cuit poetul Emil Isac a icircnceput să se surpeBucăți de zidărie dislocate din clădire aucăzut icircn albia Canalului Morii care treceprin spatele imobilului care se află lanumărul 23 de pe strada Emil Isac Pacircnă icircn 2001 aici a funcționat Casa MemorialăbdquoEmil Isacrdquo desființată icircn urmaretrocedării imobilului către moștenitoriipoetului Icircn ultima perioadă imobilula fost transformat icircn clădire de birouriadăpostind un spațiu de co-working

Cristina Beligăr Maria Man Claudia Romitan

Nicolae Manolescuatrăgea icircn 2014

atenția cu privire laaspectul clădirilor din

centrul Clujului

Oradea a găsitsoluţia icircncă

din 2007

Dacă la Cluj soluţia găsită de autorităţi a fostdemolarea ornamentelor Primăria Oradea a decis

icircncă din 2007 să pună pe propria cheltuială

panouri de protecţie icircn jurul clădirilor pericu-

loase şi plase de protecţie icircn părţile icircn care zidăria sedesprinde Era o măsurăluată icircn urma unui acci-

dent petrecut icircn iunie 2007 pe Corso cacircnd o cărămidădesprinsă din imobilul care adăposteşte Hotelul Parc acazut icircn capul unei femei

La fel utilizacircnd plasede protecţie a procedat şi primăria din Cracovia

(foto)

Proceduri complicate şi costisitoare DIFICULTĂŢI

Numărul clădirilor din zona centrală aClujului ale căror faţade cedează este

tot mai mare icircn ultimele luni Arhitectul-şef al oraşului Ligia Subţirică spune icircnsăcă este foarte dificil ca primăria să intervinăicircn aceste cazuri deoarece este vorba despreproprietăţi private iar amenzile nu ar re-zolva cu adevărat problema

bdquoLegea prevede că icircţi trebuie acordul unanimal proprietarilor ca să icircncepi un demersla aceste clădiri Noi putem foarte

bine să le facem notificărisunteţi proprietarireparaţi clădirile pen-tru că vă revineobligaţia conformlegii monumen-telor conformlegii calităţiiicircn construcţiişi dacă nu văamendăm Darscopul nu e săle luăm baniioamenilor cuamenzi scopuleste ca banii aceiasă icirci investeascăOr aşa cum estede făracircmiţată pro- prietatea icircn zonacentrală a Clujului unde

sunt multe imobile careau 20-25 de proprietari ma- joritatea pensionari sau sunt propri-etari plecaţi prin toată lumea e foarte greu săicirci găseşti şi să comunici cu ei Primăria a luathotăracircrea că imobilele la care suntem copro- prietari şi noi să intervenim Am ales 10 imo-bile am făcut un caiet de sarcini pus pe SEAP pentru licitaţie ca să găsim proiectanţi pentruelerdquo a precizat aceasta pentru TransilvaniaReporter Din cauză că vorbim de clădiri is-torice procedura e multa mai stufoasă şi to-tul este mult mai scump bdquoE un lucru foartecomplex şi un lucru scump pentru că nu ajunge

să fac faţada Dacă clădirea are igrasie din subsolatunci ea nu rezistă dacă nu e reparată panta icircn-velitoare sistemul de colectare a apelor pluviale plouă pe faţadă şi lucrarea nu rezistă Ca ataretrebuie făcută icircntacirci o expertiză Expertizele le fac două tipuri de experţi şi sunt obligatorii unexpert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării pentru rezistenţă şi stabilitate care ia clădireade la talpa fundaţiei şi pacircnă icircn vacircrf şi vede undesunt degradări unde sunt fisuri unde sunt rup-turi şi un expert al Ministerului Culturii care

expertizează din punctul lui de vedereŞi după ce aceşti doi experţi icircţi

dau expertizele şi spun laconcluzii ce trebuie făcut

atunci prin licitaţiealegi un proiectant

care trebuie şi elsă fie atestat de Ministerul Cul-

turii şi care să facă proiectul deconsolidare dereamenajare dereparaţii Dupăcare vine cacircteun verificatorde la Ministerul

Dezvoltării şide la Ministerul

Culturii după careautorizarea pen-

tru detalii care suntextrem de importante

că nu există detaliu tip lamonumente fiecare trebuie luatseparat şi asta presupune expertiză

studiu istoric studiu biologic degradarealemnului din şarpante sunt foarte multe do-menii conexe care trebuie avute icircn vedere Acum suntem icircn faza icircn care se licitează pentruexpertiză pentru cele 10 imobile Am luat din ceaveam noi icircn coproprietate din zona prioritară 110 imobile care sunt cele mai degradate Toate procedurile necesită timp bani deşi noi sperămsă se poată face şi pe bani europenirdquo a adăugatLigia Subţirică

Claudia Romitan

Icircn fostul cartier evreiesc Kazimierz din Cracovia clădirile vechi care nu au fost icircncă renovate sunt bdquoicircmbrăcaterdquocu plase pentru a proteja trecătorii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 623

6 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

FALSIFICATORI

Banii falși circulă nestingheriți prin Tran-silvania Au fost depistați icircn Cluj Bi-

hor Timiș Maramureș Satu Mare și SălajDe cele mai multe ori persoanele fizice icircșidau seama că dețin astfel de bancnote icircnmomentul icircn care banii le sunt refuzați fiede bănci fie de magazinele care deținaparate specializate de verificare Cutoate că Horea Oltean șeful Brigăziide Combatere a Crimei OrganizateCluj susține că s-a creat o bdquoisterienejustificatărdquo cu privire la banc-notele false de zece lei acestea ajungla tot mai multe persoane Am ajuns

și noi icircn posesia unei bancnote falsede 10 lei astfel că am icircncercat să vedem cese poate face icircntr-o astfel de situație cumne dăm seama că deținem un fals și cumtrebuie să procedăm pentru a nu icircncălcalegea punacircnd icircn continuare icircn circulație oastfel de bancnotă

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat maimulte globuri de la Tacircrgul de Crăciun dinPiața Muzeului Am primit rest cinci banc-note de zece lei Nu mi s-a părut nimic sus-pect Am mulțumit și am plecat mai departeAm intrat la o patiserie pentru a-milua un corn Cacircnd am vrut să achitsurpriză Vacircnzătoarea m-a anunțatcă nu mi poate lua banii pe motiv căsunt falși Vacirczacircnd că sunt surprinsămi-a arătat că se aprinde becul roșual aparatului de verificare instalat icircncadrul magazinului la vederea banc-notei M-am resemnat și am plătit cu o

altă bancnotă Și aceasta a fost verificatădar de această dată nu s-a icircntacircmplat nimicVacircnzătoarea nu a anunțat poliția pur șisimplu mi-a dat bancnota icircnapoi Icircn perio-ada sărbătorilor am dezbătut acest subiectcu familia și prietenii Din curiozitate toțiși-au verificat bancnotele de 10 lei Doi priet-eni au constatat că dețin și ei bani falși Apoiam mai auzit că și alte persoane au avut de-aface cu bani falși le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall

La ce elemente

trebuie să fim atenți

10 lei

Conform raportului anual prezentat deBanca Națională a Romacircniei icircn 2014 icircn țaranoastră au fost icircn circulație 927 de milioanede bancnote dintre care cacircteva sute false

Icircn momentul de față pe piața monetarăexistă bancnote false atacirct de 10 cacirct și de 100de lei Cele de 100 de lei sunt mult mai puținedar există Un motiv ar fi acela că bancnotelede 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe ele-mente de siguranță Icircn cazul bancnotelelor de10 lei există două emisii care circulă pe piațăuna din 2005 și una din 2008 Conform unorsurse din cadrul Băncii Naționale Romacircnedoar cele din 2008 au fost falsificate cu toatecă aceste bancnote conțin mai multe elementede siguranță decacirct cele emise icircn 2005 De ase-menea specificăm că icircn cazul bancnoteloracestea au elemente de siguranță publice darși elemente de siguranță ascunse astfel icircncacirctchiar și cele mai reușite falsuri să poată fidepistate de specialiști

La ce trebuie să fim atenți icircn cazul bancnotelor de 10 lei

Diferențe ce pot fi observatede o persoană neavizată

- materialul polimerul folosit icircn cazul bancotelor false este mult mai rigid decacirct icircn cazul celor autentice- cerneala de pe cele false merge ușor dacăsunt răzuite cu o monedă sau cu un metal- culorile folosite icircn cazul celor false suntmai icircnchise- bancnotele false sunt mai mici sau maimari decacirct cele autentice- icircn cazul bancnotelor false pe parteatransparentă există de obicei doar osingură pensulă iar pe cele autentice treicele false pot fi stropite sau murdărite chi-

Bani falşi icircn bdquoOraşul comoarărdquoCum icirci recunoaștem și cum ne putem recupera prejudiciul

ar icircn această zonă tocmai pentru a nu

se observa lipsa celor două elemente- icircn cazul bancnotelor false reverulgulerului pictorului conține mai multedungi decacirct icircn cazul bancnotelorautentice hașurile sunt diferite- stema Romacircniei este roșiatică icircn cazul bancotelor false bordo icircn cazul celorautentice- elementul auriu din spatele portretu-lui pictorului Nicolae Grigorescu estesupraimprimat icircn cazul banilor falși- icircn cazul bancnotelor false lipseștefirul de siguranță- pot exista elemente de suprapunerefață-verso icircn cazul celor false- cu ajutorul unei lupe se pot observamicrotextul și filigranul neclare icircn ca-zul bancnotelor false- cu ajutorul unei lampe cu ultravioletese pot verifica seriile banilor icircn cazul bancontelor autentice seriile sunt icircntot-

deauna portocalii icircn cazul celor falseacestea sunt roșii (roșu aprins) Existăși brelocuri cu astfel de lămpi

100 de lei

Icircn cazul bancnotelor de 100 de lei opersoană neavizată poate icircntacircmpina un-ele probleme icircn ceea ce privește identifi-carea falsurilor dar și icircn acest caz lampacu ultraviolete este de mare ajutor Icircn ca-zul acestor bancnote pe verso nu aparedeloc microtextul inclus pe cele autenticelipsește filigranul elementul auriu estesupraimprimat microperforațiile (dindreptul florii) care pot fi văzute doar lalumină sunt perfecte icircn cazul celor au-tentice icircn timp ce icircn cazul banilor falșiacestea pot avea spații icircntre ele cernea-la folosită icircși poate schimba culoareaodată cu trecerea timpului lipsește firulde siguranță imprimarea este făcută icircn

relief lipsește banda iridescentă caree vizibilă doar prin icircnclinare pot ex-ista suprapuneri față-verso iar fereastratransparentă nu conține cele două măștide teatru stilizate

Icircn ultima perioadă leul a devenito monedă interesantă pentru falsifi-catori icircntrucacirct este o monedă stabilăconvertibilă care fluctuează controlat pepiață fapt pentru care falsificatorii și-au icircndreptat mai mult atenția asupra sa Cutoate acesta costurile pentru producereaunor bancnote false nu sunt mici de-loc polimerul și cernela fiind materialescumpe

de către o persoană care a constatat ulteriorintrării icircn posesia acesteia că este falsificatăse sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse ale cărei limite speciale se reducla jumătaterdquo Conform art 310 al (1) dinCodul penal bdquoFalsificarea de monedă cuvaloare circulatorie se pedepseşte cu icircnchisoar-ea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercităriiunor drepturirdquo

Am depus icircn calitate de cetățean osesizare la sediul Inspectoratului Județeande Poliție Cluj unde am explicat cum amintrat icircn posesia bancnotei Falsul a fostpus la bdquodosarrdquo ca dovadă iar eu am primitun număr de icircnregistrare pentru a putea

urmări felul icircn care se va rezolva sau nusesizarea Mi s-a spus că s-ar putea sămă sune cei de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate dar că icircn principiuștiu ei despre ce este vorba să nu icircmi facgriji Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca peviitor să fiu atentă la bdquospicelerdquo care aparpe zona transparentă a bancnotei de 10 leibdquoCele false au doar un spic cele bune au treiE simplurdquo

Pasul următor a fost să sun de aceastădată icircn calitate de jurnalist la șeful Brigăziide Combatere a Crimei Organizate undemi s-a spus că există o isterie nejustificatăcu privire la bancnotele de zece lei și căpersoanele fizice nu obișnuiesc să anunțeautoritățile cacircnd dețin falsuri

bdquoPersoanele fizice care depistează sau intrăicircn posesia unor bancnote care prezintă anumitesuspiciuni trebuie să vină cu acestea la noi Decele mai multe ori bancnotele false sunt de-

pistate de bănci de casele de schimb valutarmai puțin de persoane fizice Persoanele fizicecare știu că o bancnotă este falsă dar cu toateacestea o pun icircn circulație comit o infracțiunerdquoa precizat pentru Transilvania Reporter Horea Oltean șeful Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Cluj Acesta a explicattotodată că astfel de cazuri au existat dintotdeauna și că nu sunt mai multe cazuri icircnTransilvania decacirct icircn alte zone bdquo Aici existăun centru de triere și astfel se adună bani dintoată Transilvania Aici se depistează cele maimulte din bancnote dar nu icircnseamnă că toatesunt din Cluj După părerea mea s-a creat oisterie a bancnotelor false de 10 lei Da icircntr-adevăr au apărut falsuri dar lumea comparăemisile din 2008 și din 2005 și au impresiacă sunt falsuri Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false dar de fapt erau din emisii diferite Celedouă emisii diferă ca elemente de siguranță Celmai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cuultraviolete Este mai greu pentru persoanele fizice să icircși dea seama că o bancnotă este falsăsau nu Sunt diferite tipuri de fals Unele suntevidente altele mai puțin Cazurile sunt icircn spe-cial izolate Anchetele se desfășoară pe icircntregteritoriul țării La Cluj anul trecut au fost an-chetate cinci persoane pentru astfel de falsurirdquoa spus Oltean

Ce trebuie

să facem pentrua ne recupera baniiBancnotele asupra cărora există

suspiciuni trebuie predate poliției sauBrigăzii de Combatere a Crimei Organi-zate unde va fi demarată o exertiză Dacăse constată că bancnota se poate pune icircncirculație acesta se va restitui persoanei

care a predat-o Icircn schimb dacă icircn urmaexpertizei se constată că bancnota estefalsă se va deschide un dosar penal iarancheta icircși va urma cursul Icircn cazul icircn carese depistează vinovatul icircn speță autorulfalsului persoana păgubită se va putea icircndrepta legal asupra acesteia pentru a-șirecupera prejudiciul sau cu alte cuvintepersoana păgubită poate da icircn judecatăautorul falsului pentru a-și recupera ba-nii Nici poliția nici Banca Națională aRomacircniei nici băncile comerciale nu pot icircn mod legal să restituie păgubiților niciosumă de bani icircn astfel de cazuri

Maria Man

Primele bancnote din polimer au fost introduseicircn Australia icircn 1988 Icircn

prezent doar şase state dinlume au toate bancnotele

realizate din polimer Romacircnia Australia Brunei Papua Noua

Guinee Noua Zeelandă şi Vietnam Bancnotelerealizate din plastic au o

durată de viaţă de cel putindouă ori mai lungă (circa7 ani) şi sunt mai greu de

falsificat

Atacirct BNR-ul cacirct și bănile comerciale

din Romacircnia sunt obligate să deținămecanisme de verificare și să anunțepoliția icircn cazul icircn care identifică falsuriMecanismele din cadrul BNR sunt celemai performanete icircn acest sens Nu numaică numără banii dar icirci și grupează icircn douăcategorii bani buni și bani uzați Baniiuzați sunt trimiși la tocat Există și o a treiacategorie care conține banii rejectați Dinaceastă categorie fac parte și banii falșiSurse din cadrul BNR precizează că nici-un fals nu este capabil să treacă de acestmecanism

Conform surselor amintite icircn Romacircniaau mai existat cazuri de bani falși doar căfalsurile erau crase Falsificatorii preferă săse ocupe de banii intermediari pentru a-iputea plasa mai ușor pe piață

Cei care dețin o bancnotă falsă audouă variante să folosească icircn continu-are bancnota icircn speranța că nu se va

prinde nimeni ceea ce se icircntacircmplă decele mai multe ori sau să predea bancnotapoliției Brigăzii de Combatere a CrimeiOrganizate Cei care aleg prima variantătrebuie să știe că icircncalcă art 313 al (3)din Codul penal bdquoRepunerea icircn circulaţie auneia dintre valorile prevăzute icircn art 310-312

F A L S

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 423

4 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

12 clădiri istorice de pe strada

Program ratat

Primarul Emil Boc a anunțat icircnurmă cu doi ani icircnceperea unui

program de refacere a fațadelor dincentrul istoric Abia icircn septembrie anulcurent s-a aprobat icircn Consiliul LocalCluj-Napoca un proiect care priveşteproiectarea şi executarea lucrărilorde reabilitare structural-arhitecturalăa 10 clădiri din cele 1000 vi zate deplanul anunțat de primar icircn 2013Clădirile selectate sunt cele situate pestrada Memorandumului numerele 2şi 11-13 strada Samuil Micu numărul 2strada Ion Raţiu numărul 7 Bulevardul

Eroilor numărul 12 Regele Ferdinandnumărul 37 Piaţa Avram Iancu numer-ele 6 şi 10 strada Horea numerele 1şi 66

IcircNGRIJORĂTOR

Anul 2016 a icircnceput cu stacircngul laCluj-Napoca Primăria a decis că

dacă tot are macircinile legate icircn privinţarefaţadizării centrului singura soluţiepentru a salva de pericol cetăţenii estesă dea la curăţat clădirile istorice de pefaţadele cărora riscă să cadă oricacircnddiferite ornamente Prima vizată estestrada Horea care a scos capul lalumină abia icircn urmă cu cacircteva lunicacircnd s-a icircncheiat proiectul amplu dereamenajare care a inclus şi icircngropareacablurilor care a permis după mulţi aniclujenilor să admire faţadele clădiriloristorice de pe această stradă 12 ase-menea clădiri vor suporta intervenţia

pompierilor

Palatul Elian primaintervenţieUn echipaj ISU pentru salvări la

icircnălțime a intervenit icircn cursul diminețiide marți la clădirea de pe strada Ho-rea numărul 2 monument istoric pen-tru a preveni căderea unor bucăți detencuială sau alte reziduri care ar puteapune icircn pericol viața trecătorilor Potri-vit lui Andrei Biriș purtătorul de cu-vacircnt al Inspectoratului pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo echipajul aintervenit cu o autoscară mecanică pent-ru a identifica vizual problemele pe carele prezintă partea superioară a clădiriiPalatului Elian și pentru a icircndepărta

eventualele bucăți de tencuială sau altepiese care ar prezenta risc de cădere

bdquoLuni a fost o icircntacirclnire la Primărie legată desubiectul acesta privind icircnghețul și dezghețuldin aceste zile și riscul pe care icircl prezintădetașarea unor piese de pe clădirile carenecesită restaurare Acesta este și cazul Palat-ului Elian din Cluj situat pe strada Horea nr2 edificiu care se găsește icircn lista monumen-telor istorice din județ Ca urmare măsurilecare se vor lua icircn aceste zile sunt intervențiide urgență la acele clădiri aflate icircn stare foarte proastă și icircn cazul cărora infiltrațiile umezea-la icircnghețul și dezghețul pot cauza detașări aleanumitor piese Intervențiile se fac icircn colabo-rare cu ISU se face documentație fotograficăși se iau măsurile necesare Sunt peste 50 declădiri care necesită intervenții de urgență și

icircn perioada următoare din cacircte am icircnțelesvor fi luate măsuri Cea mai mare problemă cucare ne confruntăm este icircn continuare refuzulunor proprietari de a colabora și de a permiteintervențiile de teamă că vor fi puși la platăTrebuie să știe icircnsă că aceste intervenții se fac gratuit chiar dacă sunt proprietate privatărdquo a declarat pentru Transilvania ReporterVirgil Pop consilier la Direcția Județeanăpentru Cultură și Patrimoniu NaționalCluj

Primăria muncipiului Cluj-Napoca aanunţat de altfel printr-un comunicat căalături de Inspectoratul pentru Situațiide Urgență bdquoAvram Iancurdquo și ComisiaZonală pentru Protecția Monumentelora demarat o acțiune preventivă de veri-ficare și icircnlăturare a tuturor elementelordecorative și de construcție ale imobilelor

deteriorate din centrul istoric al municipi-ului bdquoScopul acțiunii este de a oferi siguranțăcetățenilor icircn condițiile icircn care toți proprie-tarii acestor imobile au fost deja somați cu privire la obligațiile legale pe care le au de ademara lucrări de reabilitare a fațadelor imo-bilelor pe care le dețin dar din diferite motivenu au făcut icircncă demersurile fizice de rea-bilitare Menționăm că toate costurile pentruintervențiile de urgență icircn vederea icircnlăturăriielementelor care pot prezenta risc de desprin-dere și pot cauza accidente vor fi acoperite decătre autoritățile publice costurile de reabili-tare efectivă a imobilelor revenind conformlegii proprietarilor acestorardquo a transmis bi-roul de presă al primăriei

Şi Palatul Uraniape bdquolista ruşiniirdquoMiercuri i-a venit racircndul clădirii situ-

ate la numărul 4 și anume Palatul UraniaDin această cauză icircn cursul diminețiicirculației auto de pe strada Dacia a fost icircnchisă timp de patru ore Măsura a fostdeterminată de lucrările de securizarecare s-au realizat la partea superioară aclădirii de pe strada Dacia la intersecție custrada Horea fiind necesar un utilaj al ISUpentru lucrul la icircnălțime

Virgil Pop consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimo-niu Național Cluj a declarat pentruTransilvania Reporter că intervențiile au icircnceput la clădirile de pe strada Horeapentru că acestea prezintă cele mai mariprobleme și au un risc ridicat pentru

F

o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 523

MAREA DEFAŢADIZARE | 5

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

Horea bdquocurăţaterdquo de pompieri

trecători din cauza icircnălțimii lor Cu pri-vire la intervențiile de urgență care auloc icircn aceste zile Virgil Pop a mai de-clarat bdquoAlături de reprezentații de la ISUla fața locului se află și un expert tehnicinginer angajat de Primărie care determinădacă și unde trebuie să se intervină Dacăexistă elemente decorative care trebuieicircnlăturate acestea trebuie obligatoriu in-ventariate pentru o eventuală reutilizaresau pentru a exista un model de icircnlocuire lao viitoare renovare De asemenea este obli- gatorie și documentația fotografică icircnainteaoricărei intervenții Noi avem promisiuneade la Primărie că fiecare clădire la care se in-tervine va fi restaurată icircntocmai cu fațadaoriginală Vom vedea dacă așa va firdquo a spusVirgil Pop

Potrivit biroului de presă al primăriei icircn perioada următoare intervenții de acestgen sunt programate icircn cazul unui numărde 12 clădiri situate pe strada Horea dupăclădirile de la numerele 2 şi 4 la care dejas-a intervenit urmacircnd să se efectuezelucrări la clădirile situate la următoarelenumere 8 14 16 27 40 65 68 86 94 112

Icircn luna decembrie a anului trecutmai multe bucăți de tencuială de peclădirea fostului hotel New York - Con-tinental de pe strada Napoca din Clujau căzut direct pe trotuarul din fațaimobilului O persoană care se afla icircnzonă a fost rănită și transportată la spitalpentru a primi icircngrijiri medicale Tot icircnluna decembrie icircncă o clădire din cen-trul Clujului a devenit pericol publicdupă ce bucăți din ea s-au desprins și aucăzut pe trotuar De data aceasta a fostvorba despre clădirea de pe BulevardulEroilor nr 19

Icircn septembrie 2015 casa icircn care a lo-cuit poetul Emil Isac a icircnceput să se surpeBucăți de zidărie dislocate din clădire aucăzut icircn albia Canalului Morii care treceprin spatele imobilului care se află lanumărul 23 de pe strada Emil Isac Pacircnă icircn 2001 aici a funcționat Casa MemorialăbdquoEmil Isacrdquo desființată icircn urmaretrocedării imobilului către moștenitoriipoetului Icircn ultima perioadă imobilula fost transformat icircn clădire de birouriadăpostind un spațiu de co-working

Cristina Beligăr Maria Man Claudia Romitan

Nicolae Manolescuatrăgea icircn 2014

atenția cu privire laaspectul clădirilor din

centrul Clujului

Oradea a găsitsoluţia icircncă

din 2007

Dacă la Cluj soluţia găsită de autorităţi a fostdemolarea ornamentelor Primăria Oradea a decis

icircncă din 2007 să pună pe propria cheltuială

panouri de protecţie icircn jurul clădirilor pericu-

loase şi plase de protecţie icircn părţile icircn care zidăria sedesprinde Era o măsurăluată icircn urma unui acci-

dent petrecut icircn iunie 2007 pe Corso cacircnd o cărămidădesprinsă din imobilul care adăposteşte Hotelul Parc acazut icircn capul unei femei

La fel utilizacircnd plasede protecţie a procedat şi primăria din Cracovia

(foto)

Proceduri complicate şi costisitoare DIFICULTĂŢI

Numărul clădirilor din zona centrală aClujului ale căror faţade cedează este

tot mai mare icircn ultimele luni Arhitectul-şef al oraşului Ligia Subţirică spune icircnsăcă este foarte dificil ca primăria să intervinăicircn aceste cazuri deoarece este vorba despreproprietăţi private iar amenzile nu ar re-zolva cu adevărat problema

bdquoLegea prevede că icircţi trebuie acordul unanimal proprietarilor ca să icircncepi un demersla aceste clădiri Noi putem foarte

bine să le facem notificărisunteţi proprietarireparaţi clădirile pen-tru că vă revineobligaţia conformlegii monumen-telor conformlegii calităţiiicircn construcţiişi dacă nu văamendăm Darscopul nu e săle luăm baniioamenilor cuamenzi scopuleste ca banii aceiasă icirci investeascăOr aşa cum estede făracircmiţată pro- prietatea icircn zonacentrală a Clujului unde

sunt multe imobile careau 20-25 de proprietari ma- joritatea pensionari sau sunt propri-etari plecaţi prin toată lumea e foarte greu săicirci găseşti şi să comunici cu ei Primăria a luathotăracircrea că imobilele la care suntem copro- prietari şi noi să intervenim Am ales 10 imo-bile am făcut un caiet de sarcini pus pe SEAP pentru licitaţie ca să găsim proiectanţi pentruelerdquo a precizat aceasta pentru TransilvaniaReporter Din cauză că vorbim de clădiri is-torice procedura e multa mai stufoasă şi to-tul este mult mai scump bdquoE un lucru foartecomplex şi un lucru scump pentru că nu ajunge

să fac faţada Dacă clădirea are igrasie din subsolatunci ea nu rezistă dacă nu e reparată panta icircn-velitoare sistemul de colectare a apelor pluviale plouă pe faţadă şi lucrarea nu rezistă Ca ataretrebuie făcută icircntacirci o expertiză Expertizele le fac două tipuri de experţi şi sunt obligatorii unexpert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării pentru rezistenţă şi stabilitate care ia clădireade la talpa fundaţiei şi pacircnă icircn vacircrf şi vede undesunt degradări unde sunt fisuri unde sunt rup-turi şi un expert al Ministerului Culturii care

expertizează din punctul lui de vedereŞi după ce aceşti doi experţi icircţi

dau expertizele şi spun laconcluzii ce trebuie făcut

atunci prin licitaţiealegi un proiectant

care trebuie şi elsă fie atestat de Ministerul Cul-

turii şi care să facă proiectul deconsolidare dereamenajare dereparaţii Dupăcare vine cacircteun verificatorde la Ministerul

