parintele cleopa despre suferinta ispite vrajitorie

8/17/2019 Parintele Cleopa Despre Suferinta Ispite Vrajitorie

1/20

Despre suferinta, ispite, vrajitorie

153. De cate feluri este suferinta in lume ?

De doua feluri : suferinta trupeasca si suferinta morala, adica

sufleteasca, precum mustrarea de constiinta, intristarea,

deznadejdea, indoiala, mania, ura etc. Suferintele omenesti se pot

imparti inca in doua parti : unele spre indreptarea si lamurirea celor

buni si altele spre pedeapsa si arvunirea osandei vesnice a celor rai

( Calauza predicatorutui de Dr. C. Ciricescu si !r. C. "azarie,

pa#. $%1&$%3 ' .

15. !entru ce este atata suferinta pe pamant ?

)ice dreptul *ov : + mul este nascut pentru suferinta + ( *ov 5, - ' .

*ar Sfantul !avel zice ca + toate fapturile sunt in suferinta +

( omani /, $1 ' . Suferintele din lume sunt urmare a caderii

omului din rai ( 0acere 3,1 ' . Suferintele sunt urmari ale

pacatului ( *ov , /2 !salm -, 1&12 !ilde $$, /2 *eremia , 1/ ' .

Suferintele sunt pedepse pentru pacate ( evitic $, $&$/2 $ e#i-, 1 ' . Dar de vom primi toate suferintele cu rabdare si

multumire, ne vor aduce mare folos duovnicesc, spre mantuirea

sufletului. *n #eneral, vedem ca cu cat se inmultesc pacatele si

rautatile in lume, cu atat se inmultesc suferintele, adica foametea,

cutremurele, razboaiele, bolile de tot felul si moartea. 4rija

noastra, a crestinilor, este sa parasim pacatele, sa ne impacam

mereu cu Dumnezeu si sa avem frica de Dumnezeu, smerenie si

rabdare si atunci toate suferintele noastre se vor imputna si ne vorfi de mare folos spre mantuire.

155. Suferinta este o arvuna a muncilor vesnice sau o ispasire a

pacatelor ? Care este ratiunea si scopul suferintei ?

1


2/20

Scopul suferintei pentru crestini este unul sin#ur : ispasirea

pacatelor pe pamant prin tot felul de boli, necazuri si dureri, spre

curatirea si mantuirea sufletului. !entru cei rai care nu voiesc sa se

indrepteze, sa se pocaiasca, suferinta de pe pamant ramane ca o

arvuna a suferintelor celor vesnice. *ar pentru cei ce primescsuferinta cu rabdare si cu multumire de la Dumnezeu si se intorc la

pocainta, suferinta, de orice fel ar fi, este cea mai buna cale de

indreptare si ispasire a pacatelor, izbavindu&i prin aceasta de

cinurile cele vesnice.

"oi vedem ca cei care sufera mai mult pe pamant, sunt mai

impacati cu constiinta, mai buni, mai tari in ispite, mai aproape de

Dumnezeu si se mantuiesc mai usor, precum dreptul *ov, saraculazar, Sfintii postoli, mucenicii, cuviosii si atatia altii. *ar cei

care traiesc bine, sunt sanatosi, au averi si tot ce doresc pe pamant,

sunt de obicei slabi in credinta, nemilostivi, tirani, lacomi, e#oisti,

se tem de moarte si mor in pacate #rele, spre osanda vesnica.

Suferinta ne este randuita de sus spre mantuire, spre iertarea

pacatelor si spre crestere duovniceasca, numai daca o primim cu

multumire, ca din mana lui Dumnezeu, precum spune si prooroculDavid : + 6oia#ul 6au si var#a 6a, acestea m&au man#aiat +

( !salm $$, 5 ' . Deci, toia#ul si var#a suferintei, pe cei buni si

credinciosi ii man#aie, ii sporeste in fapte bune, ii curateste de

pacate si&i invredniceste de mai mare cununa si rasplata in cer. *ar

pentru cei rai, toia#ul suferintei este cemare de pocainta, este

pedeapsa peste pedeapsa si frau in #ura, pentru ca nu voiesc sa se

apropie de Domnul ( !salm 31, 17 ' .

15. Cum trebuie sa rabdam boala, nedreptatea, ocara, saracia siorice fel de suferinte pe pamant ?

8ai intai sa avem credinta ca suferinta, de orice fel ar fi ea, ne este

randuita de Dumnezeu, 6atal nostru cel ceresc, spre mantuire, iar

nu spre osanda vesnica. poi, s&o primim cu rabdare si multumire.

