Oliver Bukowski

„Viața e suferință!”O comedie de bulevard

În românește de Victor Scoradeț

Personajele:

HORST (Horscht, respectiv Hotte) PASCHKELOTHAR (Lothi) ACKERMANNTERREINA TERRETHOMAS TERREAcesta din urmă este, ce-i drept, un cadavru în toată regula, ceea ce nu-l împiedică însă să fie punctul crucial și nodal între lumile (sociale) Terre / Lothi & Horschti și, astfel, personajul principal – prin urmare, nicidecum o păpușă!!!Paschke folosește idiomurile puțin îngroșate din regiunea Niederlausitz (în primul rând „P”-ul), dar poate vorbi și în dialectul din Anhaltin sau – dacă nimic nu merge – în oricare alt mod artificial.Ackermann ar putea berliniza.

1

1.

Ackermann și Horst Paschke în dreptul unei dezolante tarabe de tir sportiv. Paschke, năucit și beat, are atârnate pe el cele mai imbecile trofee de bâlci.Paschke bea din cutia lui de bere.Ackermann trage cu pușca și fumează în același timp. Când vrea să se concentreze foarte tare, își pune țigara arzândă după ureche ori face orice alt gest cel puțin la fel de marțial.

HORST PASCHKE (deschide gura și râgâie îndelung) …și numa dân cauza la rațiune! O Sahară pustie, asta iese, dacă rațiunea își face ea impresia că poa' să rezolve ceva. Stepă absolută, Lothi, auzi, mă? Pe vremea când cu Iluminismu, în bisericile proste… porstenta… protestante, trebuia să umble nește unii dă le zicea „trezitori”, care ăia avea așa nește prăjini cât toate zilele ca să nu-i lase pă enoriași să adoarmă. Auzi, mă! Trezitori! – Așa că asta-i treaba, Lothi, în general, filozofia e un rahat maaare, iar în particular e făcută numa' așa, ca să ai ceva dă făcut între halit și futut. Pricepi! Dân cauză că omu' nu poate dăcât să fută și să halească într-una, d-aia s-a inventat filozofia. Nu-nu-nuuu, Lothi, ce dacă gândim, nu suntem nici mai buni, nici mai „aleși” pă chestia asta, adică că gândim, că suntem capabili să fim în stare să putem să gândim. Și-acu pă bune, da' pă bune-pă bune: Unde scrie că, că… Vivaldi, sau dân partea mea chiar și Einstein sau lăbaru' ăla dă … dă cine vrei tu e cu ceva mai superior dăcât… (caută cu privirea în jur) dăcât, dă exemplu… (ochii îi cad pe doza de bere) dăcât ăla d-a inventat berea la cutie?! Hăă? Unde scrie!

LOTHAR ACKERMANN (fără să se întoarcă) Mai ai mărunțiș?HORST PASCHKE (în timp ce se caută de mărunțiș cu o mare risipă de

gesturi) Nu-nu, Lothi, nu-nu-nu! Hai să-ți spun io ceva, Lothi: toată ese… exegeza lu' Gioais (Joyce, desigur – n. tr.) și toată teoria cuantelor, ce zic io teoria, cinșpe, o sută cin'zeci dă teorii ale cuantelor îți influiențează existența ta privată, viața ta dă Lothi, ca să zic așa, mai puțin ca trei cretine dă baxuri dă câte șase beri, sau… sau ca un simplu furuncul la mers. Aia e, Lothi, aia e! Nu-nu-nu, scumpule, nu suntem ultima găină a Creației, suntem dăcât niște grămăjoare dă căcat în formă dă omuleți, în care nu-ș ce bețivan a suflat el viață că așa a vrut mușchii lui… Fă bine și uită-te la tine, da, pur și simplu la tine, vezi-te o dată gol în oglindă. Păi așa crezi tu că arată produsu' perfect, așa?! Cu cearcănele alea ale tele, cu negii ăia ai tăi și cu bucățica aia caraghioasă dă puță atârnată în față? – Nu-nu-nu, un dromader oarecare arată

2

mai isteț ca mine sau ca tine, muuult mai isteț. (Se poticenște.) – Cum dracu' am ajuns la dramo… drome… dromader? Ei, mă cac! (Bea.)

LOTHAR ACKERMANN Două scrumiere roz sau cinci solnițe în formă de Kennedy?

HORST PASCHKE Kennedy? LOTHAR ACKERMANN Cică sarea curge pân găurile dă la gloanțe, așa zice

istețu' ăsta. (Se referă la proprietarul standului de tir.)HORST PASCHKE Ce să fac cu cinci sonițe.LOTHAR ACKERMANN (către tipul de la stand) Scrumierele. (Le ia și i

le întinde lui Horst Paschke.)HORST PASCHKE În orice caz, Sirius – mă urmărești? Închipuiește-ți că tu

ai fi o formă dă viață inteligentă, Lothi. Numa' așa, cum ar veni d-un exemplu: Tu ești o formă dă viață inteligentă pă Sirius. Mă urmărești? Așa. Și știi ce faci tu acolo, ca o formă… cum ziceam…

LOTHAR ACKERMANN (în stand) Punct lovit, fraiere, nu vezi că-i atins. Nu mă faci tu pă mine.

