magie si vrajitorie

8/8/2019 Magie si vrajitorie

1/135

Magie si vrajitorie

PACATUL APELRII LA VRJITORII, FARMECE, DESCNTECESI ALTE LUCRURI DIAVOLESTI, OCULTE N SCOPUL DOBANDIRII UNUI AJUTOR

Trebuie s fim constienti ca exist cele dou realitti: Dumnezeu si satana. Bunul Dumnezeu vrea s nemntuiasc, ns satana nu doreste mntuirea noastr si vrea s ne ducem cu el n infernul cel vesnic. De aceeantinde fel de fel de curse omenirii pentru a prinde pe ct mai multi. Intinde multe momeli printre care momealaaceasta a ocultismului, vrjitoriei, despre care se crede c ar fi binefactoare. Satana, fiind spirit, ia diferitenftisri, cunoaste tot trecutul vietii noastre, lucreaz prin oameni, prin animale si prin obiecte, are puterea de adistruge si aceasta o face servindu-se de oamenii nriti, cu mintea pervertit si ntunecat de patimi. Oameniivrjitori, spun Sfintii Printi, vor fi cel mai aspru pedepsiti de Dumnezeu, deoarece ei, constienti fiind, seleapd de Dumnezeu nc din aceast viat, de buna voie chiar. Dumnezeul lor devine satana; lui i se nchintoat viata, lui i slujesc, lui i aduc jertfe.

Spunea cndva un mare printe, urm

toarea ntmplare: pe cnd era preot ntr-o comun

din Moldova a venit s

se spovedeasc la el o vrajitoare cam de 60 de ani. Dup ce si-a spus toate pcatele din copilrie, toate relele cefacuse oamenilor prin vrjitoriile ei, acel printe i-a dat canonul necesar pentru ispsirea acestor pcate. Unuldin canoane i-a fost acela de a nu se mprtsi 7 ani de zile. Auzind acea femeie c preotul nu-i d mprtsania,deoarece nu avea cum s o poat mprtsi din cauza pcatelor ei, a intrat diavolul dezndejdii n ea spunndu-ic nu va mai tri attia ani si va muri nemprtsit. Si biata femeie primind gndul acesta al dezndejdii de lasatana, dup ce a iesit de la spovedanie, parc a intrat un duh n ea; a nceput s alerge att de tare pe drum ncts-a izbit cu capul de o stnc si a murit pe loc. La nmormntare, binenteles c a fost chemat preotul ce ospovedise. El o cunostea foarte bine pentru c tocmai o spovedise si si-a dat seama c diavolul dezndejdii i-afacut un asemenea ru. Toat viata sraca femeie slujise satanei si iat c nu a lsat-o pn cnd nu a luat-o lael. La nmormntare preotul a pus epitrahilul pe trupul ei n sicriu, n momentul citirii dezlegrii mari. Pe cndcitea acea dezlegare mare preotul a observat cum epitrahilul se las n sicriu. La sfrsitul rugciunii, incredibil,trupul acelei femei vrajitoare dispruse. Toat lumea rmsese ncremenit. In urma acestei ntmplri preotulacela care avea o viat de sfintenie s-a rugat lui Dumnezeu cteva zile cu post s-i descopere aceast minune.Dumnezeu i-a descoperit c satana si-a luat acea ucenic a lui cu trupul ei pmntesc. Asa cum fiecare om nmomentul ncetrii din viat trece prin niste judecti ale lui Dumnezeu, asa a artat c vrajitorii sunt cei maiaspru pedepsiti. Ei de bun voie s-au lepdat de Dumnezeu si s-au nchinat diavolului; de aceea atunci cnd mori ia cu trup cu tot, deci nu mai trec prin acele judecti.

Este o mare greseal cnd cineva apeleaz la vrjitori pentru a li se ndeplini o dorint n cas. Se poatendeplini pe moment acea dorint cu puterea satanei, ns nu are viat lung, nu poate avea un efect ndelungat.Sunt cunoscute attea cazuri cnd unii printi si-au cstorit copii cu ajutorul farmecelor. Totul a fost foartebine pe moment, ns nu a durat mult timp si a venit inevitabila desprtire. Trebuie s fim constienti c diavolulnu ne face nici un bine pentru viata noastr. Tot binele svrsit prin vrji nu numai c nu are viat lung, ci sidistruge totul. Trebuie s ne ferim a merge la vrjitori ca si cum am pune mna pe foc

1


2/135

Pcatele care opresc de la Sfnta mprtsanie si canonisirea lor dup Sfntele Canoane(Molitfelnicul Mare de Chisinu, ed.1820, pag.501-527.)

1. Fermectorii sau vrjitorii, 20 de ani s nu se mprtseasc.2. Cei care se duc la fermectori, 6 ani s nu se mprtseasc.

3. Cei care dau n crti, care dau cu bobii, care ghicesc n cafea, care dau cu ghiocul, care descnt si ceicare se duc la ei; cei care poart talismane, mrtisoare, buruieni descntate sau altceva de acest fel; ceicare pun semne la copii si la vite s nu se deoache, 6 ani s nu se mprtseasc.(Canonul 61 Trulan.)

4. Cine cheam vrjitori sau fermectori pentru a face ru altora, ca un ucigas se socoteste si 20 de ani snu se mprtseasc.(Canonul 72 al Sfntului Vasile cel Mare.68.)

5. Preacurvarii (Cei cstoriti, desfrnnd cu persoane strine cstorite se numesc preacurvari.) ,homosexualii (Homosexuali se numesc aceia care desfrneaz anal brbat cu brbat sau brbatul cu sotialui desfrnnd in chipul artat mai sus.), cei care se mpreun cu dobitoacele, cei ce se mpreun cufemeile lor peste fire (mpreunarea peste fire este atunci cnd brbatul sau o femeie si fac demonicaplcere sarutndu-se unde nu trebuie.), 15 ani s nu se mprtseasc.

6. Curvarii (Curvie se cheam atunci cnd doi necstoriti sau vduvi desfrneaz.), sapte ani s nu se

mprtseasc.7. Cine va curvi cu sora lui de un tat si de o mam, 20 de ani s nu se mprtseasc.8. Cine va curvi cu nora sau cu mama soacrei, 11 ani s nu se mprtseasc.9. Cine va curvi cu cumnata lui sau cu vara primar, 10 ani s nu se mprtseasc.10.Cine va curvi cu a doua var, 9 ani s nu se mprtseasc.11.Cine va curvi cu nasa care 1-a botezat, 20 de ani s nu se mprtseasc.12.Cine va curvi cu cumtra, adic cu mama nasei care a botezat, cine va curvi cu dou surori sau, femeia,

cu doi frati, 11 ani s nu se mprtseasc.13.Cine va curvi cu mama vitreg si cine a desvirginat o fecioar mai mic de 12 ani, acela 12 ani s nu se

mprtseasc.14.Cel ce a curvit cu femeia sa peste fire(mpreunarea peste fire este atunci cnd brbatul sau o femeie si

fac demonica plcere sarutndu-se unde nu trebuie.), s

nu se mp

rtseasc

15 ani; la fel si femeia secanoniseste dac a fost cu voia ei; iar dac a fost silit (adic far voia ei), 6 ani s nu se mprtseasc.

15.Cel ce s-a cstorit a doua oar, 1 an s nu se mprtseasc.16.Cel ce s-a cstorit a treia oar, 10 ani s nu se mprtseasc; iar de are copii si are sub 40 de ani, 5 ani

s nu se mprtseasc. Dac a trecut de 40 de ani si are copii, s nu i se mai ngduie a treia cstorie.17.A patra cstorie nu este ngduit; iar dac cineva a ncheiat-o, acea cstorie s se desfac si 8 ani s

nu se mprtseasc.18.Dac se va mpreuna cineva nainte de cununia religioas, 1 an s nu se mprtseasc.19.Dac cineva va curvi cu mama logodnicei lui sau cu o alt rud a ei, acea cstorie se opreste.20.Cel ce a facut malahie (Onania), 40 de zile s mnnce hran uscat si s fac cte o sut de mtnii pe

zi, si cu mare cint n suflet hotrndu-se de a nu mai gresi; se poate mprtsi cu Sfintele Taine. Dac

nu ndeplineste canonul artat mai sus, 1 an s

nu se mp

rtseasc

.21.Femeia fiind n timpul periodului, adic n zilele necurtiei ei, s nu se mpreune cu brbatul si nici n

biseric nu poate s intre, ns ia anafor si aghiazm, ori s srute sfintele icoane, mai nainte de optzile, adic mai nainte de a fi trecut periodul ei. Dac femeia, dup opt zile nu s-a facut bine, atunci maiprelungeste timpul pn s-a facut deplin sntoas. In duminici si srbtori, miercuri si vineri si n celepatru sfnte posturi de peste an, sotul ei si sotia s se pstreze n curtie ( Pentru duminici si srbtorisotul si sotia s nu aib mpreunare de vineri orele 24 si pn duminic orele 17. Cei cstoriti dorind sse mprtseasc la praznice, srbtori duminica, sau n oricare alt timp s aib 7 zile. fr mpreunare

2


3/135

nainte si trei zile dup mprtsanie. Cei tineri. ns, de curnd cstoriti, pot s se mprtseasc cu treizile de curtie mai nainte de a se mprtsi, si o zi dup aceea.).

22.Cei care fac malahie unul cu altul sau femeie cu femeie, 80 de zile s se canoniseasc mncnd hranuscat n toate zilele si facnd cte o sut de mtnii pe zi. De nu va mplini acest canon, 2 ani s nu semprtseasc si s fac cte o sut de mtnii pe zi.

23.Cel ce a ucis de bunvoie, 20 de ani s

nu se mp

rtseasc

.24.Cel ce a ucis far voia lui (din greseal), 10 ani s nu se mprtseasc.

25.Cel ce a ucis n rzboi sau aprndu-se de tlhari, 3 ani s nu se mprtseasc.26.Cel ce de bunvoia lui s-a lepdat de Hristos si revine, la sfrsitul vietii lui s se mprtseasc.27.Cel ce din cauza chinurilor s-a lepdat de Hristos, 8 ani s nu se mprtseasc.28.Cel ce a furat si singur a spus fapta sa, dup ce va napoia cele furate, 1 an s nu se mprtseasc; iar

dac a fost descoperit de altii, 2 ani s nu se mprtseasc si s napoieze cele furate sau costul lor, dacnu le mai are.

29.Jefuitorii de morminte, 10 ani s nu se mprtseasc.30.Furtul de cele sfinte, fie din biseric sau din alt parte, 15 ani s nu se mprtseasc.31.Clctorii de jurmnt, ca si cei care au jurat strmb, 10 ani s nu se mprtseasc.

32.Cei ce joac

n hor, cad sub afurisenie (Afurisenie nseamn

desp

rtire si lep

dare de la BisericaOrtodox).

33.De se va cstori un brbat cu o femeie evreic sau o femeie ortodox cu un brbat evreu sau cu brbateretic, sau brbatul ortodox cu femeie eretic, acea cstorie s se desfac; dar dac iudeul sau ereticulprimeste credinta ortodox, atunci cstoria s rmn ncheiat.

34.De va muri pruncul nebotezat din neglijenta printilor, acestia 3 ani s nu se mprtseasc si s faccte o sut de mtnii pe zi.

35.Femeia care si-a omort pmncul far s vrea, n timpul somnului, 7 ani s nu se mprtseasc.36.Femeile care si omoar pruncii n pntece, care avorteaz sau fac raclaj, 10 ani s nu se mprtseasc,

iar dac se feresc s nu fac copii, 1 an s nu se mprtseasc.37.Femeia care pierde pruncul far voia ei, 1 an s nu se mprtseasc.38.Cel ce ocrste sau batjocoreste pe cineva, trei zile s se afuriseasc si s mnnce numai pine cu ap.

pentru c: " ... cel ce va zice fratelui meu nebun, vinovat este de gheena focului " (Matei XIII, 12).39.De va avea cineva vrajb asupra altuia si unul dintre ei moare far ca ei s se fi mpcat, cel rmas n

viat se opreste de la Sfnta Imprtasanie 1 an, si timp de 40 de zile va merge la mormntul celui mortsi-si va cere iertare cu lacrimi de durere, si va face cte 50 de mtnii pe zi.

40.Dac va ocr si va batjocori cineva pe printii si, cu greu canon s se canoniseasc, iar dac i va bate,pe unul ca acela numai arhiereul, iar la mare nevoie si preotul, poate a-l dezlega de acel mare pcat sinumai dup ce si-a mplinit canonul ce i-a fost dat si numai dup ce si printii lui iarsi 1-au primit si 1-au iertat.