$


3/20

*ar rabdarea noastra trebuie sa fie insotita de cuviosie si infranare

( $ !etru 1, &- ' 2 sa fie insotita de bucurie ( Coloseni 1, 11 ' si de

nadejde. abdarea in suferinta sporeste in noi prin ru#aciune, prin

spovedanie si Sfanta *mpartasanie2 prin citirea cartilor sfinte, prin

cu#etarea la patimile Domnului nostru *isus 9ristos si ale tuturorsfintilor ui2 prin cercetarea celor ce sunt in suferinte mai #rele

decat ale noastre si prin cu#etarea la fericirea vesnica in rai. !entru

ca alta cale de mantuire nu este decat numai prin cruce, prin

suferinta, prin rabdare si jertfa, precum spune 8antuitorul + *ntru

rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre + ( uca $1, 1% ' . +

Cel ce va rabda pana in sfarsit acela se va mantui + ( 8atei $, 13 '

.

15-. Din ce pricini sufera copiii nevinovati ? Ce pacate ispasesc

ei ?

Citim la *esire : + Dumnezeu este ravnitor. l rasplateste pacatele

parintilor in fiii lor pana la al treilea si ciar al patrulea neam +

( *esire $7, 5 ' . Si iarasi : + Dumnezeu aduce faradele#ile parintilor

peste fii, si peste fiii fiilor, pana la al treilea si al patrulea neam +

( *esire 3, -2 Deuteronom 5, %2 !salm 3, $/217/, 132 *saia 1,$1 ' . 8arele prooroc *eremia zice : + 6u arati mila la mii si pentru

faradele#ile parintilor rasplatesti in sanul copiilor lor dupa ei +

( *eremia 3$, 1/2 "umeri 1, 1/2 *ov 5, 2 $1, 1%2 *saia 13, 1 ' .

!roorocul *saia zice : + !re#atiti macelul feciorilor din pricina

faradele#ilor parintilor lor ( *saia 1, $1 ' .

sadar, din aceste marturii ale Sfintei Scripturi se poate intele#e

destul de clar din ce pricina sufera copiii cei nevinovati si ale caror

pacate le ispasesc ei.

15/. Cum alina ;iserica suferinta omeneasca si ce datorie are

crestinul fata de cei in suferinta ?

;iserica alina si vindeca suferintele oamenilor prin tot felul de

3


4/20

ru#aciuni catre !rea ;unul Dumnezeu ( Deuteronom , $%&312 **

!aralipomena -, 13, 12 !salm 33, 1-2 %, 15&12 %7, 15&12 *saia

1%, $$2 *acob 5, 1 ' . ;iserica a randuit diferite ru#aciuni pentru

alinarea suferintei. Cea mai importanta ru#aciune pentru cei

bolnavi este 6aina Sfantului 8aslu, precum si diferite molifte pentru dobandirea sanatatii.

Crestinul are o mare datorie fata de cei din suferina, ca sa&i ajute

dupa a sa putere, atat prin mijloacele materiale, precum :

imbracaminte, rana, ospatare, in#rijire, bani etc., cat si prin

mijloace spirituale, precum : ru#aciune pentru cei bolnavi,

imbarbatare prin cuvinte duovnicesti, compatimiri, man#aiere etc,

asa cum ne invata Sfantul postol !avel care zice : + ;ucurati&vacu cei ce se bucura si plan#eti cu cei ce plan# + ( omani 1$, 15 ' .

15%. Ce intele#em prin ispite si de ce este lasat omul sa fie ispitit ?

*spitele sunt incercari care vin asupra omului de la diavol si de la

slu#ile lui, oamenii cei rai ( *acob *, 132 8atei , 12 1, $32 8arcu

/, 332 * Corinteni -, 52 ** Corinteni 11, 32 * 6esaloniceni 3, 5 ' .