HORST PASCHKE Păi o faci anal… faci o anal… adică faci analiza sprectală… spectrală a lu' scumpa noastră Cale Lactee. Instrumente beton, orice schimbare dă temepratură să preface într-o mulțime dă culori, nu poa' să-ți scape nimic. Așa că stai cu instrumentele-n față dă-ți înțepenește ceafa, fincă nu să-ntâmplă nimic. În tot spațiu' ăla cât e el dă mare nu să-ntâmplă nimic. Mă urmărești? Și d-atâta plictiseală te scarpini în cur, adică într-una dân cele cinșpe găoaze pă care le ai – că cine știe cum arată ăia pă Sirius, nu-i așa – care va să zică, te scarpini tu așa, când d'odată, m-auzi, Lothi, d'odată să-ntâmplă: Noi, așa cum stăm noi aicea acum, am ajuns la capăt, gata, și buuuum, aruncăm în aer toată bila asta albastră dă sub noi. Mă urmărești? – Prafu' s-alege dă Pământ, Lothi, prafu'! – Ei, și tu, ce crezi că vezi tu cu alea cinșpe perechi dă ochi care să bulbucă pă tine – vreau să zic, cine știe cum arată ăia pă Sirius, nu? Cine știe, Lothi, poate că puța ta e așa, un fel dă câmp magnetic și când te uiți pân el poți să-ți vezi apendicele la capătu' lui. Orice e posibil, nu-i așa, cu puțină imaginație. – Care va să zică, tu, Lothi al meu, te uiți cu toți ăia cinșpe apendici ai tăi la Creație, și ce vezi tu când te uiți așa, la Creație?! Ăă, ce vezi tu după ce noi, aici, jos, am dat dă dracu'?! – Nimic, Lothi, absolut nimic nu vezi, așa că oprești sculele alea bengoase și te duci acasă, ca să-ți bagi câmpul tău magnetic în urechea lu' bătrâna ta Siriancă – vreau să zic, parcă po' să știi cum o fac ăia pă Sirius? Da' cu nițică imaginație, nu-i așa… - Păi vezi. În orice caz: cu toate sculele tale una și una, tu n-ai văzut nimic. Cu ochii mei am citit (citează): „Chiar în cazul în care planeta Pământ s-ar stinge cu desăvârșire – din punct de vedere al analizei spectrale, nu ar exista nicio schimbare în spectrul cromatic al Căii

3

Lactee.” Auzi! Totuna. Suntem doar așa, niște pricăjiți care putem să sărim în aer cu totu', că Calea Lactee, curva asta ordinară, nici măcar nu să înroșește și ea așa puțin la față atunci când s-alege prafu' dă noi. (Râde, bea.)

LOTHAR ACKERMANN (în stand.) „Ă-Ă-Ă” – ce-nseamnă „Ă-Ă-Ă”?! Că doar n-am tras în burdihanu' meu, nu! Hai, ieși odată cu marafeții! (Amuzat, de unul singur, continuând să tragă.) „Ă-Ă-Ă” – mamăă, ce lăbar!

HORST PASCHKE (gânditor) Și fix asta-i treaba, ăsta-i tot șpilu': Trebe să fii în stare să te uiți la toate dă sus, dă pă Sirius. La toate! Asta-i soluția, Lothi, asta-i soluția!

Posibil: Lothar Ackermann îi întinde lui Horst Paschke un animal enorm din pluș, un animal din pluș dacă se poate gigantic, mai mare decât la orice stand de tir. Prin urmare, predarea și preluarea sunt cât se poate de complicate, dar nu încurcă nici dialogul, nici acțiunea: „rutina bețivilor” în relația cu anormalul.

HORST PASCHKE Dacă te uiți dă sus, dă pă Sirius, totu-i căcat. Și nici nu mai contează că stai cocoțat p-un conteinăr și ești obligat să cânți imnu' dă stat, dăloc nu contează!

LOTHAR ACKERMANN (începe să fie interesat.) Ce containăr?HORST PASCHKE (râde căznit.) Mai vrei mărunțiș? Mai am! (Se

scormonește prin buzunare.)LOTHAR ACKERMANN Ce containăr, am întrebat. Și ce cântec, în gâții

mamii liui dă cântec?HORST PASCHKE Cre' că pentru sticlă, cre' că albă. Sticlă albă, da, și imnu',

imnu' național.LOTHAR ACKERMANN Sticlă albă, deci.HORST PASCHKE Da, da' dă pă Sirius…LOTHAR ACKERMANN Și cât de cretin poa' să fie cineva ca să să cațere p-

un containăr și să cânte un căcat ca ăsta? Și p-ormă ce-i cu tine: Vorbești și bei, vorbești și bei, nu prea e felu' tău. „Conteinăr”!

Horst Paschke tace. Ackermann trage cu pușca.

HORST PASCHKE (Glas mic.) Ee, parcă era după mine…LOTHAR ACKERMANN (Se întoarce spre el.) Tu? Tu te sui p-un

containăr și… - Erai beat. – Lasă, o dată nu să pune… - Cine știe la ce ți-o folosi într-o bună zi… (Clătinând din cap, pentru sine.) Să să suie p-un containăr și să cânte imnu'. Trebe c-a fost f'o licoare dă soi, bravo, te invidiez.