41.Printii care si nendrepttesc copii, pe unii iubindu-i iar pe altii defimndu-i, desi ei sunt cu buncuviint, si nu le impart drept zestrea ce li se cuvine, dac nu se vor ndrepta s fie lipsiti de Sfntamprtsanie si lepdati de Biseric, adic s se afuriseasc.

42.Acela care ar ocr, ar brfi, ar necinsti sau ar bate pe vreun preot, chiar dac ar fi preotul vinovat, unulca acela va fi dat anatemei si lepdat de la Biseric ca unul ce s-a ndeprtat de Sfnta Treime si la unloc cu Iuda va fi partea lui si 2 ani s nu se mprtseasc, chiar de 1-ar lerta preotul, cci zice Scriptura:"Pe mai marele poporului tu s nu-1 vorbesti de ru".

43.Cel nvrjbit cu cineva, mai nainte de a se mpca, nu poate intra n biseric si nici s trimit prinos si sfac cte 50 de mtnii pe zi pn ce se va mpca cu cel pe care 1-a suprat, cerndu-si iertare cu toat

3


4/135

umilinta, iar dac acela este vinovat si tot el nu vrea s se mpace, vina rmne asupra lui, iar acesta numai este sub canon.

44.Dac va mnca cineva de dulce miercurea sau vinerea precum si n Postul Pastelui, 2 ani s nu semprtseasc (Fr numai cei ce au pogormnt deoarece sunt n armat, pe santiere, n cmine etc.).

45.Dac va intra cineva ca s se roage cu ereticii: catolicii, protestantii, adventistii, pocitii, tudoristii,

baptistii si altii de acest fel, dau dac

va mnca la praznicele lor, unul ca acela s

se afuriseasc

si dacnu.se va ci s se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a czut din har.

46.Dac va lucra cineva n duminici sau n srbtori, s se afuriseasc, far numai dac va face aceasta farvoia lui.

47.Acela care nu merge la Sfnta Liturghie trei duminici la rnd, s se afuriseasc, far numai dac estegreu bolnav, nct s nu poat iesi din cas.

48.Dac a stiut cineva despre altul c pctuieste si nu 1-a oprit, cu toate c putea s-1 opreasc, unul caacela s se canoniseasc, la fel cu acela care a svrsit pcatul.

49.Dac cineva se mpodobeste ca s fac sminteal si se d cu mirodenii, dac si vopseste prul, unghiile,fata, sprncenele si buzele, s se afuriseasc (Canonul 103 Trulan).

50.Sinucigasului nu i se face prohodire (nmormntare cu preot) si nici n cimitir nu se ngroap; aceasta

ns

numai dac

n-a fost inconstient (nebun) cnd s-a sinucis.51.Dac cineva ar vrea s intre n cler, dar a czut n vreunul din pcatele prevzute mai sus la punctele: 1pn la 19 inclusiv, de la 23 si pn la 27 inclusiv, acela nu se mai poate face preot.

Extrase din " NDRUMTORUL BUNULUI CRESTIN " (editia 1997) - de Arhimandrit GHERONTIEGHENOIU

DESPRE FARMECE, VRAJITORIE , ASTROLOGIE SI MAGIE

Printe Cleopa, ce este vrajitoria si de cte feluri este?

Prin cuvntul vrjitorie ntelegem invocarea puterii demonice n ajutorul oamenilor, n locul lui Dumnezeu, cuscopul mplinirii anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a practicat, att la poporul evreu in timpul LegiiVechiului Testament, ct si la crestinii din Legea Darului, pn in vremea noastra. n Legea Veche a cerutajutorul diavolului, apelnd la vrajitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrjitoriau fost att Valaam, ct si cei trei magi care practicau astrologia.

Dup nvttura Sfantului Nicodim Aghioritul, vrjitoria se mparte n mai multe prti si anume: Vrjitoria

propriu-zis

prin care se ntelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruripierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrjitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prinsemnele din palm, numit chiromantie si prin alte obiecte (bobi, crti de joc, cafea etc).

Descntarea, spiritismul, adic chemarea ajutorului diavolilor n camere obscure sau la morminte, pentru apedepsi pe cei ce suntinviat. Descnttorii pretind c cheam sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii dintimpul Proorocului Samuil (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se rzbuna pe cineva. n zilele

4


5/135

noastre se practic descntecul n rndul credinciosilor, precum stingerea crbunilor, rostirea anumitor cuvinteamestecate cu rugciuni, pentru cei bolnavi, care pretind c sunt "vrjiti" etc.

Ghitia, adic ghicirea sau vrjitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numit astzi deschidereapravilei; ghicirea cu obiectele bisericii, cum ar fi resturi de vesmmte clericale, cheia bisericii, cenusa din

cdelnit

, scrierea unor nume pe toac

, pe clopote, pe ziduri de biseric

, sau introducerea lor in candele etc.Fermectoria, adic vrjirea unor tineri spre a se cstori unii cu altii sau a se desprti, prin invocarea ajutorolui

diavolesc, numit popular "ursit".

Ghicirea prin mruntaiele animalelor, numit "iconoscopia" n acest fel de vrjitorie intr si visurile, zodiile,ceasurile bune si rele, ghicirea prin membrele trupului, numit si prevestire (tiuitul urechilor, zbaterea ochiului,mncrimea palmelor). Baierele prin care se ntelege purtarea la mn sau la piept a unor semne satanice, ate,chei, obiecte (amulete) sau bucti de stofa vopsite spre pzirea de boli, de primejdii si de pagube, dup ce mainti s-a invocat asupra lor puterea diavolului. Chemtorii de demoni (clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoareprin chemarea diavolilor. Intre acestia se numr cei ce fac focuri naintea caselor si sar prin foc, ghicitorii dinpntece precum si cei ce ghicesc n mruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrjitorie ce se practic n

zilele noastre.Astrologia este o vrajitorie practicat din cele mai vechi timpuri pn astzi. Prin astrologie se ntelege ghicireacelor viitoare prin miscrile stelelor, planetelor, vnturilor, norilor si ale celorlalte fenomene ale universului.Astrologii pretind c fiecare om are o stea proprie.

lat cteva din cele mai obisnuite feluri de vrjitorii, unele aproape uitate, altele practicate si n zllele noastre, pecare le combatem si de care trebuie s fugim, fiind iscodiri diavolesti care amgesc si nsal pe multi crestinispre a lor pierzare.

Poate, ntr-adevr, s ajute diavolul pe oameni prin vrji, mai mult dect ne ajut puterea si harul lui

Dumnezeu?S se stie c diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe rufctori. Ei nupot niciodat sa fac minuni adevrate, ci numai cu nluciri mincinoase nsala pe cei necredinciosi si slabi ncredint. Acest adevar ni-l arat dumnezeiescul printe loan Gur de Aur, zicnd: ,,Nu vezi cum diavolii n-auputut s vindece nici chiar pe vrajitorii si fermectorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele date de Moisen Egipt, si pe tine oare au s te vindece? (lesire 9, 11). Si dac dracii nu se milostivesc de sufletul tu, cum sevor ntrista pentru durerea trupului tu?

Dac dracii se silesc s te izgoneasc pe tine din mprtia lui Dumnezeu, cum te vor izbvi pe tine de boli?Acestea sunt rsuri si basme. Deci nu te amgi, crestine, c niciodat lupul nu se poate face oaie, nici diavolulnu se face cndva doctor. C mai lesne poate face focul s nghete si zpada s nclzeasc, dect diavolul s tevindece pe tine cu adevrat" (Imprtire de gru,pag.324).

Deci, noi cnd ne mbolnvim sau avem necazuri, sau suntem nedrepttiti, sau avem pagube, sau feciori decstorit, sau alte greutti n familie, s nu mai alergm la ajutorul diavolului si al slugilor lui, care suntvrjitorii si ghicitorii, ci la biseric s alergm si la preoti, la rugciune si la post si ndat ne va ajuta Bunulnostru Tat, Care ne-a zidit cci are mil de noi.

5


6/135

Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei?

Cei ce fac vrji si alearg la vrjitori, fac un mare pcat mpotriva Duliului Sfnt, cci las pe Dumnezeu si cerajutorul diavolilor. Se leapd de slujitorii lui Hristos, adic de sfintii preoti si se duc la slujitorii satanei. Adic,las apa cea vie, preotul si harul mntuirii din Biseric si, pentru interesele lor ptimase si omenesti cer ajutorul

vrajmasilor lui Hristos, adic

al vrjitorilor si vr

jitoarelor. Se leap

d

de adevr si primesc n loc minciuna,cci toate cuvintele vrjitorilor sunt minciun si amgire diavoleasc. Un pcat asa de mare mpotriva Duhului

Sfnt nu se iart celor vinovati nici n veacul de acum, nici n cel ce va sa vin, dup cum spune Hristos, de nuse vor poci toat viata. Pentru un astfel de pcat vin asupra celor vinovati, care alearg la vrji, tot felul derutti si primejdii. Mai nti, mustrarea constiintei c au lsat pe Dumnezeu si au cerut ajutor vrjmasului luiDumnezeu.

Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Sfanta mprtsanie, de la 7 pna la 15, si chiar 20 de ani. Apoi, cei cecred si alearg la vrji, alung din inima lor darul lui Dumnezeu si aduc n casa si n inima lor duhul diavolului.Apoi, cei ce fac vraji si cred n ajutorul lor, se leapd de Hristos si se unesc cu diavolul. Apoi, cei ce fac vrji sialearg la acestea nu se cade a se mai numi crestini ci apostati. Apoi, cei vinovati de acest greu pcat sunt

pedepsiti de Dumnezeu cu boli grele si far

leac, cu suferint

n familia lor, cu pagube si nentelegere, cu srciesi moarte cumplit. Si dac nu se spovedesc la preot si nu-si plng pcatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se

pot mntui.

Vrjitorii si cei ce cred si alearg la ajutorul diavolului, dac nu se prsesc de aceasta si nu se pociesc, "seleapd cu totul din Biseric", adic se despart de Hristos si se dau de bunvoie n minile vrajmasului, iar dacmor n acest pcat, nici nu se ngroap cu preot; ci, asemenea celor pgni si lepdati de credint, spre vesnicalor osnd n muncile iadului. lat urmrile grozave ale vrjitoriei.

Ce canon rnduiesc Sfintii Printi vrajitorilor si celor ce alearg la vrji?

Cel mai aspru pedepseste pe vrajitori Sfntul Vasile cel Mare. lat

ce spune el n canonul 72: "Cel ce se dvrjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigasilor". (Sfantul Vasile 72; Sfntul Grigore de

Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrjitori n rndul ucigasilor de oameni si a celor lepdati de Dumnezeu,adic i opreste de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. n canonul 65, acelasi Sfnt Vasile cel Mare, zice: "femeia ceva fermeca pe strini si pe ai si (se opreste de cele sfnte) ani 9 si metanii 500 pe zi.

lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea opreste de Sfanta mprtsanie pe cei ce merg la ghicitori, lacrti de joc si altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de sase ani de zile. lar "dac vor strui n acestea sinu se vor feri de aceste mestesuguri pierztoare si pgnesti, hotrm s se lepede cu totul de la Biseric,precum si Sfntele Canoane nvat..." "Sfantul loan Postitorul scurteaz canonul vrjitorilor si al celor ce aleargla vraji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dac se mrturisesc de pcat, dac l prsesc definitiv, dac tin postzilnic pn la orele 3 dup mas si fac cte 250 de metanii pe zi.

Dar si Sfanta Scriptur arat ct de greu pedepseste Dumnezeu pe cei ce alergau la vrjitori, c auzi ce zice: Pefermecatori nu-i lsati s triasc (lesire 22, 18). Si iarsi zice: Si brbatul sau femeia, oricare dintre ei se vorface descnttori sau vrjitori, cu moarte s se omoare; pe amndo cu pietre s-i ucideti c vinovati sunt(Levitic 29, 27) Si iarsi: Sufletul care se va duce la descnttori sau la vrjitori ca s curveasc in urma lor, Euvoi ntoarce fata Mea mpoiriva sufletului aceluia s-l voi pierde din poporul lui(Levitic 20, 6).

6


7/135

Vedem c pe mpratul Manase l-a pedepsit Dumnezeu cu robie amar si grea n Babilon, c "trecea pe fiii luiprin foc si facea descntece si felurite vraji si a facut gritori din pntece si vrajitori si a nmultit a face runaintea Domnului, ca s-l nlture pe el de la mprtie" (II Paralipomena 33, 6) Pe mpratul Saul l-a pedepsitDumnezeu cu pierderea mprtiei si cu moarte de ocar, pentru c a lsat pe Dumnezeu si a chemat femeiegritoare din pntece, urmnd ghiciturile ei (I Regi 28, 7) lar pe mpratul Ohozia s-a mniat Dumnezeu foarte

tare, c

a trimis s

ntrebe pe vrjitoarea din Ecron.