mul este in#aduit de Dumnezeu sa fie ispitit + spre incercareadra#ostei fata de Dumnezeu + ( Deuteronom 13, 3 ' 2 spre

incercarea supunerii noastre ( Deuteronom /, $ ' 2 spre incercarea

nedoririi de casti# ( *ov 1, %2 1$ ' . De fapt, ispitele corespund

intotdeauna slabiciunii firii omenesti. Celor mai tari in credinta, le

randuieste Dumnezeu ispite mai #rele, ca sa sporeasca in sfinftenie

si sa se invredniceasca de cununi mai mari. *ar celor mai slabi in

credinta si rabdare le randuieste pronia divina ispite usoare, ca sa le

poata birui si sa nu deznadajduiasca. *ata ce spune Sfantul postol

!avel : + *spita pe voi nu va ajuns, decat ispita omeneasca. Darcredincios este Dumnezeu care nu va va lasa pe voi sa va ispititi

mai mult decat puteti2 ci impreuna cu ispita va face si sfarsitul ei,

ca s&o puteti suferi + ( * Corinteni 17, 13 ' . celasi lucru spune si

proorocul David : + "u va lasa Domnul toia#ul pacatosilor peste

soarta dreptilor pana la sfarsit, ca sa nu&si tinda dreptii spre


5/20

faradele#i mainile lor + ( !salm 1$, 3 ' . Dreptul *ov spune ca cei

credinciosi sunt impovarati cu diferite ispite prin in#aduinta lui

Dumnezeu ( *ov -, /2 *acob l, $2 * !etru l, ' . Dar niciodata

Dumnezeu nu in#aduie la cei alesi ispite peste puterile lor.

17. Care sunt adevaratele izvoare ale ispitelor ?

6rei sunt izvoarele ispitelor : + !ofta truputui, pofta ocilor, trufia

vietii + , cum spune Sfantul postol si van#elist *oan ( * *oan $,

1 ' 2 sau : + iubirea de placeri, iubirea de slava si iubirea de ar#int,

din care se naste tot raul + , cum spune Sfantul *oan Damascin

( 0ilocalia, vol. *


6/20

13. Din cate parti este ispitit crestinul ?

Dupa marturia Sfantului 8eletie 8arturisitonul, crestinul este

ispitit de diavolul din opt parti, si anume :

De sus ne ispitim cand ne silim la nevointe si virtuti peste puterile

noastre proprii. dica post pana la epuizare, osteneala peste

masura a trupului, prive#ere de toata noaptea si alte fapte bune la

care abia ajun# cei desavarsiti. De jos ne ispitim de diavoli prin

moleseala si lenevire la lucrarea faptelor bune, slabindu&ne astfel

vointa, ratiunea, mustrarea constiintei, barbatia si staruinta in lupta

cea duovniceasca. Din stan#a ne ispitesc diavolii prin patimitrupesti de tot felul, prin betie, lacomie, z#arcenie, manie, ura,

razbunare si tot felul de rautati trupesti si sufletesti. Se numesc asa

pentru ca vin direct de la diavolul si fiecare isi da usor seama de

cursele celui viclean. Din partea dreapta ne ispitesc diavolii prin

patimi sufletesti si rationale subtiri, #reu de deslusit si foarte #reu

de cunoscut si biruit, cum sunt : mandria, trufia, parerea de sine,

slava desarta, osandirea altora, razvratirea mintii, neascultarea,

e#oismul, eresurile, sectele, increderea prea mare in mila luiDumnezeu, cu#etarea inalta, ula, indoiala, necredinta, visurile,

vedeniile, vrajitoria etc. ceste patimi, avand la temelie mandria

din care a cazut ucifer in adanc, sunt foarte cu anevoie de

cunoscut si tamaduit.

Din fata ne ispitesc si ne tulbura diavolii cu nalucirea celor

viitoare, adica ne arunca in #riji, in banuieli asupra altora si in

osteneli trupesti peste puteri pentru + ziua de maine + , ca si cum

Dumnezeu nu ne&ar purta de #rija in toata viata. Cei ispititi deaceste #anduri aduna averi pentru batranete, se ostenesc numai

pentru viata aceasta, se tem c nu vor avea ce manca si ce bea, isi

avorteaza copiii, spunand ca nu vor avea cu ce&i rani, se cearta

pentru averi, sunt foarte z#arciti si iubitori de bani, nu fac

milostenie si sunt e#oisti.


7/20

Din spate ne ispitesc diavolii cu aducerile aminte ale pacatelor si

patimilor care ne&au stapanit in tinerete, indemnandu&ne sa le

facem din nou. Ca ne aduc aminte diavolii de persoanele cu care

am pacatuit, de locul in care am #resit, de pricinile pacatelor carene&au stapanit. "e aduc aminte de cei cu care am fost certati, de

cuvintele cu care ne&au suparat, ca sa incepem din nou a&i uri2 ne

aduc aminte de pacatele trupesti pe care le&am facut, de fetele care

ne&au smintit, de betii si alte rautati din trecut, imboldindu&ne

vointa sa cadem in aceleasi pacate de care cu #reu ne&am izbavit.