Dezvoltării şide la Ministerul

Culturii după careautorizarea pen-

tru detalii care suntextrem de importante

că nu există detaliu tip lamonumente fiecare trebuie luatseparat şi asta presupune expertiză

studiu istoric studiu biologic degradarealemnului din şarpante sunt foarte multe do-menii conexe care trebuie avute icircn vedere Acum suntem icircn faza icircn care se licitează pentruexpertiză pentru cele 10 imobile Am luat din ceaveam noi icircn coproprietate din zona prioritară 110 imobile care sunt cele mai degradate Toate procedurile necesită timp bani deşi noi sperămsă se poată face şi pe bani europenirdquo a adăugatLigia Subţirică

Claudia Romitan

Icircn fostul cartier evreiesc Kazimierz din Cracovia clădirile vechi care nu au fost icircncă renovate sunt bdquoicircmbrăcaterdquocu plase pentru a proteja trecătorii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 623

6 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

FALSIFICATORI

Banii falși circulă nestingheriți prin Tran-silvania Au fost depistați icircn Cluj Bi-

hor Timiș Maramureș Satu Mare și SălajDe cele mai multe ori persoanele fizice icircșidau seama că dețin astfel de bancnote icircnmomentul icircn care banii le sunt refuzați fiede bănci fie de magazinele care deținaparate specializate de verificare Cutoate că Horea Oltean șeful Brigăziide Combatere a Crimei OrganizateCluj susține că s-a creat o bdquoisterienejustificatărdquo cu privire la banc-notele false de zece lei acestea ajungla tot mai multe persoane Am ajuns

și noi icircn posesia unei bancnote falsede 10 lei astfel că am icircncercat să vedem cese poate face icircntr-o astfel de situație cumne dăm seama că deținem un fals și cumtrebuie să procedăm pentru a nu icircncălcalegea punacircnd icircn continuare icircn circulație oastfel de bancnotă

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat maimulte globuri de la Tacircrgul de Crăciun dinPiața Muzeului Am primit rest cinci banc-note de zece lei Nu mi s-a părut nimic sus-pect Am mulțumit și am plecat mai departeAm intrat la o patiserie pentru a-milua un corn Cacircnd am vrut să achitsurpriză Vacircnzătoarea m-a anunțatcă nu mi poate lua banii pe motiv căsunt falși Vacirczacircnd că sunt surprinsămi-a arătat că se aprinde becul roșual aparatului de verificare instalat icircncadrul magazinului la vederea banc-notei M-am resemnat și am plătit cu o

altă bancnotă Și aceasta a fost verificatădar de această dată nu s-a icircntacircmplat nimicVacircnzătoarea nu a anunțat poliția pur șisimplu mi-a dat bancnota icircnapoi Icircn perio-ada sărbătorilor am dezbătut acest subiectcu familia și prietenii Din curiozitate toțiși-au verificat bancnotele de 10 lei Doi priet-eni au constatat că dețin și ei bani falși Apoiam mai auzit că și alte persoane au avut de-aface cu bani falși le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall

La ce elemente

trebuie să fim atenți

10 lei

Conform raportului anual prezentat deBanca Națională a Romacircniei icircn 2014 icircn țaranoastră au fost icircn circulație 927 de milioanede bancnote dintre care cacircteva sute false

Icircn momentul de față pe piața monetarăexistă bancnote false atacirct de 10 cacirct și de 100de lei Cele de 100 de lei sunt mult mai puținedar există Un motiv ar fi acela că bancnotelede 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe ele-mente de siguranță Icircn cazul bancnotelelor de10 lei există două emisii care circulă pe piațăuna din 2005 și una din 2008 Conform unorsurse din cadrul Băncii Naționale Romacircnedoar cele din 2008 au fost falsificate cu toatecă aceste bancnote conțin mai multe elementede siguranță decacirct cele emise icircn 2005 De ase-menea specificăm că icircn cazul bancnoteloracestea au elemente de siguranță publice darși elemente de siguranță ascunse astfel icircncacirctchiar și cele mai reușite falsuri să poată fidepistate de specialiști

La ce trebuie să fim atenți icircn cazul bancnotelor de 10 lei

Diferențe ce pot fi observatede o persoană neavizată

- materialul polimerul folosit icircn cazul bancotelor false este mult mai rigid decacirct icircn cazul celor autentice- cerneala de pe cele false merge ușor dacăsunt răzuite cu o monedă sau cu un metal- culorile folosite icircn cazul celor false suntmai icircnchise- bancnotele false sunt mai mici sau maimari decacirct cele autentice- icircn cazul bancnotelor false pe parteatransparentă există de obicei doar osingură pensulă iar pe cele autentice treicele false pot fi stropite sau murdărite chi-

Bani falşi icircn bdquoOraşul comoarărdquoCum icirci recunoaștem și cum ne putem recupera prejudiciul

ar icircn această zonă tocmai pentru a nu

se observa lipsa celor două elemente- icircn cazul bancnotelor false reverulgulerului pictorului conține mai multedungi decacirct icircn cazul bancnotelorautentice hașurile sunt diferite- stema Romacircniei este roșiatică icircn cazul bancotelor false bordo icircn cazul celorautentice- elementul auriu din spatele portretu-lui pictorului Nicolae Grigorescu estesupraimprimat icircn cazul banilor falși- icircn cazul bancnotelor false lipseștefirul de siguranță- pot exista elemente de suprapunerefață-verso icircn cazul celor false- cu ajutorul unei lupe se pot observamicrotextul și filigranul neclare icircn ca-zul bancnotelor false- cu ajutorul unei lampe cu ultravioletese pot verifica seriile banilor icircn cazul bancontelor autentice seriile sunt icircntot-

deauna portocalii icircn cazul celor falseacestea sunt roșii (roșu aprins) Existăși brelocuri cu astfel de lămpi

100 de lei

Icircn cazul bancnotelor de 100 de lei opersoană neavizată poate icircntacircmpina un-ele probleme icircn ceea ce privește identifi-carea falsurilor dar și icircn acest caz lampacu ultraviolete este de mare ajutor Icircn ca-zul acestor bancnote pe verso nu aparedeloc microtextul inclus pe cele autenticelipsește filigranul elementul auriu estesupraimprimat microperforațiile (dindreptul florii) care pot fi văzute doar lalumină sunt perfecte icircn cazul celor au-tentice icircn timp ce icircn cazul banilor falșiacestea pot avea spații icircntre ele cernea-la folosită icircși poate schimba culoareaodată cu trecerea timpului lipsește firulde siguranță imprimarea este făcută icircn

relief lipsește banda iridescentă caree vizibilă doar prin icircnclinare pot ex-ista suprapuneri față-verso iar fereastratransparentă nu conține cele două măștide teatru stilizate

Icircn ultima perioadă leul a devenito monedă interesantă pentru falsifi-catori icircntrucacirct este o monedă stabilăconvertibilă care fluctuează controlat pepiață fapt pentru care falsificatorii și-au icircndreptat mai mult atenția asupra sa Cutoate acesta costurile pentru producereaunor bancnote false nu sunt mici de-loc polimerul și cernela fiind materialescumpe

de către o persoană care a constatat ulteriorintrării icircn posesia acesteia că este falsificatăse sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse ale cărei limite speciale se reducla jumătaterdquo Conform art 310 al (1) dinCodul penal bdquoFalsificarea de monedă cuvaloare circulatorie se pedepseşte cu icircnchisoar-ea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercităriiunor drepturirdquo

Am depus icircn calitate de cetățean osesizare la sediul Inspectoratului Județeande Poliție Cluj unde am explicat cum amintrat icircn posesia bancnotei Falsul a fostpus la bdquodosarrdquo ca dovadă iar eu am primitun număr de icircnregistrare pentru a putea

urmări felul icircn care se va rezolva sau nusesizarea Mi s-a spus că s-ar putea sămă sune cei de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate dar că icircn principiuștiu ei despre ce este vorba să nu icircmi facgriji Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca peviitor să fiu atentă la bdquospicelerdquo care aparpe zona transparentă a bancnotei de 10 leibdquoCele false au doar un spic cele bune au treiE simplurdquo

Pasul următor a fost să sun de aceastădată icircn calitate de jurnalist la șeful Brigăziide Combatere a Crimei Organizate undemi s-a spus că există o isterie nejustificatăcu privire la bancnotele de zece lei și căpersoanele fizice nu obișnuiesc să anunțeautoritățile cacircnd dețin falsuri

bdquoPersoanele fizice care depistează sau intrăicircn posesia unor bancnote care prezintă anumitesuspiciuni trebuie să vină cu acestea la noi Decele mai multe ori bancnotele false sunt de-

pistate de bănci de casele de schimb valutarmai puțin de persoane fizice Persoanele fizicecare știu că o bancnotă este falsă dar cu toateacestea o pun icircn circulație comit o infracțiunerdquoa precizat pentru Transilvania Reporter Horea Oltean șeful Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Cluj Acesta a explicattotodată că astfel de cazuri au existat dintotdeauna și că nu sunt mai multe cazuri icircnTransilvania decacirct icircn alte zone bdquo Aici existăun centru de triere și astfel se adună bani dintoată Transilvania Aici se depistează cele maimulte din bancnote dar nu icircnseamnă că toatesunt din Cluj După părerea mea s-a creat oisterie a bancnotelor false de 10 lei Da icircntr-adevăr au apărut falsuri dar lumea comparăemisile din 2008 și din 2005 și au impresiacă sunt falsuri Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false dar de fapt erau din emisii diferite Celedouă emisii diferă ca elemente de siguranță Celmai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cuultraviolete Este mai greu pentru persoanele fizice să icircși dea seama că o bancnotă este falsăsau nu Sunt diferite tipuri de fals Unele suntevidente altele mai puțin Cazurile sunt icircn spe-cial izolate Anchetele se desfășoară pe icircntregteritoriul țării La Cluj anul trecut au fost an-chetate cinci persoane pentru astfel de falsurirdquoa spus Oltean

Ce trebuie

să facem pentrua ne recupera baniiBancnotele asupra cărora există

suspiciuni trebuie predate poliției sauBrigăzii de Combatere a Crimei Organi-zate unde va fi demarată o exertiză Dacăse constată că bancnota se poate pune icircncirculație acesta se va restitui persoanei

care a predat-o Icircn schimb dacă icircn urmaexpertizei se constată că bancnota estefalsă se va deschide un dosar penal iarancheta icircși va urma cursul Icircn cazul icircn carese depistează vinovatul icircn speță autorulfalsului persoana păgubită se va putea icircndrepta legal asupra acesteia pentru a-șirecupera prejudiciul sau cu alte cuvintepersoana păgubită poate da icircn judecatăautorul falsului pentru a-și recupera ba-nii Nici poliția nici Banca Națională aRomacircniei nici băncile comerciale nu pot icircn mod legal să restituie păgubiților niciosumă de bani icircn astfel de cazuri

Maria Man

Primele bancnote din polimer au fost introduseicircn Australia icircn 1988 Icircn

prezent doar şase state dinlume au toate bancnotele

realizate din polimer Romacircnia Australia Brunei Papua Noua

Guinee Noua Zeelandă şi Vietnam Bancnotelerealizate din plastic au o

durată de viaţă de cel putindouă ori mai lungă (circa7 ani) şi sunt mai greu de

falsificat

Atacirct BNR-ul cacirct și bănile comerciale

din Romacircnia sunt obligate să deținămecanisme de verificare și să anunțepoliția icircn cazul icircn care identifică falsuriMecanismele din cadrul BNR sunt celemai performanete icircn acest sens Nu numaică numără banii dar icirci și grupează icircn douăcategorii bani buni și bani uzați Baniiuzați sunt trimiși la tocat Există și o a treiacategorie care conține banii rejectați Dinaceastă categorie fac parte și banii falșiSurse din cadrul BNR precizează că nici-un fals nu este capabil să treacă de acestmecanism

Conform surselor amintite icircn Romacircniaau mai existat cazuri de bani falși doar căfalsurile erau crase Falsificatorii preferă săse ocupe de banii intermediari pentru a-iputea plasa mai ușor pe piață

Cei care dețin o bancnotă falsă audouă variante să folosească icircn continu-are bancnota icircn speranța că nu se va

prinde nimeni ceea ce se icircntacircmplă decele mai multe ori sau să predea bancnotapoliției Brigăzii de Combatere a CrimeiOrganizate Cei care aleg prima variantătrebuie să știe că icircncalcă art 313 al (3)din Codul penal bdquoRepunerea icircn circulaţie auneia dintre valorile prevăzute icircn art 310-312

F A L S

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 523

MAREA DEFAŢADIZARE | 5

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

Horea bdquocurăţaterdquo de pompieri

trecători din cauza icircnălțimii lor Cu pri-vire la intervențiile de urgență care auloc icircn aceste zile Virgil Pop a mai de-clarat bdquoAlături de reprezentații de la ISUla fața locului se află și un expert tehnicinginer angajat de Primărie care determinădacă și unde trebuie să se intervină Dacăexistă elemente decorative care trebuieicircnlăturate acestea trebuie obligatoriu in-ventariate pentru o eventuală reutilizaresau pentru a exista un model de icircnlocuire lao viitoare renovare De asemenea este obli- gatorie și documentația fotografică icircnainteaoricărei intervenții Noi avem promisiuneade la Primărie că fiecare clădire la care se in-tervine va fi restaurată icircntocmai cu fațadaoriginală Vom vedea dacă așa va firdquo a spusVirgil Pop

Potrivit biroului de presă al primăriei icircn perioada următoare intervenții de acestgen sunt programate icircn cazul unui numărde 12 clădiri situate pe strada Horea dupăclădirile de la numerele 2 şi 4 la care dejas-a intervenit urmacircnd să se efectuezelucrări la clădirile situate la următoarelenumere 8 14 16 27 40 65 68 86 94 112

Icircn luna decembrie a anului trecutmai multe bucăți de tencuială de peclădirea fostului hotel New York - Con-tinental de pe strada Napoca din Clujau căzut direct pe trotuarul din fațaimobilului O persoană care se afla icircnzonă a fost rănită și transportată la spitalpentru a primi icircngrijiri medicale Tot icircnluna decembrie icircncă o clădire din cen-trul Clujului a devenit pericol publicdupă ce bucăți din ea s-au desprins și aucăzut pe trotuar De data aceasta a fostvorba despre clădirea de pe BulevardulEroilor nr 19

Icircn septembrie 2015 casa icircn care a lo-cuit poetul Emil Isac a icircnceput să se surpeBucăți de zidărie dislocate din clădire aucăzut icircn albia Canalului Morii care treceprin spatele imobilului care se află lanumărul 23 de pe strada Emil Isac Pacircnă icircn 2001 aici a funcționat Casa MemorialăbdquoEmil Isacrdquo desființată icircn urmaretrocedării imobilului către moștenitoriipoetului Icircn ultima perioadă imobilula fost transformat icircn clădire de birouriadăpostind un spațiu de co-working

Cristina Beligăr Maria Man Claudia Romitan

Nicolae Manolescuatrăgea icircn 2014

atenția cu privire laaspectul clădirilor din

centrul Clujului

Oradea a găsitsoluţia icircncă

din 2007

Dacă la Cluj soluţia găsită de autorităţi a fostdemolarea ornamentelor Primăria Oradea a decis

icircncă din 2007 să pună pe propria cheltuială

panouri de protecţie icircn jurul clădirilor pericu-

loase şi plase de protecţie icircn părţile icircn care zidăria sedesprinde Era o măsurăluată icircn urma unui acci-

dent petrecut icircn iunie 2007 pe Corso cacircnd o cărămidădesprinsă din imobilul care adăposteşte Hotelul Parc acazut icircn capul unei femei

La fel utilizacircnd plasede protecţie a procedat şi primăria din Cracovia

(foto)

Proceduri complicate şi costisitoare DIFICULTĂŢI

Numărul clădirilor din zona centrală aClujului ale căror faţade cedează este

tot mai mare icircn ultimele luni Arhitectul-şef al oraşului Ligia Subţirică spune icircnsăcă este foarte dificil ca primăria să intervinăicircn aceste cazuri deoarece este vorba despreproprietăţi private iar amenzile nu ar re-zolva cu adevărat problema

bdquoLegea prevede că icircţi trebuie acordul unanimal proprietarilor ca să icircncepi un demersla aceste clădiri Noi putem foarte

bine să le facem notificărisunteţi proprietarireparaţi clădirile pen-tru că vă revineobligaţia conformlegii monumen-telor conformlegii calităţiiicircn construcţiişi dacă nu văamendăm Darscopul nu e săle luăm baniioamenilor cuamenzi scopuleste ca banii aceiasă icirci investeascăOr aşa cum estede făracircmiţată pro- prietatea icircn zonacentrală a Clujului unde

sunt multe imobile careau 20-25 de proprietari ma- joritatea pensionari sau sunt propri-etari plecaţi prin toată lumea e foarte greu săicirci găseşti şi să comunici cu ei Primăria a luathotăracircrea că imobilele la care suntem copro- prietari şi noi să intervenim Am ales 10 imo-bile am făcut un caiet de sarcini pus pe SEAP pentru licitaţie ca să găsim proiectanţi pentruelerdquo a precizat aceasta pentru TransilvaniaReporter Din cauză că vorbim de clădiri is-torice procedura e multa mai stufoasă şi to-tul este mult mai scump bdquoE un lucru foartecomplex şi un lucru scump pentru că nu ajunge

să fac faţada Dacă clădirea are igrasie din subsolatunci ea nu rezistă dacă nu e reparată panta icircn-velitoare sistemul de colectare a apelor pluviale plouă pe faţadă şi lucrarea nu rezistă Ca ataretrebuie făcută icircntacirci o expertiză Expertizele le fac două tipuri de experţi şi sunt obligatorii unexpert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării pentru rezistenţă şi stabilitate care ia clădireade la talpa fundaţiei şi pacircnă icircn vacircrf şi vede undesunt degradări unde sunt fisuri unde sunt rup-turi şi un expert al Ministerului Culturii care

expertizează din punctul lui de vedereŞi după ce aceşti doi experţi icircţi

dau expertizele şi spun laconcluzii ce trebuie făcut

atunci prin licitaţiealegi un proiectant

care trebuie şi elsă fie atestat de Ministerul Cul-

turii şi care să facă proiectul deconsolidare dereamenajare dereparaţii Dupăcare vine cacircteun verificatorde la Ministerul

Dezvoltării şide la Ministerul

Culturii după careautorizarea pen-

tru detalii care suntextrem de importante

că nu există detaliu tip lamonumente fiecare trebuie luatseparat şi asta presupune expertiză

studiu istoric studiu biologic degradarealemnului din şarpante sunt foarte multe do-menii conexe care trebuie avute icircn vedere Acum suntem icircn faza icircn care se licitează pentruexpertiză pentru cele 10 imobile Am luat din ceaveam noi icircn coproprietate din zona prioritară 110 imobile care sunt cele mai degradate Toate procedurile necesită timp bani deşi noi sperămsă se poată face şi pe bani europenirdquo a adăugatLigia Subţirică

Claudia Romitan

Icircn fostul cartier evreiesc Kazimierz din Cracovia clădirile vechi care nu au fost icircncă renovate sunt bdquoicircmbrăcaterdquocu plase pentru a proteja trecătorii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 623

6 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

FALSIFICATORI

Banii falși circulă nestingheriți prin Tran-silvania Au fost depistați icircn Cluj Bi-

hor Timiș Maramureș Satu Mare și SălajDe cele mai multe ori persoanele fizice icircșidau seama că dețin astfel de bancnote icircnmomentul icircn care banii le sunt refuzați fiede bănci fie de magazinele care deținaparate specializate de verificare Cutoate că Horea Oltean șeful Brigăziide Combatere a Crimei OrganizateCluj susține că s-a creat o bdquoisterienejustificatărdquo cu privire la banc-notele false de zece lei acestea ajungla tot mai multe persoane Am ajuns

și noi icircn posesia unei bancnote falsede 10 lei astfel că am icircncercat să vedem cese poate face icircntr-o astfel de situație cumne dăm seama că deținem un fals și cumtrebuie să procedăm pentru a nu icircncălcalegea punacircnd icircn continuare icircn circulație oastfel de bancnotă

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat maimulte globuri de la Tacircrgul de Crăciun dinPiața Muzeului Am primit rest cinci banc-note de zece lei Nu mi s-a părut nimic sus-pect Am mulțumit și am plecat mai departeAm intrat la o patiserie pentru a-milua un corn Cacircnd am vrut să achitsurpriză Vacircnzătoarea m-a anunțatcă nu mi poate lua banii pe motiv căsunt falși Vacirczacircnd că sunt surprinsămi-a arătat că se aprinde becul roșual aparatului de verificare instalat icircncadrul magazinului la vederea banc-notei M-am resemnat și am plătit cu o

altă bancnotă Și aceasta a fost verificatădar de această dată nu s-a icircntacircmplat nimicVacircnzătoarea nu a anunțat poliția pur șisimplu mi-a dat bancnota icircnapoi Icircn perio-ada sărbătorilor am dezbătut acest subiectcu familia și prietenii Din curiozitate toțiși-au verificat bancnotele de 10 lei Doi priet-eni au constatat că dețin și ei bani falși Apoiam mai auzit că și alte persoane au avut de-aface cu bani falși le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall

La ce elemente

trebuie să fim atenți

10 lei

Conform raportului anual prezentat deBanca Națională a Romacircniei icircn 2014 icircn țaranoastră au fost icircn circulație 927 de milioanede bancnote dintre care cacircteva sute false

Icircn momentul de față pe piața monetarăexistă bancnote false atacirct de 10 cacirct și de 100de lei Cele de 100 de lei sunt mult mai puținedar există Un motiv ar fi acela că bancnotelede 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe ele-mente de siguranță Icircn cazul bancnotelelor de10 lei există două emisii care circulă pe piațăuna din 2005 și una din 2008 Conform unorsurse din cadrul Băncii Naționale Romacircnedoar cele din 2008 au fost falsificate cu toatecă aceste bancnote conțin mai multe elementede siguranță decacirct cele emise icircn 2005 De ase-menea specificăm că icircn cazul bancnoteloracestea au elemente de siguranță publice darși elemente de siguranță ascunse astfel icircncacirctchiar și cele mai reușite falsuri să poată fidepistate de specialiști

La ce trebuie să fim atenți icircn cazul bancnotelor de 10 lei

Diferențe ce pot fi observatede o persoană neavizată

- materialul polimerul folosit icircn cazul bancotelor false este mult mai rigid decacirct icircn cazul celor autentice- cerneala de pe cele false merge ușor dacăsunt răzuite cu o monedă sau cu un metal- culorile folosite icircn cazul celor false suntmai icircnchise- bancnotele false sunt mai mici sau maimari decacirct cele autentice- icircn cazul bancnotelor false pe parteatransparentă există de obicei doar osingură pensulă iar pe cele autentice treicele false pot fi stropite sau murdărite chi-

Bani falşi icircn bdquoOraşul comoarărdquoCum icirci recunoaștem și cum ne putem recupera prejudiciul

ar icircn această zonă tocmai pentru a nu

se observa lipsa celor două elemente- icircn cazul bancnotelor false reverulgulerului pictorului conține mai multedungi decacirct icircn cazul bancnotelorautentice hașurile sunt diferite- stema Romacircniei este roșiatică icircn cazul bancotelor false bordo icircn cazul celorautentice- elementul auriu din spatele portretu-lui pictorului Nicolae Grigorescu estesupraimprimat icircn cazul banilor falși- icircn cazul bancnotelor false lipseștefirul de siguranță- pot exista elemente de suprapunerefață-verso icircn cazul celor false- cu ajutorul unei lupe se pot observamicrotextul și filigranul neclare icircn ca-zul bancnotelor false- cu ajutorul unei lampe cu ultravioletese pot verifica seriile banilor icircn cazul bancontelor autentice seriile sunt icircntot-

deauna portocalii icircn cazul celor falseacestea sunt roșii (roșu aprins) Existăși brelocuri cu astfel de lămpi

100 de lei

Icircn cazul bancnotelor de 100 de lei opersoană neavizată poate icircntacircmpina un-ele probleme icircn ceea ce privește identifi-carea falsurilor dar și icircn acest caz lampacu ultraviolete este de mare ajutor Icircn ca-zul acestor bancnote pe verso nu aparedeloc microtextul inclus pe cele autenticelipsește filigranul elementul auriu estesupraimprimat microperforațiile (dindreptul florii) care pot fi văzute doar lalumină sunt perfecte icircn cazul celor au-tentice icircn timp ce icircn cazul banilor falșiacestea pot avea spații icircntre ele cernea-la folosită icircși poate schimba culoareaodată cu trecerea timpului lipsește firulde siguranță imprimarea este făcută icircn

relief lipsește banda iridescentă caree vizibilă doar prin icircnclinare pot ex-ista suprapuneri față-verso iar fereastratransparentă nu conține cele două măștide teatru stilizate

Icircn ultima perioadă leul a devenito monedă interesantă pentru falsifi-catori icircntrucacirct este o monedă stabilăconvertibilă care fluctuează controlat pepiață fapt pentru care falsificatorii și-au icircndreptat mai mult atenția asupra sa Cutoate acesta costurile pentru producereaunor bancnote false nu sunt mici de-loc polimerul și cernela fiind materialescumpe

de către o persoană care a constatat ulteriorintrării icircn posesia acesteia că este falsificatăse sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse ale cărei limite speciale se reducla jumătaterdquo Conform art 310 al (1) dinCodul penal bdquoFalsificarea de monedă cuvaloare circulatorie se pedepseşte cu icircnchisoar-ea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercităriiunor drepturirdquo

Am depus icircn calitate de cetățean osesizare la sediul Inspectoratului Județeande Poliție Cluj unde am explicat cum amintrat icircn posesia bancnotei Falsul a fostpus la bdquodosarrdquo ca dovadă iar eu am primitun număr de icircnregistrare pentru a putea

urmări felul icircn care se va rezolva sau nusesizarea Mi s-a spus că s-ar putea sămă sune cei de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate dar că icircn principiuștiu ei despre ce este vorba să nu icircmi facgriji Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca peviitor să fiu atentă la bdquospicelerdquo care aparpe zona transparentă a bancnotei de 10 leibdquoCele false au doar un spic cele bune au treiE simplurdquo