4

HORST PASCHKE Era mai bine dacă aveam ceva la bord.LOTHAR ACKERMANN Nu erai mangă? (Paschke neagă; Lothi începe să

aibă o bănuială.) Vrei să spui că te cațeri, treaz, p-un containăr pentru deșeuri din sticlă albă și cânți și tu ceva acolo?

HORTS PASCHKE M-au luat pă sus și m-au pus pă containăr. Mai întâi trebuia să mi-o iau la labă în timp ce cântam. Da' pă urmă cică li s-ar fi făcut scârbă, unde nu mai sunt chiar tinerel… (Încet.) Da' nu-i bai, n-am pățit nimic… Vreau să spun, ar fi putut să-mi facă chestii mult mai nașpa… Vreau să spun, câte n-am auzit, nu-i așa… Iar pă mine unu' mă doare fix în cur, Lothi. La urma urmei, cine suntem noi, nu-i așa (râde), da' tot nu ne lăsăm…

LOTHAR ACKERMANN Cine?! Cine ți-a făcut una ca asta?!HORST PASCHKE (după o pauză.) Erau patru.LOTHAR ACKERMANN Patru. – I-ai recunoaște? HORST PASCHKE (Cu zel.) Oricând, și noaptea, dacă mă scoli din somn,

și tot îi recunosc. Stai să-ți zic cum era primu', avea așa păru' blond și ăilalți îi ziceau Holger… sau Olaf… sau… (Se întrerupe resemnat.) În orice caz, patru au fost. Arătau un pic așa, cam ca Terre ăl mic, știi? Foarte ca lumea înțoliți și așa, curați, absolut normali.

LOTHAR ACKERMANN (Trage un șut în peretele standului.) Po… porcii dracului!

HORST PASCHKE (Încearcă, panicat, să-l liniștească.) Lothi… doar nu mi-au… la urma urmelor… vreau să spun: doar nu m-au violat, nu-i așa? – Nu să poate spune că m-au violat: La urma urmelor, imnu' Germaniei e Imnu' Germaniei și dă ce să nu-l cânți o dată și dă pă un conteinăr. - Și pă urmă, când ești puști așa ca ei faci fel dă fel dă chestii țaca, nu. S-au distrat și ei un pic și gata. Mamă Doamne ce-au mai râs – vreau să spun, ai auzit tu f'odată să se râdă la un viol? – nu-nu-nu, nu ține, nu s-ar potrivi dă nicio culoare, nu-i așa…

Lothar Ackermann îi pune un braț pe după umeri.

LOTHAR ACKERMANN Bine, Horschte, e-n regulă, a fost doar oglumă. O glumiță, dacă te uiți dă pă Sifilos ăla al tău.

HORST PASCHKE Sirius. LOTHAR ACKERMANN Cum zici tu.

Lothar Ackermann își pune un braț pe după umerii lui Horst Paschke; se îndepărtează încet și greoi, seamănă cu un cuplu bătrân.

5

2.

Horst Paschke fumează și bea, în timp ce lucrează, cu foarfece și lipici, la primascrisoare de șantaj din viața lui.Bombăne de unul singur, vorbește cu cadavrul „lui”.

HORST PASCHKE …dă ce io, mă, nu-nu-nu, ce să-ți fac io dacă tu și cu fufa ta, mă-nțelegi!... Și, la urma urmelor: E un ștrand pentru copii, un ștrand public, seminatural, pentru copii. Deci, o dată pentru totdeauna, e făcut pentru țânci, da, chiar și noaptea, chiar și noaptea, dragul meu, pentru mucoșii ăia mici, da, nu pentru porcăriile tele… În fiecare noapte trebe să adun după tine prezervativele tele spurcate, pline, e o mare porcărie, asta e.Scurtă pauză, cade pe gânduri… O sută dă mii, ce zici, faci tu atâtea parale în ochii lu' tac-tu? Cât o fi câștigând un profesor d-ăsta? Ei da, n-o fi ducând-o el chiar așa dă rău, unde mai scrie și pân reviste. „Doar o vorbă, profesore!” – rubrica de etică. Eee, de unde să știu io cam cât să câștigă cu etica asta, da' dă plătiti o să plătească el, bătrânu' Terre, pentru boieru' dă fi-su… Să mă cac, acu' mai am nevoie d-un zero. Răscolește prin reviste. Trebuie să mai fie undeva f'un zero… Aha, gata. Și injecțiile vi le lăsați pă unde apucați; la mine în ștrand, chestiile alea infectate. Și dacă îmi scapă f'una, te mai trezești cu f'un țânc dîn ăsta că să pricopsește cu toată sida aia a voastră și cu holera și cu bulimia și cu o barbă nerasă dă trei zile și toată apa mi-e plină numa' dă boli. Și io, Horschte Paschke, să mă sui în barcă să le caut!, și numa' fincă nu vă găsiți și voi alt loc să vă destrăbălați dăcât la mine-n ștrand… (Își citește bilețelul.) „…vă aștept la ora 13.15 la cabina telefonică Loschwitzer colț cu strada Șopin” - Șopin? Șopen? Șo-Peng? Ai idee? „Șo-Peng”. (Oftează.) Ne mai trebuie un ”Ș”, până una-alta. Ș Ș Ș (Citește un titlu.) „Sex în școală”; „Școlărițe fierbinți și fără tabuuri”. Ce căcaturi mai adună și Lothar. Nu-i nimic, bine că e un ”Ș” p-aici. „Șo-Peng”. Și la urma urmelor, dă ce n-ai văzut frânghiile, că doar scrie peste tot, mare și clar, „Atențiune! Scăldatul e permis numai până la frânghiile de siguranță.” Da' deh, așa sunteți voi: N-aveți nimic sfânt, nu știți dăcât să băgați în voi, să turnați în voi și să futeți. Să vă dați crocanți în Porschurile cumpărate dân etică dă babaci și să băgați în voi, să beți și să futeți. Să-ți spun io ceva, băiețaș, oricâte parale v-ar îndesa în buzunare domnii babacii voștri, voi tot ultimu' căcat sunteți. Orice gunoier, orice măturător, da-da,