Dinlauntru, adica din inima, ne ispitesc vrajmasii cei nevazuti cu

toate patimile care stapanesc inima, precum : mania, rautatea, pofta, razbunarea, impietrirea, zavistia, mandria si celelalte, cum

spune Domnul : + *ar ce iese din #ura, iese din inima, si acestea

spurca pe om. Caci din inima ies #andurile cele rele, uciderile,

desfranarile, marturiile mincinoase, ulele... + ( 8atei 15, 1/&1% ' .

De aceea si proorocul David se ru#a, zicand : + *nima curata

zideste intru mine, Dumnezeule, si Du drept innoieste intru cele

dinauntru ale mele + ( !salm 57, 11 ' .

Din afara ne ispitesc si ne biruiesc diavolii prin cele cinci simturi,

care sunt ferestrele sufletului. 8ai ales prin vedere, prin auzire si

prin limba. Despre ispitele ce intra in inima prin simturi auzim pe

proorocul *saia, zicand : = + Doamne, a intrat moartea prin ferestrele

noastre + . Despre oci zice 8antuitorul : + Cela ce cauta spre

femeie spre a o pofti pe ea, iata, a preacurvit cu dansa intru inima

sa + ( 8atei 5, $/ ' . *ar despre limba auzim pe apostolul *acob,

zicand : + De nu #reseste cineva in cuvant acesta este barbat

desavarsit, putemic a&si infrana si tot trupul + ( *acob 3, $ ' .

*ata, dar, ca din toate partile arunca satana sa#etile ispitelor asupra

noastra, cautand sa ne raneasca prin pacate si sa ne tra#a in

pierzare : "oi, insa, suntem datori sa ne marturisim toate cu#etele

cele rele la duovnic si sa alun#am de la noi ispitele diavolului cu

-


8/20

ru#aciunea, cu postul, cu smerenia, cu pazirea mintii si cu citirea

cartilor sfinte. *ar daca, totusi, sa#etile ispitelor nu se indeparteaza

de la noi este semn ca radacinile patimilor sunt vii in mintea

noastra. ste semn ca inca nu ne&am spovedit curat #andurile si a

odraslit pacatul in noi. *n acest caz este nevoie de mai fierbinteru#aciune, cu lacrimi si post, pana nu pune pacatul stapanire pe

noi. ( Dupa azboiul nevazut, de Sfantul "icodim #ioritul, ed.

1%3-, pa#. /$ ' .

1. Care sunt ispitele cel mai #reu de canoscut si de biruit ?

Cel mai #reu de cunoscut si de biruit sunt ispitele cele rationale ale

sufletului, adica : #andurile de ula, de indoiala in credinta, dedeznadejde2 apoi ispita parerii de sine, cu#etarea inalta de sine,

increderea in sine si altele. *ar dintre ispitele trupesti, cel mai #reu

de biruit si cel mai primejdios este #andul desfranarii, pentru ca

este le#at de fire, de trup. poi, pentru ca cel ce se mandreste intru

sine este lasat de Dumnezeu sa cada in desfranare. De aceea Sfintii

!arinti ne poruncesc sa fu#im de orice prilej de desfranare, de orice

cu#et trupesc, pana nu devine pacat, sa ne ferim de orice persoana

care ne sminteste si ne impin#e spre cumplitul pacat al desfranarii.

15. De ce are satana atata ura asupra omului si de ce ii in#aduie

Dumnezeu sa ispiteasca si sa ama#easca prin pacat faptura Sa ?

Satana nu are putere si dezle#are sa stapaneasca, sa insele sau sa

sileasca vointa omului la pacat. l numai il ispiteste prin tot felul

de mestesu#uri, naluciri, aduceri&aminte, prin ima#inatii, prin

simturi, prin slabiciunile firii, prin placeri, prin #anduri. Satana

niciodata nu se arata omului in fata, nu se descopera direct cadusman al omului. Ci il lupta pe ascuns, indirect sau prin oamenii

rai, folosind tot felul de mestesu#uri diavolesti, ca sa nu fie

descoperit ca el insusi doreste caderea si pierzarea noastra. l se

numeste ispititor si tatal minciunii, pentru ca prin ispite si prin

curse mincinoase ne tra#e la pacat. Satana doar forteaza vointa

/


9/20

noastra, atata patimile si pornirile trupesti si sufletesti ale firii

noastre, creaza ocazii de pacat, ne aduce mereu aminte de caderile

noastre, dar nu are voie si dezle#are de la Dumnezeu sa ne sileasca

la pacat, ca atunci noi n&am avea nici o vina, nici o osanda si

nimeni n&ar scapa de cursele lui. *nsa, daca omul slabeste in vointasi ru#aciune, daca se indulceste de momelile diavolului si accepta

pacatul, atunci nu diavolul este de vina, ci omul. De aceea i s&a

randuit in#er pazitor ca sa&l ajute, i s&a dat arul Duului Sfant ca

sa&l intareasca, i s&a randuit ;iserica, spovedanie, adica baie de

curatire a pacatelor si duovnic sa&l dezle#e si sa&l sfatuiasca. De

aceea i s&a otarat plata, daca biruieste, sau osanda, daca este

biruit.