Pasul următor a fost să sun de aceastădată icircn calitate de jurnalist la șeful Brigăziide Combatere a Crimei Organizate undemi s-a spus că există o isterie nejustificatăcu privire la bancnotele de zece lei și căpersoanele fizice nu obișnuiesc să anunțeautoritățile cacircnd dețin falsuri

bdquoPersoanele fizice care depistează sau intrăicircn posesia unor bancnote care prezintă anumitesuspiciuni trebuie să vină cu acestea la noi Decele mai multe ori bancnotele false sunt de-

pistate de bănci de casele de schimb valutarmai puțin de persoane fizice Persoanele fizicecare știu că o bancnotă este falsă dar cu toateacestea o pun icircn circulație comit o infracțiunerdquoa precizat pentru Transilvania Reporter Horea Oltean șeful Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Cluj Acesta a explicattotodată că astfel de cazuri au existat dintotdeauna și că nu sunt mai multe cazuri icircnTransilvania decacirct icircn alte zone bdquo Aici existăun centru de triere și astfel se adună bani dintoată Transilvania Aici se depistează cele maimulte din bancnote dar nu icircnseamnă că toatesunt din Cluj După părerea mea s-a creat oisterie a bancnotelor false de 10 lei Da icircntr-adevăr au apărut falsuri dar lumea comparăemisile din 2008 și din 2005 și au impresiacă sunt falsuri Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false dar de fapt erau din emisii diferite Celedouă emisii diferă ca elemente de siguranță Celmai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cuultraviolete Este mai greu pentru persoanele fizice să icircși dea seama că o bancnotă este falsăsau nu Sunt diferite tipuri de fals Unele suntevidente altele mai puțin Cazurile sunt icircn spe-cial izolate Anchetele se desfășoară pe icircntregteritoriul țării La Cluj anul trecut au fost an-chetate cinci persoane pentru astfel de falsurirdquoa spus Oltean

Ce trebuie

să facem pentrua ne recupera baniiBancnotele asupra cărora există

suspiciuni trebuie predate poliției sauBrigăzii de Combatere a Crimei Organi-zate unde va fi demarată o exertiză Dacăse constată că bancnota se poate pune icircncirculație acesta se va restitui persoanei

care a predat-o Icircn schimb dacă icircn urmaexpertizei se constată că bancnota estefalsă se va deschide un dosar penal iarancheta icircși va urma cursul Icircn cazul icircn carese depistează vinovatul icircn speță autorulfalsului persoana păgubită se va putea icircndrepta legal asupra acesteia pentru a-șirecupera prejudiciul sau cu alte cuvintepersoana păgubită poate da icircn judecatăautorul falsului pentru a-și recupera ba-nii Nici poliția nici Banca Națională aRomacircniei nici băncile comerciale nu pot icircn mod legal să restituie păgubiților niciosumă de bani icircn astfel de cazuri

Maria Man

Primele bancnote din polimer au fost introduseicircn Australia icircn 1988 Icircn

prezent doar şase state dinlume au toate bancnotele

realizate din polimer Romacircnia Australia Brunei Papua Noua

Guinee Noua Zeelandă şi Vietnam Bancnotelerealizate din plastic au o

durată de viaţă de cel putindouă ori mai lungă (circa7 ani) şi sunt mai greu de

falsificat

Atacirct BNR-ul cacirct și bănile comerciale

din Romacircnia sunt obligate să deținămecanisme de verificare și să anunțepoliția icircn cazul icircn care identifică falsuriMecanismele din cadrul BNR sunt celemai performanete icircn acest sens Nu numaică numără banii dar icirci și grupează icircn douăcategorii bani buni și bani uzați Baniiuzați sunt trimiși la tocat Există și o a treiacategorie care conține banii rejectați Dinaceastă categorie fac parte și banii falșiSurse din cadrul BNR precizează că nici-un fals nu este capabil să treacă de acestmecanism

Conform surselor amintite icircn Romacircniaau mai existat cazuri de bani falși doar căfalsurile erau crase Falsificatorii preferă săse ocupe de banii intermediari pentru a-iputea plasa mai ușor pe piață

Cei care dețin o bancnotă falsă audouă variante să folosească icircn continu-are bancnota icircn speranța că nu se va

prinde nimeni ceea ce se icircntacircmplă decele mai multe ori sau să predea bancnotapoliției Brigăzii de Combatere a CrimeiOrganizate Cei care aleg prima variantătrebuie să știe că icircncalcă art 313 al (3)din Codul penal bdquoRepunerea icircn circulaţie auneia dintre valorile prevăzute icircn art 310-312

F A L S

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 623

6 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

FALSIFICATORI

Banii falși circulă nestingheriți prin Tran-silvania Au fost depistați icircn Cluj Bi-

hor Timiș Maramureș Satu Mare și SălajDe cele mai multe ori persoanele fizice icircșidau seama că dețin astfel de bancnote icircnmomentul icircn care banii le sunt refuzați fiede bănci fie de magazinele care deținaparate specializate de verificare Cutoate că Horea Oltean șeful Brigăziide Combatere a Crimei OrganizateCluj susține că s-a creat o bdquoisterienejustificatărdquo cu privire la banc-notele false de zece lei acestea ajungla tot mai multe persoane Am ajuns

și noi icircn posesia unei bancnote falsede 10 lei astfel că am icircncercat să vedem cese poate face icircntr-o astfel de situație cumne dăm seama că deținem un fals și cumtrebuie să procedăm pentru a nu icircncălcalegea punacircnd icircn continuare icircn circulație oastfel de bancnotă

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat maimulte globuri de la Tacircrgul de Crăciun dinPiața Muzeului Am primit rest cinci banc-note de zece lei Nu mi s-a părut nimic sus-pect Am mulțumit și am plecat mai departeAm intrat la o patiserie pentru a-milua un corn Cacircnd am vrut să achitsurpriză Vacircnzătoarea m-a anunțatcă nu mi poate lua banii pe motiv căsunt falși Vacirczacircnd că sunt surprinsămi-a arătat că se aprinde becul roșual aparatului de verificare instalat icircncadrul magazinului la vederea banc-notei M-am resemnat și am plătit cu o

altă bancnotă Și aceasta a fost verificatădar de această dată nu s-a icircntacircmplat nimicVacircnzătoarea nu a anunțat poliția pur șisimplu mi-a dat bancnota icircnapoi Icircn perio-ada sărbătorilor am dezbătut acest subiectcu familia și prietenii Din curiozitate toțiși-au verificat bancnotele de 10 lei Doi priet-eni au constatat că dețin și ei bani falși Apoiam mai auzit că și alte persoane au avut de-aface cu bani falși le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall

La ce elemente

trebuie să fim atenți

10 lei

Conform raportului anual prezentat deBanca Națională a Romacircniei icircn 2014 icircn țaranoastră au fost icircn circulație 927 de milioanede bancnote dintre care cacircteva sute false

Icircn momentul de față pe piața monetarăexistă bancnote false atacirct de 10 cacirct și de 100de lei Cele de 100 de lei sunt mult mai puținedar există Un motiv ar fi acela că bancnotelede 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe ele-mente de siguranță Icircn cazul bancnotelelor de10 lei există două emisii care circulă pe piațăuna din 2005 și una din 2008 Conform unorsurse din cadrul Băncii Naționale Romacircnedoar cele din 2008 au fost falsificate cu toatecă aceste bancnote conțin mai multe elementede siguranță decacirct cele emise icircn 2005 De ase-menea specificăm că icircn cazul bancnoteloracestea au elemente de siguranță publice darși elemente de siguranță ascunse astfel icircncacirctchiar și cele mai reușite falsuri să poată fidepistate de specialiști

La ce trebuie să fim atenți icircn cazul bancnotelor de 10 lei

Diferențe ce pot fi observatede o persoană neavizată

- materialul polimerul folosit icircn cazul bancotelor false este mult mai rigid decacirct icircn cazul celor autentice- cerneala de pe cele false merge ușor dacăsunt răzuite cu o monedă sau cu un metal- culorile folosite icircn cazul celor false suntmai icircnchise- bancnotele false sunt mai mici sau maimari decacirct cele autentice- icircn cazul bancnotelor false pe parteatransparentă există de obicei doar osingură pensulă iar pe cele autentice treicele false pot fi stropite sau murdărite chi-

Bani falşi icircn bdquoOraşul comoarărdquoCum icirci recunoaștem și cum ne putem recupera prejudiciul

ar icircn această zonă tocmai pentru a nu

se observa lipsa celor două elemente- icircn cazul bancnotelor false reverulgulerului pictorului conține mai multedungi decacirct icircn cazul bancnotelorautentice hașurile sunt diferite- stema Romacircniei este roșiatică icircn cazul bancotelor false bordo icircn cazul celorautentice- elementul auriu din spatele portretu-lui pictorului Nicolae Grigorescu estesupraimprimat icircn cazul banilor falși- icircn cazul bancnotelor false lipseștefirul de siguranță- pot exista elemente de suprapunerefață-verso icircn cazul celor false- cu ajutorul unei lupe se pot observamicrotextul și filigranul neclare icircn ca-zul bancnotelor false- cu ajutorul unei lampe cu ultravioletese pot verifica seriile banilor icircn cazul bancontelor autentice seriile sunt icircntot-

deauna portocalii icircn cazul celor falseacestea sunt roșii (roșu aprins) Existăși brelocuri cu astfel de lămpi

100 de lei

Icircn cazul bancnotelor de 100 de lei opersoană neavizată poate icircntacircmpina un-ele probleme icircn ceea ce privește identifi-carea falsurilor dar și icircn acest caz lampacu ultraviolete este de mare ajutor Icircn ca-zul acestor bancnote pe verso nu aparedeloc microtextul inclus pe cele autenticelipsește filigranul elementul auriu estesupraimprimat microperforațiile (dindreptul florii) care pot fi văzute doar lalumină sunt perfecte icircn cazul celor au-tentice icircn timp ce icircn cazul banilor falșiacestea pot avea spații icircntre ele cernea-la folosită icircși poate schimba culoareaodată cu trecerea timpului lipsește firulde siguranță imprimarea este făcută icircn

relief lipsește banda iridescentă caree vizibilă doar prin icircnclinare pot ex-ista suprapuneri față-verso iar fereastratransparentă nu conține cele două măștide teatru stilizate

Icircn ultima perioadă leul a devenito monedă interesantă pentru falsifi-catori icircntrucacirct este o monedă stabilăconvertibilă care fluctuează controlat pepiață fapt pentru care falsificatorii și-au icircndreptat mai mult atenția asupra sa Cutoate acesta costurile pentru producereaunor bancnote false nu sunt mici de-loc polimerul și cernela fiind materialescumpe

de către o persoană care a constatat ulteriorintrării icircn posesia acesteia că este falsificatăse sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse ale cărei limite speciale se reducla jumătaterdquo Conform art 310 al (1) dinCodul penal bdquoFalsificarea de monedă cuvaloare circulatorie se pedepseşte cu icircnchisoar-ea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercităriiunor drepturirdquo

Am depus icircn calitate de cetățean osesizare la sediul Inspectoratului Județeande Poliție Cluj unde am explicat cum amintrat icircn posesia bancnotei Falsul a fostpus la bdquodosarrdquo ca dovadă iar eu am primitun număr de icircnregistrare pentru a putea

urmări felul icircn care se va rezolva sau nusesizarea Mi s-a spus că s-ar putea sămă sune cei de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate dar că icircn principiuștiu ei despre ce este vorba să nu icircmi facgriji Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca peviitor să fiu atentă la bdquospicelerdquo care aparpe zona transparentă a bancnotei de 10 leibdquoCele false au doar un spic cele bune au treiE simplurdquo

Pasul următor a fost să sun de aceastădată icircn calitate de jurnalist la șeful Brigăziide Combatere a Crimei Organizate undemi s-a spus că există o isterie nejustificatăcu privire la bancnotele de zece lei și căpersoanele fizice nu obișnuiesc să anunțeautoritățile cacircnd dețin falsuri

bdquoPersoanele fizice care depistează sau intrăicircn posesia unor bancnote care prezintă anumitesuspiciuni trebuie să vină cu acestea la noi Decele mai multe ori bancnotele false sunt de-

pistate de bănci de casele de schimb valutarmai puțin de persoane fizice Persoanele fizicecare știu că o bancnotă este falsă dar cu toateacestea o pun icircn circulație comit o infracțiunerdquoa precizat pentru Transilvania Reporter Horea Oltean șeful Brigăzii de Combaterea Crimei Organizate Cluj Acesta a explicattotodată că astfel de cazuri au existat dintotdeauna și că nu sunt mai multe cazuri icircnTransilvania decacirct icircn alte zone bdquo Aici existăun centru de triere și astfel se adună bani dintoată Transilvania Aici se depistează cele maimulte din bancnote dar nu icircnseamnă că toatesunt din Cluj După părerea mea s-a creat oisterie a bancnotelor false de 10 lei Da icircntr-adevăr au apărut falsuri dar lumea comparăemisile din 2008 și din 2005 și au impresiacă sunt falsuri Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false dar de fapt erau din emisii diferite Celedouă emisii diferă ca elemente de siguranță Celmai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cuultraviolete Este mai greu pentru persoanele fizice să icircși dea seama că o bancnotă este falsăsau nu Sunt diferite tipuri de fals Unele suntevidente altele mai puțin Cazurile sunt icircn spe-cial izolate Anchetele se desfășoară pe icircntregteritoriul țării La Cluj anul trecut au fost an-chetate cinci persoane pentru astfel de falsurirdquoa spus Oltean

Ce trebuie

să facem pentrua ne recupera baniiBancnotele asupra cărora există

suspiciuni trebuie predate poliției sauBrigăzii de Combatere a Crimei Organi-zate unde va fi demarată o exertiză Dacăse constată că bancnota se poate pune icircncirculație acesta se va restitui persoanei

care a predat-o Icircn schimb dacă icircn urmaexpertizei se constată că bancnota estefalsă se va deschide un dosar penal iarancheta icircși va urma cursul Icircn cazul icircn carese depistează vinovatul icircn speță autorulfalsului persoana păgubită se va putea icircndrepta legal asupra acesteia pentru a-șirecupera prejudiciul sau cu alte cuvintepersoana păgubită poate da icircn judecatăautorul falsului pentru a-și recupera ba-nii Nici poliția nici Banca Națională aRomacircniei nici băncile comerciale nu pot icircn mod legal să restituie păgubiților niciosumă de bani icircn astfel de cazuri

Maria Man

Primele bancnote din polimer au fost introduseicircn Australia icircn 1988 Icircn

prezent doar şase state dinlume au toate bancnotele

realizate din polimer Romacircnia Australia Brunei Papua Noua

Guinee Noua Zeelandă şi Vietnam Bancnotelerealizate din plastic au o

durată de viaţă de cel putindouă ori mai lungă (circa7 ani) şi sunt mai greu de

falsificat

Atacirct BNR-ul cacirct și bănile comerciale

din Romacircnia sunt obligate să deținămecanisme de verificare și să anunțepoliția icircn cazul icircn care identifică falsuriMecanismele din cadrul BNR sunt celemai performanete icircn acest sens Nu numaică numără banii dar icirci și grupează icircn douăcategorii bani buni și bani uzați Baniiuzați sunt trimiși la tocat Există și o a treiacategorie care conține banii rejectați Dinaceastă categorie fac parte și banii falșiSurse din cadrul BNR precizează că nici-un fals nu este capabil să treacă de acestmecanism

Conform surselor amintite icircn Romacircniaau mai existat cazuri de bani falși doar căfalsurile erau crase Falsificatorii preferă săse ocupe de banii intermediari pentru a-iputea plasa mai ușor pe piață

Cei care dețin o bancnotă falsă audouă variante să folosească icircn continu-are bancnota icircn speranța că nu se va

prinde nimeni ceea ce se icircntacircmplă decele mai multe ori sau să predea bancnotapoliției Brigăzii de Combatere a CrimeiOrganizate Cei care aleg prima variantătrebuie să știe că icircncalcă art 313 al (3)din Codul penal bdquoRepunerea icircn circulaţie auneia dintre valorile prevăzute icircn art 310-312

F A L S

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 723

ANALIZĂ | 7

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

TOP

Potrivit datelor ComisieiNaționale de Prognoză

județul Cluj va ocupa icircn2016 locul III icircn topuljudețelor cu cele mai marisalarii din Romacircnia fi-ind devansat de capitală șijudețul Ilfov

Icircn București cacircştigulmediu net va fi icircn acest ande 2813 lei Capitala are şicei mai mulţi angajaţi dinţară atacirct numeric ndash 865600cacirct şi din punct de vedere alprocentului reprezentat de

salariaţi icircn populaţia activă783 Capitala este urmată icircn topul cacircştigurilor mediilunare de judeţul Ilfov cu2363 de lei cu 7 mai multdecacirct icircn 2015 Urmează Clu- jul cu 2166 de lei icircn creşterecu 78 Timişul cu 2136 delei cu 75 mai mult decacirctanul trecut şi Argeşul cu2050 de lei cu 73 icircn plusfaţă de 2015

Icircn toate celelalte judeţecacircştigurile mediii netelunare sunt sub 2000 de lei

Icircn top 5 cele mai micicacircştiguri ale angajaţilor

pentru 2016 se află judeţeleHarghita cu 1317 de lei Co-vasna ndash 1398 de lei Neamţndash 1456 de lei Bistriţa-Năsăud-1472 de lei şi Bihor-1490 lei

Ca număr de salariaţiraportat la populaţia activătot bucureştenii sunt ceicare icircşi găsesc cel mai uşorde muncă Cu cei 865600de angajaţi estimaţi pen-tru 2016 capitala conduce icircn top 78 din populaţiaactivă avacircnd un loc demuncă Pe următoarele lo-curi icircn clasament se situează

Braşovul cu un procent de67 şi un număr de 169800de salariaţi Sibiul şi Ilfovulcu 66 şi 127800 respec-tiv 115500 de angajaţi şiTimişul cu cei 223600 desalariaţi reprezentacircnd 65din populaţia activă

Cei mai puţini salariaţi icircn raport cu numărul per-soanelor care pot fi active pepiaţa muncii icirci au Teleorman(326) Botoşani (343)Vaslui (346) Giurgiu(354) şi Vrancea (363)

Clujul icircn topul judeelor cu celemai mari salarii din Romacircnia pentru 2016

ANALIZĂ

Sociologul Ioan Hosu crede căalegerile locale şi parlamentare din

acest an vor fi precedate de campaniielectorale mult mai vii decacirct icircn racircn-durile anterioare

El apreciază că icircn privinţa campanieipentru alegerea primarului municipi-ului Cluj-Napoca va fi o luptă stracircnsă icircntre Emil Boc Liviu Alexa şi candidatulPSD probabil Aurelia Cristea chiar dacăprimarul icircn funcţie are prima şansă

bdquoPacircnă icircn acest moment se prefigureazătrei posibili competitori care contează darcu foarte mari şanse de reuşită va fi proba-bil actualul primar Şi legea icircl favorizează şiistoria recentă a Clujului arată că există un

anumit comportament al clujenilor Decisunt posibil trei candidaţi actualul primarEmil Boc Liviu Alexa care şi-a anunţat public candidatura şi o primă variantă a programului electoral şi probabil o să avemşi din partea PSD candidatura doamneideputat Aurelia Cristea rămacircne de văzut

dacă PSD icircşi va menţine candidatul Chiardacă finalul credem că e aproape cunoscutva fi o competiţie mai stracircnsă comparativcu alegerile anterioare S-ar putea ca el-ementul de continuitate prelungităsă producă icircn unele segmente deelectorat o anumită saturaţiesau uzură şi atunci rămacircne devăzut dacă şi cum Emil Bocva reuşi să aducă aer proaspăticircn povestea acestea Cel puţindin partea lui Liviu Alexa ve-dem destul de multe idei cares-ar putea să aibă priză icircn anu-mite segmente de electorat dar astanu ştiu dacă va schimba hotăracirctor sauva creşte exponenţial ponderea celor care icirclvotează O parte din ideile sale par să fie fez-

abile credibile şi realizabile icircn Cluj şi asta vadisloca din electoratul lui Emil Boc sau dinbazine electorale care erau icircn aşteptare Nucred că va fi o campanie liniară sau ternă pentru că cel puţin prestaţia lui Liviu Alexava fi una care va dinamiza lucrurile aspectcare icirci va antrena şi pe ceilalţi Deci cei

trei contează icircn această competiţie pentrucă icircl vor forţa pe Emil Boc să comunice săexplice să-şi prezinte proiectul icircntr-o altă

manierărdquo spune Ioan Hosu ( foto)El nu crede că icircn timpul

rămas pacircnă la alegeri ar maiputea să apară candidaţisurpriză cu şanse pen-tru cacircştigarea funcţieide primar bdquoCandidaţiinecunoscuţi pacircnă acumnu cred că vor mai putea

produce surprize majoreTotuşi e nevoie de un pic de

notorietate de o prezenţă şi de o prestaţie icircn comunitate Icircn privinţa

PSD nu cred că mai pot fi mobilizate alte persoane alte echipe alte concepţii Nu cred

că personalităţile PSD din spaţiul academicdin zona de business vor opta pentru un tra-seu icircn administraţia publică localărdquo

Ioan Hosu s-a referit şi la prestaţia depacircnă acum a parlamentarilor clujeni şila schimbările de strategie la care vor fiobligate formaţiunile politice atacirct pen-

tru alegerile parlamentare cacirct şi pentrucele locale

bdquoLa nivel de judeţ de departe cea mai vizibilăşi mai prezentă e doamna deputat Aurelia Cris-tea cu proiectele de legi şi campaniile pe care le-ainiţiat Dezbaterile publice pe care le-a organi-zat icircn ultima perioadă au scos-o icircn evidenţţăIcircn rest nu avem din păcatehellip ParlamentariiClujului se comportă destul de provincial adicăsunt destul de tăcuţi şi lipsiţi de iniţiativădeşi la ce bază de consultare au ndash universitaristudenţi etc - ar fi putut fi venit cu iniţiativeNu am văzut acest lucru cu excepţia AurelieiCristea Pentru alegerile viitoare cu siguranţă partidele vor fi provocate de noile apariţii de pescena politică de noile formaţiuni O să asistămla o dinamizare icircn ceea ce icircnseamnă organizaţii

politice nu neapărat partide Cu siguranţă lalocale o să vedem grupări şi expresii ale unorcomunităţi vecinătăţi zone din Cluj Cred căce vedem la UDMR cu liste de candidaţi maiales din zona societăţii civile o să vedem şi la partidele romacircneşti Vor fi mulţi tineri mulţitineri care n-au mai făcut politică reprezentanţiai zonei de antreprenoriat civism ai unor zonecare n-au mai fost reprezentaterdquo a completatIoan Hosu

Un exemplu icircn ceea ce priveşte schim- barea semnificativă a ofertei electorale icirclreprezintă UDMR Preşedintele UDMRMureş Brassai Zsombor a anunţat că vapropune formaţiunii sale ca primele lo-curi pe listele de consilieri pentru alegerilelocale să fie ocupate de persoane care vindin zona societăţii civile bdquoPrimele locurile-ași oferi pentru cei desemnați de biserici deorganizația femeilor de organizația tinerilor șicacircteva locuri pentru organizații importante icircnalte domenii ale societății cum ar fi societatea pedagogilor economiștilor de asistență socialăetc Cred că şase din primele 10 locuri ar trebuialocate pentru organizații civile sau de speciali-taterdquo

Marius Avram

Se anunţă un an politicfierbinte la ClujSociologul Ioan Hosu crede că Emil Boc Liviu Alexa şi Aurelia

Cristea icircşi vor disputa fotoliul de primar

Emil Boc Liviu Alexa Aurelia Cristea

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 823

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

C

ontinuacircnd tendinţeleicircngrijorătoare ale ultimilorani (resimţite practic dupăprăbuşirea financiară a lu-mii occidentale din 2008-2010 urmată de o lungă

perioadă de oscilaţii instabilitate şivulnerabilităţi structurale) 2015 a accen-tuat conflictele crizele tensiunile dile-mele dar şi potenţialul marilor schimbăridin sistemul relaţiilor internaţionalefiind icircn esenţă un an al agravării prob-lematicilor de pe agendă al blocajelorformulelor consacrate şi al căutărilor desoluţii dincolo de cadrele uzuale

Realizările bdquocomunităţii internaţionalerdquonu lipsesc dar sunt puţine şi mai alesafectate de o relativă lipsă de credibili-tate cu privire la garanţiile implementăriilor efective (Acordul global de la Parisprivind măsurile de protecţie a mediuluipe termen lung Acordul marilor putericu Iranul icircn privinţa dosarului nuclearAcordul Minsk II de icircncetare a focului icircnregiunile separatiste din Ucraina AcordulUniunii Europene cu Guvernul Grecieipentru evitarea primului faliment de statdin Zona Euro icircnţelegerile de la SummitulG7 din Germania)

Pe tabloul sistemului global din 2015 sepot identifica o serie de procese şi eveni-mente majore sau esenţiale (războiul dinSiria eşuarea unor state din regiune şiprăbuşirea ordinii Orientului Mijlociustabilită prin Acordul Sykes-Picot din1916 rezistenţa pe teren a Statului Islamic icircn pofida acţiunilor militare externe Acor-dul marilor puteri cu Iranul slăbirea coe-ziunii interne a Uniunii Europene) alăturide procese şi evenimente secundare deri-vate de cele mai multe ori din primele (cri-za imigranţilor din Uniunea Europeanăsuccesul icircn creştere al propagandei şi me-todelor de recrutare ale fundamentalismu-lui islamic icircn racircndul tinerilor intervenţiamilitară a Rusiei icircn Siria apariţia unuicontext favorabil pentru formarea unuistat kurd icircn nordul Irakului şi al Siriei cri-za atacurilor teroriste de la Paris creştereapartidului naţionalist eurofob Fron-tul Naţional la 25-30 din preferinţelefrancezilor consolidarea taberei care sepronunţă icircn favoarea ieşirii Marii Brita-nii din Uniunea Europeană icircn condiţiileneacceptării excepţiilor şi discriminărilorcerute de Londra criza avionului rusescdoboracirct de Turcia pe frontiera turco-siriană etc)

Dominată de criza ordinii politicea Orientului Mijlociu scena politico-diplomatică globală a fost centrată pe

neputinţa soluţionării războiului civil dinSiria intrat icircn martie icircn al cincilea an de laizbucnire pe combaterea cu rezultate dis-cutabile a Daesh (Statul Islamic) icircn Siria şiIrak dar şi a extensiilor acestei organizaţii icircn Libia Afganistan peninsula Sinai etcprecum şi pe consecinţele politice ale crizeiimigranţilor asupra Uniunii Europene cutoate riscurile de dezintegrare care decurgde aici