6

chiar și orice pârlit dă îngrijitor dă ștrand face d-o mie dă ori… ce spun io, d-o sută dă mii dă ori mai mult ca voi. Nu te mai holba la mine așa dă arogant. Își ia seama. Chiar, aș putea măcar să-ți închid ochii; că doar așa să face.Cineva trage de clanța de la ușă. De afară: Lothar.

LOTHAR ACKERMANN (înjură) Băga-mi-aș picioarele, Pschke, ce dracu' te-ai baricadat acolo?! Te pomenești că ești călare pă Moni, hă?

HORST PSCHKE (în timp ce strânge, panicat.) Căcat. Căcat. Căcat. (Tare.) Lothar, ai și ve… Stai că viu acu', o clipă, uite acu'.

LOTHAR ACKERMANN Știam io: ți-ai umflat-o pă Moni și ați pus și voi d-o seară romantică. Da' acu' ai dat dă dracu', prietene, ai dat dă dracu.

HORST PASCHKE (Cară cadavrul ca să-l ascundă. Încet.) Nu te mai lăsa și tu așa greu acum, da. (Lui Ackermann.) Nu făceam nimic cu Moni a ta, mă culcasem dăja.

LOTHAR ACKERMANN Asta n-o crezi nici tu.Horst Paschke deschide.

HORST PASCHKE Bună seara, Lothar.LOTHAR ACKERMANN Unde-ai pus-o? Ai grijă, mi-o speli și mi-o faci

lună, dacă cumva ai umplut-o…. (Se întrerupe brusc.) Da' ce s-a-ntâmplat aici! Ud peste tot și… și…. (Amenințător.) Astea-s revistele mele, Paschke?!

HORST PASCHKE Îți iau altele. Un porno-shop întreg, dacă vrei!LOTHAR ACKERMANN Le-ai făcut… toate-s ferfeniță! Bă, tu ești dus cu

capu', ai idee cât costă astea?!! Ia uită-te aici, 19 mărci și 90, iete, 25 de mărci și op'zeci, „Playmates im Paradies” - lu' blonda asta i-ai tăiat juma' dă cur. (Amenințător.) Horschte, asta-i prea dă tot: putem să ne-mpărțim parizăru', da' dă literatura mea nu te-atingi! Fiecare om are dreptu' la viața lui literară dă noapte.

HORST PASCHKE Îți iau altele, literatură proaspătăt, nou-nouță; și pă deasupra poți să te duci dă două ori la bordel pă socoteala mea.

LOTHAR ACKERMANN (Calculează repede.) Dă patru.HORST PASCHKE Dă trei.LOTHAR ACKERMANN S-a făcut. (După care, totuși neîncrezător:) Da'

cu tot tacâmu', auzi! Programu' complet!HORST PASCHKE Să-nțelege. LOTHAR ACKERMANN Și dă unde o să scoți tu atâtea lovele? Hă?HORST PASCHKE N-ai tu treabă.LOTHAR ACKERMANN Și când asta?HORST PASCHKE Curând, foarte curând. Înainte s-apuci să te prinzi ce să-

ntâmplă, pac, ai și aterizat la bordel.LOTHAR ACKERMANN Dacă-ncerci să mă aburești…

7

HORST PASCHKE Dacă te trag în piept - șase sticle de șnaps și bere până nu mai poți.

LOTHAR ACKERMANN (nehotărât.) Mmdaaa…HORST PASCHKE Și două săptămâni la rând îți spăl io cârpele astea pline dă

pete galbene.LOTHAR ACKERMANN Maiourile mele? – Să-mi bag pula, Horschte! Nici

în glumă nu să spune una ca asta!HORST PASCHKE Pă onoarea mea!

Horst Paschke îi întinde mâna lui Lothar Ackermann; acela i-o strânge ezitant.

3.

Puțin mai târziu; Ackermann și Paschke îmbrăcați pentru noapte.

LOTHAR ACKERMANN (Revoltat.) Nu să poate. Nu să poate!!!... Mai toarnă-mi unu'. (Se mai umple un pahar. Între timp: ) Paschke, omule, asta-i o treabă dă să faci cu capu', nu alta.