Dumnezeu a in#aduit diavolului sa ispiteasca pe om, ca sa&l faca

mai tare in credinta, ca omul sa&si puna toata nadejdea mantuirii

numai in Dumnezeu, iar nu in puterile sale si ca omul credincios

sa&si a#oniseasca mai multa plata de la Dumnezeu. Dumnezeu lasa

pe satana sa&l ispiteasca pe om, dar niciodata nu in#aduie

diavolului sa&l ispiteasca mai presus de puterea credintei sale ( *

Corinteni 17, 13 ' . "umai pe cel mandru si necredincios il lasa

Dumnezeu sa fie ispitit de diavoli peste puterile sale, ca sa&lsmereasca si sa ceara ajutorul lui Dumnezeu si al slujitorilor ui.

mului insa i s&a dat putere sa se impotriveasca diavolului, sa&l

biruiasca si sa&l alun#e de la el ( feseni , 112 , 12 *acob , -2 *

!etru 5, % ' .

1. Care sunt cele mai importante arme cu care biruim ispitele

diavolului ?

Doua sunt cele mai putemice arme cu care biruim toate cursele siispitele diavolului. *ntai este sfanta ru#aciune si apoi smerenia. "oi

ne ru#am neincetat 6atalui ceresc, zicand : + Si nu ne duce pe noi

in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean + ( 8atei , 13 ' . dica

cerem 6atalui sa nu ne lase in ispite peste puterile noastre si sa ne

izbaveasca de toate cursele diavolului cele pline de viclesu#. Deci,

%


10/20

in orice vreme de ispita trebuie sa ne ru#am staruitor, cu lacrimi,

cu post si cu zdrobirea inimii. Sfintii !arinti ne recomanda sa

zicem permanent ru#aciunea lui *isus, mai ales in timp de ispita, ca

numele Domnului, ca o sabie scoate din inimile noastre si taie

ispitele vrajmasului.

doua arma foarte puternica impotriva ispitelor diavolesti este

smerenia. uzi ce zice David : + Smeritu&m&am si m&am mantuit +

( !salm 11, ' . Cand suntem invaluiti de ispite si patimi sa ne

smerim din inima, adica sa ne socotim cei mai pacatosi, zicind ca

pentru pacatele si mandria noastra suntem ispititi, si atunci va fu#i

diavolul de la noi, ca cel mai tare este ars vrajmasul de smerenie,

de ru#aciunea cu lacrimi si de post. lte arme in vreme de ispitesunt : rabdarea ispitelor cu barbatie, spovedania deasa a #andurilor,

citirea cailor sfinte, ocolirea pricinilor de pacat. Sfanta

*mpartasanie, tacerea, instrainarea de cele pamantesti si altele.

1-. Care sunt foloasele ispitelor in lupta noastra cu vrajmasul

diavol ?

!rimul folos este ca fara de ispite si fara de lupta cu ispitele nu ne putem mantui, nici nu avem pentru ce sa fim incununati. 0ara

ispite si lupta duovniceasca nu este posibila mantuirea sufletului.

De aceea zicea un parinte din pustie : + *nlatura ispitele si nu se va

mantui tot omul + ( !ateric, ed. 1%37 ' .

poi, ispitele ne deprind mestesu#ul luptei duovnicesti, ne calesc

in viata, ne ajuta sa crestem sufleteste. *spitele ne sporesc credinta,

ne invata si ne silesc sa ne ru#am mai mult. sa fim prive#etori si

silitori la biserica, la post, la citirea cartilor sfinte2 ne trimit mai desla spovedanie, la sfatuire si la Sfanta *mpartasanie. *spitele ne

smeresc, ne arata cat suntem de slabi si neputinciosi, cand suntem

sin#uri. *spitele sporesc rabdarea, ru#aciunea, lacrimile, smerenia

si credinta noastra. *ata ratiunea, scopul si folosul ispitelor pe

pamant.