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siriadeclanşată pe 30 septembrie a schimbat balanţa strategică a conflictului regional şia redesenat harta coaliţiilor care luptă se-parat icircmpotriva ISIS icircn acest moment fiindactive cel puţin două blocuri concurenteangajate icircn bdquobătăliacontra teroriştilorrdquo icircn Siria (coaliţiai n t e r n a ţ i o n a l ăcondusă de StateleUnite care doreşteplecarea de la puterea lui Bashar al-As-sad şi coaliţia Rusia-guvernul Siriei-Irancare l-a susţinut pacircnă icircn prezent pe liderulde la Damasc) pluso Franţă debusolatălovită de teroriştişi din ce icircn ce maivulnerabilă pe planintern care neavacircndputerea de a se im-pune ca lider aloperaţiunilor mili-tare icircmpotriva Statu-lui Islamic oscilează icircntre participarea lacoaliţia condusă deStatele Unite şi ideeaasocierii militare cuRusia lui Putin

Perspectiva anu-lui politic 2016 de-loc optimistă prinprisma aşteptărilorspecialiştilor cu pri-vire la soluţionareadefinitivă pe fond a marilor dosare din2015 anunţă totuşi cacircteva clarificări im-portante de direcţie precum alegereanoului preşedinte al Statelor Unite icircn noiembrie conturarea unui acordinternaţional privind o tranziţie politică icircn Siria care să deschidă calea icircncheieriirăzboiului civil icircntr-un termen rezonabilslăbirea semnificativă a Statului Islamic(lovit practic de toate marile puteri anga-

Valentin Naumescudiplomat

2015 icircn politica lumiiLa ce să ne aşteptăm icircn 2016

jate icircn conflict) dar nicidecum dispariţiacompletă a zonelor controlate de ISIS şinici a riscului atacurilor teroriste icircn ţărileoccidentale Turcia şi Rusia organizareareferendumului de ieşire a Marii Britaniidin Uniunea Europeană probabil icircn sep-tembrie 2016 adacircncirea dezbinării state-lor membre ale Uniunii cu privire la crizaimigranţilor (asumarea cotelor obliga-torii) şi la păstrarea Spaţiului Schengencontinuarea eroziunii solidarităţii euro-pene pe temele mari aflate icircn discuţie şipoate chiar consolidarea grupului statelorcu guverne eurosceptice prin alăturareaPoloniei la deja bdquoconsacratelerdquo Marea Bri-

tanie Ungaria Cehiaşi Slovacia

Să nu uităm dis-cutacircnd despre ce va fi icircn 2016 de fenomen-ul bdquolebedelor negrerdquoadică al evenimente-lor neprevăzute carepot schimba cursulpoliticii sau econo-

miei globale Unelevoci icircncearcă dejasă sugereze cacirctevascenarii o revoluţieanti-Putin icircn Rusiademisia cancelaru-lui Angela Merkelpe fondul agravăriicrizei imigranţiloro ciocnire militarăChina - Japonia icircnMarea Chinei de Esto cădere a economieiChinei sau o nouăcriză pe marile burseale lumii Dar fiindprin definiţie bdquolebedenegrerdquo deci eveni-mente neplanificatepentru care nu avemla icircndemacircnă instru-

mente fundamentatede anticipare sau in-dicii consistente ace-stea rămacircn icircn zonaspeculaţiilor şi cu

icircngăduinţa dumneavoastră nu ne vomocupa de ele

Sistemul relaţiilor internaţionale a

continuat icircn 2015 să se scufunde icircn in-certitudine ineficienţă şi neicircncredere Lanivel global sau regional politica lumiia dat semne de dezintegrare de inca-pacitate de a coagula suficientă putere şivoinţă internaţională pentru a promova

soluţii fezabile credibile acceptabile decătre părţile interesate la multiplele crizeşi tensiuni acumulate icircn diverse regiuniale lumii Pe scurt sistemul pare să numai funcţioneze Sau cel puţin nu aşa cumo făcea acum douăzeci de ani

Una din cauzele majore ale acestui de-clin accelerat al sistemului internaţionaleste lipsa de autoritate politică şi moralăsau mai corect spus contestarea icircncreştere a autorităţii şi ordinii existenteM-aş feri să spun bdquolipsa de legitimitaterdquoOrdinea actuală şi aranjamentele politiceşi instituţionale postbelice sunt icircncă legi-time dar nu mai exercită eficient autori-tatea asupra actorilor de pe scenă Şi nu mărefer aici doar la trecerea binecunoscutăde la lumea unipolară dominată de pu-terea hegemonică americană la multipo-larismul de astăzi Fără să reprezintedeocamdată majorităţi trebuie totuşiadmis că grupuri din ce icircn ce mai largide oameni (naţiuni etnii confesiuni re-ligioase segmente ale societăţii civilecategorii de vacircrstă sau socio-profesionale

etc) par că icircşi doresc altceva dar soluţiile icircntacircrzieUniunea Europeană de pildă este

legitimă dar este tot mai slabă Stateledin Orientul Mijlociu sunt icircn principiulegitime dar unele dintre ele au eşuatlamentabil icircn a-şi asigura funcţionalitateaşi obligaţiile faţă de proprii lor cetăţeniIcircn timpul mandatelor lui Barack Oba-ma Statele Unite au ales să-şi reducăsubstanţial rolul de leading power lăsacircndpur şi simplu descoperite o serie de zonepolitice şi dosare strategice sau oferind oprestaţie mediocră neconvingătoare pescena internaţională NATO este desi-gur legitimă dar lasă semne de icircntre- bare asupra prezenţei militare pe FlanculEstic adică exact acolo unde este astăzinevoie mai mare de trupe ale AlianţeiOrganizaţia Naţiunilor Unite este şi ealegitimă dar nu rezolvă mai nimic din

marile probleme ale lumii OSCE sauConsiliul Europei la fel Şi lista poatecontinua

Icircn contextul erodării insidioase aautorităţii şi credibilităţii establishmen-tului al ordinii instituite al partideloristorice al identităţilor formale uneori alstatelor icircnsele o serie de actori emergenţicontestatari icircşi fac apariţia Platformeleşi mijloacele lor de acţiune sunt fireşteprofund diferite de la un caz la altuldar toate au ceva icircn comun contestăordinea politică existentă sistemul icircnansamblul său nefăcacircnd deci o simplăopoziţie la conducerea actuală a siste-

8 | OPINIE

Sistemul relaţiilor

internaţionale a continuaticircn 2015 să se scufunde icircnincertitudine ineficienţă şineicircncredere La nivel global sau regional politica lumii

a dat semne de dezintegrarede incapacitate de a coagula suficientă putere şi oinţă

internaţională pentru a promova soluţii fezabile

credibile acceptabile de către părţile interesate la multiplele

crize şi tensiuni acumulate icircn

diverse regiuni ale lumiirdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 923

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

| 9

OPINIE

Intervenţia militară a Rusiei icircn Siria declanşată pe 30 septembrie a schimbat

balanţa strategică a conflictuluiregional şi a redesenat hartacoaliţiilor care luptă separat

icircmpotriva ISISrdquo

mului Unele merg pe calea terorii altele icircncearcă să se impună la urne speculacircndnemulţumirea oamenilor de racircnd Nuse icircnţeleg icircntre ele nu au viziuni co -mune dar toate desd sistemul actualşi oferă naivilor versiunea lor de bdquopara-disrdquo pe pămacircnt Disoluţia prestigiului şiautorităţii partidelor consacrate al gu-vernelor al instituţiilor statelor şi chiaral sistemului de icircnţelegeri şi aranjamenteale ordinii internaţionale (e valabil şi lanivel european) stimulează ascensiuneaproiectelor populiste revizioniste carepropun schimbări radicale

Unele acţionează pe plan transfron-talier cum ar Statul Islamic (Daesh)pretinzacircnd reicircninţarea Califatului sun-nit pe ruinele statelor irakian şi siriansau Hezbollah-ul şiit sau triburile dinLibia post-Gadda ori Mali sau miliţiilekurde sau Boko Haram icircn Africa de Vestaltele sunt mişcări separatiste etnicemanifeste pe teritoriul unor state euro-pene mult mai evoluate istoric iar alteleacţionează strict pe plan politic interndacă ne referim la noile partide popu-liste şi platforme civice care ameninţăprin priza lor la publicul tacircnăr partideleşi vechile opţiuni din mainstream celemai cunoscute exemple icircn acest sens -ind Syriza Zori Aurii Jobbik PegidaPodemos Mişcarea de Cinci Stele UKIPFrontul Naţional Alternativa pentruGermania etc Toate acestea şi multealtele au fost active şi au avut aderenţidestul de numeroşi icircn 2015

Uniunea Europeană este probabilmarea putere (soft) care a avut cel maimult de pierdut ca autoritate pe planintern şi internaţional icircn anul care se icircncheie ind vulnerabilizată atacirct dinexterior (criza imigranţilor atacurile ter-oriste comise de tineri radicalizaţi dupăbdquostagiirdquo de ideologizare icircn Orientul Mi- jlociu) cacirct şi din interior (slăbirea vizibilăa coeziunii interne a statelor membre)

Statele Unite au continuat prestaţianeconvingătoare de politică externălimitată la mesaje care au icircnceput să eignorate chiar şi de actorii statali saunon-statali de mici dimensiuni pen-tru a nu mai vorbi de Rusia sau ChinaStrategia americană icircn Orientul Mijlociua fost pacircnă acum un eşec de proporţii icircncepacircnd cu bdquoPrimăvara Arabărdquo iar icircnUcraina nimeni nu a icircnţeles cum s-a te-rminat războiul de agresiune al Rusieicăci a rămas totul bdquoca-n trenrdquo cacircnd unulsau mai mulţi interlocutori coboară laprima staţie iar discuţia pur şi simplu seopreşte fără nicio concluzie Icircngheţareaconictului din Donbas o putem puneevident şi icircn contul dorinţei principale-lor puteri europene Germania şi Franţade a nu escalada tensiunile din relaţia cuRusia şi de a crea premizele normalizăriiacestor relaţii icircn 2016 ceea ce va mar-ca sfacircrşitul aspiraţiilor de integrareeuropeană şi euro-atlantică ale Kievului

Rusia a surprins Occidentul prinintervenţia militară icircn Siria (deşi surprizanu ar trebuit să e atacirct de mare avacircnd icircn vedere baza de la Tartus stabilită prinAcordul bilateral din 1971 dar şi poziţiapolitică a Kremlinului din ultimii ani)protacircnd de inecienţa prelungită a Ves-tului icircn principal a Statelor Unite faţăde tragedia din Siria Campania a avut şiare icircn continuare un dublu rol strategicde a păstra inuenţa rusească icircntr-o Siriepost al-Assad (probabil ultimul piciorde pod al Rusiei icircn Orientul Mijlociu)şi de a icircncerca să scape de sancţiunile

internaţionale impuse după agresiuneaasupra Ucrainei Cred că avem deja su-ciente indicii să credem că Rusia va scăpaanul viitor de sancţiuni cel puţin parţialmai ales după ce puterile occidentalevor considera că a contribuit militar labdquorăzboiul contra ISISrdquo şi la negociereaunei tranziţii politice care să pună capătabuzurilor şi crimelor dinastiei al-Assad

China a fost mai mult concentrată periscurile unei crize economice interne şia păstrat linia discretă low prole icircnmarile dosare de politică internaţionalălimitacircndu-se ca de obicei la declaraţii deprincipiu cu caracter destul de general

externă mai previzibil şi mai coerentPremierul David Cameron va con-

tinua demersurile de a-i convinge peeuropeni să accepte compromisurilepentru rămacircnerea Marii Britanii icircn Uni-unea Europeană cel mai disputat ac-tualmente ind proiectul de neacordaretimp de patru ani a beneciilor sociale

pentru cetăţenii UEstabiliţi pe teritoriulRegatului Unit Aşacum am mai spuscu alte ocazii estedestul de proba- bil ca Bruxelles-ulşi statele membresă-i accepte icircn celedin urmă Londreiaceastă derogare dela Tratatele Uniuniişi practic discrimi-narea non-britani-cilor (chiar dacă suntangajaţi şi deci con-tributori la bugetullocal) icircn ideea de asalva apartenenţainsulei la UniuneaEuropeană Cu aces-te exceptări obţinute

(negociate la o perioadă de un an saudoi) şi cu un discurs conciliant al luiCameron cred că un eventual referen-dum organizat icircn septembrie conformpreviziunilor nu va duce la ieşirea MariiBritanii din Uniune cu atacirct mai mult cucacirct autorii britanici sunt de părere că unbdquoDardquo pentru ieşire ar resuscita imediatideea independenţei Scoţiei

Summitul NATO de la Varşovia icircniulie va separa apele icircntre susţinătorii

ideii de creştere a prezenţei militare aAlianţei pe Flancul Estic (grupaţi icircn ju-rul Poloniei şi statelor baltice) şi cei ainormalizării relaţiilor cu Rusia icircn princi-pal Germania şi Franţa Rămacircn de văzutpoziţiile Statelor Unite şi Marii Britaniiprincipalele două puteri militare aleAlianţei Anticipez totuşi un semieşec alsummitului dacă aşteptările vor multpeste ceea ce s-a convenit deja icircn ŢaraGalilor marile puteri nemaidorind icircnprezent continuarea celui de-al bdquodoileaRăzboi Recerdquo cu Moscova

Uniunea Europeană va avea de trecutun test major cel al bdquodigerăriirdquo politiceadministrative şi sociale a valului deimigranţi intraţi icircn 2015 presupunacircndcă uxul va scădea icircn 2016 Nu va de -loc simplu iar dialogul dintre vechea şinoua Europă pe această temă va totmai contondent Acordul Schengen arputea suferi modicări importante Plat-formele populiste vor urca icircn continuare icircn preferinţele europenilor Dacă aparevenimente neprevăzute icircn Germaniacu implicarea imigranţilor sirieni iarscacircnteia ar aprinde focul macircniei icircn so-cietatea germană cancelarul AngelaMerkel ar putea avea dicultăţi majore icircn a-şi justica declaraţiile excesiv de re-laxate din vara trecută

Rusia şi Turcia vor derula noi epi-soade din tot mai ostila lor relaţiepolitică militară şi economică ajunsăla incandescenţă după doboracircrea avi-onului rusesc Va exista riscul unuinou incident militar icircntre cele două pu-teri Dorinţa de răzbunare a lui Putinnu trebuie neglijată Moscova pacircndindorice moment pentru a icircntoarce Turcieilovitura primită sub o formă sau altaIcircn rest probabil că Rusia va foarteinteresată să icircşi normalizeze relaţiile cumarile puteri occidentale pentru a sperapeste şase luni la ridicarea sau relaxareasancţiunilor şi pentru a acceptată caparte a formatului internaţional care vacoordona viitorul plan de reconstrucţie aSiriei Cacircnd negocierile vor oferi garanţiacă Rusia nu va lăsată icircn afara jocurilorstrategice din Siria Putin va da semnalulcă este de acord cu plecarea lui Basharal-Assad icircn anumite condiţii

Icircn ne ultima predicţie semnicativă

pentru 2016 este reducerea substanţialăa teritoriilor controlate de Statul Islamic icircn Siria şi Irak pacircnă la nivelul la carepreşedintele Obama va putea anunţa icircnmod simbolic şi triumfalist icircnainte desfacircrşitul mandatului său că aşa cum apromis bdquoStatul Islamic a fost icircnvinsrdquo Nuva chiar aşa icircn realitate dar va ori-cum o ieşire din scenă onorabilă pentruun preşedinte care a fost criticat ani icircn şirpentru neimplicare sucientă icircn mariledosare de securitate ale lumii

La Mulţi Ani tuturorşi numai bine icircn 2016

şi de neimplicat Guvernul de la Beijinga fost nevoit icircn două racircnduri să intervinănanciar masiv pentru a calma pieţele şia salva cotările la bursă ale investiţiilordin China A crescut icircn schimb tensiu-nea militară icircn mările Chinei (de Est şide Sud) Pe nalul anului China a icircnre-gistrat un succes important prin deciziaFMI de a accepta yuan-ul icircn coşul valutelor dereferinţă (SDR - Spe-cial Drawing Rights)măsură care va consoli-da internaţionalizareamonedei chineze

Cacirct priveşte 2016atenţia icircntregii lumiva icircndreptată pe8 noiembrie cătrealegerile prezidenţialedin Statele Unite Lacapătul zilei se vacunoaşte noul lider dela Washington Sonda- jele actuale de la debu-tul alegerilor primareindică desemnarea luiDonald Trump dinpartea republicanilorrespectiv a lui HillaryClinton din partea democraţilor cei doicandidaţi ind la mare distanţă (circa18-20) de competitorii din partidelelor aaţi pe locul al doilea Analiştiiamericani icircntr-o majoritate destul decategorică armă că icircn eventualitatea icircn care magnatul Trump va candida-tul GOP familia Clinton va reveni laCasa Albă Dacă aşa vor sta lucruriledin perspectiva politicii externe nu vor schimbări spectaculoase faţă de linia

ultimilor opt ani dar nici nu va existariscul stridenţelor declaraţiilor ridi-cole sau poziţiilor scandaloase (de tipbdquotalk-showrdquo) ale Americii pe subiectelede interes global sau regional De faptniciunul din cei doi candidaţi cu şansereale nu pare icircn acest moment foarteinteresat de relaţia transatlantică şi derevigorarea legăturilor cu UniuneaEuropeană sau a celor icircn cadrul NATOsau de Europa de Est dar este de presu-pus că Hillary Clinton ca fost secretar destat ar avea totuşi un exerciţiu de politică

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1023

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

10 | cultură

INTERVIU

S-a născut icircn Brașov a absolvit Facultateade Jurnalism din Cluj a urmat două mas-

terate unul la Brașov și altul la Tacircrgu-Mureșiar astăzi Elise Wilk se numără printre drama-

turgii romacircni care icircn ultimii trei ani a devenitcu adevărat cunoscut pe scena contemporanăde teatru Nu de puține ori numele germanpe care l-a primit de la părinții ei provoacăreale confuzii icircn privința naționalității pecare o are bdquoO jurnalistă din Tacircrgu-Mureș ascris o cronică la spectacolul laquoS-a icircntacircmplaticircntr-o joiraquo montat la Teatrul Ariel icircn 2010icircn care preciza așa Deși este vorba de un textal unei autoare străine el surprinde foartebine realitățile din Romacircnia de azi Cu altăocazie la o petrecere după o premieră unregizor din Romacircnia m-a felicitat icircn englezăvăzuse numele meu pe aș și era convins căsunt străinărdquo povestește Elise Wilk

Pacircnă icircn prezent autoarei i-au fost mon-

tate toate cele șapte texte pe care le-a publi-cat iar textul a fost tradus deja icircn șase limbiprezentat icircn spectacole lectură icircn Germania şiItalia publicat icircn mai multe antologii străinecu două spectacole icircn Rusia o montare la Junges Schauspielhaus Zuumlrich unul din celemai importante teatre din Elveţia şi cu treimontări profesioniste icircn Romacircnia Mai mult

autoarea a primit o propunere să transformepovestea icircn scenariu de lm La mijlocullunii decembrie a anului trecut la TeatrulNațional din Timișoara avut loc montarea icircnpremieră a textului bdquoAvioane de hacircrtierdquo textpremiat la Concursul Național de Dramatur-gie Anul acesta icircn 16 ianuarie un alt text alElisei Wilk va intra icircn lumina reectoarelor dedata aceasta la Teatrul Național din Craiovaunde regizorul Andrei Măjeri absolvent alFacultății de Teatru din Cluj pune icircn scenăspectacolul bdquoExplozivrdquo Din interviul pe carel-a acordat pentru Transilvania Reporter chiarla icircnceput de an am aat de la Elise Wilk cacircnd icircncepe și cacircnd se icircncheie rolul unui dramaturg icircn procesul montării unei piese de teatru cacirctde mare este interesul pentru dramaturgiaromacircnească și cacirct de ușor sau greu este să icircțicacircștigi notorietatea

Reporter Ce te-a determinat să urmezi o

facultate de jurnalism și apoi să te dedicidramaturgieiTe limita jurnalismulNu icircțioferea libertatea de exprimare dorită Elise Wilk Am știut că vreau să u scrii-

toare de la vacircrsta de opt ani și nu mi-amschimbat niciodată această bdquoopțiunerdquo Amales să dau la jurnalism pentru că eramconvinsă că și jurnalistul e un fel de scrii-tor Și acum mai cred asta Nu am renunțatla jurnalism pentru a mă dedica dramatur-giei- aceste două profesii merg foarte binemacircnă icircn macircnă nu se exclud una pe alta şise completează perfect Lucrez icircn presă icircnprimul racircnd pentru că nu poți trăi doar dindramaturgie icircn al doilea racircnd pentru că icircmi place Icircntr-adevăr pentru cacircțiva ani amrenunțat la jurnalism pentru a lucra icircn do-meniul PR-ului Dar din 2014 m-am icircntors icircn presă pentru că momentan e singurul job care icircmi oferă exibilitatea și libertateanecesară pentru a mă ocupa şi de teatru Icircn

prezent sunt corespondent pentru cotidianulAllgemeine Deutsche Zeitung și redactor-șefal săptămacircnalului icircn limba germană Karpat-enrundschau

- Cacirct de lung a fost drumul pacircnă a-ți vedea pusăicircn scenă prima piesă de teatruAu fost multeicircncercările pacircnă la concretizarea primului tăutext de teatru bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo- Fascinaţia pentru teatru o am de la patru

ani de cacircnd bdquopuneam icircn scenărdquo spectacolecu animale de pluş icircn spatele unui fotoliuDe atunci şi pacircnă cacircnd mi-am văzut primultext montat pe o scenă profesionistă au trecutmulţi ani aproape un sfert de secol Au fost

ani icircntregi icircn care n-am scris niciun cuvacircntLa icircnceput scriam poezii și povestiri scurtedar am ştiut că vreau să u dramaturg dinclasa a IX-a de cacircnd am intrat icircn trupade teatru a liceului Atunci inuenţată depiesele lui Ionesco şi Duumlrrenma pe carele repetam am scris primele două texte deteatru Primul a fost publicat icircntr-o revistă(din el am cacircştigat primii bani din scris) iar

manuscrisul celui de-al doilea a fost des-coperit după cacircţiva ani de un profesor icircn bibiloteca şcolii A montat piesa cu o trupăde elevi eu am venit la reprezentaţiadin sala festivă a liceului şi ţin mintecă nu mi-a plăcut deloc De vină era icircn primul racircnd textul Icircn anii de facul-tate n-am scris nimic După care m-am icircntors la Braşov şi m-am icircnscris la unmasterat de creative writing Deşi acolose insista mai mult pe poezie şi prozălucrarea mea de disertaţie a constat icircndouă piese de teatru Pe care atunci leconsideram geniale Nu erau ba chiardimpotrivă Cumva nu-mi imaginampe atunci cum ar să e jucate pe oscenă asta era icircncă foarte departe demine Ţin minte că cei de la liternetro căutau pe atunci piese de teatru pecare să le publice Le-am trimis unadin ele şi peste cacircteva zile am primitun răspuns care m-a făcut să placircngCeva de genul bdquone pare rău dar textuldvs nu ne-a convinsrdquo Am decis să nurenunţ totuşi Mi-am imaginat că pesteani o să povestesc asta icircntr-un interviuŞi iată că am povestit

Icircntre timp colaborez cu liternetromi-au publicat o carte electronică şi untext de teatru icircn stil foileton - icircn ecareduminică cacircte un monolog După ce la icircnceputul anului 2008 am văzut spec-tacolul bdquoSex Drugs and RockampRollrdquola Teatrul bdquoSică Alexandrescurdquo dinBraşov mi-a venit ideea să scriu un textdin mai multe monoloage Voiam să-ltrimit la concursul dramAcum unde secăutau autori tineri icircncă nedescoperiţi Cuo zi icircnaintea deadline-ului m-am gacircndit cămonoloagele trebuiau să e unite de cevaşi atunci m-am gacircndit bdquoce ar f dacă toate s-aricircntacircmpla icircntr-o joirdquo De acolo şi titlul Le-amtrimis textul celor de la dramAcum Asta se

icircntacircmpla icircn martie 2008 Icircn aprilie eram laBerlin cu o bursă şi icircn aşteptarea unei veşticăutam zilnic pe Google bdquoconcurs dramA-

cum cacircştigătorirdquo Icircntr-o dimineaţă am găsitştirea pe Mediafax şi mi-am văzut numeleeram printre cacircştigători Atunci s-a făcutun spectacol-lectură cu bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo la Teatrul Foarte Mic la care nu amputut ajunge ind la Berlin Dar o prietenăa fost acolo şi a lmat Cred că m-am ui-tat de vreo 30 de ori la icircnregistrare eramfoarte macircndră De atunci şi pacircnă cacircnd bdquoS-a icircntacircmplat icircntr-o joirdquo a fost pusă icircn scenăcu adevărat au mai trecut doi ani careprivind icircn urmă au fost destul de greiAşteptam să se icircntacircmple ceva care icircntacircrziasă se icircntacircmple Icircn iunie 2010 icircn dimineaţa icircn care am plecat spre Tacircrgu-Mureş să vădprimul spectacol după un text de-al meuam ştiut că icircn ziua aceea icircncepe un drumE un drum frumos şi plin de surprize Au

trecut aproape șase ani de cacircnd am pornitpe el şi mi-a adus nişte satisfacţii enorme

- Care este mesajul textului bdquoExplozivrdquo dela Teatrul Național din Craiova care este

po983158estea acestui text și cum este colaborarea cu Andrei Măjeri Cumcacircnd icircți dai seama căești pe aceeași lungime de undă cu un regizoricircn acest caz cu Andrei - Pe Andrei icircl ştiu din 2012 de cacircnd

eram masterandă la Scriere Dramatică icircn Tacircrgu-Mureş şi am fost implicaţi icircnacelaşi proiect Cacircnd Andrei m-a icircntrebatdacă sunt interesată să scriu o reinterpre-tare modernă a Bacantelor lui Euripide

am spus DA Mi-a plăcut și propunereaca locul unde se petrece acțiunea să e unliceu Preocuparea pentru problemele tine-rilor există de ceva vreme icircn textele meleAm privit proiectul ca pe o provocare Nunumai pentru că e o modă printre drama-turgii contemporani să rescrie texte cla-sice și eu icircncă nu icircncercasem pacircnă acumCi și pentru că eram foarte curioasă cum

ar arăta propria mea interpretare asupratragediei antice Am vrut să-mi testez limi-tele și așa s-a născut Exploziv După ce amrecitit Bacantele mi-am dat seama că pe

mine cel mai mult icircn această poveste măinteresează relația dintre Agave și PenteuIcircn textul meu m-am concentrat pe acestaspect Icircn Exploziv e vorba despre relațiapărinți-copii relația elev-profesor primadragoste raporturile de putere icircntre colegide clasă prietenie dorința de popularitaterevoltă spaime obsesii și vise