HORST PASCHKE Ce ți-a trebuit să scormonești pă sub pat! N-aveam dă gând să te bag și pă tine.

LOTHAR ACKERMANN Și io care mai întâi m-am gândit că trebe să fie o Moni nouă… Nu-i adevărat, spune-mi că nu-i adevărat! – Și când colo, aici zace un cadavru mort definitiv. Paschke, măgarule, era cât p-aci să faci dân mine un necrofil. Îmi caut io papucii și haiti: așa că mai întâi mă gândesc: Maaamă, nene, o Moni nouă, Lothi, ia să i-o trag. Făcusem dăja loc în jur și, când tocmai mă… ptiu, drace! – Nu să poate! Mai toarnă-mi unu'. Buuun, acum mai dăparte: Care va să zică, Terre ăl mic vine cu Porschu'. Și pă urmă?

HORST PASCHKE Păi, ca dă obicei, știi tu. El și cu parașuta lui să dau jos, și ea, tot dântr-o mașină de fițe, și p-ormă… e, știi tu. În orice caz, după o vreme, când au terminat cu porcăriile lor, aia mică s-a suit în mașină și a tăiat-o. Cred că s-au și certat un pic, că arăta ca cum era apucată și a și trântit ușile.

LOTHAR ACKERMANN Nu știi că Terre vrea mereu invers. Uită-te și tu la el, are așa un fel dă aer rectal.

8

HORST PASCHKE Posibil. În orice caz, după ce s-a cărat aia mică, Terre al meu bâldâbâc în apă.

LOTHAR ACKERMANN A vrut să să-nece sau ce. HORST PASCHKE Înota craul.LOTHAR ACKERMANN Unu' care-noată craul nu prea ai zice că vrea să să-

nece.HORST PASCHKE Ei, bine… (Se poticnește.)LOTHAR ACKERMANN „Ei bine” ce?!HORST PASCHKE Atunci s-a-ntâmplat.LOTHAR ACKERMANN Pentru Dumnezeu, Paschke! Ce s-a-ntâmplat? L-a

halit rechinu' sau a dat cu țeasta-ntr-o geamandură sau ce?!HORST PASCHKE D'odată nu mai era. (Soarbe cu zgomot ca să imite

sunetul respectiv.) LOTHAR ACKERMANN D'odată.HORST PASCHKE D'odată.LOTHAR ACKERMANN Și (imită zgomotul) a dispărut.HORST PASCHKE Îhîîî.LOTHAR ACKERMANN Paschke, io-ncep să am o bănuială. Cum s-a-necat,

cu (imită zgomotul.)…?HORST PASCHKE Îhîîî.LOTHAR ACKERMANN Pot să te-ntreb în ce loc s-a-ntâmplat asta? Nu

cumva, dîn întâmplare, dincolo dă frânghiile alea vopsite în alb și roșu, absolut dîn întâmplare în apropierea pompei pentru apă proaspătă?

HORST PASCHKE (Infantil.) Tu singur ai spus că d-alde ăștia cum e tânăru' Terrre nu-s dăcât nește căcioși și niște degenerați. Ăștia ca Terre, așa ai spus, ăștia ne obligă să ne cocoțăm pă containăru' pentru sticlă albă.

LOTHAR ACKERMANN Aha, pricep: Și tu ai tras căcatu' ăsta un pic la fund, cu pompa l-ai tras, ca p-un căcat dă câine.

HORST PASCHKE Ba nu; doar că n-am oprit instalația de absorbție. Adică… nu imediat. Am vrut doar să tragă și el o mică sperietură, atâta tot. Dumnezeule! – nu-mi mai iese o dată dân cap imnu' ăla dă l-am cântat atunci.

LOTHAR ACKERMANN (Cu buzele țuguiate.) O mică sperietură. – (Urlă.) Paschke, imbecilule, idiotule, ești un criminal!!!

HORST PASCHKE Ne-ne-ne.LOTHAR ACKERMANN „Ne-ne-ne”!?! Asta-i tot ce ai tu dă zis, „ne-ne-

ne”?!!! (Se stăpânește, dar cu mari eforturi.) Bine, fie, atunci zi tu ce altceva ești dăcât un killer și un asasin ordinar… un porc de criminal cu sânge rece în blană dă … dă îngrijitor dă ștrand.

9

HORST PASCHKE Mmda… Da' poate c-a fost și destinu', poate că io am fost mâna lu' Dumnezeu pân' la urmă. Cine poa' să știe.

LOTHAR ACKERMANN Ce zici mă că ești tu?! HORST PASCHKE Bine, poate că nu-s chiar mâna lu' Dumnezeu, da'… da'…LOTHAR ACKERMANN Da' ce?HORST PASCHKE Poate patentu' lui…LOTHAR ACKERMANN Tu, adică tu ești…. (Râde scurt.) Tu… Nu mai

pot! – Jos cascheta, să ne rugăm pentru patentu' lu' Dumnezeu Horst Paschke! – Ei, da, sună. - Ți-ai împachetat dăja periuța dă dinți?

HORST PASCHKE (Îndărătnic.) Terre era un gunoi la fel dă mare și dă stricat ca și ta-su. Dă la bani, chiar tu spuneai că dă la bani să duce dracu' tot caracteru'.