17


11/20

1/. !arinte Cleopa, ce este vajitoria si de cate feluri este ?

!rin cuvantul vrajitorie intele#em invocarea puterii demonice in

ajutorul oamenilor, in locul lui Dumnezeu, cu scopul impliniriianumitor dorinti omenesti.


12/20

casatori unii cu altii sau a se desparti, prin invocarea ajutorului

diavolesc, numita popular + ursita + . 4icirea prin maruntaiele

animalelor, numita + iconoscopia + . *n acest fel de vrajitorie intra

si visurile, zodiile, ceasurile bune si rele, #icirea prin membrele

trupului, numita si prevestire ( tiuitul urecilor, zbaterea ociului,mancarimea palmelor ' . ;aierele prin care se intele#e purtarea la

mana sau la piept a unor ate, obiecte ( amulete ' sau bucati de stofa

vopsite spre pazirea de boli, de primejdii si de pa#ube, dupa ce mai

intai s&a invocat asupra lor puterea diavolului. Cematorii de

demoni ( clindonii ' sunt cei ce #icesc cele viitoare prin cemarea

diavolilor. *ntre acestia se numara cei ce fac focuri inaintea caselor

si sar prin foc, #icitorii din pantece precum si cei ce #icesc in

maruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrajitorie ce se practica in zilele noastre. strolo#ia este o vrajitorie practicata din

cele mai veci timpuri pana astazi. !rin astrolo#ie se intele#e

#icirea celor viitoare prin miscarile stelelor, planetelor, vanturilor,

norilor si ale celorlalte fenomene ale universului. strolo#ii

pretind ca fiecare om are o stea proprie.

*ata cateva din cele mai obisnuite feluri de vrajitorii, unele aproape

uitate, altele practicate si in zilele noastre, pe care le combatem side care trebuie sa fu#im, fiind iscodiri diavolesti care ama#esc si

insala pe multi crestini spre a lor pierzare.

1%. !oate, intr&adevar, sa ajute diavolul pe oameni prin vraji, mai

mult decat ne ajuta puterea si arul lui Dumnezeu ?

Sa se stie ca diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de

a descoperi pa#ube sau pe raufacatori. i nu pot niciodata sa faca

minuni adevarate, ci numai cu naluciri mincinoase insala pe ceinecredinciosi si slabi in credinta. cest adevar ni&l arata

dumnezeiescul parinte *oan 4ura de ur, zicand :

+ "u vezi cum diavolii n&au putut sa vindece nici ciar pe vrajitorii

si fermecatorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele date de

1$


13/20

8oise in #ipt, si pe tine oare au sa te vindece ? ( *esire %, 11 ' . Si

daca dracii nu se milostivesc de sufletul tau, cum se vor intrista

pentru durerea trupului tau ? Daca dracii se silesc sa te iz#oneasca

pe tine din imparatia lui Dumnezeu, cum te vor izbavi pe tine de

boli ? asuri sunt acestea si basme. Daci nu te ama#i, crestine, caniciodata lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face

candva doctor. Ca mai lesne poate focul sa in#ete si zapada sa

incalzeasca, decat diavolul sa te vindece pe tine cu adevarat +

( *mpartire de #rau, pa#. 3$ ' .

Deci, noi cand ne imbolnavim, sau avem necazuri, sau suntem

nedreptatiti, sau avem pa#ube, sau feciori de casatorit, sau alte

#reutati in familie, sa nu mai aler#am la ajutorul diavolului si alslu#ilor lui, care sunt vrajitorii si #icitorii, ci la ;iserica sa

aler#am si la preoti, la ru#aciune si la post si indata ne va ajuta

;unul nostru 6ata care ne&a zidit caci are mila de noi.

1-7. Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei ?

Cei ce fac vraji si cei ce alear#a la vrajitori fac un mare pacat

impotriva Duului Sfant, caci lasa pe Dumnezeu si cer ajutoruldiavolilor. enunta la ru#aciunile ;isericii si intra in casele

vrajitorilor. Se leapada de slujitorii lui 9ristos, adica de sfintii

preoti si se duc la slujitorii satanei. dica, lasa apa cea vie, preotul

si arul mantuirii din ;iserica si, pentru interesele lor patimase si

omenesti, cer ajutorul vrajmasilor lui 9ristos, adica al vrajitorilor

si vrajitoarelor. Se leapa de adevar si primesc in loc minciuna, caci

toate cuvintele vrajitorilor sunt minciuna si ama#ire diavoleasca.