Dar icircn primul racircnd Exploziv e de-spre adolescență cu toate nesiguranțelevisele și temerile acestei vacircrste E de-spre atunci cacircnd simți totul la putereainnit- atacirct bucuriile cacirct și spaimele saudezamăgirile despre atunci cacircnd ești

fragil ca un balon colorat icircn zbor Ex-ploziv rămacircne o tragedie ca și textul dela care a pornit N-am vrut să transmitun mesaj anume Am vrut doar să spuno poveste Sper ca ecare spectator săgăsească icircn povestea mea propriul săumesaj Cu Andrei am comunicat per-manent și am toată icircncrederea că va ieşiun lucru bun Am avut ocazia să asist lasfacircrșitul lui noiembrie la niște repetițiila Craiova și m-am simțit foarte bine eo energie pozitivă acolo cred că așa ar

trebui să e icircn orice teatru Cred că icircmi dau seama că sunt cu adevăratpe aceeași lungime de undă abiadupă ce văd spectacolul Dar atacirctatimp cacirct este del textului și cacirct sevede că a icircnțeles ce vreau să spun nuare cum să iasă rău

- Devii un nume tot mai cunoscut icircn drama-turgia romacircnească textele tale se monteazădeja icircn multe teatre din țară Ai ajuns lamomentul icircn care să spui că poți să trăieștidin scris Există interes pentru dramatur-

gia romacircnească contemporană din parteainstituțiilor de teatru din partea tinerilorregizori de la noiAi văzut un interes crescuticircn ultimii doi ani să zicem

- Cred că poți număra pe degetelede la o macircnă oamenii care trăiesc dinscris icircn Romacircnia Nu am icircncercatniciodată să renunț la un job stabil pen-

tru a avea mai mult timp să scriu Pur șisimplu n-am avut curaj Ideea de a nuavea un venit constant mă sperie Credcă se poate trăi din scris dar nu se poatetrăi bine Important e că icircn afara scrisu-

lui am un job care-mi place chiar dacăpentru el sacric din timpul care artrebui să e alocat scrisului Din parteainstituțiilor de teatru n-aș putea spunecă există un prea mare interes pentru

dramaturgie contemporană romacircneascăasta doar dacă te uiţi la repertoriile teatre-lor Icircn Germania agenta mea de acolo mi-aspus că se montează 90 dramaturgiegermană și numai 10 străină La noi e in -

vers 90 străină restul autohtonă Existăo preconcepție că lucrurile romacircnești suntproaste Totuşi din partea tinerilor regizoriam observat că există interes Un motivpentru care nu se prea montează drama-turgie romacircnească cred că se scrie destulde puţin iar dacă nu ai cantitate nu poţiavea prea multă calitate

- La ce lucrezi icircn prezent și ce icircți propui pentru acest an din punct de vedere profesional Ceicircți dorești ca tacircnăr dramaturg icircn RomacircniaVom vedea textele tale montate și pe sceneledin Cluj - Icircn prezent lucrez la o traducere Am

observat că-mi place să traduc dramatru-

gie germană contemporană Am tradusdeja două texte ale autorului germanMarius von Mayenburg care s-au montatla Mureş respectiv Arad Acum traductot o piesă de Mayenburg Icircmi place şi mărelaxează Icircn rest pentru anul acesta mi-

am propus să mai scriu un text al treileadin trilogia despre tineri Aş vrea să scriumăcar un text pe an Sunt perioade foartelungi icircn care nu scriu nimic dar cred că şiele sunt benece Icircmi doresc să continui pedrumul icircnceput acum şase ani icircmi dorescsă-mi văd icircn continuare spectacole jucatepe scenă pentru că e un sentiment minu-

nat Nu știu dacă și cacircnd se va monta untext de-al meu la Cluj dar mi-aș dori astapentru că Clujul e un oraş special pentrumine Aici mi-am petrecut anii studențieiși aici revin constant an de an cu mareplăcere

Cristina Beligăr

Elise Wilk dramaturg

Un spectacol are mult de pierdut dacădramaturgul este lăsat la o parte

Icircmi doresc ca rolul meu să nu se icircncheie după ce termin de

scris un text Am avut norocul să colaborez cu regizori care

m-au invitat la repetiţii șicred că un spectacol are foartemult de cacircştigat prin impli-carea dramaturgului Pe de

altă parte cred că un specta-col are foarte mult de pierdutdacă dramaturgul este lăsat

la o parte Dacă montezidramaturgie contemporanăe foarte important să respecţitextul să discuţi cu drama-turgul Din păcate nu suntmulţi regizori care fac asta

Foto Alina Andrei

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1123

RELIGIE | 11

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

SĂRBĂTOARE

A

doua zi după Botezul Domnuluieste sărbătoarea bdquoSoborul cin-

stitului și slăvitului prooroc IoanIcircnaintemergătorul și Botezătorul Dom-

nuluirdquo Este astfel sărbătorit printr-unpraznic suplimentar și cu cacircntări deslavă de către toată obștea cel ce a slujitla taina Botezului (prin sobor se icircnțelegeadunarea poporului icircn biserică)

Astăzi părţi din moaştele Sfacircntu-lui Ioan Botezătorul se găsesc la Bise-rica Sfacircntul Dimitrie Neo Phalerondin localitatea Pireu (Grecia) la BisericaSfacircntul Macarie din oraşul Alexandria(Egipt) la Catedrala Notre-Dame dinAmiens (Franţa) la Muzeul Benakidin Atena la Muzeul Topkapi din Is-tanbul la Moscheea Ummayazilordin Damasc (Siria) la Mănăstirea Cet-inje (Muntenegru) Icircn Romacircnia moașteale Icircnaintemergătorului se găsesc laMănăstirea Sf Ioan Botezătorul din locali-tatea Lipnița jud Constanţa Mănăstireaeste de dată recentă de altfel paraclisulsubteran al mănăstirii a fost snţit pe 29

august 2009 ind pictat icircn tehnică al-

secco de artistul Adrian Botea și icircmbrăcat icircn piatră de Vrata Icircn acest paraclis s-auadus și s-au pus moaşte ale SfacircntuluiIoan Botezătorul Sfacircntului Mucenic Da-sie Sfacircntului Cuvios Onufrie cel MareSnţilor Ierarhi Andrei şi Ciprian SnteiCuvioase Macrina şi ale Sntelor Muce-nice Marina şi Haritina Cele mai recentemoaște ale Sf Ioan Botezătoru au fostdescoperite icircn urmă cu cinci ani icircn anul2010 icircn Bulgaria icircn oraşul Sozopol

Dionisie din Furna arată că Sf IoanIcircnaintemergătorul se zugrăveşte dupăcum urmează bdquoSf Ioan Botezătorul sezugrăveşte ca un bărbat de vacircrstă mijlociecu barbă ascuţită nu prea lungă cu barbă şi părul icircnchise la culoare şi icircn neoracircnduială purtacircnd un veşmacircnt mițos (de păr de cămilă)iar pe deasupra purtacircnd un himation (un felde mantie prinsă cu o agrafă pe piept sau peumăr) de culoare ocru deschis sau verde Sezugrăveşte singur precum şi icircn diferite scenedin Evanghelie Atunci cacircnd este zugrăvitsingur ori arătacircnd spre Hristos poartă icircn-

scrisul laquoPocăiţi-va că s-a apropiat icircmpărăţiacerurilorraquo sau laquoIată Mielul lui DumnezeuCel ce ridică păcatul lumiiraquordquo

Icircn reprezentări mai tacircrzii (icircncepacircndcu sec al XVI-lea) atunci cacircnd estereprezentat singur Sf Ioan Botezătorulse zugrăveşte purtacircnd icircn macircna o tip-sie pe care icirci este aşezat capul tăiat Un-eori mai este zugrăvit purtacircnd şi aripiamintind de viaţa sa icircngerească Dionisiedin Furna icircn a sa bdquoEriminia picturii byz-antinerdquo arată detaliat şi cum se zugrăvesc

diferitele scene şi minuni din viaţaIcircnaintemergătorului Icircn acest contextcea mai cunoscută reprezentare a sa estecea de la Botezul Domnului cacircnd estezugrăvit botezacircndu-L pe Hristos AtunciDomnul este zugrăvit intrat icircn răul Iordan

pacircnă la bracircu iar lacircngă El icircnoată niştepeşti Sf Ioan ţine macircna dreaptă pe capullui Hristos iar macircna stacircngă este icircntinsă icircn sus ţine un toiag de cioban Dionisieinsistă că Sf Ioan nu trebuie zugrăvit căpurtacircnd ceva (de ex o cochilie) icircn macircnadreaptă cu care-L botează pe Domnulci doar macircna goală Peste Domnul secoboară Duhul Sfacircnt icircn chip de porum-

bel iar deasupra este cerul deschis şi seaud cuvintele bdquo Acesta este Fiul Meu celiubit icircntru Carele am binevoitrdquo iar icircn jursunt icircngeri stacircnd cuviincios cu macircinileascunse sub veşminte şi mai icircn jos estereprezentat un bătracircn icircn pielea goală cul-cat privind icircnapoi cu teamă spre Hris-tos care ţine un potir din care toarnă apă(probabil o reprezentare antropomorfă aracircului Iordan)

O altă reprezentare foarte cunoscutăprezentă de altfel icircn toate bisericile este

cea din icoana Deisis unde el şi MaicaDomnului sunt zugrăviţi de o parte şide alta a lui Hristos - Dreptul Judecător(aceasta se aşază icircn centrul registru-lui al treilea al iconostasului - cel cureprezentările apostolilor) Icircn biserici else mai poate picta după cum arată Di-onisie bdquoicircn naos spre apus sus pe arc sau icircn pronaos pe una dintre bolţi ori pe tacircmplă icircnstacircnga icoanei icircmpărăteşti a lui Hristos dacătacircmpla e largărdquo

Sfacircntul Ioan

Botezătorul icircn Islam

Icircn Coran alături de alte personaje biblice Sfacircntul Ioan apare că profet al luiDumnezeu Deşi mai scurt prezentat epi-sodul naşterii sale are multe asemănăricu textul evanghelic Musulmanii văd icircnSfacircntul Ioan un martor al cuvacircntului luiAlah care va prevesti venirea lui Iisus(Isa) Tatăl său Zaharia este la racircndulsau un profet al Islamului Tradiţiaislamică susţine că Sfacircntul Ioan a fostunul dintre profeţii pe care Mahomedi-a icircntacirclnit icircn noaptea numită Mirsquoraj aurcării sale prin cele Şapte Ceruri Sespune că i-a icircntacirclnit pe Ioan şi pe Iisus icircn cel de-al doilea cer unde Mahomedle-a mulţumit bdquofraţilor săirdquo icircnainte dea urca icircmpreună cu Gavriil (Jibral) laal treilea cer unde l-a icircntacirclnit pe Iosif(Yusuf) ul lui Iacov Povestea pro-fetului Ioan a fost de asemenea spusăşi regelui abisinian icircn timpul migraţieilui Mahomed icircn Abissinia Sfacircntul Ioan

Minuni ale Sfacircntului Ioan

Botezătorul la moschee

Prin prezenţa moaştelor Sfacircntului IoanBotezătorul Moscheea Umayyad este unlocaş de cult unic icircn felul sau prin faptul cămusulmani şi creştini sunt văzuţi rugacircndu-se icircmpreună chemacircndu-l icircn ajutor pe Icircnainte-mergatorul Domnului Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și el capela icircn care este ţinut capulSfacircntului Ioan Botezătorul aată icircn MoscheeaUmayyad icircn luna aprilie a anului 2001 pecacircnd se aa icircn Siria A fost pentru prima datăcacircnd un papă a vizitat o moschee

Un pelerin aat acolo spunea bdquoEste acoloun mic paraclis acoperit cu email verde şi cu pereţide sticlă Acolo icircnăuntru este capul Sfacircntului IoanBotezătorul Icircn jurul acestui paraclis stau foartemulţi orbi icircn genunchi sau turceşte icircntr-o tăcerecare te uimeşte Stau şi nu văd nimic dar ochiilor dinlăuntru sunt deschişi Ei se roagă şi foartemulţi se vindecă Ce spun ei numai Dumnezeuştie dar icircn mod sigur primesc foarte mult ajutorde la capul Sfacircntului Ioan Se revarsă foarte multe

minuni de acolo asupra acestormusulmani Vin şi foarte multe

femei musulmane cu copii icircnbraţe şi se sprijină de bara careicircnconjoară mormacircntul aceluisicriu Icircl icircnconjoară de trei oriapoi pleacă la treburile lor pleacă cu faţa veselă Pun şi un fel de pomelnice icircntr-un locşoranume de lacircngă acel sicriaşSunt acolo grămezi de rugăciunicătre Sfacircntul Ioan Botezătoruleste un semn de mare veneraţie pentru acest sfacircnt [] Acolovin mulţi bolnavi mai alesorbi Te impresionează privi-rea lor xată undeva icircn gol Am icircntrebat pe cineva laquoCeaşteaptă aceştia de stau aici deatacircta vremeraquo şi mi s-a răspuns

laquoFoarte mulţi dintre ei se vindecăraquordquo Povesteamai spune că odată nişte musulmani au lovitcu toporul icircn acest sicriu spunacircnd bdquoCe caută

ghiaurul acesta aicirdquoDin sicriu au icircnceput să curgă valuride sacircnge țacircșnea sacircngele din sicriu şi dinmarmură Şi ei s-au speriat foarte tare şiau chemat preoţii ortodocşi să vină să facărugăciuni ca să oprească aceste valuri desacircnge care au umplut moschee De-atuncideşi sunt musulmani ei au un mare respectfaţă de Sfacircntul Ioan Nu icircntacircmplător cacircntărileliturgice icircnchinate Sfacircntului Ioan vorbesc de-spre faptul că el icirci mustră pe cei fărădelegechiar şi după ce capul său a fost tăiat arătacircndprin aceasta puterea lui Dumnezeu prinsnţii Lui

Elena Gădălean

Sfacircntul Ioancel mai iubitdintre sfinţi

are două nume diferite icircn limba arabăcreştinii icircl numesc Yūḥannā l-Măʿmadān(Ioan Botezătorul) iar musulmanii carenu mărturisesc botezul lui Hristos icircl nu-mesc Yaḥyā ibn Zakariyyā (Ioan ul luiZaharia)

Prin tradiţie locul icircn care a fost icircn-mormacircntat Ioan se aă icircn Sevastia icircnSamaria De aici moaştele sale ar fostduse icircn alte oraşe (Ierusalim Alexan-dria) pentru a nu profanate Capul afost şi el dus icircn mai multe locuri icircncacirct demulte ori i s-a pierdut urmă ind aatulterior la Ierusalim Emesa sau chiarRoma Icircntre moscheile care pretind cădeţin fragmente din moaştele SfacircntuluiIoan Botezătorul se aă şi Moscheea Im-

rahor Camii din Istanbul (fosta MănăstireStudion) Documentele arată că aici sepăstrează icircncă din secolul al IX-lea macircnadreaptă şi o parte din craniu frumos icircmbrăcate icircn aur şi pietre preţioase O altămoschee icircn care se armă că este păstratcapul Sfacircntului Ioan Botezătorul esteMoscheea Umayyad sau Marea Moscheedin DamascSituată icircn parteaantică a Damas-cului acest locaşde cult musulmaneste una dintrecele mai mari şimai vechi moscheidin icircntreaga lumeEste consideratăal patrulea locsfacircnt al IslamuluiDupă cucerireaarabă a Damascu-lui icircn 634 aceastămoschee a fostconstruită pe lo-cul unei bisericicreştine icircnchinateSfacircntului IoanBotezătorul Venerarea Sfacircntului Ioans-a păstrat icircn racircndul unor grupări mu-

sulmane mai ales sub inuenţa cultuluiortodox de tradiţie bizantină Cultulinclude o sărbătoare icircnchinată Tăieriicapului Sfacircntului Ioan icircn ziua de 29 alunii Av (potrivit calendarului ebraic)Ca loc de icircnchinare păstrat pacircnă icircn zilelenoastre se aă capela ce păstrează capulSfacircntului Ioan din Moscheea UmayyadUnele mărturii timpurii menţioneazădespre Califul umayyad al-Walid I că adezgropat capul profetului Ioan pe carel-a aşezat icircntr-un stacirclp din Damasc alcărui capitel avea o formă arhitectonicăasemănătoare unui coş din frunze depalmier

Relicvă a macircinii drepte a Sfacircntului I oan Botezătorul aată laMuzeul Topkapi din Istanbul Turcia

Moscheea Umayyad

Reprezentare ortodoxă a Sfacircntului Ioan Botezătorul

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1223

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1323

14 | TINERII CLUJULUI

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

tineri şi talentaţi

Sunt tineri optimiști plini de idei și auviitorul icircn față Sunt deschiși să-și facă

cunoscute opiniile nu critică fără să oferealternative și dacă ar o metodă princare să ia picamerul și să bdquodăracircmerdquo orașulpentru a-l reconstrui ar face-o fără ezitaredacă ar ști că prin acest demers Clujul arprogresa bdquoProgresul e dureros și cere sacri- cii icircn orice domeniu dar nu poți să icirc ți de-scoperi adevăratul potențial fără să daicu capul sau să se uite lumea la tine ca lanebuni Trebuie să pornim de undeva Dacăam lăsa niște ingineri și arhitecți tineri săremodeleze orașul aș de acord să dăracircmetot E o mișcare necesarărdquo consideră unuldintre tinerii cu care Transilvania Report-er a stat de vorbă pe parcursul anului 2015icircn cadrul campaniei inițiate la mijlocullunii mai

Un organizator de evenimente un

antreprenor și coordonator al unui proiectde succes un lector de limbă polonezăun matematician icircndrăgostit de gastrono-mie doi jurnaliști managerul celui maiiubit festival de lm din Romacircnia o scrii-toare trei tineri bdquode profesierdquo voluntariun sportiv amator un IT-ist managerulunui cunoscut festival de jazz o actrițăun specialist icircn terapie prin artă o expertă icircn econometrie un regizor un olimpicla biologie un olimpic la informatică unalpinist trei arhitecți o cacircntăreață unantrenor o specialistă icircn PR o specialistă icircn comunicare și administrație publică unantreprenor un paramedic voluntar di-rectorul unui cunoscut festival de lm decomedie o specialistă icircn marketing unprofesor de limba franceză inițiatorul unui brand de referință icircn Cluj un absolvent delozoe un voluntar dedicat cercetășieiun absolvent de psihopedagogie specială

un dirijor și un analist nanciar icircn total 38de tineri au răspuns icircntrebărilor Transil-vania Reporter cu privire la orașul icircn cares-au născut au crescut sau care i-a primit lastudii icircn momentul icircn care și-au luat viito-rul icircn propriile macircini Au vorbit despre ei șiproiectele lor de succes despre speranțelepe care le au pentru orașul icircn care vor să icircșidezvolte afacerile și despre vibe-ul specialal unui oraș din care nu s-ar vedea plecați

Icircmi doreschellipbdquoVisul meu este ca orașul să nu mai sufere

din punct de vedere urbanistic iar cartierele să e și ele dezvoltate Icircmi doresc un Cluj mult mai

verde nu doar icircn curțile interioare din cen-

tru ci și pe bulevardele importante Orașuleste pe un trend ascendent și cred o va con -tinua pe acest trend dar momentan Clu- jul nu cred că are proiecte strategice foartebine făcute După părerea mea Clujul vacrește foarte mult icircn zona de IT și icircn zonaantreprenorială Acest oraș icircmi oferă totce vreaurdquo a mărturisit icircntr-un prim in-terviu din seria Tinerii Clujului AndreiMutu coordonatorul proiectului de suc-ces I Love Cluj

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dorica orașul icircn care trăiește să devină capi-tala festivalurilor Icircl vede cu cel puțin10-15 mai mare din punctul de vedereal rmelor de IT care activează aici șivede infrastructura icircn construcție bdquoNuștiu dacă se poate schimba orașul icircn cinciani dar icircn cinci ani vom avea sigur șantiereDe asemenea aeroportul cu pista lui icircnconstrucție icircl văd că va deveni mult prea

mic pentru nevoile orașului Mi se pare cănoi ca și clujeni suntem macircndri că trăim icircnacest oraș dar nu iubim infrastructura Clu- jului și criticăm ecare sector icircn parte Așvrea ca cei care conduc orașul să e deschișisugestiilor și aș vrea ca cineva să analizezeaceste sugestii Sunt mulți oameni cu ideicare pot puse icircn practică Avem o culturăa festivalurilor avem Photo RomaniaTIFF Electric Castle avem Untold Jazzin the Park ceea ce ne diferențiază de restulorașelor Pentru asta merită și administrațiaaprecieri Pentru trac pentru cabluri pentru clădirile care stau să cadă icircn cen-trul orașului pentru lipsa unei viziuni pe termen lung pentru Someșul naviga-bil care nu s-a mai făcut pentru Cetățuieadministrația merită doar criticirdquo declaraAndi Daiszler icircn interviul pe care ni l-aacordat anul trecut

bdquoClujul nu e un orașde tranzit Lumea vine să rămacircnărdquoDirectorul Festivalului Internațional

de Film Comedy Cluj Horațiu Danconsideră că un oraș adevărat trebuie săe icircntr-o dinamică și icircntr-o dezvoltarecontinuă bdquoClujul e unul dintre acele oraședin Europa care pot numite acasă și careau acele elemente de acasă Clujul nu e unoraș de tranzit Lumea vine să rămacircnă Clu- jul icircnțelege că totul trebuie să e orientatspre om spre calitatea vieții icircntr-adevăr cumulte neajunsuri Partea pozitivă e că nea-

junsurile acelea icircncet icircncet se corecteazădispar Orașul evoluează Se icircntacircmplălucruri pe toate planurilerdquo precizeazăHorațiu Dan

Trendul ascendent al orașului esteremarcat de majoritatea tinerilor pe carei-am intervievat Arhitectul CodruțaGhiran simte un trend ascendent atacircteconomic cacirct și arhitectural dar șidin punct de vedere al spațiului pub-lic Este optimistă icircn ceea ce priveșteviitorul orașului icircn care s-a născut darconsideră că trebuie să existe dorință deschimbare atacirct din partea cetățenilorcacirct și din partea politicienilor bdquoEu dacăaș primar mi-aș investi toate resurseleicircn infrastructură pentru a conecta orașulcu dotări Este o situație ciudată faptul căicircncă se construiește icircn perimetrul orașuluiicircn zone care nu sunt conectate la oraș Icircnoraș avem foarte multe zone industriale

icircn situație incertă care au potențial să erelansaterdquo atrage atenția tacircnăra arhitectVlad Gliga inițiatorul TEDxEroilor estede părere și el că orașul se dezvoltăfoarte repede bdquoDepinde de noi și de primărie icircn ce direcție se schimbă dar credcă are șanse să se schimbe icircntr-o direcțiebună Cred că dacă ne ținem de treabă va un oraș mult mai frumos peste cinci aniȘcolile de top din Statele Unite au o regulă deaur performanțele reușitele anterioare suntce mai buni prevestitori pentru reușitele vii-toare Dacă ne-am lua după asta următoriicinci ani vor cel puțin la fel de buni icircn dez-voltarea orașuluirdquo consideră Vlad Gliga

Tinerii pe care Transilvania Reporter

i-a intervievat văd Clujul pregătit sădevină Capitală Culturală Europeană icircn 2021 și icirci recunosc potențialul icircn do-meniul IT-ului cu toate că spun uniidintre ei orașului nu i-ar lipsi puțin maimultă educație antreprenorială de co-municare și vacircnzări pentru a putea ducecreativitatea și inovația de pe plan lo-cal la nivel global bdquoAvem avantaje foartemari noi clujenii Avem echipe de fotbal darmai important este că acest oraș este un polimportant pentru artele marțiale judo ka-rate WKC aikido taekwondo De aceea icircmi place Clujul pentru că oriunde altundevaicircn țară nu aș avea toate astea Icircmi mai placrestaurantele bune din Cluj și pentru un gurmand desăvacircrșit cum sunt eu contează foarte mult De asemenea Clujul stă foartebine la capitolul internet Noi dezvoltăm jo-curi și site-uri și aăm după aceea că omuldin alt colț din lume nu are conexiunea pe

care o avem noi acasă Atunci ne dăm seamacă suntem icircntr-un pol al IT-ului care tehno-logic oferă oportunități pe care majoritatealumii nu le are Nu sunt nici fanul nici ina-micul patriotismului Normal că vreau săcreez valoare la mine acasă dar icircn acelașitimp vreau ca la mine acasă să u lăsat icircn pace să icircmi fac treabardquo declară DanielTămaș care conduce un business demilioane de euro

Idei=Fapte icircn fază de proiectPentru Ioana Diaconu-Mureșan

lector de limba poloneză la UBB Clu- jul este orașul ideal sucient de mare icircncacirct să găsești mereu ceva interesant defăcut dar destul de mic icircncacirct să-ți poțicrește copiii icircn siguranță Ce icirci lipseșteClujului spune ea este o rețea de me-trou bdquoCred icircn potențialul Clujului cred icircnimplicare și știu că icircmpreună facem Clujulmai frumos Resurse există icircntotdeauna ndash șio spun ca reprezentant al unui Centru cul-tural cu buget cvasi-inexistentrdquo

Icircn ceea ce-l privește pe Cristian Hordilămanager al Festivalului Internațional deFilm Transilvania (TIFF) Clujul este unoraș foarte plăcut și liniștit icircn mod creativCu toate acestea el reproșează clujenilorfalsa implicare icircn soluționarea problemelorla nivel de comunitate bdquoDorim foarte multde la oraș dar nu suntem proactivi Cacircnd măicircntorc la Cluj eu icircntotdeauna zic că ce bine eaici că se face cacirct de cacirct ceva Dar este nevoieși de noi care stăm pe margine să facem anu-

Campania Tinerii Clujului la final

38 de tineri și sute de idei pentru un ora

Primăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă

o viață vibrantă dar susținerea este cam subțire

și merge de multe ori doarunde trebuie să meargăUneori dacă nu cunoști persoana potrivită nu

primești finanțărirdquoCătălin Sacircnpetrean sportiv

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1423

retrospectivă | 15

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

mite lucruri Cred că asta aș schimba la Cluj

Mi-aș dori să m icircn continuare mult mai pro-

activi din punct de vedere social După ideea dea lua atitudine icircn mod public prin intermediul protestelor de exemplu urmează și momentulicircn care icircți sueci macircnecile și nalizezi cevaNu doar ai semnalat o problemă ci ai venitși cu o soluție și te-ai ocupat și de implemen-

tarea eirdquo atrage atenția Cristian HordilăȘi Cristian se numără printre cei care credcă peste cinci ani Clujul va icircn poziția decacircștigător al titlului de Capitală CulturalăEuropeană dar are și o teamă care speră sănu se adeverească icircn privința unor eveni-mente sezoniere și oportuniste cu formădar fără fond care vor organizate atuncidoar din perspectiva faptului că vor exista bugete bdquoMi-ar plăcea să cred că orașul icircși va păstra vibe-ul de oraș festivalier cu evenimenteculturale dar toate reunite sub umbrela uneistrategii Mai sper ca pacircnă icircn 2020 acest punctculminant de mai-iunie de festivaluri să nu maiexiste și să e o distribuire constantă a eveni-mentelor pe toată durata anuluirdquo