Spuneti-ne mai pe larg despre pcatul ghicirii cu carti sfinte, sau cum se numeste "deschiderea pravilei",care se obisnuieste astzi la credinciosi.

Vrajirea cu lucruri si cu crti sfinte este al patrulea fel de vrajitorie si se cheam "ghitia". Acesti vrjitoriamestec vrjile lor cu rugciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte sfinte, adresate ctre Maica Domnului si ctresfmti, ca s poat nsela mai usor pe cei slabi n credint. Acest fel de vrji l obisnuiesc mai ales femeile celerele, btrnele si tigncile, pentru a amgi pe cei slabi la minte.

lat ce zice despre acestea Sfntul loan Gur de Aur: "Tu zici c btrna aceea este crestin si omul acela este

ghicitor crestin si cnd descnt

sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, dect numele lui Hristos, alNsctoarei de Dumnezeu si al sfintilor; deci ce ru fac ei? La aceasta ti rspund c pentru aceasta se cuvinemai cu seam s ursti pe femeia cea rea si pe acel ru fermector si ghicitor (din crti) 5 fimdc folosesc spreocar si necinste numele lui Dumnezeu.

Crestini fiind, lucreaz ca pgnii. Pentru c si diavolii, cu toate c numesc numele lui Dumnezeu, ns totdiavoli sunt. Unii, voind a se ndrepta, zic c este crestin femeia care a descntat si nimic alta nu zice, farnumai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vrtos o ursc si m ntorc de la ea, c ntrebuinteaz numelelui Dunmezeu spre ocar. Numindu-se pe dnsa crestina, se arat pe sine c lucreaz cele ale pgnilor"(Hristoitia, op. cit p. 305-320).

Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor crti sfinte, se opresc de mp

rtsanie pn

la 7 ani, pentru c

Psaltirea este o carte sfnt cu multe proorocii n ea, insuflat de Duhul Sfnt si este pentru rugciune, iar nu

pentru ghicit si cstigat bani spre osnd. Acelasi pcat fac si unii preoti care "descid cartea cum se spune npopor, si cad sub grea osnd, att ei, ct si cei care cer s le deschid Sfnta Evanghelie.

Pentru ce au czut crestinii n vrjitorie?

Pentu c a slbit n ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru c nu se roag ndeajuns crestinii de astzi, ca s-simplineasc cererile lor prin rugciune, iar nu prin ghicire; pentru c nu citesc Slnta Scriptur s vad ceosnd ajung pe cei vrajitori si pentru c nu merg regulat la biseric, nu se spovedesc n cele patru posturi si nucer la nevoie sfatul si rugaciunile preotului. Mai alearg unii crestini la ghicit pentru c au uitat fagduintele pe

care le-au dat lui Hristos la Sfantul Botez, cnd au spus: M

lepd de satana, si de toate lucrurile lui, si de toat

slujirea lui... De asemenea, mai alearg crestinii la ajutorul diavolului cnd nu li se mplineste cererea lor la

Biseric sau pentru c uit de moarte si de ziua judectii lui Hristos.

De aceea, Sfntii Printi ne ndeamn s alergm numai la Dumnezeu, numai la Biseric si la preoti, iar nu ladiavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gur de Aur ne sfatuieste, zicnd: "V rog, fiti curati de aceastnselciune... si cnd voiesti a clca pragul casei tale, s zici mai nti acest cuvnt: M lepd de tine, satan, side cinstirea ta, si de slujirea ta si m mpreun cu tine, Hristoase! Fr cugetarea aceasta niciodat s nu iesi din

7


8/135

cas. Aceasta s-ti fie toiag, aceasta arm, aceasta cetate de aprare, si mpreun cu aceste cuvinte fa si semnulcrucii pe fruntea ta. C asa, de te vei narma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va ntlni, nu vaputea s te vatme pe tine" (Hristoitia, p. 316-317).

Cum pot crestinii s se izbveasc de vrjitorii si de tot felul de farmece izvodite de diavolul?

Cel ce crede cu trie n Dumnezeu, cel ce se roag nencetat lui Dumnezeu si alearg regulat la Sfanta Biseric,nu va cere niciodat ajutorul diavolului si al vrjitorilor, care sunt vrjmasii lui Dumnezcu.

Deci, cei ce au credint tare n Dumnezeu, s-I cear nencetat ajutorul. lar cei slabi in credint, care au cerutvreodat ajutorul vrjitorilor, dac vor s se mntuiasc, mai nti s se spovedeasc de acest pcat si s cearcanon. Apoi, s nu mai apeleze la ajutorul satanei n orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu s alerge. Apoi sse roage ct mai mult cu rugciuni si lacrimi din inim (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58; leremia 29, 13) si asacu rbdare si cu credint se vor izbvi de vrji si vor primi darul Duhului Sfnt.

Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea ntre ele si de cte feluri sunt?

V rspund cu cuvintele Sfntului loan Scrarul, care zice: "Visul este miscarea mintii n vremea nemiscriitrupului. lar nlucirea (vedenia fals) este amgirea ochilor, cnd doarme cugetarea. Nlucirea este iesireamintii cnd trupul vegheaz. Nlucirea este o vedere a ceva far ipostas (nereal) " ( Filocla vol. IX, Cuvntul3, p. 75) lat dar ce sunt visele si vedeniile. Ele sunt de dou feluri: vise si vedenii bune si rele. lar deosebireadintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin care se descoper voia Lui cea mare,numai la cei ce sunt cu totul desvrsiti si sfinti si care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, cruia i s-aartat Arhanghelul Gavriil n vis, poruncindu-i s fug cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria n Egipt. Viselebune vin de la ngeri si ne amintesc de moarte si de osnd, iar dup ce ne desteptm, ne ndeamn la rugciunesi la pocint. Dimpotriv, visele si nlucirile rele sunt de la diavoli, prefacuti n ngeri de lumin sau n sfinti,care ne amgesc n somn c suntem buni si vrednici de rai; iar dup ce ne desteptm "ne scufundm n mndrie

si n bucurie" (Filocalia vol. IX, Cuvntul 3, p. 76).Este pcat s cread crestinii n vise si vedenii?

Spune Sfntul loan Scrarul c "cel ce crede n vise, este asemenea celui ce alearg dup umbra sa si ncearc s-o prind" Tot el spune, c "diavolii slavei desarte sunt n visuri prooroci. Ei nchipuiesc, ca niste vicleni, celeviitoare si ni le vestesc mai dinainte. lar dac se mplinesc vedeniile, ne minunm si ne mndrim cu gndul, casi cum am avea darul naintevederii (proorociei). Cei ce ascult pe diavolul, acestia s-au fcut adeseori proorocimincinosi. Si mai departe zice: "Diavolii nu stiu nimic de cele viitoare, dintr-o cunostint de mai nainte, cci sidoctorii pot s ne spun moartea de mai nainte". Apoi ncheie, zicnd" Cnd ncepem s credem n viselediavolilor, ei si bat joc de noi, chiar cnd suntem treji.

Cel ce crede visurilor si nlucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel ce nu crede nici unora este flosof' (Filocalia, vol. IX, Cuvntul 3, p. 76).

Deci, este pcat s credem n visuri si n vedenii, c prin acestea ne amgesc foarte usor diavolii si ne arunc npcatul cel cumplit al mndriei si al slavei desarte, cnd omul se ncrede n sine mai mult dect n cuvntul luiDumnezeu. Cu acest mestesug ispititor, diavolul a amgit pe multi crestini si clugri, aruncndu-i apoi n

8


9/135

prpastia pierzrii. lar dac cineva are totusi ndoial de visul sau vedenia sa, s se spovedeasc la duhovnic sis-i cear sfatul lui, c prin duhovnic grieste Dumnezeu.

Din cte pricini se nseala oamenii de vedenii si de visuri desarte?

Din sapte pricini se nsal

crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu, si anume: din mndrie,din slav desart, care este prima fiic a mndriei; din cauza mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauzarvnei nesocotite a unor crestini, care se roag si postesc mult ca s aib vedenii, de care spune Sfantul IsaacSirul: "Cu mare boal boleste cel ce are rvna cea rea" (Filocalia, vol. X, Cuvntul 58). A cincea pricin aamgirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si ndrtnicia unor credinciosi, mai ales a celormndri, din care cauz usor sunt vnati de diavolul; a sasea pricin vine din cauza vietii de sine ascunse a unorasi din nemrturisirea curat a gndurilor la duhovnic. lar ultima pricin prin care se nsal crestinii cu visuri sivedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Printi.

Despre acestea spune si nteleptul Sirah, zicnd: "Visurile cele rele sunt desertciune, ca vrajile si descntecele,si pe multi visurile i-au nselat si au czut toti cei ce au ndjduit ntr-nsele" (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede

lesne in visuri si n vedenii, far

mult

cercetare si sfat, s

se canoniseasc, la fel cu cei ce merg la vr

ji sidescntece, adic pn la 7 ani s se opreasc de la Sfnta mprtsanie.

Despre horoscop, cutremure si ghicirea viitorului- de Danion Vasile

Despre cunoasterea lui Dumnezeu

-cuvnt ctre cei ce caut adevrul-

"Conform conceptiei sale, Hristos se subordoneaz

fiintelor divine superioare n asteptarea harului lor. Cei dinrsrit (din Orientul ndeprtat n.n), stiu c mntuirea se ntemeiaz pe lucrarea pe care fiecare o face asuprasiesi... Imitarea lui Hristos va avea pe termen lung dezavantajul c noi venerm un om ca model divin carentrupeaz gndirea cea mai nalt si uitm datorit imitatiei s mplinim gndirea noastr n cel mai nalt grad"[8; 142].

Carl Gustav Jung

Dac cineva mi-ar da o palm, nu stiu dac as fi n stare s ntorc obrazul cellalt. Dac cineva m-ar blestema,nu stiu dac as fi n stare s l binecuvntez. Dac cineva mi-ar spune c drumul pe care este merg este gresit, sidac mi-ar aduce argumente pentru aceasta, cred c as avea puterea s mi recunosc greselile, chiar dac acest

lucru m-ar durea mai tare dect o palm

si chiar dac

m-ar umili mai mult dect o jignire.Suntem oameni, suntem plini de iubire de sine, chiar dac ne dm sau nu ne dm seama. Totusi, nici unul dintrenoi nu cred c ar alege n deplin cunostint de cauz nici iadul, nici minciuna, si nici ntunericul vesnic.

Tocmai de aceea scriu acest cuvnt despre care mrturisesc c mi-as fi dorit s l primesc eu nsumi cu vreozece ani n urm. Am ncredere n tine aproape n acelasi fel n care as fi avut n mine atunci. Nu am ncrederen priceperea mea de a vorbi despre Dumnezeu, dar ndjduiesc c cel putin sinceritatea mea te va pune pe

9


10/135

gnduri.

Despre mine ti scriu doar c am fcut yoga cu cel mai controversat guru din Romnia, si c eram att deconvins c urmnd nvtturile sale m aflu pe calea adevrului nct as fi fcut si cel mai absurd lucru pe caremi l-ar fi cerut. Dac mi-ar fi spus s m arunc sub un tramvai, as fi fcut-o, fiind convins c prin aceasta voi

progresa spiritual. Cnd cineva mi-a spus s

m

rog la Dumnezeu, am rspuns plin de arogant

c

rugciunea ecalea celor slabi, calea cersetorilor, si c eu vreau s devin dumnezeu. Nu mi imaginam c as putea deveni un

credincios obisnuit, sau c as putea renunta la "adevrurile transcedentale" care mi hrneau setea de cunoastereSunt foarte constient c as fi putut citi multe cuvinte asemntoare cu cel pe care ti-l voi scrie tie, si c nu le-asfi dat prea mult atentie. Cred c citirea lor m-ar fi incitat s dispretuiesc si mai mult nvtturile Bisericii, si sdepun si mai mult efort pentru a iesi din ciclul rencarnrilor.

De ce scriu? Pentru c, orict de sigur ai fi c ideile tale sunt bune, orict de mult ai dispretui nvtturileortodoxe, s-ar putea ca, peste ani, s ti schimbi punctul de vedere.

"Ia uite, acum a trecut de la fanatismul yoghin la fanatismul crestin...", ai putea gndi. Mie nu mi este rusine c

am fost un yoghin "fanatic". Cred c

atunci cnd cineva descoper

o cale spiritual

despre care este convins ceste cea bun, are datoria de a o urma din toate puterile, de a nu precupeti nici un efort pentru a ajunge la

captul ei.