@n pacat asa de mare impotriva Duului Sfant nu se iarta celorvinovati + nici in veacul de acum, nici in cel ce va sa vina + , dupa

cum spune 9ristos, de nu se vor pocai toata viata. !entru un astfel

de pacat vin asupra celor vinovati, care alear#a la vraji, tot felul de

rautati si primejdii. 8ai intai, mustrarea constiintei ca au lasat pe

Dumnezeu si au cerut ajutor vrajmasului lui Dumnezeu. poi, este

13


14/20

oprirea pentru multi ani de la Sfanta *mpartasanie, de la - pana la

15, si ciar $7 de ani. poi, cei ce cred si alear#a la vraji, scot din

inima lor darul lui Dumnezeu si aduc in casa lor si inima lor duul

diavolului. poi, cei ce fac vraji si cred in ajutorul lor, se leapada

de 9ristos si se unesc cu diavolul. poi, cei ce fac vraji si alear#ala acestea nu se cade a se mai numi crestini ci apostati. poi, cei

vinovati de acest #reu pacat sunt pedepsiti de Dumnezeu cu boli

#rele si fara leac, cu suferina in familia lor, cu pa#ube si

neintele#ere, cu saracie si moarte cumplita. Si daca nu se

spovedesc la preot si nu&si plan# pacatul acesta cu lacrimi toata

viata, nu se pot mantui.


15/20

Canoane invata... + . Sfantul *oan !ostitorul scurteaza canonul

vrajitorilor si al celor ce alear#a la vraji, numai la 3 ani oprire de

cele sfinte, daca se marturisesc de pacat, daca il parasesc definitiv

si daca tin post zilnic pana la orele 3 dupa masa si fac cate $57 de

metanii pe zi.

Dar si Sfanta Scriptura arata cat de #reu pedepseste Dumnezeu cei

ce aler#au la vrajitori, ca auzi ce zice : + !e fermecatori nu&i lasati

sa traiasca + ( *esire $$, 1/ ' . Si iarasi zice : + Si barbatul sau

femeia, oricare dintre ei se vor face descantatori sau vrajitori, cu

moarte sa se omoare2 pe amandoi cu pietre sa&i ucideti ca vinovati

sunt + ( evitic $%, $- ' . Si iarasi : + Sufletul care se va duce la

descantatori sau la vrajitori ca sa curveasca in urma lor, u voiintoarce fata 8ea impotriva sufletului aceluia si&l voi pierde din

poporul lui + ( evitic $7, ' .


16/20

credinta. cest fel de vraji il obisnuiesc mai ales femeile cele rele,

batranele si ti#ancile pentru a ama#i pe cei slabi de minte. *ata ce

zice despre acestea Sfantul *oan 4ura de ur : + 6u zici ca batrana

aceea este crestina si omul acela este #icitor crestin si cand

descanta sau descid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decatnumele lui 9ristos, al "ascatoarei de Dumnezeu si al sfintilor, deci

ce rau fac ei ? a aceasta iti raspund ca pentru aceasta se cuvine

mai cu seama sa urasti pe femeia cea rea si pe acel rau fermecator

si #icitor ( din carti ' , findca folosesc spre ocara si necinste

numele lui Dumnezeu. Crestini fiind, lucreaza ca pa#anii. !entru

ca si diavolii, cu toate ca numesc numele lui Dumnezeu, insa tot

diavoli sunt. @nii, voind a se indrepta, zic ca este crestina femeia

care a descantat si nimic alta nu zice, fara numai numele luiDumnezeu. u pentru aceea mai vartos o urasc si ma intorc de la

ea, ca intrebuinteaza numele lui Dumuezeu spre ocara. "umindu&

sc pe dansa crestina, se arata pe sine ca lucreaza cele ale pa#anilor

( 9ristoitia, op. cit. p. 375&3$7 ' .

Cei ce #icesc prin desciderea !saltirii si a altor carti sfinte se

opresc de impartasanie pana la - ani, pentru ca !saltirea este o

carte sfanta cu multe proorocii in ea, insuflata de Duul Sfant sieste pentru ru#aciune, iar nu pentru #icit si casti#at bani spre

osanda.

1-3. !entru ce au cazut crestinii in vrajitorie ?