Regizorul Alexandra Felseghi viseazăla un Cluj icircn care tinerilor să le e acordatămai multă icircncredere actriței Diana Bulu-

ga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă icircntre mediul cultural și mediul businessiar experta icircn econometrie Cristina Racircștei icircși dorește un management mai bun aldeșeurilor icircn oraș Icircn timp ce paramedi-cul voluntar SMURD Mihai Oprea arschimba mentalitatea oamenilor icircn ceea ceprivește siguranța lor pe stradă jurnalis-

tul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș multmai accesibil persoanelor cu dizabilitățiRomina Zwaraşevski care la 16 ani sepoate macircndri cu o veritabilă carieră devoluntar speră ca icircn Cluj să se acordemai multă importanță spațiilor verzi șirestaurării clădirilor istorice icircn timp ce odorință bdquomodestărdquo a arhitectului Alexan-

dru Rotar este ca Piața Unirii să devinăzonă pietonală inclusiv Strada Napoca șiBulevardul Eroilor Profesorul de francezăDaniel Gherasim speră ca icircn cinci ani săvadă un Cluj fără cabluri un Cluj plin deverdeață și un Cluj icircn care clădirile vechisau chiar cele istorice să e renovate icircn așafel icircncacirct să nu arate bdquoca după războirdquo darnici să icircși piardă din valoare icircn urma unorlucrări neglijente Icircn ceea ce-l privește pesportivul Cătălin Sacircnpetrean el vede unCluj mult mai aglomerat și haotic pestecinci ani dar speră să e bdquosalvatrdquo de even-

imente culturale mult mai consistente șimai valoroase bdquoPrimăria icircntr-adevăr icircșidorește ca orașul să aibă o viață vibrantă dar

susținerea este cam subțire și merge de multeori doar unde trebuie să meargă Uneori dacănu cunoști persoana potrivită nu primești nanțări E o realitate icircn acest moment șinu trebuie să m ipocriți Dacă așa vrem să m trebuie să ne asumăm iar dacă vrem să e mai bine atunci trebuie să facem parte dinschimbarerdquo consideră Cătălin ArhitectulRăzvan Luca crede că orașul icircn care icircșidesfășoară activitatea a ajuns icircn acest mo-

ment doar la 20 din potențial așa că seașteaptă ca peste cinci ani să crească șichiar să icircși dubleze potențialul Icircl vede nucu mai puține mașini dar cu mai puținișoferi cu mai multe alei pietonale cu mai

multe piste de biciclete și cu mai multe

benzi doar pentru mijloacele de transport icircn comunLui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă

Clujul mult mai curat cu mult mai multeactivități icircn natură bdquoExact cum evenimenteleculturale au acaparat Clujul icircn anul Capita-lei Tineretului poate aș transforma icircntr-un anClujul icircn Capitala Sportivă a Europei sau Cap-

itala Verde a Europei icircn care să vină oamenidin toată lumea să alerge aici și să participe laactivități sportive Avacircnd icircn vedere că ne aămicircntr-o zonă extraordinară din punct de vedere alreliefului aș promova mult mai mult sporturilede aventură escalada zborurile cu parapantaalergarea montană poate aș organiza chiarun festival de sporturi extreme De asemeneadacă aș avea o oarecare inuență aș amenajaSomeșul și l-aș face navigabilrdquo propune al-pinistul Vlad Căpușan Roxana Ruginăinițiatoarea proiectului Cluj Makers simtecă icircn Cluj ar nevoie de mai multe locuri

unde să și folosească creativitatea și simtecă lipsesc comunitățile interdisciplinare icircn care oamenii vin cu background-ul lorcu cunoștințele lor pentru ca icircmpreună săgăsească o soluție sau mai multe pentruo problemă care nu are nimic de-a face cumunca lor de zi cu zi Absolvent de lozo-

e Alex Boguș consideră că schimbareatrebuie să pornească de la ecare dintre noiși cea mai importantă schimbare pe care araduce-o Clujului și care icircn efect ar produceși alte schimbări ar aceea de a contribui laincluziunea categoriilor care icircn mod istoricnu au luat niciodată parte la deciziile carele impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan de 11 ani volun-

tar icircn Organizația Cercetașii Romacircniei

ș mai cosmopolit mai viu și mai curat

Avacircnd icircn vedere căne aflăm icircntr-o zonă

extraordinară din punctde vedere al reliefului aș promova mult mai mult

sporturile de aventură es-calada zborurile cu para-

panta alergarea montană poate aș organiza chiar un

festival de sporturi extremeVlad Căpușan

vede un Cluj care icircn cinci ani va avea tot mai

multe oportunități care va atinge un niveltot mai ridicat de educație și de cultură darcare va avea probleme tot mai mari icircn ceea ceprivește calitatea vieții din cauza aglomerăriiși a supraaglomerării bdquoMi-ar plăcea la Clujsă existe mai mult dialog icircntre oameni pe pal-iere profesionale sociale dar și din punct de ve-dere al segmentelor de vacircrstă Prin comunicaream ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorimrdquo este de părere Cristian Moldovan DirijorulVlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat maicosmopolit mai cultural mai viu icircl vedeCapitală Culturală Europeană și cu foartemulte benzi pentru biciclete La racircndul săuanalistul nanciar Andrei Roth ar schimbadeschiderea spre exterior a Clujului Ar lualucrurile bune care se icircntacircmplă icircn alte orașeși le-ar implementa aici bdquoClujul este un centrumedical foarte important al doilea din țară dupăcapitală Nu există nimic la nivel de administrațiecare să ajute asta Aș face autobuze care să aducă

oamenii icircn zona spitalelor un circuit special pen-

tru asta și mai multe parcări icircn zona spitalelor Aș stimula mai mult cercetarea cercetarea reală Aș face mai multe parcuri Aș investi icircn transpor-tul public și l-aș face metoda principală de trans- port icircn oraș Aș face ceva cu Pata Racirct Oameniidin Cluj nu sunt conștienți că Pata Racirct e cel maimare ghetou din Romacircnia Ferentari e integrat eicircn oraș are tramvai Bucureștiul știe că are prob -

lema asta Clujul nu știerdquo declară cu luciditateAndrei Roth

Care este numitorul comun al celor 38de tineri intervievați Răspunsul vine totdin partea lor a celor pe care i-am cunos-

cut pe parcursul celor opt luni ai campanieiTinerii Clujului bdquoAș spune că pe mine mădenește dorința de a arăta că se poate Și credcă asta denește și actuala generație de tineri aiClujului Entuziasmul și dorința de a arăta că putem buni că putem implementa proiecte cusens că putem creativirdquo preciza la sfacircrșitullunii august Alexandra Mihali una din-

tre tinerele care a contribuit cu pasiune larealizarea mai multor proiecte cuprinse icircn programul Capitalei Europene a Tine-retului Ideile pe care le-au formulat aceștitineri icircn răspunsurile lor pot sta oricacircndla baza unor proiecte și programe pe careadministrația le poate implementa și pro-

pune icircntr-o viitoare strategie de dezvoltarea orașului Nu sunt idei fanteziste icircnchipu-

ite sau utopice Sunt ideile unor oameni cuviziune pe termen lung pentru care Clujuleste și va rămacircne centrul unei lumi icircn caresă crească și să se dezvolte Cu condiția săe lăsați

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1523

16 | LOCAL

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PRIN OCHII ALTORA

Anul acesta Clujul icircmplinește 700 deani de la acordarea privilegiilor de

oraș Micul tacircrg medieval de la 1316 icircntinspe numai șapte hectare icircn jurul PiețeiMuzeului cu case de lemn și străzi de

pămacircnt care se icircnnoroiau la ecare ploaiea ajuns icircntre timp cel mai mare oraș din-

tre Budapesta și București A fost CapitalăEuropeană a Tineretului icircn anul care abiaa trecut și vrea să e Capitală Culturală acontinentului icircn 2021 Lungul drum icircntrecele două borne a fost surprins deseoride călătorii străini care l-au vizitat Clu-

jul a fost lăudat sau criticat dar niciuncălător important care a străbătut parteaaceasta de lume nu l-a trecut cu vedereaLa icircnceputul unui an important pentrubătracircnul burg Transilvania Reporter văprezintă o selecție de note de călătoriedespre Cluj cu icircncepere de pe vremea luiMatia Corvin și pacircnă la icircnceputul veacu-

lui trecutUmanistul italian Antonio Bonni de

la curtea regelui Matia Corvin a lăsat unadintre primele descrieri ale Clujului văzutprin ochii unui străin icircn lucrarea bdquoRerumHungaricum Decadesrdquo Despre această lu-crare se știe că a fost comandată icircn 1488 deregele Ungariei și nu era icircncă nalizată icircn1490 anul icircn care a murit Iată ce scria Bon-ni despre orașul de la poalele Feleacului

bdquo[Icircn Transilvania] Sunt foarte multe orașe prea alese dintre care S ibiul Brașovul ClujulBistrița și multe altele icircntemeiate și locuite decoloniști germani pe care noi icirci numim sași() Orașul Cluj icircn germană Klausenburg caredupă tradiție ar fost odinioanră Zeugma estestrălucit și prin așezare și prin mijloacele sale șiabundența de toate bogățiile și prin negustori()rdquo

Stephanus Stieroumlchsel latinizat Tau-rinus a fost un prelat catolic care a ajuns icircn Transilvania icircn 1517 ca prepozit deAlba Iulia și vicar general al episcopuluiTransilvaniei Francisc Varday Icircn 1519 apublicat un poem istoric intitulat bdquoStau-

romachia idest Cruciatorum Servile Bel-lumrdquo Icircn notele explicative ale acestei

lucrări el furnizează și o succintă descrierea Clujului Spre deosebire de Bonni carecu aproximativ două decenii icircnainte numenționa populația locală maghiară Tauri-nus menționează paritatea politică la nivellocal icircntre germani și unguri

bdquoOrașul Cluj al Transilvaniei este mai frumos pe din afară mulțumită zidurilor ce-licircnconjoară decacirct pe dinăuntru cu clădirileicircnălțate acolo Este locuit de sași amestecați cuunguri Judele și consulii sunt aleși pe racircnd icircn ece an și ei toți icircși cinstesc senatorii aceștia pe ungur și aceia pe sasrdquo

Giovanni Andrea Gromo mercenaritalian icircn slujba principelui transilvan IoanSigismund Zapolya a realizat o descriereamplă a Transilvaniei scrisă icircn 1566-67Clujul descris de Gromo este bdquocheia icircntregiițări (a Transilvaniei ndash nr)rdquo un oraș prosper icircn plină ascensiune economică unde existădeja o suburbie romacircnească

bdquo() Cluj oraș comercial mare și bineclădit cu ziduri puternice după felul obișnuitmai de mult și cu numeroase turnuri situat pe loc șes icircntr-o vale fermecătoare icircntre douădealuri printre care curge un racircu cristalin Acest oraș este locuit icircn parte de unguri icircn parte de sași Dregătoriile orășenești se icircmpart pe din două icircntre cele două națiuni iar sfatulorășenesc se schimbă icircn ecare an ind cacircnddintr-o naționalitate cacircnd din cealaltă Catedra-la de acolo este foarte cunoscută și este folosităde ambele națiuni pentru slujba divină luteranăși are o orgă minunată deosebit de bună Icircnafara zidurilor acestui oraș se găsesc trei su-burbii una spre Sud care se icircntinde icircn lungimenu mai puțin de o milă a doua către N ord-Vestcare se icircntinde pe două mile bune și a treia spreest și ea destul de icircntinsă totuși mult mai micădecacirct celelalte două Aceste trei suburbii suntalcătuite icircn cea mai mare parte din case de lemnși una e locuită de sași a doua de unguri și a

treia de romacircni Icircntreg orașul este construit din piatră cu cele mai frumoase case și străzi ()știu că el este oarecum cheia icircntregii țărirdquo

Icircn 1598 era perioada icircn care Clujul icircnce-pea să se arme ca bdquoTransilvaniae CivitasPrimariardquo rivalizacircnd pentru prima dată cuSibiul ca importanță și inuență Despreaceasta scrie icircn 1598 și venețianul GiorgioTomasi secretar al principelui SigismundBaacutethory

bdquoClujul ține pasul cu el icircn privința clădirilordar ca icircntindere e mai prejos ind ceva mai micdecacirct Sibiul Este așezat la poalele unor dealuri falnice și icircnconjurat de un zid icircnalt despărțit prin turnuri după stilul de construcție mai

1500-1900 Clujul vă

Clujul icircn secolul al XVII-lea gravură după un desen de Ian Peeters Anvers sfacircrşitul secolului XVII

Clujul văzut de pe Feleac desen de Ludwig Rohbock circa 1840

vechi Are o populație foarte numeroasămai ales icircn suburbii care ocupă mult spațiuicircm afară () Clujul face negoț cu tot felulde mărfuri cu austriecii ungurii polonii șicu alte națiuni avacircnd din belșug toate lu-crurile trebuitoare traiului omenescrdquo

Scriitorul și matematicianul DavidFroumllich a vizitat Transilvania icircn 1630 icircn bdquoepoca de aurrdquo a Principatului laun an de la moartea marelui principeGabriel Bethlen și icircnscăunarea unui altmare domnitor Gheorghe Raacutekoacuteczy IIcircn descrierea Clujului el indică pentru

prima dată și două obiective turisticeavant la lerebdquoClujul lacircngă racircul Someș este un oraș

icircntins bine populat vestit pentru tacircrgurilesale și ieftinătatea cerealelor Este locuit maiales de fotinieni care au icircn macircnă condu-cerea Aici locuiesc unguri care icircn celelalteșase orașe (săsești ndash nr) nu sunt primiți icircnracircndul orășenilor Principele Transilvanieia convocat aici de mai multe ori dieta țării

Aici se poate vedea casa icircn care s-a născut Matei Corvinul și aceea icircn care s-a născutȘtefan Bocskayrdquo

Conrad Iacob Hildebrandt a fost un jurist din Stein astăzi icircn Polonia carea vizitat de mai multe ori Transilvania icircntre anii 1656 și 1658 ca icircnsoțitor alunei solii suedeze ce căuta alianța cuprincipatul ardelean El a lăsat o primădescriere detaliată făcută Clujului de uncălător occidental

bdquoClujul este un oraș comercial mare și populat ultimul dintre cele șapte orașe ger-

mane cu puțini locuitori germani care șiei sunt aproape toți maghiarizați () Esteicircntărit dar nu prea bine ndash cu un zid de piatrăcubică și cu turnuri care icircn anul 1662 erauicircn stare bună Casele din acest oraș suntclădite la distanțe foarte mari și cele maimulte sunt acoperite cu șindrilă DupăBrașov Clujul este cel mai populat orașavacircnd suburbii foarte mari icircn care icircși găsescazil toți vagabonzii izgoniți din alte părți Icircn

acest oraș se desfășoară un comerț foarte viucăci se aduc aici mărfuri din Viena și Lipsca(Leipzig ndash nr) () Toate alimentele vi-nul carnea peștele păsările și vacircnatul sunt foarte ieftine acolo pe lacircngă acestea se maicoace acolo o pacircine frumoasă () Icircn acestoraș la ușa caselor icircn care se vinde vin stauniște dulapuri mari de lemn chiar icircnainteaușii iar deasupra lor vasul de măsurat vi-nul icircn aceste dulapuri pun oamenii banii pentru vinul cumpărat (hellip) Mi se pare căorașul nu este bine pardosit și că erau pestrăzi niște pietroaie mari cacirct niște trepte

peste care trebuia să sari dacă nu voiai să-țiumpli ghetele de noroi La Mănăștur era obăltoacă mare icircn care se icircmpotmolesc adeseaboii și căruțelerdquo

Turcul Evlia Celebi a fost unul dintremarii călători ai lumii de la apusul Evu-lui Mediului Icircn 1661 el a vizitat de maimulte ori Clujul și Turda icircn timp ce icircl icircnsoțea pe vizirul Koumlse-Ali pașa icircn cam-

paniile duse icircmpotriva principelui tran-

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1623

călătorii | 17

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

ut de călători străini

Stampă de Joris Hoefnagel 1617

Amplasamentul iniţial al statuii Fecioara Maria

Bastionul croitorilor fotograat icircn 1859

silvan Ioan Kemeacuteny Deși icircn declin Clu-

jul era icircncă o cetate puternică capabilăsă ofere protecție pentru populația din jur cu o serie de biserici și mănăstiricare stacircrnesc admirația călătorului

bdquoCetatea Clujului este o construcție puternică icircn formă de pătrat așezată la poa-lele unui deal cu vii avacircnd circumferința de patru mii de pași Este o cetate cu un zidsimplu cu patruzeci de tunuri și cu pat-ru porți precum și cu șanț Cetatea are șiicircntărituri icircn partea de apus unde se aăuna din porți Spre poarta aceasta se găsește

o moară de apă La răsărit se aă poarta din-spre oraș iar la miazăzi este poarta Cimi-tirului icircn partea aceasta șanțul nu e adacircncToată lumea intracircnd icircn cetate a vizitat-o șia făcut negoț Atunci am intrat și eu umi-lul de mine și am privit-o Are unsprezecemănăstiri frumoase și toate au clopotnițeicircnalte icircn formă de chiparos și sunt acoper-ite cu cositor ca argintul cu bronz sau cutablă Pe cupola ecărei biserici se aă cruciaurite de mărimea omului pe lacircngă bisericise găsesc și case preoțești ce servesc pentrușcoli ca medresele Se mai găsesc și case denegoț tacircrguri și bazaruri Numai femeilecumpără și vacircnd bărbații lor se icircndeletnic-esc și ei cu unele treburirdquo

Abia la 100 de ani după relatarea luiCelebi Clujul reapare icircn mod consistent icircn icircnsemnările unui călător străini Estevorba despre abatele iezuit Francois-Xa-

vier de Feller care icircn 1768 icircntreprinde

o călătorie icircn Transilvania ajunsă pro-vincie habsburgică și vizitează ClujulAutorul pare icircnclinat spre fabulație șisupranatural

bdquo Acest oraș și Sibiul sunt icircn rivalitate pentru cinstea de a capitala provincieiaici e reședința guvernatorului care acumeste dl OrsquoDone l Clujul este un oraș foartevechi clădit de icircmpăratul Claudius Noi(iezuiții ndash nr) avem acolo o universitateun frumos internat pentru elevi se clădeștecolegiul biserica noastră este cea mai frumoasă din Transilvania o statuie vestităa Sf Fecioare icirci ridică și mai mult valoarease armă că această statuie a lăcrimat Sta-

tuia e frumoasă și ești cuprins de credințăicircn fața ei mai auzisem vorbindu-se despreea icircn Țările de Jos și cunoșteam povestea() Am văzut de asemenea icircn acest oraș uncacircine marin și un basilisc rdquo

Cu icircncepere din secolul al XIX-learelatările de călătorie sunt tot mai deseși icircncep să apară și primii călători romacirc-

ni Boierul muntean Dinicu Golescu esteautorul primului jurnal de călătorie icircnlimba romacircnă publicat după o lungăperegrinare prin Europa de Vest icircntreprinsă icircn anii 1824-1826 Icircn drumspre Occident Golescu a poposit și laCluj-Napoca pe atunci capitala MareluiPrincipat al Transilvaniei parte din Im-

periul Austriac Iată descrierea pe carecărturarul a făcut-o orașului de sub Fe-leac

bdquoCLAUZENBURG ndash CLUJU Acestaeste cel dintacirci oraş icircn Sibembirghen (Sie-benburgen numele german al Transilva-niei ndash nr) icircn judeţul unguresc unde esteşi scaunul guberniii icircntru care ocacircrmuieşteexelenţa-sa gubernator baronul Iojica Icircntr-acest oraş sunt case frumoase şi mari dar printr-acestea sunt şi proaste cu un icircnvălişdin vechime foarte uracirct avacircnd straşinascoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme care lucru foarte mult supără frumuseţa oraşului uliţile iarăş frumoase

căci sunt foarte late ndash o asemenea lăţime icircn-tr-alte oraşe n-am văzut ndash iar pardosala totcu pietre rătunde ca icircn Sibii şi icircn Braşov

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri deneam mare care au moşii primprejur uniicu apropiere şi alţii cu depărtare şi bez ceice sunt icircn slujbă toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii iar iarna să stracircng icircn Cluj Acestneam de oameni este foarte iubitor de streinimesile lor sunt bogate şi slobode şi cu bucu-rie primesc pe eşcare mai vacircrtos pe aceiacare cu icircndrăzneală icircntră icircn casele lor căcinu să prea icircndatorează de politica cea multă

şi mincinoasăIar norodul unguresc nu este fericitSunt icircmbrăcaţi prost au lăcuinţă proaste şi fărrsquo de multă avere Negoţul icircntr-acest oraşeste mic căci nu este schelă nici drum marede trecerea neguţătoriilor ci tot negoţul este pe seama trebuinţii oroşanilor

Şi aciia cu deosibire să urmează toatecele spre bună oracircnduiala urmări mai vacircr-tos mărimea şcoalelor () Norodul să urcă pacircnă la 14000 Apa Someşul curge pe lacircngăClujrdquo

Din a doua jumătate a secolului alXIX-lea turismul devine o modă iar jur-nalele de călătorie publicate icircn jurnalelevremii sunt citite cu aviditate New YorkTimes publica icircn 28 septembrie 1884 unreportaj de călătorie din TransilvaniaSemnat discret doar cu iniţialele (DK)materialul narează călătoria autoruluide la Szolnok la Braşov icircntreprinsă cu

trenul Jurnalistul descrie atacirct peisajul icircnconjurător cacirct şi oraşele Oradea şiCluj

bdquoPrincipalul hotel din Kolozsvar este oclădire ciudată icircntinsă icircn toate părţile plinăde scări răzleţite şi pasaje misterioase icircncacirctnu m-am icircntors niciodată dintr-o plimbare fără o vie curiozitate de a vedea icircn ce partea hotelului voi ajunge icircn a cui cameră voiintra icircn locul camerei mele Oraşul icircn sine ndash un loc liniştit şi de modă veche care se pare că s-a străduit din răsputeri să plan-teze supărătoarea staţie de cale ferată cacirctmai departe posibil ndash este aşezat icircntr-o valeicircnfrunzită icircnchisă de dealuri joase pe vacircr-

ful unuia se ridică o mică cetate de culoarea un-tului supraveghind bulevardul larg şi umbritcare icircnsoţeşte racircul Arhitectul Kolozsvar-uluitrebuie că s-a inspirat din reţeta irlandezuluide a face un tun laquoIa o gaură şi pune er icircn jurul eiraquo oraşul ind construit icircn jurul uneivaste pieţe patrulatere sucient de mare pentru

trecerea icircn revistă a unui regiment icircntreg icircncentrul căreia o coloană de piatră cu o lungăinscripţie icircn latină comemorează uluitorul faptcă odată Icircmpăratul şi Icircmpărăteasa au onoratlocul prin aceea că au venit aici iar apoi au ple-catrdquo

Icircn ne tot la sfacircrșitul secolului al XIX-lea Clujul icircși găsește locul și icircn principaleleghiduri de călătorie internaționale Dintreacestea Baedeker era cel mai importantEra atacirct de popular icircncacirct icircn limba englezătermenul baedekering ajunsese să desem-neze călătoritul icircn scopul de a scrie un ghidturistic sau un jurnal de călătorie Practicniciun cetăţean respectabil al Angliei vic-toriene Germaniei imperiale al Franţeicelei de-a treia republici sau al ImperiuluiAustro-Ungar nu pleca icircn călătorie fără unBaedeker la el Ediţia din 1896 a ghiduluiBaedeker Austria includea un capitol con-

sistent despre Transilvania icircntins pe 24 depagini Atenţia cea mai mare era acordatăcelor trei mari oraşe ale regiunii ClujBraşov şi Sibiu Iată ce spunea Baedeker icircn1896 despre Cluj

bdquoKlausenburg (1145 de picioare) un oraşcu 33000 de locuitori pe Someşul Mic fondatde saxoni icircn 1272 este reşedinţa autorităţilorcomitatului Kolozs (Cluj ndash nr) a unui su- perintendent unitarian şi reformat şi a uneiuniversităţi maghiare (din 1872) Saxonii dinCluj adoptacircnd credinţa sociniană şi ind ast- fel separaţi de compatrioţii lor au ajuns demultsă e identicaţi cu populaţia maghiară Fiindcartierul general al unei numeroase nobilimitransilvănene oraşul este foarte plin de viaţăiarna ndash Mergacircnd spre V est de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve) cu Cetatea(Fellegvaacuter) construită de generalul Steinvilleicircn 1715 Panta dealului cetăţii este presăratăcu colibe ale ţiganilor Trecem apoi podul pes-te Someşul Mic şi intrăm icircn Oraşul InteriorCea mai veche parte a acestuia este colţul denord-est Oacutevaacuter sau Cetatea Veche construităde saxoni Icircn Oacutevaacuter se aă şi casa (StradaRegele Matei nr 3) icircn care s-a născut regele Matei Corvinus icircn 1443 acum o cazarmă Mai departe malurile racircului Someş suntmărginite de grădini publice unde adesea cacircntă formaţii militare sau de ţigani Icircn piaţă se aăCatedrala Romano-Catolică Sf Mihailridicată icircn 1396-1432 Icircn partea de sud-est aoraşului se aă Biserica Reformată construităde regele Matei Corvinus icircn 1486 şi cedată cal-vinilor de Gabriel Bethlen icircn 1622 Icircn vestuloraşului se aă Grădina Botanică oferită icircn daroraşului de contele Mikoacute avacircnd şi o vilă icircn stilitalian transformată icircn muzeu Lacircngă ea se aă frumoasele clădiri ale institutelor universitarede Chimie şi Anatomie Spre vest se aă satulCluj - Mănăştur cu o veche mănăstire acumcolegiu agricol Vizavi se aă o fabrică de berecu grădinărdquo

Bogdan Stanciu

Notă bibliograficăTextele sunt reproduse din bdquoCălători străinidespre Țările Romacircnerdquo Bucureşti EdituraŞtiinţifică 1968-2001 Vol I-IX

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

turismul devine o modăiar jurnalele de călătorie

publicate icircn jurnalele vremii sunt citite cu aviditate

New York Times publicaicircn 28 septembrie 1884 un

reportaj de călătorie dinTransilvania

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1723

18 | DOSAR

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

ANALIZĂ

Cazul unei familii romacircno-norvegienecare a rămas fără cei cinci copii la

sfacircrşitul anului 2015 a reaprins discuţiileşi controversele pe marginea diferenţelorde mentalităţi şi de aplicare a legii icircnceea ce priveşte creşterea şi educaţia copi-ilor dar şi icircn privinţa drepturilor aces-tora Stilul romacircnesc de parenting nu sepotriveşte icircn alte culturi care au dezvol-tat sisteme diferite de educaţie iar deaici au apărut problemele ndash pentru că fa-milia norvegiană nu este prima ce intră icircnconict cu autorităţile ţării adoptive dincauza aceasta Ba chiar sunt sute de cazuripotrivit unei organizaţii numite bdquoStopBarnevernetrdquo