Asta nu nseamn c e bine ca un om care merge pe o cale rtcit s ajung pe culmile rtcirii. nseamn doarc cel care ajunge pe aceste culmi arat c pretuieste viata de dincolo mai mult dect desertciunile acestei vieti.

Pot s te jignesc? Pot. Stiu c dac te-as jigni as rupe orice punte de legtur dintre mine si tine. Eu ns nuvreau s te jignesc. Vreau totusi s mrturisesc n fata ta c Adevrul exist, c este o persoan, c este nsusiIisus Hristos, Mirele Bisericii. Mrturia mea nu va fi ns o mrturie direct. O voi lua pe ocolite, nu pentru a temanipula mai usor, ci pentru a te ajuta s ntelegi cuvintele mele.

mi e destul de greu s ti scriu, m tot gndesc la cum as fi reactionat eu la aceste rnduri dac le-as fi citit cndfceam yoga. Cred c as fi renuntat s citesc lucruri att de plicticoase. Poate numai dac m-as fi aflat ntr-untramvai sau ntr-un tren, si nu as fi avut altceva de citit, as fi continuat s citesc acest cuvnt. Si motivulprincipal ar fi fost c lipsa de convingere a argumentelor pe care m-as fi asteptat s le gsesc ntr-un astfel decuvnt, mi-ar fi hrnit propriul mod de ntelegere a credintei crestine.

Am fost acum cteva zile la un concert de colinde. n sal, alturi de alti invitati importanti, erau nu stiu cereprezentant al comunittii evreiesti si un musulman. Prezenta lor a fost remarcat de ctre prezentator, care s-abucurat c i vede n sal. Nedumerirea mea a fost urmtoarea: ct vreme nici evreul si nici musulmanul nucred c pruncul nscut n Betleem este Mntuitorul lumii, de ce au venit s asculte colindele? Dac ei nu vor srecunoasc faptul c Hristos este Fiul lui Dumnezeu, de ce vin s asculte colindele n care El este preamrit?

Cred c dac as fi fost musulman nu as fi intrat nici n ruptul capului la un concert de colinde. Mi s-ar fi prut cprin aceasta m lepd de credinta n Allah.

"Iat c simpatizezi si cu fundamentalismul musulman, cu talibanii...", mi-ai putea spune. Nu vd ce e gresit na fi sincer cu tine nsuti. Scopul Islamului este convertirea celorlalti la credinta n Allah, de bun-voie sau subpresiunea armelor.

10


11/135

Oamenii sunt educati n asa fel nct s aprecieze valorile impuse de Occident. Nu sunt capabili s i judece peceilalti dect prin prisma acestor valori. Talibanii sunt niste rzboinici lipsiti de ratiune, niste fanatici religiosi.E usor s dm cu pietre n ei.

Dar gndeste-te c

atunci cnd cineva s-a nscut n Afganistan si a fost nv

tat c

Allah i cere s

luptempotriva celor de alte credinte, dac a fost nvtat c prin lupt dobndeste viata vesnic, are suficiente motive

s lupte pentru talibani. Mi se pare c liderii lor musulmani sunt de o mie de ori mai sinceri dect toti muftii dinlume care denatureaz nvtturile Coranului pentru a fi pe placul Occidentului.

Nu, Islamul nu poate nsemna armonie cu alte credinte. Dac nu tinem seama de sincretismele de tot felul, oricecredint presupune automat faptul c celelalte sunt mai putin adevrate. Chiar mincinoase n ntregime. Islamulnu se multumeste cu aceast constatare. Islamul nseamn vrsare de snge, nseamn violent, nseamntulburare. Acesta este Islamul.

"Ce fel de crestin esti tu, cnd i simpatizezi pe liderii talibani?" Nu i simpatizez. Apreciez doar faptul c sunt

consecventi cu credinta lor. Mult mai consecventi dect crestinii care una cred si alta fac. Nu m

pricep lapolitic, si nici nu vreau s m pricep. ncerc s i judec pe musulmani numai din perspectiv religioas.

Apreciind "fanatismul" lor, sunt n acelasi timp constient de faptul c drumul pe care merg este gresit: Islamuleste o cale spre iad. Cuvntul Mntuitorului: "Cine scoate sabia, de sabie va muri...", e cea mai obiectiv critica valorii credintei musulmane. "Cinele de Mahomed", cum l denumea Sfntul Maxim Grecul, nu poate ducepe nimeni la lumin. Stiu asta si nu m ndoiesc de acest lucru.

Ct despre muftii care denatureaz nvttura lui Mahomed, pentru a o modela dup tipare moderne, nu am despus dect un lucru: c si fur singuri cciula. Dac ar fi convinsi c Mahomed a fost un profet trimis deDumnezeu, nu ar fi putut s i deformeze nvttura sngeroas. Iar dac au avut curajul de a face acest lucru, audovedit c au o credint superficial (ceea ce, pentru ceilalti locuitori ai planetei, nu este un lucru ru; cidimpotriv).

Ideea de la care vreau s ncep acest cuvnt este c nimic nu e mai important dect adevrul. Dar care adevr?Cel al crestinilor, cel al musulmanilor, sau care?

Adevrul nu este al nimnui. Adevrul exist pur si simplu. Dar unii l recunosc, si altii nu.

"Bine, vei spune, acum mi vei face apologia credintei crestine, asa cum dac ai fi fost musulman mi-ai fi fcutapologia Islamului." "Da", as rspunde eu. Si nu numai c nu ncerc s m dezvinovtesc, ci chiar ti spun c,yoghin fiind, am ncercat s i conving pe altii s cread n rencarnare.

"Si ce ncredere pot avea eu n cuvintele unuia care, indiferent unde se afl, simte nevoia de a-i convinge peceilalti s primeasc acelasi adevr cu el?"

Eu nu vreau s fii de acord cu mine. Eu nu vreau s m aflu n delicata postur de "dascl". Acest fapt mi d omare libertate. Adic nu am cum s mi pun ndejdea n spusele mele. Mai mult chiar, ceea ce ti voi scrie nu vacontine aproape nimic original: ideile pe care ti le voi scrie nu mi apartin.

11


12/135

"Si atunci, ce s fac, s citesc ideile tale, la a doua mn? Mai bine m duc direct la surs."

Ar fi bine s te duci direct la surs, la nvtturile Sfintilor Printi ai Bisericii. Dar eu ncerc s pregtesc putinterenul pentru aceast ntlnire. Cunosc nu putini oameni care, desi plini de rvna cunoasterii, dup ce au cititdou-trei scrieri patristice s-au declarat plictisiti de filosofia crestin.

ndrznesc s spun c, desi ideile pe care ti le voi scrie nu sunt originale, le simt ca si cum ar fi. Psaltirea a fostscris de mii de ani, si totusi simt aproape fiecare cuvnt al ei ca si cum ar fi fost scris pentru mine, si mai multnc: par att de familiare inimii mele cuvintele psalmilor, nct parc le-as fi scris eu nsumi. (Nu a fost asa dela nceput, dar, dup ce am tot citit din Psaltire, psalmii m-au cucerit).

Stii cum suntem noi acum? Ca doi cavaleri care se nfrunt la un turnir special: putem pierde amndoi, tot asacum unul dintre noi poate nvinge. Dar eu ti scriu pentru c amndoi putem cstiga.

Nu ti scriu n nici un caz pentru a birui eu, pentru a te ngenunchea cu argumentele mele. Acest lucru este cuneputint. Eu sunt destul de sceptic fat de polemicile teologice. Din moment ce Dumnezeu nu ngduie ca

existenta Sa s

fie demonstrat

stiintific, polemicile nu pot avea rezultate prea spectaculoase.Sunt de acord cu polemica atunci cnd amndoi acceptm acelasi teren de discutie. Dac amndoi am acceptaautoritatea Sfintei Traditii si a Sfintei Scripturi, atunci am ajunge la acelasi rezultat. Dar ct vreme tu iei dinScriptur numai ce ti convine, nu putem ajunge la aceleasi concluzii.

mi pare cam lung aceast introducere. Fiind ns alergic la mesajele triumfaliste pseudo-ortodoxe, si fiind simai alergic la pseudo-misionarii disperati care, dac nu convertesc n cteva minute, alearg la o "oaie" maireceptiv, nu m pot grbi. Lucrurile pe care ti le scriu sunt prea delicate pentru a fi aruncate cu lopata.

"Si totusi, de ce mi scrii, dac spui c nu ai ncredere n arta ta de a convinge?"

Tocmai de asta ti scriu, pentru c, dac m aflu n adevr, dac adevrul este n Biserica Ortodox al crei fiunevrednic sunt, atunci Dumnezeu va mplini neputintele mele si m va ajuta s vorbesc despre El. Si cred Lui cm va ajuta, desi sunt pctos.

Nu m astept ca, dup ce vei termina de citit acest cuvnt, s alergi la primul duhovnic pe care l vei ntlni si si spui: "Printe, vreau s spovedesc pcatul rtcirii mele". Dar ndjduiesc c poate, peste ani si ani, atuncicnd Dumnezeu va gsi prilejul potrivit s te aduc n Biserica Ortodox, ti vei aduce aminte de cuvintele meleAtunci ele te vor ajuta s ti dai seama de unde ai plecat si unde ai ajuns.

mi dau seama ct de grea este rspunderea pe care mi-o asum scriind acest cuvnt. Nu mi-am ales un targetprecis. l aleg acum: scriu pentru cei care vor s cunoasc iubirea lui Hristos. Scriu pentru cei care fac alergie lapredicile rostite n limbaj de lemn, la cei care s-au plictisit de articolele religioase n care sunt folosite mereuaceleasi cuvinte si stereotipii care nu misc inima omului. Scriu pentru cei care au vrut s gseasc adevrul nBiseric, dar s-au smintit de una sau de alta si au preferat s combine nvtturile crestine cu elemente mai multsau mai putin oculte.

Fac o parantez: m pregtesc acum s merg s vorbesc la o emisiune radiodifuzat, care se va termina aproapede miezul noptii. Ca s m relaxez putin, ti voi spune cum m-am hotrt s ti scriu:

12


13/135

Zilele trecute am fost invitat s prezint una dintre crtile mele la o festivitate care avea loc ntr-un cunoscutliceu bucurestean. Datorit faptului c, fiind ocupat cu alte probleme, uitasem s confirm participarea la aceastmanifestare, a aprut o mic problem organizatoric. Si m-am hotrt s nu mai vorbesc. Dar, nainte de apleca acas, m-am gndit c poate mcar unul singur dintre elevi s-ar putea folosi de cuvintele mele, si am vrut

s

rmn n sal

, s

vd dac

are sau nu rost s

vorbesc.

n deschidere, organizatorul a cntat o melodie religioas att de fals nct a strnit hohote de rs n sal. Apoi,cnd o fat a recitat ceva din Punescu, organizatorul a asigurat fondul muzical, cntnd cu elan o alt melodie.Cnd am auzit-o, am fost convins c e vorba de slagrul copiilor care cersesc prin metrouri: "Mamelor dinlumea-ntreag, eu v dau un singur sfat, nu lsati copii pe strad..." M miram cum, atta vreme auzindcntecul, nu mi ddusem seama c e vorba de muzic religioas. Cu greu am ajuns la concluzia c de faptorganizatorul cnta o alt melodie (tot n rsetele elevilor).

Cnd un preot le-a citit o cuvntare interminabil despre post, plictiseala copiilor a ajuns la apogeu: discursulera sec, printele nu se ostenise s l nvete, si stilul nu era deloc potrivit pentru asculttori. Copiii aveau nevoie

de niste cuvinte pline de cldur

care s

i emotioneze. Aveau nevoie ca cineva s

le vorbeasc

si desprefrumusetea prznuirii Nasterii Domnului, nu numai despre cum se postea n Legea Veche sau despre cum

denumesc catolicii postul Crciunului.

Mi-am dat seama c, dac m-as fi aflat printre elevii din sal, discursul printelui ar fi pus capac la toate: m-ar ficonvins c viata crestin este ceva artificial, care nu nfrumuseteaz omul, care l transform ntr-un robot careexecut orbeste comenzile primite de la Dumnezeu. Si ar fi trezit n sufletul meu dorinta de a cuta adevrul nalt parte dect n Biseric, unde nu m-as fi simtit "acas".