LOTHAR ACKERMANN Bun, nu zic nu, da'… Da' ce-o să să-ntâmple mai dăparte? Vreau să zic, ai dat dăja telefon?

HORST PASCHKE Mai întâi am vrut să fac scrisoarea.LOTHAR ACKERMANN O carte poștală drăgălașă: „Dragi sticleți, taman l-

am înecat pă unu'.” Și pă urmă: „Mâncarea e bună, la fel și vremea. Multe salutări al vostru Horst Paschke.” – (Îl zgâlțâie.) – Horschte, omule!, ăștia or să puie recompensă pă capu' tău, auzi! Poza ta o să facă înconjuru- lumii, la ce pui dă baștan a fost Terre ăsta. Ai anunțat dăja garda sau ce.

HORST PASCHKE Dă ce garda, oricum nu i-ar mai folosi la nimic lu' Terre ăl mic. Bătrânu' lui mă interesează, lu' ăla-i scriam.

LOTHAR ACKERMANN Lu' babacu' lui? – Okay, pricep. Vrei să te dai „iresponsabil”. Nici măcar nu-i așa dă proastă ideea. Dacă vrei, o să zic și io că dă când te știu ai fost dus cu mămeaca. O să le zic că te speli pă cap în vasu' dă la budă și că te masturbezi la poza dă grup cu văcuța Milka. Sau, nu: Le zic că ăl mai mult și mai mult pă lumea asta îți place să cânți Imnu național cocoțat p-un containăr. Că doar ai martori la greu, că era chiar oră dă vârf când ți-ai făcut număru'.

HORST PASCHKE Lothi, Lothi, tu ești un tip beton, da' n-o să faci nimic în viață. Îți zi io dă ce: fincă ești mai tembel ca un lighean cu clor. Omule, Lothi! Ia gândește-te și tu un pic cu capu': Dacă tot e dăja mort… Pricepi? Mort și plin dă bani…! Și noi, Lothi, noi ce suntem, hă?!

LOTHAR ACKERMANN În orice caz, o leacă mai vii. HORST PASCHKE Ei, și? Ei, și? – Ce poți să-ți cumperi cu asta? – În orice

caz, ce e Horst Paschke, pielea pulii, da' un lucru e clar: dă ăsta și-au bătut joc pentru ultima oară, ultima! Horschte Paschke își taie acum felia lui dân tortu' vieții. Și cu asta basta.

LOTHAR ACKERMANN Bă, tu vrei să…! Horschti, frate!, torna, întoarce-te! Nu suntem noi făcuți pentru treburi d-astea. Să șutești câteva cutii cu

10

bere, să mai prăduiești câte un automat dîn când în când – e-n regulă, da' chestia asta, Horschti, m-auzi?!, asta-i prea dă tot, asta-i o chestie dă pagina-ntâi. Parcă văd: „Paschke, asasinul din pompă”, „Monstrul din lagunele ștrandului pentru copii”, „Moartea pândește pe fundul bazinului”, „Groaza are un nume: Paschke”, gata, termină cu chestiile astea.

HORST PASCHKE Și la ce bun, la ce bun mai suntem noi făcuți, ă?! – Lothi, mai avem încă cinșpe, poate douăj dă ani și p-ormă gata, suntem niște saci plini dă viermi. Ții minte, mai nou, cum ne-au dat locu-n tramvai, ții minte? – Lothi, cine bea cât bem noi, cine gândește cum gândim noi, cine umblă cum umblăm noi – p-ăla nu poa' să-l cheme dăcât ca pă noi: Lothar Ackermann și Horst Paschke, cenușii d-atâta ajutor social, galbeni dă ciroză la ficat și umflați d-atâta parizăr. – Ce-avem noi dă pierdut?!

LOTHAR ACKERMANN O porcărie, asta e; inuman, bestial, bolnav și pervers și… (Scurtă pauză.) Cu toate că… Vreau să zic, la urma urmelor n-a fost dăcât un accident.

HORST PSCHKE Exact. Încă una mică și pă urmă gata, p-ormă-i dăm drumu', ne apucăm să-l valorificăm pă micuțu' Terre la maxim. (Umple paharele.) Ș-acu uite planu' meu: Ne trebe un congelator nou. Al doilea…

LOTHAR ACKERMANN Dă ce congelator nou? Ăla costă cel puțin un miar.HORST PASCHKE Fincă micuțu' Terre nu încape-n ăsta. L-am îndoit în fel și

chip, dăgeaba, mereu rămâne ceva pă dânafară, câte o bucată dă Terre.LOTHAR ACKERMANN Da' dă ce neapărat nou. Vreau să zic… Po' să-l

întreb pă Dieter Gretschke. Ăla are o drujbă și (imită zgmotul de drujbă) una-două și Terre e mult mai ușor de mânuit.

HORST PASCHKE Lothar! – Nu suntem noi d-ăia! LOTHAR ACKERMANN (Suspină.) Da' și un congelator nou…HORST PASCHKE Lasă, un pic de investiții trebe să facem și noi; din nimic,

nimic răsare.Ciocnesc paharele.

11

4.