!entru ca a slabit in ei credinta si frica de Dumnezeu2 pentru ca nu

se roa#a indeajuns crestinii de astazi, ca sa&si implineasca cererile

lor prin ru#aciune, iar nu prin #icire2 pentru ca nu citesc Sfanta

Scriptura sa vada ce osanda ajun# pe cei vrajitori si pentru ca numer# re#ulat la biserica, nu se spovedesc in cele patru posturi si nu

cer la nevoie sfatul si ru#aciunile preotului. 8ai alear#a unii

crestini la #icit pentru ca au uitat fa#aduintele pe care le&au dat lui

9ristos la Sfantul ;otez, cand au spus : + 8a lepad de satana, si de

toate lucrurile lui, si de toata slujirea lui... + . De asemenea, mai

1


17/20

alear#a crestinii la ajutorul diavolului cand nu li se implineste

cererea lor la ;iserica sau pentru ca uita de moarte si de ziua

judecatii lui 9ristos.

De aceea, Sfintii !arinti ne indeamna sa aler#am numai laDumnezeu, numai la ;iserica si la preoti, iar nu la diavoli si la

slu#ile lor. *ar Sfantul *oan 4ura de ur ne sfatuieste, zicand : + 0ara cu#etarea aceasta niciodata sa nu iesi din casa.

ceasta sa&ti fie toia#, aceasta arma, aceasta cetate de aparare, si

impreuna cu aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea ta ca asade te vei inarma pretutindenea, nu numai om, ci ciar diavolul de

te va intalni, nu va putea sa te vatame pe tine + ( 9ristoitia, pa#.

31&31- ' .

1-. Cum pot crestinii sa se izbaveasca de vrajitorii si de tot felul

de farmece izvodite de diavolul ?

Cel ce crede cu tarie in Dumnezeu, cel ce se roa#a neincetat luiDumnezeu si alear#a re#ulat la Sfanta ;iserica, nu va cere

niciodata ajutorul diavolului si vrajitorilor, care sunt vrajmasii lui

Dumnezeu. Deci, cei ce au credinta tare in Dumnezeu sa&* ceara

neincetat ajutorul. *ar cei slabi in credinta, care au cerut vreodata

ajutorul vrajitorilor, daca vor sa se mantuiasca, mai intai sa se

spovedeasca de acest pacat si sa ceara canon. poi, sa nu mai

apeleze la ajutorul satanei in orice nevoie ar fi, ci numai la

Dumnezeu sa aler#e. poi sa se roa#e cat mai mult cu ru#aciuni si

lacrimi din inima ( Deuteronom , $%2 !salm 11/, 5/2 *eremia $%,13 ' si asa cu rabdare si credinta se vor izbavi de vraji si vor primi

darul Duului Sfant.

1-5. Ce sunt visele si vedeniile, care este deosebirea intre ele si de

cate feluri sunt ?

1-


18/20


19/20

unora este filosof ( 0ilocalia, vol. *B, Cuvantul 3, pa#. - ' . Deci,

este pacat sa credem in visuri si vedenii, ca prin acestea ne

ama#esc foarte usor diavolii si ne arunca in pacatul cel cumplit al

mandriei si slavei desarte, cand omul se increde in sine mai mult

decat in cuvantul lui Dumnezeu. Cu acest mestesu# ispititor,diavolul a ama#it pe multi crestini si calu#ari, aruncandu&i apoi in

prapastia pierzarii. *ar daca cineva are totusi indoiala de visul sau

vedenia sa, sa se spovedeasca la duovnic si sa&i ceara sfatul lui, ca

prin duovnic #raieste Dumnezeu.

1--. Din cate pricini se inseala oamenii de vedenii si de visuri

desarte ?

Din sapte pricini se insala crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar

fi de la Dumnezeu, si anume : din mandrie, din slava desarta, care

este prima fiica a mandriei2 din cauza mintii slabe si neiscusite a

crestinilor2 din cauza ravnei nesocotite a unor crestini, care se

roa#a si postesc mult ca sa aiba vedenii, de care spune Sfantul

*saac Sirul : + Cu mare boala boleste cel ce are ravna cea rea +

( 0ilocalia, vol. B, Cuvantul 5/ ' 2 a cincea pricina a ama#irii prin

vedenii si visuri este neascultarea de duovnici si indaratnicia unorcredinciosi, mai ales a celor mandri, din care pricina usor sunt

vanati de diavolul2 a sasea pricina vine din cauza vietii de sine,

ascunse, a unora si din nemarturisirea curata a #andurilor la

duovnic2 iar ultima pricina prin care se insala crestinii cu visuri si

vedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a

Sfintei Scripturi si a Sfintilor !arinti. Despre acestea spune si

inteleptul Sira, zicand : +


20/20

!arintele Cleopa

$7

parintele cleopa despre suferinta ispite vrajitorie

Documents