Poate c ai avut si tu ocazia s asculti discursuri care nu ti-au plcut. Eu, pentru a-i convinge pe elevi c nu suntde acord cu cuvntrile care nu merg la inima asculttorilor, pentru a le atrage atentia asupra faptului c, desiprintele respectiv i plictisise, totusi chemarea Bisericii trebuie s se fac auzit si de n inimile lor, le-am spus:"Ati auzit, poate, cuvntri religioase care v-au plictisit. Si pe mine m-au plictisit. Ati vzut, poate, emisiunireligioase care v-au plictisit. Si pe mine m-au plictisit. Ati citit, poate, crti religioase care v-au plictisit. Si pemine m-au plictisit. Dar, asa cum exist predici sau crti plictisitoare, asa exist si predici sau crti care trezescn suflet dorinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu..." Nu conteaz ce le-am mai spus. Important este faptul caceiasi elevi, care cu putin timp nainte glumeau, ncepuser s fie atenti. Nu toti, mai rmsese o parte a sliicare susotea. Dar ceilalti ascultau cu atentie ce le vorbeam despre Crciun.

Cred c organizatorul s-a suprat pe mine pentru c am vorbit asa. Dar copiii au fost miscati. Nu aveam nimiccu printele care vorbise mai nainte, si nici nu am vrut s m evidentiez dnd lectii de retoric (mai mult chiar,stiu foarte bine c nu e cazul s substitui mesajul unui slujitor al altarului, orict de neiscusit la vorb ar fi;Dumnezeu a dat misiunea propovduirii cuvntului slujitorilor altarului. Aceasta nu nseamn c, atunci cndsunt invitati, mirenii trebuie s refuze s vorbeasc, ascunzndu-se sub masca falsei smerenii). Si m-am convinsnc o dat de faptul c elevii nu sunt reticenti fat de subiectele religioase; sunt reticenti numai fat de ceea ceeste lipsit de viat, artificial, mort.

Ti-am povestit despre peripetiile de la Ziua Liceului X... cu un scop foarte precis: poate c si tu ai ascultatpredici sau ai citit crti care te-au plictisit. Si poate c aici este cauza pentru care ai nceput s cauti adevrul nafara Bisericii.

13


14/135

Aducndu-mi aminte de crtile si de revistele despre paranormal pe care le citeam cu ani n urm, nu e greu sobserv ct de interesante mi se preau acestea comparativ cu plicticoasele scrieri despre lupta mpotrivapatimilor. (Sunt constient de faptul c rndurile mele ar putea zgria prerile unor anumiti "pravoslavnici", daracest cuvnt nu li se adreseaz, asa c nu voi ncerca s mpac si capra si varza. Si, dac ceea ce ti scriu li se

pare gresit, i invit pe ei s

ti scrie cu mai mult

iscusint. Oricum, le-as atrage atentia asupra faptului c

te-auneglijat cam mult vreme).

La emisiunea radiofonic despre care am amintit, am fost invitat s vorbesc despre crtile mele. Schimbndbrusc subiectul, realizatorul emisiunii mi-a pus o ntrebare la care nu m asteptam: "Ce nseamn Bisericapentru dumneavoastr?". Primele cuvinte care mi-au venit n minte au fost: "Casa mea...". Cred c fiecarecredincios ar trebui s se simt n Biseric "acas", mai acas chiar dect n casa n care locuieste. Mi-a trebuitns mult vreme ca s scap de toate prejudectile legate de Biseric, si s o iubesc, s nteleg c ea este Trupullui Hristos. Noi, crestinii, intrm n biseric o dat sau de cteva ori pe sptmn, dar n Biseric ne aflm nfiecare clip. nchei aici paranteza si continui cuvntul.

Este plicticoas

credinta crestin? Este plicticoas

lupta mpotriva patimilor? Nu, n nici un caz. Numai c

omulare nevoie s parcurg anumite trepte pn s descopere frumusetea unei crti precum este Scara Sfntului Ioan,

si pn s se hotrasc s urce pe aceast scar.

E mult mai palpitant s citeasc despre cine stie ce aparitii extraterestre, sau despre cine stie ce vindecrimiraculoase. De ce?

Rspunznd la aceast ntrebare vom prsi introducerea pentru a trece la "fapte": e mai usor s afli osumedenie de lucruri despre universul paranormal dect, s zicem, s te spovedesti cu inima plin de cint saus faci un Paraclis al Maicii Domnului.

Oamenii caut o cale spiritual care s necesite ct mai putin efort. n ziua de astzi e la mod s ai "preocuprispirituale". n ce constau acestea? n cumprarea revistelor si crtilor despre paranormal, n citirea lor, nvizionarea emisiunilor televizate ce trateaz aceast tem, n discutii interesante despre acelasi subiect, laserviciu si acas. Dac mai faci si dou-trei meditatii pe sptmn, si dac mai intri si ntr-o biseric pentru a teumple de energie, poti spune c esti pe drumul cel bun.

"S combinm utilul cu plcutul!" Iat unul dintre sloganurile spirituale ale omului contemporan. n zilelenoastre s-au mputinat de tot ateii. Astzi nu mai d bine s fii ateu. E ca si cum ai spune c esti prost. E multmai rentabil s ti ascunzi ateismul sub forma unei afirmatii gen: "Eu cred ntr-o inteligent superioar." Si mairentabil este s muti centrul de greutate pe negatie: "Eu cred, dar nu n bazaconiile de la biseric. Acolo senvat si lucruri bune, dar restul..."

Prin astfel de cuvinte omul se plaseaz ntr-un spatiu foarte sigur: nu l poate acuza nimeni c e un simpluanimal rational. El crede. n ce crede, nu conteaz: important este c are credint.

Oare?!!!

Crezi c exist fantome sau vrcolaci? E n regul, nseamn c nu esti orb fat de lumea spiritual. Crezi nvise sau n metodele de ghicire a viitorului? E n regul, nu te multumesti cu banalitatea lumii profane.

14


15/135

Nu este greu s observm c multi oameni s-au ndeprtat de Biseric pentru c li s-a prut c drumul Bisericiinu este compatibil cu modul lor de viat. Oamenii fug de ceea ce li se pare c le ngusteaz orizontul. Bisericaafirm c tot ceea ce nvat ea este adevrat. Asta nu este ru pentru oamenii dominati de superficialitate, rupentru ei este faptul c Biserica afirm c n afara ei nu exist adevr. Sfntul Teofan Zvortul spune: "n afar

de Biserica Ortodox

nu este adevr..." [55; 10] .

Afirmatia aceasta este foarte habotnic. Asta nseamn c omul care crede altceva dect nvat Biserica se afln rtcire. Asta nseamn c, dac un om crede altceva dect nvat Biserica, se rupe de adevr, se rupe decalea mntuirii. Nu este prea comod s fii de acord cu o afirmatie att de transant. Este mult mai firesc smprtsesti o form de credint mai blnd, mai tolerant, n care s ai dreptul de a exista, dreptul de a gndi,dreptul de a avea propriile opinii. n care s ai drepul s te ndoiesti, dreptul s crezi altfel. n care s ai dreptulde a gndi liber si de a tri liber. Fr bariere, fr prejudecti.

Trim ntr-o lume a ntelegerii, o lume n care intoleranta este pus la zidul infamiei, iar toleranta este ridicatpe soclul vechilor idoli. Cum mai putem fi atunci fii credinciosi ai Bisericii, cum putem s credem ce ne nvat

o Biseric

n care nu ai voie s

crezi altceva dect spun dogmele sfintilor din vechime?..Toate Sfintele Sinoade Ecumenice au nvtat c oricine crede altceva dect mrturiseste Biserica st sub osndaanatemei. Culmea fanatismului si a intolerantei, s-ar putea spune. De ce se rpeste credinciosilor dreptul de agndi liber? Oare nu d Biserica dovad de lasitate atunci cnd impune credinciosiilor s cread numai ceBiserica spune c face parte din adevr?

n fata pozitiei dure pe care o are Biserica fat de problema cugetrii independente, omul si-a gsit un punct derefugiu: alege din credinta Bisericii si din Biblie numai ceea ce i place, numai ceea ce i se pare adevrat. Autrecut vremurile n care, din cauza stpnirilor atee, oamenii s fie nvtati c Hristos este doar un mit. Astzisunt nvtati c a fost un personaj istoric. Si frumusetea nvtturilor sale despre dragostea de Dumnezeu si deaproapele nu este contestat nici mcar de ctre marii maestrii ai Orientului. Ei recunosc importanta persoaneilui Iisus, pe care l consider un avatar, o mare figur spiritual a crei misiune a fost de a-i ajuta pe oameni snlocuiasc ura cu iubirea si rzboiul cu pacea.

Ce anume e bine s lum din Evanghelie? Ce anume este bine s lum din nvtturile Bisericii?

La aceast ntrebare exist dou mari rspunsuri. Unii spun c e bine s primim n ntregime predaniile SfintilorPrinti, c e bine s considerm adevrat fiecare cuvnt al Sfintei Scripturi. Altii spun c e bine s avemdiscernmnt, si s trecem prin filtrul propriei noastre minti fiecare cuvt al Bisericii. De ce s acceptm nisteadevruri cu care nu putem fi de acord? De ce s ne furm singuri cciula? Oare nu cumva Biserica si-a fcutdin nvtturile sale un idol, chiar dac ea nssi combate toate celelate forme de idolatrie? Si poate c de-alungul istoriei unii preoti, episcopi sau credinciosi si-au dat seama c Biserica s-a ndeprtat de adevr, dar li s-apus imediat pumnul n gur: au fost catalogati drept eretici, au fost exclusi din Biseric, si au murit fr a reusis conving lumea de adevrurile pe care au ajuns s le cunoasc.

Da, asta este o ntrebare foarte important: oare nu cumva Biserica a ales de bunvoie un anumit drum n careadevrul se mpleteste cu minciuna? Ortodocsii reproseaz catolicilor c, de la Schism, s-au ndeprtat din cen ce mai mult de adevr. C, n loc s si recunoasc greselile, au mers din ru n mai ru. Dar, ne putemntreba, nu este acest lucru valabil si pentru Biserica Ortodox? Catolicii sustin c se afl n adevrul Sfintei

15


16/135

Scripturi si al Sfintilor Printi. Dac ei au putut s se rup de adevr, de ce nu s-ar rupe si Biserica Ortodox?...

De obicei o astfel de dilem se rezolv simplu: omul si pstreaz libertatea de a discerne binele si rul. Omuleste msura tuturor lucrurilor. Omul va decide ce trebuie s cread si ce nu. Cti oameni, attea conceptii despreBiseric.

Nencrederea n nvtturile Bisericii (si cnd spun aceasta nteleg ncrederea oarb n anumite nvtturi, sirespingerea celorlalte), a avut ca efect faptul c unii, nsetati de adevr, au nteles c acesta nu se poate limita laniste dogme, au nteles c adevrul trebuie trit de om. Si atunci s-au apucat de practici spirirale care, desicelorlalti le par ciudate, sting setea de cunoastere. Omul nu mai caut adevrul: l-a gsit, si, din acel moment,singura lui preocupare este de a merge pe calea acestui adevr.

E firesc ca, n momentul n care cineva gseste adevrul, s se lase mistuit de acest adevr. Singura retinerejustificat este provocat de faptul c multi oa-meni se grbesc s descopere adevrul, si ajung n cele maiciudate fundturi. Sutele de sinucigasi care au murit n Guyana urmnd nvtturile psihopatului Jim Jones,credeau c au ajuns n raiul pmntesc. Si, chiar dac acest rai era plin de mizerie, plin de compromis, plin de

minciun, discipolii fanatizati nu vroiau s

recunoasc

faptul c

au luat-o pe un drum gresit. Unii au vrut s

serentoarc, dar nu li s-a mai dat voie. Cam asa li se ntmpl si celor care intr n oastea diavolului. La ncepul,

se simt foarte liberi. Dar n clipa n care si dau seama c libertate lor este fictiv, nu mai stiu cum s fug.Rmn pe cale, fr a vedea o iesire din labirint.

S ne gndim la membrii diferitelor grupri orientale care, ajunsi la proxenetism, la droguri si la alterafinamente ezoterice, vor s pun punct aventurii lor spirituale. Dar si-au donat averile guru-lui. Case nu maiau: singurul lor punct de reper este comunitataeea n care si-au splat creierele. Dac renunt la comunitate, vorfi niste inadaptati. Comunitatea le-a imprimat un mod de viat, comunitatea i-a format. Educatia primit acoloeste mai puternic dect cea primit n cei "sapte ani de-acas". Nu mai au nimic al lor. Nu au cas, nu auserviciu. Rudele i dispretuiesc si nu vor s i ajute. Au sufletele rnite si nimeni nu vrea s le ntind o mn deajutor. Si atunci rmn n mocirl.