Bătrânul Terre și nevastă-sa la cină. Șed tăcuți unul în fața altuia și mănâncă cu înghițituri ridicol de mici.După un timp:

TERRE / INA (concomitent) Ți-am spus cumva… / Dacă vrei să…TERRE Mai întâi tu.INA TERRE Nu era nimic important. Mai întâi tu. TERRE Pentru mine e important tot ce spui tu, fiecare cuvânt.

Aud?INA TERRE Drăguț din partea ta, dar crede-mă, nu era nimic important.TERRE Hai, nu te mai alinta.INA TERRE Bine, așadar… eu… - Fir-ar să fie, am și uitat (râde), vezi și tu

acum că n-a fost nimic deosebit. TERRE Și? Cum îți place?INA TERRE Extraordinar, absolut extraordinar. Gătești ca un zeu.TERRE Un asemenea compliment nu-i chiar lipsit de importanță.

Orice s-ar spune, am petrecut totuși două ore întregi în bucătărie, în picioare.INA TERRE Dar poate că nici nu am vrut să te laud, poate.TERRE Prin urmare nu îți place. Neîndoios că ți se pare prea fad. INA TERRE Câtuși de puțin, câtuși de puțin.TERRE Atunci chiar nu izbutesc să înțeleg de ce ți se pare că-i prea mult să-mi

adresezi câteva cuvinte anoste de apreciere.INA TERRE Dar am spus deja, încă de la aperitiv…TERRE …că miroase fatnastic. Nimic mai mult. Dar, dragostea mea, să-ți fi

scăpat oare faptul că ne aflăm deja la al doilea fel principal?INA TERRE Îmi pare nespus de rău, eu…TERRE E-n regulă. INA TERRE Nu, ai perfectă dreptate. Dar am savurat-o atât de intens, încât

am uitat cu totul să…TERRE O nuanță prea demagogic, nu găsești?INA TERRE Adineaori nu am vrut să spun decât că… nu am vrut să spun,

adineaori… am vrut doar să spun că…TERRE Da?INA TERRE (cugetă febril, apoi, cu ușurare: ) Sarea, voiam doar să te rog

să-mi dai sarea.TERRE (Perfid) Sarea?

12

INA TERRE (Observă greșeala.) Cum? … Ah, proasta de mine, vinul, am vrut să spun vinul. Mai voiam o înghițitură din acest excelent…

TERRE Dar paharul tău e plin ochi.INA TERRE Dar cu siguranță că imediat l-aș fi…TERRE (Pentru sine.) Sarea. Care va să zică, totuși prea fad. Pot să fac

orice, că iubirea mea are întotdeauna ceva de obiectat. Nu-i ușor, într-adevăr nu-i ușor.

INA TERRE În orice caz, peștele – peștele a fost extraordinar.TERRE Și vânatul prea fad.INA TERRE Niciodată n-am mai … vreau să spun că aș putea să mănânc

crătiți întregi din vânatul tău.TERRE Numai imaginea asta și mă indispune. Dar, mă rog, dacă-ți place chiar

atât de mult…, poftim, ia și porția mea; oricum eu am cam luat în greutate. (Îi duce farfuria lui, îi pune ei carnea.)

INA TERRE Numai de n-aș fi atât de sătulă, vreau să spun că pleznesc, atât sunt de sătulă.

TERRE (Indispus.) „Pleznești”?INA TERRE (Râde; apoi, pe un ton umil: ) Nici asta n-a fost o imagine prea

inspirată, nu-i așa?TERRE Dragostea mea are acum prilejul să demonstreze că un imn închinat

fripturii mele se poate lipsi de orice retorică. Poftă bună.

Ea se uită la el, începe să înfulece vitejește. El o urmărește nervos.

TERRE Clefăi.INA TERRE (Cu gura plină.) Poftim? (Înghite repede.) Poftim?TERRE Când mesteci, clefăi. Este așa, un zgomot mic și perfid. Să

înnebunești, nu alta. Tu nu-l auzi?INA TERRE Îmi… pare rău, eu…TERRE Nu, nu, sigur, tu nu ai nicio vină. Cine știe (râde), cine știe ce

zgomote reușesc eu să percep. Continuă ca și când nu aș fi spus nimic, pur și simplu. Te rog. (Îi face semn să mănânce mai departe.) Îmi place să te privesc.

Ina Terre introduce un dumicat în gură. Încercarea ei de a mânca silențios se transformă într-un veritabil număr de slapstick. Până la urmă nu poate să nu tușească, tusea o îneacă, tușește. Nu reușește să-și acopere gura cu un șervețel, nu în timp util.El se duce la ea „îngrijorat”, o bate grijuliu pe spinare.

13

TERRE Gata, gata! Un mic accident?- Nu-i nimic, se rezolvă îndată. (Culege de pe masă resturi de mâncare pe care ea le-a scuipat fără să vrea; ea încremenește.) Ce avem noi aici? O mică zdreanță de friptură. Hap, și gata, s-a dus. Și, Doamne, ce poate fi asta? Ceva legume? Poate anghinare? Nu, arată mai degrabă ca un căpșor de sparanghel. Tu ce părere ai? – Asta mă pune de fiecare dată cumva pe gânduri. Vreau să spun: când văd ce se alege dintr-o masă pregătită cu atâta grijă după ce a trecut prin toată mașinăria noastră de mestecat, de limbă, de toate secrețiile astea acide din gură. Estetica destrucției. Am trecut cumva cu vedere vreun fragmențel micuț și dulce, împroșcat de dragostea mea?