Cazul BodnariuReţelele sociale şi mai apoi presa din

Romacircnia au făcut cunoscut cazul fami-liei Bodnariu ndash Marius şi Ruth un romacircnşi o norvegiancă o familie mixtă foartecredincioasă aparţinacircnd cultului penticos-tal Sigur că acest aspect al confesiunii reli-gioase nici nu ar trebui menţionat icircnsă denenumărate ori icircn acest caz s-a insinuat căeste cheia problemei motivul pentru careRuth şi Marius au rămas fără cei cinci copii

Iată pe scurt ce s-a icircntacircmplat dupăo discuţie aparent banală la şcoala uneiadintre fetele Bodnariu directoarea şcoliirespective a sesizat Barnevernet că fraţiiar agresaţi zic acasă Potrivit legislaţieieuropene valabilă inclusiv icircn Romacircnia

profesorii şi educatorii cei care intră icircncontact direct cu elevii au obligaţia legalăsă sesizeze autorităţile icircn cazul icircn care aususpiciuni că cei mici sunt agresaţi sauabuzaţi

Iniţial pe social media s-a strecuratinformaţia că directoarea ar fost deranjatăcă fata cea mare cacircnta la şcoală cacircntececreştine Icircntre timp s-a aat că cei mici ar fost scoşi din familie pe baza suspiciuni-lor că ar agresaţi de părinţi Aceştia au şirecunoscut icircntre timp că icirci bdquodisciplineazărdquope copii inclusiv prin corecţii zice icircnsăfără să icirci abuzeze Adică nu mai mult decacircto fac majoritatea părinţilor romacircni bdquodis-

Educaţie şi mentalitate de ce icircţi poţipierde copilul icircn ţările civilizate

ciplinacircndu-i icircn dragoste pentru că icirciiubesc ca pe ochii din caprdquo după cums-a scris icircn presă

Demersuri şi susţinereServiciile Sociale norvegiene au

făcut ancheta nu au descoperit urmede abuz asupra copiilor icircnsă aceştiaau fost scoşi totuşi din familie icircn bazalegislaţiei extrem de dure din aceastăţară Racircnd pe racircnd au fost luaţi toţi ceicinci copii Eliana (9 ani) Naomi (7 ani)Matei (5 ani) Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4luni) Părinţii au primit doar dreptul dea-i vizita cacircteva ore pe lună inclusiv pe

cel micDupă cum era de aşteptat cazul aatras foarte multă atenţie şi emoţie S-auimplicat ONG-uri biserici creştine po-liticieni ambasade şi ministere Statulromacircn a icircncercat prin diverse mijloacesă obţină claricări şi chiar să ajutefamilia icircnsă fără rezultat Au fost or-ganizate proteste şi circulă o petiţie totpe reţelele de socializare care a stracircnspeste 46000 de semnături şi 15000 decomentarii Există şi o pagină de Face-

book bdquoNorway Return the Children toBodnariu Familyrdquo cu circa 18000 desusţinători

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)din Romacircnia a transmis săptămacircnaaceasta că posibilităţile de intervenţie icircn acest caz sunt extrem de limitateserviciile de protecţie a copilului dinNorvegia ind complet descentrali-zate - bdquoneind admise imixtiuni din parteaautorităţilor guvernamentale centrale icircnactivitatea serviciilor locale cu atribuţii icircnmaterie Icircn egală măsură instituţiile localesunt refractare faţă de intervenţiile externeexercitate pe canale diplomatice şi consu-

larerdquoDrepturile copiilorrespectateMAE face icircnsă o precizare

importantă şi legată de motivelepreluării copiilor de către autorităţilenorvegiene bdquoIcircn legătură cu motivaţiilemăsurilor dispuse de către serviciile socialelocale de protecţie a copiilor atragem atenţiaasupra faptului că ultimele informaţii

obţinute de Ambasada Romacircniei la Oslo in-

clusiv icircn urma icircntrevederii cu soţii Bodnar-iu nu concordă cu armaţiile vehiculate lanivel mediatic sau pe reţelele de socializaredin Romacircniardquo Aşadar motivele nu aunicio legătură cu religia

Această ipoteză era puţin probabilăchiar dacă Norvegia nu este o ţarăfoarte religioasă (aproape o treimedintre cetăţeni se declară atei) Fiind oţară ce respectă legislaţia europeană şiacolo este respectat dreptul libertăţiireligioase

Tot icircn documentul dat publicităţiide Ministerul Afacerilor Externe semai arată că sistemul de protecţie a co-pilului din Norvegia este bdquo guvernat deo legislaţie naţională drastică ce permiteautorităţilor locale să intervină prin măsuride separare a copiilor de mediul familialinclusiv pe baza unor simple suspiciuni derele tratamente aplicate minorilor sau decarenţe ori exces icircn educaţia lorrdquo

Icircn Norvegia şi icircn ţările scandi-nave icircn general copiii nu sunt priviţica proprietate a părinţilor Drep-turile lor sunt respectate iar statulurmăreşte icircn primul racircnd să icircşi prote- jeze micii cetăţeni să se asigure că peprimul loc se aă interesul şi bineleacestora De altfel acest principiu esteunul fundamental icircn Convenţia ONUprivind Drepturile Copilului adoptată icircncă din 1989 şi semnată de 194 de ţăricare s-au obligat să o respecte şi să oaplice corespunzător Pe de altă parteConvenţia Europeană a DrepturilorOmului asigură inviolabilitatea familieilibertatea de conştiinţă şi religie şi ne-discriminarea

Legea norvegianăIcircn ţările nordice cum ar icircn

Danemarca Suedia sau Norvegiapărinţii nu icircşi bat şi nu icircşi lovesc icircnniciun fel copilul indiferent de situaţieşi de stadiul de dezvoltare al acestuiaIcircncă din anul 1970 există şi o lege care leinterzice părinţilor să icirci lovească pe ceimici Pe de altă parte nu există niciunfel de pedeapsă nici măcar o amendă

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 conţine icircntregul spectru al drepturilor omului ndash civile politice economice sociale culturale ndash şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului copilului icircntr-o atmosferă de demnitate şi justiţie

După mediatizarea cazului familiei Bodnariu au avut loc mai multe proteste faşă de separareacopiilor de părinţi icircn faţa ambasadei Norvegiei dar şi icircn alte ţări din Europa şi America

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1823

COPIII ŞI DREPTURILE LOR | 19

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

pentru părinţi violenţi ndash icircn afara fap-tului că aceştia rămacircn fără copii şi fărătoate drepturile asupra lor

Iată ce spune legea norvegianăpotrivit unui comunicat transmis deAmbasada acestei ţări bdquoServiciul norve- gian de protecţie a copilului se aplică tuturorcopiilor din Norvegia indiferent de istoricnaţionalitate şi stadiul de rezidenţă Inte-resele copilului reprezintă un principiu fun-damental şi principalul aspect al activităţii

serviciului de protecţie a copiluluirdquoDe asemenea se precizează că bdquounordin de plasament este emis de către Con-siliul regional de Protecţie Socială sau decătre Tribunalul Districtual numai atuncicacircnd copilul a fost supus unei neglijenţe grave maltratare sau abuz Icircn plus ordinulde plasament trebuie să fie necesar şi icircn in-teresul superior al copiluluirdquo

Nu icircn ultimul racircnd iată de ce ofi-cialii norvegieni nu vorbesc despreacest caz cu toate că toată lumea din jur icircşi exprimă părerea mai ales pe in-ternet bdquo Autorităţile de protecţia copiluluisunt obligate icircn temeiul legii norvegiene sărespecte dreptul la viaţă privată atacirct icircn ca-zul copiilor cacirct şi al părinţilor Acest lucruicircnseamnă că autoritatea pentru protecţia co- pilului nu are voie să furnizeze informaţiireferitoare la motivele pentru care a fostnecesară intervenţia cu anumite măsuri

icircntr-o situaţie familială De asemenea dacă părinţii aleg să işi expună versiunea prinintermediul mass-media autorităţile nu potdivulga informaţii care ar ajuta la formareaunei imagini corecte şi complete asupra ca-zuluirdquo

Lovirea copiilorinterzisăPacircnă icircn prezent majoritatea ţărilor

membre ale Consiliului Europei auadoptat o legislaţie care interzice icircnorice icircmprejurare aplicarea unor pede-pse corporale copiilor icircnsă unele prin-tre care Franţa ţin la bdquodreptul de pedep-sirerdquo icircn cadru familial după cum scrieFrance Press

Suedia este ţara care a promo-vat intens modelul de educaţie albdquo parentalităţii pozitiverdquo care exclude şicea mai neicircnsemnată pedeapsă fizicăa fost de asemenea primul stat ce alegiferat acest lucru la nivel europeanşi chiar mondial icircn 1979 Exemplul afost urmat de alte ţări nordice cum arfi Finlanda icircn 1983 şi Norvegia icircn 1987Următoarele ţări care au adoptat un sis-tem de educaţie fără pedepse corporaleaplicate copiilor au fost Austria (1989)

Cipru (1994) Danemarca (1997) Leto-nia (1998) şi Croaţia (1999)

Lucrurile s-au mişcat şi mai rapid la icircnceputul secolului XXI ndash următoarelestate care au interzis pedepsele fiziceau fost Germania şi Bulgaria ambele icircnanul 2000 Ele au fost urmate de Islanda(2003) Ucraina şi Romacircnia (2004) Un-garia (2005) Grecia (2006) Olanda Por-tugalia şi Spania (toate trei icircn 2007)

Icircn 2008 a fost racircndul Republicii Mol-

dova al Luxemburgului şi Liechtenstei-nului iar icircn 2010 al Poloniei şi AlbanieiLista a fost completată de RepublicaMacedonia (2013) Malta San Marino şiEstonia (2014)

Icircn schimb icircn alte ţări europeneca Franţa se interzic pedepsele fizicela şcoală fără ca acestea să fie generalrespinse Cazul Italiei este deosebit icircn1996 Curtea Supremă de Casaţie a in-terzis orice pedeapsă corporală aplicatăcopiilor inclusiv icircn cadrul familieidar această prevedere nu a fost trecută icircntr-o lege Franţa face parte din ţărilecele mai reticente icircn privinţa uneimodificări a legislaţiei pe această temăalături de Belgia Marea Britanie Irlan-da şi Rusia

Icircn plan global 17 state de pe altecontinente decacirct Europa au interzisorice pedeapsă corporală aplicată copi-

ilor majoritatea aflacircndu-se icircn AmericaLatină America Centrală şi Africapotrivit AFP

Legislaţiadin Marea BritanieChiar dacă apare icircntre ţările bdquoreti-

centerdquo nici Marea Britanie nu glumeştecacircnd vine vorba despre violenţa icircm-potriva copiilor Icircn această ţară fiecare

structură administrativă locală are undepartament pentru protecţie socialăiar angajaţii acestuia menţin o legăturăpermanentă cu şcolile spitalele sau alteinstituţii care se ocupă de copii Ser-viciile sociale primesc informaţii de laangajaţii acelor instituţii dar şi de lapublic iar dacă există suspiciunea căun copil nu este bine tratat au obligaţialegală să investigheze cazurile Dacăsuspiciunile se confirmă cazul estepreluat de poliţişti Există şi linii te-lefonice speciale puse la dispoziţie deprimării unde pot suna persoanele cedeţin informaţii despre un posibil abuzasupra copiilor

O diferenţă faţă de ţările nordiceeste faptul că părinţii din Marea Bri-tanie se pot implica pentru icircndreptareasituaţiei evitacircnd astfel să icircşi piardăcopiii dacă sunt dispuşi să colaboreze

Serviciul norvegian de protecţie a copilu-lui se aplică tuturor copiilor din Norvegiaindiferent de istoric naţionalitate şi stadiulde rezidenţă Interesele copilului reprezintăun principiu fundamental şi principalulaspect al activităţii serviciului de protecţie

a copilului Serviciul de protecţie a copilului este icircnprimul racircnd un serviciu care vine icircn ajutorulcopiilor şi al familiilor Sistemul de protecţiea copilului acordă o mare importanţărelaţiilor de familie şi continuităţii icircncreşterea şi icircngrijirea copilului Premiza debază este aceea că minorii ar trebui să fie icircngrija părinţilor lor Norvegia a asimilat icircn legislaţia saConvenţia ONU cu privire la DrepturileCopilului Conform acesteia statul icircn carese află copilul are datoria de a-l proteja pebaza legislaţiei sale

Legea Protecţiei Copilului esteconsiderată prioritară prin Legea Drepturi-lor Omului iar interesul superior al copiluluieste de asemenea asimilat icircn ConstituţiaNorvegiei secţiunea 2014

Statistici Icircn 2014 aproximativ 53000 de copiiau primit sprijin din partea Serviciului deprotecţie a copilului din Norvegia Maimult de opt din zece astfel de cazuri aureprezentat măsuri de asistenţă voluntarăpentru copii şi familii Aceasta reprezintăsoluţia preferată Ajutorul poate fi furnizatsub formă de icircndrumare a părinţilor cuprivire la practicile parentale consiliereajutor economic grădiniţă etc

Ordine de plasament Un ordin de plasament este emis decătre Consiliul regional de Protecţie

Socială sau de către Tribunalul Distric-tual numai atunci cacircnd copilul a fostsupus unei neglijenţe grave maltrataresau abuz Icircn plus ordinul de plasamenttrebuie să fie necesar şi icircn interesul supe-rior al copilului

Plasarea unui copil icircn afara căminuluifamilial fără consimţămacircntul părinţiloreste icircntotdeauna o măsură de ultimăinstanţă Un raport recent al ConsiliuluiEuropei arată că Norvegia este printreţările cu număr scăzut de copii aflaţi icircn icircngrijire alt ernativă Părinţii au dreptul la un proces echitabilinclusiv un avocat plătit de către guverndreptul de a fi audiaţi şi de a contestadecizia Consiliului la Tribunalul DistrictualO dată pe an părinţii au dreptul să depunăcerere pentru revocarea ordinului de plasa-ment

Extrase din legea norvegiană date publicităţii de Ambasada Norvegieila Bucureşti icircn urma mediatizării cazului Bodnariu

cu autorităţile Icircnsă această reglementare aapărut după ce numeroase familii britaniceau fost despărţite icircn urma legilor mult maiaspre care erau valabile icircn anii lsquo70 Atunciun copil putea fi luat mult mai uşor dinfamilie icircn timp ce acum trebuie să existeun proces şi o hotăracircre judecătorească icircnacest sens

Legea privind siguranţa copiilor carefuncţionează astăzi icircn Regatul Unit estebdquoChildren Act 1989rdquo completată cu alte

directive icircn 2004 şi 2006 Această legetransferă de fapt dreptul şi obligaţia de aproteja copiii către administraţiile locale

Cazuri de copiiscoşi din familieMinisterul britanic de Justiţie a elaborat

chiar şi o broşură pentru părinţii care seconfruntă cu astfel de probleme şi au fostluaţi deja bdquoicircn vizorrdquo de autorităţi BroşurabdquoParentrsquos Packrdquo se poate găsi pe website-ul wwwjusticegovuk şi conţine sfaturişi informaţii detaliate despre procedurilereferitoare la aceste cazuri

Există numeroase situaţii relatate icircnpresă icircn care cetăţeni romacircni stabiliţi icircnMarea Britanie sau chiar cetăţeni britani-ci au fost la un pas să icircşi piardă copiii Oromacircncă a povestit cum şi-a petrecut noap-tea icircn arest din cauză că i-a interzis fiicei

sale adolescente să meargă la o petrecerendash după ce icircn urma scandalului vecinii auchemat poliţia iar fiica le-a spus oamenilorlegii că părinţii au sechestrat-o icircn casă Iar oaltă romacircncă a fost anchetată după ce pro-fesorii fiicei sale i-au descoperit acesteia ovacircnătaie pe macircnă Copilul a fost scos tem-porar din familie dus la psiholog iar fa-milia a fost supravegheată şi anchetată deServiciile Sociale icircnainte ca lucrurile să fielămurite

Icircn 2013 a devenit cazul celor doi părinţidin Norfolk ce au fost arestaţi pentru căaveau un băiat de 11 ani obez Ei au fostacuzaţi de neglijenţă după ce medicii ausesizat autorităţile icircn privinţa băiatuluicare cacircntărea 95 de kilograme la o icircnălţimede 155 metri Părinţii au fost arestaţi apoieliberaţi pe cauţiune şi au pierdut tempo-rar dreptul de a-şi creşte fiul

Un caz asemănător făcuse valuri icircn

2011 icircn SUA un copil de 9 ani a fost scosdin familie şi dus icircntr-un centru pentru mi-nori din cauză că avea mult peste greutateanormală Mama băiatului a fost acuzată deneglijenţă pentru că şi-ar fi expus copiluldiverselor probleme de sănătate care vinbdquola pachetrdquo cu obezitatea

Mădălina Kadar

Dacă icircn cultura noastră copiii sunt icircnvăţaţi să icircşi respecte părinţiiicircn cultura scandinavă este tocmai invers părinţii sunt cei care icircşi respectă maimult copiiiIcirci lasă să se descurce icircn diverse situaţii de la vacircrste mici icirci icircndeamnă să icircşi exprime opiniile şi caută să le dezvolte icircncrederea icircn sine

şi personalitateaŢările nordice apar mereu pe primele locuri icircn topul celor mai bune sisteme de educaţie din lume

Familia Bodnariu a ajuns icircn atenţia lumii icircntregi după ce ServiciileSociale norvegiene i-au luat icircn custodie pe cei cinci copii

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 1923

20 | SPORT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

PORTRET

Noul an face parte din categoria ace-lor ani icircn care icircntreaga atenţie va

fi captată de Jocurile Olimpice de vară(JO) de la Rio Este icircntrecerea sportivăsupremă şi visul oricărui performerClujul va fi reprezentat de cel puţin treisportivi Bianca Răzor (atletism) CorinaCăprioriu (judo) şi Robert Glinţă (icircnot)Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima par-ticipare dar pentru Glinţă calificarea laRio este o performanță uriașă sportivullegitimat la Clubul Sportiv UniversitateaCluj fiind abia la vacircrsta majoratului Po-vestea lui este la fel de frumoasă precumvisul de a concura la JO alături de cei maimari sportivi ai planetei Este cunoscut

Robert icircnotătorul care va reprezenta Clujul la Rio

faptul că dintr-o medalie naționalănu se poate face carieră icircn RomacircniaSunt sute poate mii de exemple decampioni naționali care nu au reușitsă meargă mai departe Robert Glințăeste icircncă o excepție care confirmă că tal-entul ambiția dăruirea sacrificiul șimultă multă muncă sunt icircncununatede rezultate de excepție

La 9 ani nu știa să icircnoateRobert Glinţă este primul icircnotător

romacircn calificat la Jocurile Olimpice dela Rio dar puțină lume știe povesteadin spatele acestei realizări fantasticeRobert a intrat prima oară icircntr-un bazinde icircnot abia la 9 ani Nu a fost atrasneapărat de ideea de a practica acestsport dar o icircntacircmplare nefericită l-adeterminat pe tatăl său să-l icircndrume

icircnspre icircnot bdquoPrimul meu contact cu icircno-tul a fost așa mai mult forțat de icircmprejurări Am avut un eveniment neplăcut la mare șiatunci tata a zis laquoGata ne oprim să nu teicircneci și mergem să icircnveți să icircnoțiraquo Așa aicircnceput totul Prima dată am fost la inițieresă-nvăț să icircnot cu un antrenor strict pentruinițiere dar am progresat foarte repede iardupă vreo două luni m-a văzut un antrenorcare avea o grupă de performanță Icirci plăceacum icircnot și a zis că mă ia la performanțăEu foarte icircncacircntat atunci nu știam ce-nseamnă sincer performanță Făceam douăantrenamente sacircmbătă și duminică Ulte-rior am făcut pasul spre ceea ce icircnseamnă pregătirea pentru performanță cacircte unantrenament pe zi de luni pacircnă vineri Mi-a plăcut Mereu am avut ambiția de amă autodepăși n-am avut niciodată treabăcu alții am căutat să mă perfecționez eurdquopovesteşte Robert

Rezultatele nu au icircntacircrziat preamult dar tacircnărul icircnotător nu se gacircndeacă va face carieră icircn bazin bdquoIcircmi plăceaconcurența Icircmi plăcea foarte mult atmos- fera din concursuri și abia așteptam antre-namentele Voiam și să arăt celorlalți cacirct debine m-am pregătit și că sunt mai bun și maibun Și tot așa De valoarea mea mi-am datseama destul de tacircrziu Icircn 2013 aveam 16ani şi am participat la Festivalul Olimpic alTineretului European A fost o olimpiadă de juniori pacircnă la 16 ani vacircrsta cea mai maredar european unde am reușit să iau o me-dalie de bronz icircn proba de 100 metri spate Șia fost foarte frumos și cu interviuri și super

atmosferă Ca la Olimpiadă numai că maimicuțărdquo rememorează Robert Piteşteanla origin Glinţă a făcut mai apoi pasulspre Baia Mare centrul de nataţie care adat ţării numeroşi campioni

Departe de casă Robert ne-adezvăluit ce nu face atunci cacircnd nuse antrenează rdquoIcircn timpul liber icircmi place foarte mult să dorm sincer Sau să ies săalerg foarte mult icircmi place să mă mișc șisă-mi icircntrețin nu neapărat forma Alergar-ea ajută foarte mult la transferul de gaze șila capacitatea aerobică Și pentru asta alerg foarte mult Ș i cam atacirct Să merg să mă re-laxez Numai de stat icircmi place foarte multsă stau Cacircnd am ocazia chiar profit de tim- pul liber și mă odihnescrdquo icircncheie Robert

2015 un an perfectPentru sportivul clujean 2015 a fost

un an mai mult decacirct reuşit Cea maimare perfromanţă este de departe califi-carea la Jocurile Olimpice de la Rio Rob-ert a icircndeplinit baremul la 100 m spate icircncadrul Campionatele Mondiale de Jun-iori desfășurate icircn perioada 26-30 iulie2015 la Singapore unde a obținut meda-lia de aur cu performanța de 54 30rdquo Ul-terior pe final de an sportivul legitimatla CS Universitatea Cluj a stabilit un nourecord mondial de juniori icircn proba de100 m spate cu timpul 50 77rdquo corectacircndcu 14 sutimi de secundă performanţa de5091 secunde la Campionatele Euro-pene de icircnot icircn bazin scurt găzduite deNetanya (Israel) La final sportivul de18 ani antrenat de Adrian Gherghel a icircncheiat competiţia europeană pe loculşase Pacircnă să atingă aceste performanţeRobert Glinţă şi-a mai trecut icircn palmareso serie impresionantă de rezultate A

ocupat locul 7 icircn finala probei de 100 mspate la Jocurile Europene de la Baku(Azerbaidjan) cu timpul de 55 91rdquo şi lo-cul patru icircn finala probei de 50 m spatecu timpul de 25 80rdquo La Campionatelede icircnot ale Romacircniei desfăşurate icircnprimăvara anului trecut Robert a fostMVP-ul icircntrecerilor icircn cadrul cărora aobținut nu mai puţin de opt medalii deaur una de argint și una de bronz și aterminat pe locul 3 icircn clasamentul gen-eral pentru cea mai bună performanță(cu 800 de puncte obținute icircn proba de100m spate icircncheiată cu timpul de 5593rdquo) Campionatele Balcanice de Icircnot

pentru juniori desfăşurate la Oradea icircnaprilie 2015 i-au adus lui Robert alte 8medalii 5 de aur 3 de argint precum şicacircştigarea trofeului pentru cea mai bunăperformanţă la masculin

A fost tentatsă plece icircn SUARobert Glință nu e doar un sportiv

excepțional ci și un elev silitor BAC-ul și l-a luat cu media 9 fără să fi luatmeditații după cum a ținut să precizezeamuzat A fost tentat de o experiență icircn Statele Unite ale Americii dar a ales icircn cele din urmă să se mute la Cluj bdquoE

foarte ușor să plec icircn SUA cu sportul Eivalorifică foarte mult sportul și icircn funcțiede timpii pe care-i am pot obține bursă Apoiicircn funcție de examenele care sunt două icircn

limba engleză și icircn funcție de un punctajcare se calculează la final ei pot să-mi asi- gure bursă 100 sau 80 Oricum baniisunt foarte mulți vreo 50000 de dolari pean și nu-mi permitrdquo explică Robert Nu icircși face planuri de viitor sau cel puțin nupe termen lung dar știe foarte bine ce icircșidorește la Rio

bdquo Am visat să mă calific la Rio şi sperca acolo să fac o figură frumoasă adică cel puțin o semifinală chiar dacă sunt alții maimari și mai buni decacirct mine Niciodată num-am gacircndit la viitorul icircndepărtat dar ştiucă timpul e de partea mea şi de aceea fiecarelucru icircl iau pas cu pasrdquo spune Robert

Pur şi simplucel mai bunFederația Romacircnă de Natație și Pen-

tatlon Modern l-a desemnat pe RobertGlință cel mai bun icircnotător romacircn icircnanul 2015 Aurul cucerit icircn luna august aanului trecut la Campionatele Mondialede icircnot pentru juniori de la Singapore icircnproba de 100 metri spate l-au transfor-mat pe Robert Glinţă icircn primul campionmondial de juniori al nataţiei romacircneştimasculine Romacircnia nemaireuşind săurce pe podiumul acestei competiţii dela prima ediţie Rio de Janeiro ndash 2006atunci cacircnd Ionela Cozma a cucerit me-dalia de aur la 800 m liber şi pe cele deargint la 50 m liber şi 100 m liber

Patrice Podină

Icircnotul este viaţa mea şi vreau să progresez cacirct

pot de mult Nu-mi parerău că am ales acest drumchiar dacă mi-am petrecut

copilăria prin bazine deicircnot A meritat orice efortrdquo

Robert Glină singurulicircnotător clujean calificat

la Jocurile Olimpicede Vară de la Rio

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2023

HANDBAL | 21

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

PLECARE

La nici un an și jumătate de cacircndFundația Alexandrion a devenitprincipalul sponsor al echipei feniminede handbal a CS Universitatea Clujechipa altădată macircndria Clujului sedezintegrează Ultimul nume simbol algrupării pregătite de Carmen Amarieicare a decis să pună capăt colaborăriieste Magdalena Paraschiv bdquoPiticardquo așacum o alintă coechipierele icircngroașăastfel racircndurile jucătoarelor impor-tante care s-au săturat de managemen-tul defectuos al conducerii clubuluiuniversitar clujean Icircn urmă cu exactun an Mihaela Ani Senocico căpitanulUniversității a plecat și ea de la echipăiar ceva mai devreme Mihaela Tivadarsau Simona Vintilă au rupt la racircndullor contractele cu bdquoUrdquo Și antrenoareaCarmen Amariei ia icircn calcul o posibilărenunțare iar alte 7 jucătoare sunt și

ele cu bagajele făcute Criza financiarăa Clubului Sportiv Universitatea și da-toriile mari acumulate icircn timp sunt nu-mitorul comun al dezintegrării echipeide handbal