Nu este greu s ne dm seama c, vrnd s gseasc adevrul, multi oameni au ajuns pe culmile rtcirii. Auajuns la autodistrugere.

O, dar aceste cazuri disperate, cu sinucigasi, cu droguri si proxenetism sunt putine. Mass-media abia asteapt smai descopere nc un astfel de caz, pentru a satisface setea de brf a clientilor ei.

Stiu c tu nu faci parte dintr-o astfel de miscare. De unde stiu? Prin simplul fapt c rbdarea ta ar fi ajuns demult la limit dup citirea primelor pagini ale acestui cuvnt. As fi putut scrie lucruri care s le plac si celorcare nu caut dect manifestri ale paranormalului: dac as scrie despre patru-cinci minuni ale printeluiPorfirie Bairaktaris, ar citi pe nersuflate. Dac as scrie cum printele a vzut cu duhul c un ucenic de-al suera n pericol mare deoarece submarinul n care se afla se apropia de nu stiu ce obstacol, si cum printele i-aanuntat telefonic pe cei de pe submarin de primejdie, le-ar plcea: "iat c si n lumea ortodox mai au locmanifestri paranormale", ar spune ei. Dar dac as scrie ce nvta printele Porfirie despre manifestrileparanormale, s-ar plictisi imediat. Asa cum s-ar plictisi citind rndurile mele din acest cuvnt.

Un lucru e sigur: c, cel putin deocamdat, nu ai renuntat la citirea cuvintelor mele. Altii, mai sensibili, aurenuntat.

16


17/135

E nevoie de mult iscusint cnd scrii. Mi-as dori foarte mult s am aceast iscusint. Dar, neavnd-o, te rog streci cu vederea micile mele scpri.

n cazul n care te afli printre cei care, neavnd stare de dispute pe teme religioase, si-au creat propriul lor

sistem de valori, propria lor religie, as dori s

ti spun cteva lucruri asupra crora as vrea s

reflectezi.

Exist posibilitatea ca tu s te afli nc n cutare: aceast situatie ar fi foarte bun, pentru c ti-ar fi mai usor sntelegi cuvintele mele.

Dar, dac tu ai apucat s te fixezi ntr-un anumit mod propriu de ntelegere a ortodoxiei, atunci filtrul tu dereceptare a cuvintelor mele va deforma n mod firesc ideile pe care ncerc s ti le prezint.

Am nceput acest cuvnt spunndu-ti c mi-ar fi greu s primesc o palm. Orice om are tendinta de a considerac este bruscat atunci cnd cineva i spune c reperele sale sunt gresite Crede-m c nu vreau s ti impun c eum aflu n adevr.

Am auzit si eu spusele anumitor ortodocsi care, sub pretextul mrturisirii credintei n Hristos, se laud cuntelepciunea lor de a ajunge la acest adevr. n loc s l mrturiseasc pe Hristos, se mrturisesc pe ei nsisi. Sm fereasc Dumnezeu s ajung ca ei!

Exist riscul ca unii oameni, ascunzndu-se sub masca dreptei-credinte, s prezinte o nou religie. Cam asa cevaa fcut Marian Zidaru, liderul "iluminatilor" de la Pucioasa.

Eu ns precizez c nu vreau s prezint nici o idee personal. Sper c nu te vei multumi cu aceast afirmatie,care poate fi fals, si c vei cuta s te convingi tu nsuti de faptul c ceea ce ti spun eu se regseste n mesajulBisericii. Mai mult nc, nici nu dau prea multe detalii despre credinta mea, pentru a nu te obliga s faci un efortprea mare pentru a verifica n ce msur cuvintele mele sunt sau nu originale.

Eu vreau s ncerc s ti explic c nvttura Bisericii nu este compatibil cu alte nvtturi religioase. Facaceasta din dou motive: pentru a te ajuta s ntelegi c nu poti fi n acelasi timp ortodox si eretic, si pentru a teajuta s te apropii de Biseric.

Ce rost are s te conving c te afli n erezie si nu te poti numi crestin dac crezi n rencarnare, sau dac crezi ctoti oamenii sunt prticele de dumnezeire? Nici dac mergi la biseric, nici dac te mprtsesti, (dup ce aiascuns la spovedanie faptul c ai o credint diferit de cea a Bisericii), nu poti fi crestin.

Nu este de ajuns s vrei s fii crestin pentru a avea aceast calitate. Pentru a fi crestin trebuie s te modelezidup nvtturile crestine. Dac refuzi aceste nvtturi, sau dac le combini cu nvtturi parabisericesti, te rupide Trupul lui Hristos care este Biserica.

Eu nu te pot obliga si nici mcar convinge s fii ortodox. Dar te pot ruga s ti precizezi credinta.

"Dar nu este mai bine asa, s vii la biseric desi crezi n rencarnare, s vii la biseric desi vindeci cubionenergie? Nu e cel mai important lucru s vii la biseric?" - m-a ntrebat cineva. Nu, important este cum viila biseric. Important este s vii ca un fiu al Bisericii, si nu ca un fiu al ereziei.

17


18/135

Cu secole n urm ereticii nici mcar nu erau primiti la slujba Sfintei Liturghii. Iar cei care se pregteau pentruBotez, catehumenii, stteau pn la cuvintele: "Cei chemati, iesiti..."

Ct vreme nu primeau Botezul, nici catehumenii nu erau lsati s ia parte la liturghie. Liturghia nu e spectacol,

nu e concert, s

poat

veni orice spectator. Liturghia e o Tain

pe care nu o pot ntelege dect cei botezati.Ceilalti au ochii mintii nchisi si nu pot ntelege cum trebuie aceast slujb.

n zilele noastre nu se mai poate tine o evident a celor care vin s ia parte la slujbele Bisericii. De aceea ereticiiintr nestingheriti. Mai mult nc, ndrznesc chiar s se mprtseasc cu Sfintele Taine. Unii, fr spovedanie,iar altii dup o spovedanie superficial.

Viata Bisericii nu o pot ntelege cu adevrat dect membrii Bisericii. Chiar dac ereticii gsesc tot felul delucruri frumoase n Liturghie, aceasta nu nseamn c li se descoper Taina Liturghiei.

Dumnezeu ar fi putut rndui ca slujbele crestine s fie tinute n locuri secrete, la care s nu ajung nici un eretic.

Dar n Biseric

aflm cea mai sigur

cenzur

: chiar dac

vin toti ereticii si toti p

gnii la slujb

, pn

ce nu vorlepda rtcirea, nu o vor ntelege cum trebuie.

Important deci nu este doar s vii la biseric, important este mai ales n ce calitate vii la biseric.

Creznd altceva dect nvat Biserica, nu te folosesti nici pe tine si nici pe altii. Poate c acesti altii se vormolipsi de modul tu superficial de ntelegere a credintei, si se vor ndeprta de adevr.

Departe de mine gndul de a te da afar din Casa Domnului. Nu am o asemenea chemare profetic.

"Atunci de ce m lasi s nteleg c mai bine nu mai vin la biseric?"

As vrea s ntelegi c degeaba vii la biseric atta vreme ct refuzi s fii fiu al Bisericii.

"nseamn c ar fi mai bine ca de acum nainte s nu mai vin la slujbe? Dac toti cei care au credinte diferite deOrtodoxie ar renunta s vin la slujbe, multe biserici ar rmne goale!", mi-ai putea spune.

Nu stiu dac multe (oricum, vreo dou cunosc si eu, unde vin multi eretici radiestezisti).

Nimeni nu spune ca cei cu credinte diferite s nu mai vin la biseric. S vin, s caute adevrul Bisericii. Si,dac vor ntelege c adevrul e n Biseric, s se lepe-de de toate rtcirile lor si s se spovedeasc. (Si ct debine ar fi ca de acum nainte s nu mai vin la spovedanie cei care ascund greul pcat al ereziei...).

Nu e usor s ntelegi c adevrul e n Biseric. ti va lua poate luni sau ani de zile. Dar acesti ani, acest drumobositor, va avea o finalitate luminoas. Pe cnd ereticii care se spovedesc ascunznd pcatul ereziei se afunddin ru n mai ru. La rugciunile dinaintea spovedaniei, preotul spune c "orice pcate veti ascunde, ndoite leveti avea..." nfricostor lucru...

As vrea s ti precizezi credinta. Nu fat de altii, ci fat de tine nsuti. Si, dac vei ajunge la concluzia cBiserica greseste, cel putin nu mai ncerca s te numesti crestin.

18


19/135

M-ar durea sufletul s aflu c, citind aceste rnduri, un singur om ar renunta s mai vin la Biseric. Dar nu amputut prezenta adevrul altfel dect este. Nu l-am putut polei cu minciun.

Stiu c exist cititori care cred n rencarnare pentru simplul fapt c nu exist nimeni care s le spun ct de

mare este aceast

erezie. Pe acesti cititori i rog s

asculte glasul Bisericii, si s

lepede erezia.Acesti cititori spun: "Nu conteaz att de mult n ce credem, conteaz cum trim. Important este s faci faptebune, s fii bun, c Dumnezeu nu te judec dup ce gn-desti, ci dup cum triesti."

Este adevrat c Dumnezeu te judec dup cum triesti, faptele fiind strns legate de credint. Dar Sfintii Printine atrag atentia asupra faptului c nevointa celor care sunt atinsi de erezie nu este bineplcut lui Dumnezeu.Este mai roditor un post tinut cu hran uscat de ctre un crestin ortodox dect un post tinut numai cu ap de unyoghin.

Modul n care credem ne modeleaz faptele, fie c suntem sau nu constienti de acest lucru. Dac oamenii ar fi

constienti de aceasta, nu s-ar mai juca, nu si-ar mai permite s

primeasc

tot felul de credinte exotice, nu si-armai permite s si deschid sufletele fat de erezie.

Esential extrem de important ca oamenii s nteleag rostul Bisericii. Spun unii: "Ar fi fost ideal ca oamenii svorbeasc direct cu Dumnezeu, s l vad, s l aud. Oare de ce nu este asa?". Iar altii spun c nu au nevoie deBiseric, pentru c au propriul mod de a comunica cu Dumnezeu.

Care este acest mod? Se roag, mai aprind cte o lumnare, mai ajut cte un srac. Sunt bune aceste lucruri,dar se pierde din vedere ce este mai important.

Dumnezeu a vorbit cu oamenii fat ctre fat. Dac Adam nu ar fi ales pcatul, dac Adam nu ar fi alesneascultarea, oamenii ar fi vorbit cu Dumnezeu ntocmai ca protoprintele lor. Dumnezeu a vrut s vorbeasc cuoamenii fat ctre fat, dar oamenii nu au stiut s nteleag valoarea acestei binecuvntri. Dac Adam nu ar fipctuit, si nu ar fi fost izgonit din rai, atunci oamenii ar fi trit o viat plin de bucurie, plin de mplinire, oviat din care ar fi lipsit moartea, bolile si celelalte necazuri. Nu avem, deci, de ce s i reprosm lui Dumnezeuc nu suntem altfel.

Un lucru care unora li se pare ciudat este c Dumnezeu, n marea Sa buntate, n marea Sa dragoste, nu a creatun om perfect, un om care s nu cunoasc rul si suferinta.

"De ce, Doamne, de ce?!!!"

"Pomul se judec dup roade, si Dumnezeu dup creaturile Sale...", spun criticii care, vznd slbiciuneauman, vznd neputinta omeneasc, l judec pe nsusi Fctorul cerului si al pmntului.

Dac Dumnezeu ar fi creat boala, dac Dumnezeu ar fi creat diavolii, dac Dumnezeu ar fi creat durerea sitristetea, atunci poate c acesti critici ar avea dreptate.

Dar boala nu a creat-o Dumnezeu. Pe draci nu i-a creat Dumnezeu. Rul si pcatul nu le-a creat Dumnezeu.

19


20/135

Atunci cine le-a creat, dac nu El? Cine?

Toat lumea stie c Lucifer a czut din cer, c, nemultumindu-se s fie primul dintre ngeri, a vrut s fie maimret dect Dumnezeu. Acesti criciti nu vor s nteleag c responsabilitatea cderii a avut-o Lucifer, ciconsider c "vinovat" este Dumnezeu, c i-a dat posibilitatea de a alege rul. Tot ei spun c nu Adam este de

vin

c

a czut, ci de vin

este Dumnezeu c

i-a dat posibilitatea s

cad

.

Sunt de acord c ar putea fi o simpl dezvinovtire faptul c vinovatul principal d vina pe altii. Dac o rachetnuclear se defecteaz n zbor si loveste un oras, nimeni nu va spune c vina a fost a rachetei, c s-a defectat, civina a fost a celor care au construit racheta.

"Racheta a fost de vin...", pare s fie punctul de vedere al Bisericii.

Comparatia ns este nepotrivit. Omul nu este robot. Omul nu este o masinrie construit din piese care seuzeaz, si care, datorit uzurii, d gres. Masinile construite de mna omului sunt asa, si nu au capacitatea de aalege dac s se strice sau nu. Ele se stric oricum: peste zeci de ani, dac sunt bine fcute. Sau peste zeci de

zile, dac

sunt prost fcute.

Omul ns a fost fcut de Dumnezeu astfel nct putea s nu se "strice" niciodat. Omul a avut libertatea de aalege binele si rul. Dac alegea binele, omul ar fi fost "masinria perfect".

"Racheta a fost de vin, nu constructorul...", pare s fie iarsi punctul de vedere al Bisericii.

"Oare nu ar fi fost mai bine pentru noi s fim creati n asa fel nct s nu ni se dea ocazia s alegem ntre bineru? De ce Dumnezeu nu ne-a predestinat la mntuire? De ce Dumnezeu le-a dat ngerilor ocazia s cad dinrai?

De rspunsul la aceast ntrebare depinde modul n care oamenii si triesc viata. Cine consider c vina a fost alui Dumnezeu, consider propriile pcate drept manifestri ale predestinrii: dac Dumnezeu i-a fcut peoameni cu "defecte de fabricatie", este firesc faptul c acestia aleg rul n locul binelui, c aleg pcatul n loculvirtutii.

n momentul n care cineva judec ceva, are un etalon n functie de care si formeaz o prere. Atunci cnd i sereproseaz lui Dumnezeu c nu a "fabricat" o fptur uman "superioar", care s nu fie supus greselii,etalonul n cauz este artificial.

Nu putem spune despre laptele de mam c nu este hrnitor pentru c nu contine petrol, si deci din el nu sepoate face benzin. Laptele de mam trebuie judecat n functie de ntrebuintarea sa. A spune c omul nu e bine"fabricat" nseamn a spune c laptele de mam nu e bun, deoarece nu poate fi folosit n transporturi.

Omul a fost creat cum nu se poate mai bine. Dumnezeu l-a creat pe om tocmai pentru a-l face prtas bucurieivesnice.

S presupunem c Dumnezeu ar fi putut fabrica un om care s nu guste rul n timpul vietii pmntesti, si c unastfel de humanoid, care nu ar fi cunoscut nici boala nici suferinta, ar fi exact genul de supraom pe care lfolosesc drept etalon criticii lui Dumnezeu. Acest etalon nu ar fi putut supravietui mortii trupului.

20


21/135

S-ar fi bucurat de viat pn la o sut de ani, dup care l-ar fi asteptat sfrsitul definitiv. Ce e de preferat, unasemenea humanoid sau un om obisnuit?

"Un om obisnuit...", cred c ar rspunde orice om care si doreste s guste vesnicia. Si totusi, de ce Dumnezeu

nu a creat un humanoid care s

triasc

vesnic, f

r

a avea putinta s

cunoasc

rul?

n momentul n care asteptm ca Dumnezeu s fac un astfel de humanoid, ar trebui ca noi s stpnim vesnicias cunoastem legile vietii si ale mortii, s stpnim viata. Nu putem fi ca niste copii care construiesc palate dincuburi, si se mir c aceste "palate" se drm la cea mai fin atingere.

Cunoastem noi legile vietii si ale mortii, cunoastem noi legile creatiei ca s judecm dac Dumnezeu a fcutbine sau nu ce a fcut?

"Dumnezeu este atotputernic, El stabileste legile, El putea rndui ca totul s fie altfel..."

Minte omeneasc, minte slab

...

Cum s si dea seama racheta singur c a fost construit gresit? Am auzit c exist aparate care si dau"singure" seama dac au fost proiectate corect. Dar ele apreciaz aceast corectitudine numai n functiile decriteriile care le-au fost "implantate". Ele si imagineaz noi criterii numai n functie de ceea ce a fost nvtatde ctre proiectantii ei. Nu pot inventa ceva nou. Aparatele, orict ar fi de performante, tot nu pot inventa nimic.

Exist deja computere performante care creeaz povesti. Nu m-as mira s existe computere care scriu romane.Dar ele nu creeaz nimic nou: ele adapteaz noi tipare. Pentru cineva care nu citeste dect ziare, un romanconceput de calculator va fi extraordinar, si "imaginatia" calculatorului va primi aplauze. Dac inserezi ntr-uncalculator datele legate de structura unui roman politist, sau chiar datele biografice ale sfintilor din Sinaxar, elva inventa o sumedenie de romane politiste sau imaginare vieti ale sfintilor. Mai mult chiar, adaptnd tiparulunui roman politist, va putea scrie despre problemele elevilor de liceu sau despre viata unui vnztor denghetat. Totusi, calculatorul nu va crea nimic, ci doar va face ceea ce a fost programat s fac: imaginatia luieste dependent de iscusinta programatorului, este de fapt o copie a imaginatiei programatorului.

Omul este o fptur liber s aleag ntre bine si ru. Mretia omului nu poate fi nteleas dect de ctre cei careascult cuvtul lui Dumnezeu: n momentul n care creatura ncearc prin propriile puteri s si gseasc un rost,se va ndeprta de rostul ei autentic. Abia n momentul n care omul l ntreab pe Dumnezeu care e rostul su nlume va putea primi rspunsul cel bun.

Cele dou alternative sunt radical diferite: nu poti ajunge la cunoasterea adevrului dac nu vrei s primestiaceast cunoastere de la Adevrul Suprem, care este Dumnezeu.

n momentul n care omul ia hotrrea de a face voia lui Dumnezeu, atunci mintea lui se lumineaz, se sfinteste.

Omul care crede c a fost creat pentru a se bucura n vesnicie de binecuvntrile dumnezeiesti face totul pentrua mplini aceast nalt chemare.

Omul a pierdut raiul. Firea sa a fost atins de pcat, a fost rnit de pcat. Pentru ca usile raiului s se deschid

21


22/135

din nou, a fost nevoie ca nsusi Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s vin n lume, s Se nasc din PreacurataFecioar, s arate oamenilor calea spre Cer si, mai apoi, s primeasc moarte pe cruce pentru mntuireaneamului omenesc.

Oamenii au auzit nvttura lui Hristos. Unii au refuzat-o, altii au primit-o, creznd c El este Fiul lui

Dumnezeu. Nu era ns

de ajuns ca oamenii s

afle acest adevr. Oamenii trebuiau s

nvete s

mearg

pe caleamntuirii. Tocmai pentru aceasta a aprut Biserica. Biserica este scoala mntuiri. Biserica este casa n care

oamenii nvat s se lupte cu patimile si cu poftele, nvat s-L cunoasc si s-L iubeasc pe Dumnezeu.

Nu e de-ajuns ca un om s afle c Dumnezeu exist pentru ca acel om s l si iubeasc pe Dumnezeu. Multioameni spun c l iubesc pe Dumnezeu, dar aceast dragoste este superficial, este mai slab dect "dragostea"lor de pcat. Biserica este scoala mntuirii. Cine vrea s se mntuiasc, merge s "nvete" la aceast scoal.

Este adevrat c multi oameni consider Biserica drept o institutie religioas care nu are alt scop dect smanipuleze oamenii pentru a-i stoarce de bani, prin diferite biruri ocazionale, de la botez si pn la ngropare,de la pomelnic pn la sfestanie.

Dar diavolul este cel care ofer o asemenea imagine a Bisericii: diavolul nu vrea ca oamenii s cread cBiserica este Trupul lui Hristos. Se lupt din rsputeri pentru a-i convinge s aib o imagine deformat aBisericii si s stea departe de acopermntul ei. Le arat "punctele slabe" ale Bisericii si le propune el nsusi oalt cale spre Dumnezeu.

"Cum s fie Biserica Trupul lui Hristos? nseamn c Fiul lui Dumnezeu nu e ntreg fr acest trup, din care nulipsesc ruttile si frdelegile?"

Dar oare, dac unii crestini si unii clerici sunt pctosi, Biserica este pctoas? Crezul pe care l rostesccrestinii spune rspicat: "Cred ntru una sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric...". Biserica este sfnt,chiar dac unii dintre fiii ei pctuiesc.

A crede c Hristos este Fiul lui Dumnezeu si a nu crede c Biserica este Trupul Su nseamn a batjocoriadevrul. n Biseric oamenii nvat s guste raiul: prin Biseric oamenii triesc n Cer.

Biserica ne creste n Dumnezeu. n Biseric nvtm s ne rugm, prin Biseric lum iertare de pcate si putereade a pune n fiecare zi nceput bun mntuirii.

Cine crede c Biserica de astzi e diferit de Biserica pe care a ntemeiat-o Hristos, l huleste pe Hristos. Cum?Spunnd c Domnul nu a fost n stare s zideasc o Biseric pe care s nu o drme nici timpul si nici portileiadului.

Biserica pe care a ntemeiat-o Fiul lui Dumnezeu nu putea fi att de slab nct s nu reziste pn la a douavenire a Domnului: "Tu esti Petru si pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea, si portile iadului nu o vor birui"(Matei 16,18). Sfintii Printi tlcuiesc c piatra la care s-a referit Mntuitorul nu a fost Petru, nu putea fi un omtemelia Bisericii, ci a fost credinta pe care a mrturisit-o Sfntul Apostol prin cuvintele: "Tu esti Hristosul, Fiullui Dumnezeu celui Viu..." (Matei 16,16).

Da, pe piatra credintei este zidit Biserica lui Hristos. Cine crede n Hristos, crede si c El a ntemeiat Biserica.

22


23/135

Desi nenumrate erezii au ncoltit Biserica (cea mai mare fiind cea prin care Apusul s-a rupt de Ortodoxie),totusi Trupul lui Hristos nu a fost biruit de diavol.

Stiind c oamenii vicleni si iubitori de sine vor falsifica nvtturile Mntuitorului, Hristos a avut grij canvttura Sa curat s fie pstrat de Biseric. Sfnta Scriptur, cartea de aur n care se pstreaz cuvintele

Sale, a aprut n Biseric

, a fost scris

de Sfintii Apostoli. Nu a c

zut din cer. Si nainte de a fi scriseEvangheliile, crestinii mergeau pe calea mntuirii, cluziti de preoti si de ierarhi.

Biserica cunoaste tlcuirea cea dreapt a Sfintei Scripturi. O, ct de plin de putere este Sfnta Evanghelie! Ctputere si ct mngiere d ea crestinilor drept-credinciosi. Sfnta Evanghelie este aur duhovnicesc pentru ceicare o nteleg asa cum trebuie. Si este piatr de poticnire pentru cei care vor s o tlcuiasc dup capul lor,cznd n diferite erezii.

Este trist si adevrat faptul c se gsesc din ce n ce mai putini pstori si crestini adevrati care s aib dragosteade a-i ridica pe eretici din cderea lor. Si se gsesc din ce n ce mai multi care nu cunosc nici Sfintele Scripturisi nici predaniile Printilor.

"Multele biserici care sunt nici nu pzesc, nici nu ntresc credinta noastr ct si cum se cuvine, dac cei ce credn Dumnezeu nu sunt luminati de Scripturile Vechiului si Noului Testament. Credinta noastr n-a fost ntrit desfinti nenvtati, ci de unii ntelepti si educati, care ne-au explicat cu exactitate Sfintele Scripturi si, prin cuvintede-Dumnezeu-insuflate, ne-au luminat ndeajuns. Astzi ns, din pricina necazurilor cumplite n care am czutdin cauza pcatelor noastre, lipsesc sau sunt foarte rari asemenea brbati virtuosi si ntelepti care s-i pstrezenevtmati pe ortodocsii de un neam cu noi. Cci cum poate fi pstrat neamul nostru n religia si libertatea luiatunci cnd, din nefericire, clerul nu cunoaste explicarea dumnezeiestilor Scripturi, care e lumina si ntrireacredintei? Cnd un pstor nu cunoaste iarba hrnitoare pentru turma lui, nu tmduieste suferintele ei, nu opzeste de fiarele slbatice si de hoti, cum e atunci cu putint ca turma s fie pstrat mult vreme?" [62;109].Asa se frmnta sfntul Cosma Etolianul, marele apostol al grecilor din secolul al XVIII-lea.