S-a săturatMagdalena Paraschiv este o

jucătoare aparte un om cu suflet marechiar dacă statura nu a ajutat-o preamult icircn carieră Magda a fost vitezistadin teren a Universităţii Cluj vreme de10 ani A ajuns la Cluj icircn 2005 de la Rap-id Bucureşti și şi-a lăsat amprenta petoate cele cinci medalii obţinute de bdquoUrdquo icircn cea mai glorioasă perioadă a hand- balului feminin clujean Icircn vacircrstă de 33de ani bdquoPiticardquo a decis că este momen-tul să pornească pe un drum nou deşimai avea contract cu clubul Universi-tatea pacircnă icircn vara anului 2017 A plecat

la fel de discret cum a venit dar a lăsat icircn urmă sute de goluri memorabiletrei medalii de argint două de bronzşi amintirea unei finale de ChallengeCup cea mai mare performanţă la nivelde competiţii continentale intercluburia handbalului clujean Alături de soţulei Magda a decis să se stabilească de-finitiv icircn Cluj-Napoca dar incapacitateaconducătorilor de a-şi onora obligaţiilei-au determinat pe cei doi să spunăStop joc Şi mai tristă a fost reacţia ofi-cialilor echipei bdquoUrdquo Alexandrion bdquoNusunt foarte multe de spus Magda a cerut să plece Nu cred că motivele acestei despărţiri

ţin strict doar de partea financiară De faptşi-a justificat cererea spunacircnd că are mai

multe oferte din ţară Personal nu ştiu undea decis să meargă pentru că nu am discutatacest aspect Icircn urma solicitării jucătoareiconducerea echipei a făcut o ședință și s-areziliat contractul de comun acordrdquo a co-mentat Cosmin Sălăgean directorulsportiv al echipei clujene Handbalista aevitat să spună motivele surprinzătoareidespărţiri dar a lăsat să se icircnţeleagă cărestanţele financiare sunt principalacauză bdquoPentru mine laquoUraquo este cel mai fru-mos capitol din carieră iar această echipă șisuporterii ei minunați vor rămacircne mereuicircn inima mea dar chiar nu mai puteam staicircn situația icircn care este echipa Pentru mineClujul e casa mea și a familiei mele dar atrebuit să iau această decizie tocmai pentru aasigura un viitor mai bun familiei noastrerdquo a spus Magdalena Alături de extremadreaptă de la Universitatea a plecat șisoțul sportivei Viorel Paraschiv care

era de mai mulți ani kinetoterapetulechipei Cel mai probabil cei doi vorsemna cu CSM Bistrița echipă antrenatăde fostul tehnician al Universității ClujHorațiu Pașca CSM Bistrița este liderulseriei B din eșalonul secund al Campio-natului Național și are ca obiectiv pro-movarea icircn Liga Națională

Amariei propusăla naționalăAntrenoarea echipei clujene fosta

mare campioană Carmen Amarieiatrăgea atenţia la sfacircrşitul anuluitrecut vizavi de problemele cu care seconfruntă secţia de handbal de la bdquoUrdquobdquoAm avut un tur de campionat foarte difi-cil dar am obținut și cacircteva rezultate poate peste așteptările multor oameni din handbal Acum icircncepem returul iar obiectivul nostru

nu poate fi altul din păcate decacirct salvarea dela retrogradare Spun din păcate pentru căsunt foarte icircngrijorată de situaţia dificilă icircncare ne aflăm icircn momentul de față Sper să nu fie probleme nu vreau să le spun nu vreausă le numesc dar mă aştept la orice Situaţia financiară implică automat şi situaţia lo-tului Știu că la toate cluburile sunt prob-leme dar este foarte greu să continuăm să progresăm Aceste probleme care sunt de foarte mult timp din păcate nu ne lasă să ne facem treaba aşa cum ne-am dori să o facemȘi acum am mai pierdut-o și pe MagdalenaParaschivrdquo a declarat Carmen AmarieiAntrenoarea Universității ar putea ajun-

Vești proaste la icircnceput de ange icircnsă icircn staff-ul echipei naționale Re-comandarea a fost făcută chiar de fostul

selecționer Gheorghe Tadici la finalulturneului amical bdquoCupa AlexandrionrdquobdquoCarmen Amariei a dat la un moment dato sugestie cum că la echipa naţională să fieun antrenor străin şi unul romacircn S-a dove-dit că a fost benefică şi probabil dacă era easecundul era la fel de benefică sau poate maibenefică Bănuiesc că ea va fi icircn curacircnd icircnstaff-ul echipei naţionale A fost o jucătoareextraordinară iar ca antrenoare a demon-strat că are valoare Ar merita acest lucrurdquo spunea Tadici la finalul turneului dinluna decembrie bdquoIcirci mulțumesc domnuluiTadici pentru aceste cuvinte dar icircn momen-tul de față eu icircmi doresc foarte mult să per- formez ca antrenor Visez să ating culmile gloriei sportive și din această postură deantrenor așa cum am obținut performanțe foarte frumoase ca jucătoare dar toate latimpul lor Eu știu foarte bine că mai ammult de muncit Mai devreme sau mai tacircr-

ziu poate voi ajunge și la echipa naționalădar nu cred că se pune problema acumrdquo avenit replica fostei duble cacircștigătoare aLigii Campionilor

Patrice Podină

Pentru mine laquoUraquo este cel mai umos capitol din carieră iar

această echipă și suporterii eiminunai or rămacircne mereu icircninima mea dar chiar nu mai puteam sta icircn situaia icircn careeste echipa Pentru mine Clujul

e casa mea și a familiei mele dar

a trebuit să iau această decizietocmai pentru a asigura un viitor

mai bun familiei noastrerdquo Magdalena Paraschiv fostă extremă

a echipei bdquoUrdquo Alexandrion Cluj F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2123

22 | DIVERTISMENT

| 7-13 ianuarie 2016 Nr 594

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )

1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Te simţi obosit după atacirctea zilede agitaţie iar starea generală nu

este dintre cele mai bune La serviciu ai puteaavea o mică realizare şi vei cacircştiga nişte bani

care icircţi vor prinde foarte bine Starea de iritares-ar diminua astfel considerabil şi devii maioptimist

Taur(21 apr - 20 mai)Este posibil ca situaţia tafinanciară să icircnregistreze o

mică icircmbunătăţire Este posibil ca activităţilefinanciare să-ţi fie favorabile Cineva din familie icircţi va solicita s prijinul Drumu rile pe care le aide făcut icircn aceste zile te vor irita

Gemeni(21 mai - 22 iun)Vei avea de făcut faţă unorcheltuieli acum la icircnceput de ancare icircţi vor dezechilibra bugetul

dar nu trebuie să icircţi faci griji Lucrurile se vorrezolva chiar mai bine decacirct crezi De preferatsă nu dai curs pornirilor impulsive

Rac(23 iun - 22 iul)Şansa e de partea ta iar iniţiativele icircţi vor fi apreciate corect Trebuiesă te gacircndeşti icircnsă bine cum le pui

icircn aplicare Vei intra icircn posesia unei informaţiiimportante pe care icircnsă nu este momentul să ofoloseşti Icircţi trebuie multă prudenţă şi diplomaţie

Leu(23 iul - 22 aug)Ai multe cheltuieli de făcut darar fi bine să te gacircndeşti de douăori icircnainte de a scoate banii din

portofel Ai de făcut unele mici schimbări peţi le doreai de mai multă vreme Cineva foarteapropiat icircţi va face o mică bucurie

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ai multe de făcut şi eşti hotăracirct sănu laşi nimic pe altădată Stai binecu energia pozitivă şi de aceea te

simţi icircn stare de orice Un coleg te cam invidiazăpentru rezultatele tale dar nu este cazul să-l iei icircnseamă Vei primi o veste care te va bucura mult

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Este posibil să iei o decizieimportantă Partenerul de sufletsau cineva cunoscutare o

problemă financiară motiv pentru care icircţi cereajutorul Dacă ai icircncredere deplină icircn aceastăpersoană este preferabil să o ajuţi fiindcă acestlucru nu se va uita uşor

Scorpion(24 oct - 21 nov)Ai de făcut o mulţime de lucruri şiţi se va părea că timpul nu icircţi maiajunge N-ar fi exclus să primeşti o

vizită care icircţi va da peste cap toate planurile Veidescoperi icircnsă că acest lucru icircţi face plăcere şi icircnfinal te relaxează

Săgetător(22 nov - 21 dec)Surplusul de energie te determinăsă te implici icircn prea multe activităţide aceea fi bine să icircţi stabileşti cu

atenţie priorităţile Evenimentele se succed cuo repeziciune care te oboseşte dar cum treciprintr-o perioadă destul de bună reuşeşti să tedescurci

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Energia fizică este la limitasuperioară ceea ce icircţi permite să

te implici icircn activităţi dintre cele mai diverseGacircndurile icircţi sunt cam icircmprăştiate aşa că estecazul să dai dovadă de puţină prudenţă De lacineva cunoscut ai putea primi o informaţieinteresantă

Vărsător(20 ian - 18 feb)

Icircncearcă să acorzi mai multă icircnţelegere celor din jur şi maiales icircncearcă să renunţi la

icircncăpăţacircnarea de care dai dovadă adesea Laserviciu vei avea o discuţie aprinsă cu un colegSpre finalul săptămacircnii mergi icircntr-o vizită sau ieşila o plimbare cu prietenii

Peşti(19 feb - 20 mar) Icircn aceste zile eşti cam impulsiv şidin acest motiv rişti să te cerţi cu cei

din jur Relaţia cu aceştia va fi destul de tensionatăde aceea cel mai bine ar fi să priveşti lucrurile maicalm Un prieten apropiat are nevoie de sprijinbănesc şi n-ar fi rău poate să faci un efort să-l ajuţi

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIU

Publisher Adrian POPadipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚ

Redactor sport Patrice PODINĂFotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

O femeie intră icircntr-o agenţiematrimonială- Aş dori să fie la locul lui să spunăpovestiri frumoase şi să stea tot timpulcu mine acasă Dar să tacă atunci cacircndvorbesc eu Și să nu mă plictisească- Icircnţeleg ce vreţi dar cred că aţi greşitadresa magazinul de televizoare e la100 m pe dreapta

Doi vecini la un vin fiert- Vecine ca să devii neserios beţiv şiafemeiat e foarte simplu- Ei vecine nu-i chiar aşa- Ba da e suficient cacircnd intri in bloc sănu saluți cu voce tare bătracircnele carestau pe banca din faţa blocului

CardulS-a dovedit ştiinţific că femeile suntmulţumite cu dimensiunea de 85 cmNu contează dacă e Visa sauMastercardDouă femei măritate au ieşit icircn oraş să se di strezeTacircrziu și destul de vesele pleacă de larestaurant spre casă pe jos Pe drum

chiar cacircnd treceau pe lacircngă cimitir le vinesă se uşurezeA doua zi unul din soţi icircl sună pe celalatşi-i spune- Alo amice ar trebui să avem maimultă grijă de nevestele noastre Cred

că-şi fac de cap Aseară a mea ajunsacasă tare veselă şi avea o floare deplastic icircn chiloţi- Ai dreptate a mea era tot veselă iar icircnchiloţi avea o panglică pe care scria bdquoNute vom uita niciodatărdquo

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2223

MAGAZIN | 23

7-13 ianuarie 2016 Nr 594 |

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

CroquemboucheIngrediente pentru aluat- 250 g făină- 150 g unt- 250 ml lapte- 50 g zahăr- 8 ouă- 1 praf de sare

Pentru cremă20 g zahăr 700 ml lapte 6ouă 5 linguri făină 2-3 plicuride zahăr vanilat

Pentru glazură

300 g zahăr 3 linguri miere de albine

Prepararea Se pune la fiert laptele untul

zahărul şi sarea iar cacircnd dă icircn clocotse adaugă dintr-o dată toată făina Seamestecă energic pacircnă ce se obţine unaluat vacircrtos Se ia de pe foc şi ame-stecacircnd din cacircnd icircn cacircnd se lasă să serăcească Se adaugă ouăle unul cacircteunul (următorul ou se adaugă doaratunci cacircnd precedentul s-a omogeni-zat bine icircn aluat) Se pune compoziţia icircntr-un poş cu dui stelat şi se pun micigrămăjoare pe o tavă tapetată cu hacircrtiede copt Se lasă spaţiu icircntre ele ca săpoată să crească Se pun la copt icircn cup-torul preicircncălzit la 140 de grade pacircnă

ce se rumenesc bine Se opreşte cupto-rul se lasă prăjiturelele icircnăuntru icircncă10-15 minute după care se scot Cup-torul se porneşte din nou şi se coacerestul aluatului icircn acelaşi mod Canti-tatea din reţetă este suficientă pentrudouă piramide mai mici

Pentru cremăSe freacă gălbenuşurile cu zahărul

zahărul vanilat făina şi laptele şi sefierbe o budincă Se ia de pe foc şi se icircnglobează imediat spuma tare bătutădin albuşuri Cu ajutorul unui poş cuduiul lung şi subţire se şpriţează crema icircn interiorul gogoşelelor prin parteade jos Pentru glazură se caramelizeazăzahărul pacircnă ce devine auriu deschisse adaugă mierea şi se amestecă Seiau gogoşelele umplute se scufundă icircn caramel după care se aşază pe ofarfurie una peste cealaltă icircn formă

de piramidă Dacă se răceşte carame-lul se reicircncălzeşte la foc foarte micGogoşelele acoperite cu caramel se icircntăresc repede Cacircnd piramidele suntgata se iau cacircteva linguriţe de caramelşi se stropesc deasupra pentru aspect

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardeleneascărdquose pot face abonamente prin PoștaRomacircnă (cod catalog 19164) Revista segăsește la toate chioșcurile de difuzarea presei din țară

Ştiaţi că

Citiţi icircn continuarea celor apărutenumerele trecute alte cele mai intere-

sante 33 bdquoştiati cărdquo din toate domeniileşi din toată lumea care sunt bine de aflatpentru cultura noastră generală

67 Adezivul de pe timbrele din Israela fost tratat astfel icircncacirct să fie consideratbdquokusherrdquo

68 Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp deo oră numărul bacteriilor din urechea voastrăva creşte de cel puţin 700 de ori

69 Anvergura aripilor unui Boeing 747este mai mare decacirct distanţa parcursă defraţii Wright icircn primul lor zbor

70 Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic icircnmaternităţi altor mame decacirct cele naturaleAceasta statistică include toate ţările lumii

71 O femelă de dihor poate muri dacăodată intrată icircn călduri nu icircşi va găsi unpartener mascul

72 Absolut toţi copiii se nasc fără rotuleEle se formează complet icircn intervalul devacircrstă de 2-6 ani

73 O persoană are icircn medie 1460 de vise icircn fiecare an

74 Un om consumă icircn medie de-a lungulvieţii o cantitate de hrană egală cu greutateaa şase elefanţi maturi

75 Icircn spaţiu astronauţii nu pot placircnge Icircn lipsa gravitaţiei lacrimile nu pot curge(nici flatulenta nu este posibilă icircn stare deimponderabilitate)

76 Aproximativ 6000 de fulgere lovescPămacircntul icircn fiecare minut77 Icircn Bangladesh există o lege care per-

mite autorităţilor să aresteze elevii cu vacircrstemai mari de 15 ani care copiază la examene

78 Cel mai icircntacirclnit nume bărbătesc de peplanetă este Mohammed

79 Pacircnă icircn anul 1796 icircn SUA a existat unstat pe nume Franklin Astăzi el este cunos-cut sub numele de Tennessee

80 Aţi considerat vreodată că proiectulromacircnesc bdquolaptele şi cornulrdquo are prea multehibe Icircntr-o şcoală din Virginia SUA elevii cuvacircrste icircntre 7 şi 10 ani au fost serviţi icircn cadrul

unui proiect asemănător cu cockteilurimargaritas Icircn urma scandalului de proporţiicare s-a iscat a reieşit ca distribuitorii pro-duselor confundaseră limonada cu celebrelecockteiluri

81 Icircn Anglia este interzis prin lege cavacircnzătoarele din magazine să icircşi serveascătopless clienţii Excepţie fac doar magazinelede peşti exotici din Liverpool

82 Doar o singură persoană din2 miliarde va atinge vacircrsta de 116 ani

83 Februarie 1865 este singură lună dinistorie icircn care nu a fost icircnregistrată luna plină

84 Icircn fiecare an mai mulţi oameni suntucişi de măgari decacirct icircn accidente aviatice

85 Numele original al Băncii Americii afost Banca Italiei86 Cea mai mare piaţă de desfacere

pentru limuzinele BMW 760Li este China Preţul unei astfel de maşini poate urca pacircnăla 200000 de dolari mai mult decacirct cacircştigămajoritatea cetăţenilor chinezi icircntr-o viaţă

87 Icircn fiecare an 60 de milioane de l itri depetrol şi ulei sunt deversate icircn racircuri şi fluviipacircnă icircn oceane Cantitatea o depăşeşte pecea pierdută de petrolierul Exxon Valdez icircnanul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastreecologice din istorie) Statistică se referănumai la Statele Unite ale Americii

88 Michael Jordan celebrul baschetbal-ist american cacircştiga anual din reclamelepentru compania Nike mai mult decacirct toţimuncitorii din fabricile Nike luaţi la un loc dinMalaezia

89 Cele mai mari nave transoceaniceplătesc cacircte 250000 de dolari de fiecaredată cacircnd străbat Canalul Panama Trebuiespus că o treime din economia acestui stateste susţinută de acest canal

90 Un singur avion Boeing 767 este

format din nu mai puţin de 3100000 depiese diferite91 Durerea are şi ea o unitate de măsură

Aceasta se numeşte bdquodolrdquo iar instrumentulmenit să măsoare durerea se numeştedolorimetru

92 Se estimează că icircn Rusia există maimulte bancnote de 100 de dolari decacirct peteritoriul Statelor Unite ale Americii

93 V-aţi icircntrebat ce a fost mai icircntacirci oulsau găină Biblia a răspuns deja la această

icircntrebare Conform Genezei 120-22 găină aapărut icircnaintea oului

94 Icircn absolut toate ţările lumii indife-rent de cultură religie sau zonă geograficăsoldaţii executa salutul numai cu macircnadreaptă

95 Icircntr-un studiu cu privire la relaţiileinterfamiliale 80 dintre bărbaţii căsătoriţiau declarat că şi-ar lega destinele de aceeaşifemeie dacă ar putea da timpul icircnapoi Doar

50 dintre femei au declarat acelaşi lucru96 90 dintre speciile de păsări suntmonogame Doar 3 dintre mamifere auaceleaşi preferinţe

97 De fiecare dată cacircnd linge un timbruun om consuma 110 dintr-o calorie

98 Un sfert dintre oasele unui organismuman se afla numai icircn picioare

99 Icircn urmă cu 3000 de ani majoritateaegiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30de ani

100 Unghiile de la degetele macircinilor unuiom cresc de patru ori mai repede decacirct celede la picioare

Alte 33 de lucruri neobişnuitepe care puţini le ştiu

Cinci alimente sănătoase

consumate icircn cantităţi mici RECOMANDARE

Vin roşu

Un pahar de vin nu estebun doar pentru relaxare

ci are şi efecte benefice pentrusănătate Acesta conţine res-veratrol un compus antioxi-dant folositor icircn cazul bo-lilor precum cele de inimăcancer diabet sau chiar Alz-heimer Mai mult decacirct atacirctpotrivit unui studiu vinulroşu ar fi bun şi icircmpotriva

luării icircn greutate ajutacircndla menţinerea unei greutăţisănătoase

O porţie de vin icircnseamnă icircnsă un pahar de vin deaproximativ 140 de gramenu jumătate de sticlă Con-sumul unei cantităţi mai mariar putea conduce la icircngrăşareeliminacircnd efectele benefice spune Large-man Roth autorul cărţii Eating in ColorConsumul excesiv de alcool creşte risculde hipertensiune arterială sau de cancer

Ulei de cocos

Potrivit unor cercetări uleiul de co-cos ar fi bun pentru reducerea grăsimii

de la nivelul abdomenului iar un altstudiu recent arată că acesta are un rol

important icircn protejarea neu-ronilor icircmpotriva bolii Alzhei-mer Potrivit unui nutriţionistacesta ajută şi la digestie

Totuşi este uşor să depăşimcantitatea recomandată Ma- joritatea experţilor recomandăca 20-35 din caloriile consu-mate să provină din grăsimi icircnsă dacă puneţi ulei de cocospe orice este foarte uşor sădepăşiţi limita

AvocadoAcest fruct conţine foarte

multe grăsimi mononesaturateşi fibre o combinaţie care vă vaajuta să fiţi mai sănătoşi şi săscăpaţi de pofte Un studiu aratăcă oamenii care au adăugat acestfruct verde la mesele lor icircşi do-reau mai puţin să mănacircnce alte

gustări chiar şi timp de cinci ore O porţiede avocado este de 50 de calorii icircntregulfruct ajungacircnd la aproximativ 240 de calo-rii prin urmare cacirct de mult macircncaţi dinel depinde de cacirct de activi sunteţi bdquoDacăsunteţi sedentari caloriile icircn plus ar fi preamult mai puţin dacă renunţaţi la altceva dindietărdquo spune Largeman-Roth

Ciocolată amăruie

Atacircta timp cacirct conţine cel puţin 70cacao ciocolata amăruie este cea maisănătoasă alternativă pentru pofta dedulce Aceasta este bună pentru inimăscăzacircnd tensiunea arterială şi coles-terolul Ciocolata amăruie conţine şicompuşi care cresc producţia creieruluide hormoni ai fericirii precum sero-tonina O porţie de 30 de grame are icircn jur de 160 de calorii iar un baton icircntregde ciocolată duce la peste 600 de caloriipe care le-aţi putea consuma prin altealimente bdquoNu este neapărat rău dar icircţi ia

din caloriile pe care le-ai putea lua din altealimenterdquo spune nutriţionistul RaniaBatayneh

Carne de vită macră

Carnea de vită macră reprezintă osursă foarte importantă de proteine iardacă provine de la animale hrănite cuiarbă ea conţine omega3 şi antioxidanţiCu toate acestea consumul foarte marede carne roşie poate duce la un risc cres-cut de cancer de colon scrie healthyor-ganiccom bdquoConsumul de carne roşie dedouă sau trei ori pe săptămacircnă este potri-vit Dar trebuie să ţineţi cont de mărimea porţiei care trebuie să fie de 100 de gramerdquo spune Largeman-Roth

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore

7232019 Tr Reporter

httpslidepdfcomreaderfulltr-reporter 2323

24

AGENDASINTEZA Revistă de cultură şi gacircndire strategică

Un loc al gacircndirii libere şi lucidităţii asumate

Revista SINTEZA

Acum la toate

chioșcurile de presă icircn rețeaua Inmedio icircn

librăriile Cărtureștiși Librarium

din icircntreaga țară

PROGRAM SPECTACOLE

Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Sala mareLa răscruce de vacircnturi

după Emily BronteumlDuminică 10 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Cerere icircn căsătorie de AP CehovMarţi 12 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareUltima noapte de dragoste icircntacircia

noapte de război dramatizare de AdaLupu după Camil Petrescu

Miercuri 13 ianuarie 2016 ora1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Declaraţie de Tudor MuşatescuJoi 14 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

Elling de Axel Hellsteniusși Petter Naess

Vineri 15 ianuarie 2016 ora 1900Studio bdquoEuphorionldquo

Cutia Pandorei de Katalin ThuroacuteczyMarţi 19 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mareClasa noastră de Tadeusz

SłobodzianekMiercuri 20 ianuarie 2016 ora

1900 Studio bdquoArt Clubrdquo

Cacircnd un mim iubeşte luna Joi 21 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

12 oameni furioşi de Reginald RoseSacircmbătă 23 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Livada de vişini de AP CehovMarţi 26 ianuarie 2016

ora 1900 sala mare

Mein kampf de George Tabori

Joi 28 ianuarie 2016ora 1900 sala mare

Sacircnziana şi Pepeleade Vasile Alecsandri

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 7 ianuarie 2015

ora 2000 Sala Studio

Ingmar Bergman Strigăte şi şoapte Vineri 8 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 9 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Marţi 12 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Vivian Nielsen Breaking the Waves Joi 14 ianuarie 2016

ora 2000 Sala Studio

cacircntecdelebădă Vineri 15 ianuarie 2016

ora 1900 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

premieră Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900 Sala Studio

Henrik Ibsen Hedda Gable rDuminică 17 ianuarie 2016ora 1100 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic Miercuri 20 ianuarie 2016

ora 1900 Sala mare

Evgheni Schwartz Umbra Joi 21 ianuarie 2016

ora 2000 Sala StudioThomas Vinterberg - Mogens Rukov -

Bo Hr Hansen Aniversarea

Vineri 22 ianuarie 2016ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 23 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Duminică 24 ianuarie 2016

ora 2000Spectacol studio icircn sala mare Georg

Buumlchner Leonce şi Lena Luni 25 ianuarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareA P Cehov Unchiul Vania Marţi 26 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

Franz Xaver Kroetz Dorința Miercuri 27 ianuarie 2016ora 1900 Spectacol studio

icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Joi 28 ianuarie 2016ora 2000 Sala Studio

George TaboriRecviem pentru un spion

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 8 ianuarie 2016 ora 1830

spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannLuni 18 ianuarie 2016 ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin premieră Operă icircn trei acteSpectacol interpretat icircn limba rusă

Miercuri 20 ianuarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin Operă icircn trei acte Spectacol

interpretat icircn limba rusăVineri 22 ianuarie 2016

ora 1830 spectacol de baletPiotr Ilici Ceaikovski Spărgătorul

de nuci Balet icircn două acte Libretulinspirat din povestirea omonimă a lui

ETA HoffmannMiercuri 27 ianuarie 2016

ora 1830Nu-ntreba cacircţi ani am eveniment

realizat icircn parteneriat cu Primăria şiConsiliul Local Cluj-Napoca

Partea I Henrik Ibsen MuzicaEdvard Grieg Peer Gynt - Suita

scenică Florin PiersicPartea a II-a Florin pur şi simplu

Icircn foaier expoziţie de plastică mică -vacircrsta de bronz

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 7 ianuarie 2016 ora 1900

Concert Strauss de anul nouJoi 14 ianuarie 2016 ora 1830

Ruggero Leoncavallo Paiaţe Sacircmbătă 16 ianuarie 2016

ora 1900

Concert Strauss de anul nouDuminică 17 ianuarie 2016

ora 1830Letshow reicircncălzit -

spectacol de Anul NouJoi 21 ianuarie 2016 ora 1830

Giacomo Puccini Madama Butterfly Duminică 24 ianuarie 2016 ora

1100

Toacuteth Peacuteter Prinţul Aacutergyeacutelus Joi 28 ianuarie 2016 ora 1830

Giuseppe Verdi Il trovatore