Referindu-se la mputinarea pstorilor rvnitori, el spunea chiar c, "n vechime, atunci cnd oamenii voiau spedepseasc pe cineva, fceau jurmnt si spuneau: S-ti dea Dumnezeu s te pun mpreun cu preotii ce sevor afla n veacul al optulea [mileniul al optulea] de la facerea lumii! De aceea, fratii mei, cu anevoie pot astzis se mntuiasc patriarhii, preotii, duhovnicii si dasclii, fiindc acum suntem n veacul al optulea [mileniul aloptulea] din care au trecut si dou sute optzeci de ani [anul 7820 = 1772]" [62;174]. Si parc pentru a trage unsemnal de alarm, el a profetit c "va veni vremea cnd nu va mai fi aceast armonie care e astzi ntrecredinciosi si cler. ... Clericii vor fi cei mai ri si mai necredinciosi dintre toti." [62;200].

Nu am reprodus aceste cuvinte ale Sfntului Cosma pentru ca cei care au obiceiul s i judece pe preoti s poatgsi argumente mpotriva lor chiar n cuvintele unui sfnt. Ba dimpotriv. Le-am reprodus tocmai pentru ca ceicare se smintesc din cauza anumitor pstori s stie c, despre vitregia vremurilor pe care le trim, sfintii auprofetit cu mult vreme n urm. Iar cei care s-au bucurat citind cuvintele sfntului ar trebui s nteleag c,trind n "veacul al optulea", Cosma Etolianul a fost un sfnt. Si s si dea seama c, asemeni lui, Biserica a maiavut n acest "veac" multi pstori vrednici.

S i amintim numai pe Sfintii ierarhi Ioan Maximovici si Nectarie din Eghina. S i amintim numai pe printeleSofronie de la Essex sau pe printele Serafim Rose. S i amintim numai pe printele Paisie Aghioritul sau peprintele Paisie Olaru. Sunt nume de foc, sunt altare ale credintei n Dumnezeu. Sunt ocrotitori si prieteni ceresti

23


24/135

ai fiilor Bisericii. Dar lumea contemporan nu vrea s aud de ei. Vrea s aud numai de clericii nevrednici.Observnd ftrnicia acestei atitudini, s ncercm s rmnem n Biseric si s trecem cu vederea smintelile cucare ne ispiteste vrjmasul.

Da, trim n "veacul al optulea", un veac al cderii si al ruttii, dar tocmai n acest veac suntem chemati la

mntuire.S rmnem n Biseric, s rmnem sub ocrotirea Sfintilor Printi. Da, sunt unii care cred n sufletul lor. Darce credint este asta? Cum poate omul s mearg spre cer, respingnd drumul pe care i l-a hrzit Dumnezeu?

Cine, n afar de Biseric, le va da iertarea pcatelor si cine i va cluzi n lupta mpotriva patimilor? Si unde,n afar de Biseric, se vor putea mprtsi de Trupul si de Sngele Domnului ("Beti dintru acesta toti, c acestaeste Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se vars spre iertarea pcatelor" (Matei 26; 27-28)? Siunde, n afar de Biseric, vor avea parte de ajutorul Sfintilor ngeri, al Sfintilor si al Maicii Domnului?

"Vreau s merg de unul singur spre rai...", spune cineva. Dar cum s mergi singur spre rai, cnd raiul nseamn

comuniune, nseamn

dragoste mprtsit?

Cine crede c merge singur spre rai, ori este ftarnic, ori este nselat de diavol. Credinta crestin nseamnlegtur cu Dumnezeu, cu toti ngerii si sfintii. Cine caut ajutorul Domnului n afar de Biseric, se lipseste nunumai de ajutorul sfintilor si al ngerilor, se lipseste de harul lui Dumnezeu.

Exist o lupt pentru mntuire. Cine vrea s cstige aceast lupt, trebuie s i respecte regulile. Iar cine nurespect regulile, nu poate lua cununa.

n citatul pe care l-am reprodus la nceputul acestui cuvnt, Carl Gustav Jung, considerat de ctre un marenumr de intelectuali drept mare doctor al psihicului uman, se plngea de faptul c la crestini este maiimportant venerarea unui om, a lui Hristos, dect progresul spiritual prin propriile puteri. El, ca mareamajoritate a intelectualilor, nu a nteles c Hristos nu a fost doar un om (asa cum a afirmat Arie si urmasii si).Hristosul pe care l cinsteste Biserica este chiar Fiul lui Dumnezeu. Cine nu crede c Hristos este Fiul luiDumnezeu este, dup cum nvat Evanghelia, antihrist: "Orice duh, care nu mrturiseste pe Iisus Hristos, nueste de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist" (I Ioan 4;3).

ti voi scrie acum despre altceva. Exist foarte multi oameni care, dintr-o sumedenie de motive, nu pun pret peviata spiritual. Au gsit pricini de sminteal n Biseric, sau cred c trebuie s profite de plcerile lumesti, lacare credinta crestin le cere s renunte. Si atunci se multumesc s cread n Dumnezeu, fr a-si pune problemamntuirii. Dac faci parte din aceast categorie, ar fi bine s te gndesti care sunt urmrile firesti ale acesteiatitudini religioase. Nu putem cocheta cu adevrul. Adevrul vrea s l cunoastem. Adevrul este Hristos. Viatafr Hristos nu este viat.

Ce este viata fr Hristos? O lupt disperat mpo-triva necazurilor, mpotriva greuttilor vietii, pentru ce?Pentru bucurii trectoare, pentru tot felul de desertciuni.

Viata fr Hristos este o viat fr rost. Am intrat zilele trecute ntr-un birou al unei firme unde lucreaz nasafiului meu. Fiind ntrebat ce mi fac copiii, am nceput s povestesc despre peripetiile fetitei mele. Venind vorbadespre timpul scurs de la data cstoriei, o femeie de la un birou a spus:

24


25/135

"M-am cstorit de sapte ani, si timpul a trecut repede..."

"Da, dar tu ai un copil, i-a spus o coleg. Si eu m-am cstorit tot de attia ani, dar nu am nimic...". Era attatristete n vocea ei... Mi-am dat seama c, asa cum dup ctiva ani de csnicie era trist c nu avea copii, lipsa

lor marcnd-o foarte tare, tot asa de tristi sunt cei care, la sfrsitul vietii lor, vd c

nu au r

mas cu nimic.

Toate bucuriile lumii acesteia trec. Crezi c, pe patul de moarte, ti va ajuta la ceva c ai avut o cas mare sau omasin scump? Sau c trupul tu a excelat prin frumusete? Sau c ai dansat frumos? Sau c ai vzut cine stiece tri strine? Sau c...

Nici dac as face o list lung de sau-uri nu as putea gsi vreo plcere lumeasc a crei amintire s goneascspaima ntlnirii cu moartea.

ncearc s te gndesti c vei muri, si atunci e putin probabil s nu regreti c ai stat departe de calea mntuirii.

Vreau s

ti spun foarte multe lucruri si risc s

transform acest lung cuvntul al meu ntr-o carte. Ca s

nu mlungesc voi ncerca s rezum ideile pe care am avut de gnd s ti le spun:

-dac esti implicat ntr-o grupare spiritual rupt sau separat de Biseric, ncearc s ntelegi de ce Bisericaspune c n afara ei nu exist mntuire; dac tu crezi c nvtturile Bisericii pot fi armonizate cu nvtturicontrare, ncearc s ntelegi de ce Biserica nvat c numai prin ea oamenii pot ajunge la adevr; n momentuln care ai nteles c ai de ales ntre nvttura lui Hristos si nvttura gruprii tale, gndeste-te bine la urmrilealegerii tale. Dac vrei s rmi n respectiva grupare spiritual, cel putin nu mai afirma c esti crestin. Dacrespingi de bun-voie nvttura Trupului lui Hristos care este Biserica, cel putin nu afirma n mod mincinos cte afli n comuniune cu Capul acesteia. Dac ti dai seama c nimic nu este mai important dect mntuirea pe acrei cale te cheam Biserica, atunci trebuie s te lepezi de rtcire si s alergi la un duhovnic iscusit pentru aspovedi pcatele tale.

-dac nu ai intrat ntr-o anumit grupare eretic, dar totusi simpatizezi cu idei pe care Biserica le condamn,ncearc s clarifici linia pe care vrei s mergi; nu poti fi si al lui Dumnezeu si al diavolului; dac vrei s gsestin Biseric numai puncte de sprijin pentru a-ti justifica propriul sistem filosofico-religios, te afli pe un drumgresit. ncearc s ntelegi c nvtturile Bisericii sunt un tot unitar: ori le crezi pe toate, ori le respingi pe toatenainte de a decide pe ce drum vrei s mergi, ncearc s cunosti nvttura Bisericii. Si, dup ce ai citit despreOrtodoxie, dup ce ai citit Sfnta Scriptur, Vietile Sfintilor (care nu sunt dect o istorie neconventional aBisericii) si scrierile Sfintilor Printi, vei putea alege n cunostint de cauz. Dac respingi nvtturile Bisericiimcar s stii ce respingi. Eu ns mrturisesc c am gsit n aceste nvtturi o comoar de mare pret. Cuvintele"comoar de mare pret" au devenit un loc comun, si risc s devin plictisitoare. Dar exprim foarte bine ceeace simt. n cazul n care alegi s triesti ca fiu al Bisericii, ti vei asuma o cruce. Chiar si banala obisnuint de aciti reviste paranormale te va stresa: crtile duhovnicesti nu pot fi citite n timp ce asculti muzic rock. E nevoiede o schimbare profund care dureaz vreme ndelungat. Dar asumarea acestei jertfe va fi ncununat de ocunun pe msur.

-dac nu faci parte din primele dou categorii de oameni, si credinta ta se limiteaz la o rugciune spus atuncicnd te afli n fata unui examen sau la parastasul unui prieten, gndeste-te bine cu ce te vei alege din viata pecare o duci. Nu am de gnd s fiu moralist, mai ales c stiu c, oamenilor de azi, o referire la chinurile vesnice

25


26/135

nu le produce dect un zmbet ironic. Ascult ns: si dac iadul nu ar fi plin de draci care i chinuie pe pctosin fel si chip, chiar dac singura pedeaps a celor care au refuzat s mearg pe calea mntuirii ar fi cDumnezeu i-ar osndi la singurtate (si oare cum s-ar putea bucura de comuniunea cu Dumnezeu si cu sfintiiSi cel care a refuzat s vorbeasc cu ei prin rugciune?), tot ar fi groaznic. Poti sta singur o zi, dou, o lunmaxim. Dar dup un an de singurtate ai ncepe s urli. Asa c ncearc s ntelegi c cine vrea s cunoasc

frumusetile vietii vesnice, trebuie s

se lupte pentru aceasta.Nu stiu n care dintre categoriile prezentate mai sus te regsesti, dar ndjduiesc c te vei folosi de neiscusitele,dar sincerele mele cuvinte. Tot pentru a ncerca s ti vin n ajutor am tiprit Jurnalul convertirii, carte caredescrie convertirea mea la Ortodoxie. Si dac totusi nici citirea acestui cuvnt si nici citirea Jurnalului meu nuti vor fi de folos, sper ca mcar mrturia pe care ti-o pun nainte te va ajuta s ntelegi c, orict de departe deDumnezeu ai fi, totusi El nu nceteaz s astepte ntoarcerea ta. Este mrturia unui tnr punk-er din StateleUnite, Collin Ivy, crescut ntr-o familie dezmembrat, care si-a ndreptat pasii pe calea ocultismului:

"Aveam o lume a mea n care triam cu propriile mele fantezii si realitti, pe care eu nsmi mi-o creasem. Amajuns dintr-un pusti normal un punk-er cu mohawk albastru si bocanci. Datorit temperamentului meu am

fost njunghiat, btut si mpuscat. ntr-o zi, un prieten de-al meu m-a invitat la o petrecere mai aleas

. Lapetrecere erau ctiva prieteni de scoal si dou femei n vrst. Prea c e o petrecere la care prietenii discut,

beau ap mineral, mnnc chipsuri, si se amuz cu diverse jocuri. n realitate, cele dou femei erau vrjitoare,iar petrecerea era pentru un ritual de initiere. Atunci a urmat initierea mea n practica WICCA.

WICCA e o form strveche de practicare, de ctre femei, a magiei druidice. De aceea am spus vrjitoare si nuvraci. De atunci am progresat repede, ajungnd si eu vrjitor practicant. Mintea mi intrase ntr-un soi ciudat dedelir si dement. Era limpede c nebunia va fi ultima experient. Dac mori, totul s-a terminat; dacnnebunesti, triesti moartea fr s fi murit asta mi era filosofia! Mi-am dat silinta zi si noapte pentru ea.

Practica vrjitoriei m-a dus la cunoasterea multor locuri noi si necunoscute, mai cu seam prin experi

magie si vrajitorie

Documents