INA TERRE (Alb, încet.) Pe vază.TERRE Poftim?INA TERRE (Urlă.) Vaza! (Apoi cinic.) Pe vază, acolo a mai aterizat

un „fragmențel micuț și dulce” de friptură cu o scumpă urmă de sânge gingival al iubitei tale iubite.

TERRE Vai, sunt dezolat, dar, dintr-un motiv oarecare, am reușit s-o fac pe micuța mea soțioară să-și iasă din sărite.

INA TERRE (Se stăpânește un moment și tace.) Da, e fiul meu și a luat câteva din cărțile tale de credit…

TERRE Nouă, iubita mea, nouă!INA TERRE Nouă cărți de credit de-ale tale. Probabil nouă…TERRE „Probabil”? (Gâfâie scurt.) Inge-Lore…INA TERRE Și nu-mi mai spune Inge-Lore!TERRE „Probabil”?, Ina, „probabil”? – Cu toată dragostea pe care ți-o port,

dar înclinația aceasta a ta spre incertitudine…TERRE / INA TERRE … e sub calitatea materialului tău genetic.INA TERRE Știu asta, știu asta, dar e, totuși…INA TERRE / TERRE …„pe jumătate copil”…TERRE Are douăzeci și șapte de ani, își folosește cunoștințele juridice – a

căror însușire, eu am finanțat-o – așadar, își folosește cunoștințele juridice spre a-i trimite tatălui său dispoziții provizorii iar în rest, ocupația lui principală e să se plimbe cu Porsche-ul meu și să-și lasă sămânța în prezervative de firmă prin trupurile adolescentelor. ”Pe jumătate copil”.

INA TERRE Ești un mosntru.TERRE Mai nou, în baie, ți-a pus mâna pe cur.INA TERRE (în lacrimi) Ba nu, n-a vrut decât să mă mângâie, a vrut și el

s-o mângâie pe mama lui.TERRE Rămâne atunci de neînțeles motivul pentru care i-ai tras o palmă cu

acel prilej.

14

INA TERRE Eu… eu l-am înțeles greșit. În afară de asta, era mai mult spatele, pe spate a vrut el să mă…

TERRE (Râde otrăvit.) …da, spatele, mai mult spatele… Știi tu cumva ce face el, ai tu idee?! – Îți spun eu: Băiețașul nostru cel mic și care o iubește atât de mult pe mama sa, mai ales pe la spate, pleacă cu mașina la agățat puștoaice și, după ce-și umple mașina - ține-te bine – se duce până la o băltoacă oarecare, peste zi e ștrand pentru copii, auzi? un ștrand pentru copii și pe urmă…

INA TERRE Încetează!!! Încetează!!!TERRE Am pus să fie urmărit.INA TERRE (Plină de ură.) Exact!!! Exact, ăsta ești tu: pui să fie

urmărit, pui, pui, pui, pui… Știi ce ești tu, ești un porc urât, bătrân și gras, ești un… mă, … mă… mă academicianule ce ești! (Izbucnește în lacrimi.)

Tăcere.El se duce la ea, o mângâie pe cap, cu cealaltă mână se descheie la pantaloni.Se satisface în gura ei.Se întoarce.Ea a rămas pironită pe scaun, cu gura plină, aproape înnebunind de scârbă.

EL (Încet.) Doar ne iubim. Nu-i așa?

Ea dă din cap că da.

EL Atunci de ce n-o înghiți? Întotdeauna o-nghițeai. Are gust de nucă, așa spuneai de fiecare dată, că sperma mea are gust de nucă. Întotdeauna îți plăcea.

Ea înghite.

15

5.

În timp ce scufundă Porsche-ul în lac.

LOTHAR ACKERMANN …am avut odată un scuter, destul de vechi. A fost cam cea mai frumoasă perioadă din viața mea.În fiecare zi îl bibileam: șurubăream la el, îl aranjam, îi cromasem aripile și pictasem pă ele stegaul Canadei. Dădea foarte bine.

HORST PASCHKE Da' ce treabă aveai tu cu Canada?LOTHAR ACKERMANN Nicio treabă. Da' n-aveam alt șablon.HORST PASCHKE Orice-ar fi, trebe să dispară. Imediat după frânghii. Iar

instalația o s-o las să meargă și ziua, ca să nu s-apropie nimeni dă mașină.LOTHAR ACKERMANN Cum s-o lași să meargă și ziua? Omule, Hotte, asta

înseamnă că pân' la prânz mai avem un cadavru, abia ai prins gustu', ăă?HORST PASCHKE Trebe să dispară.LOTHAR ACKERMANN Dân cauza la scuteru' meu am și ajuns pentru

prima oară la pârnaie. HORST PASCHKE Ai condus sub beat?LOTHAR ACKERMANN Nu, a dat unu' peste mine cu bicicleta: uite atâta o

zgârietură, drept pân Canada! (Arată.) L-am bătut dă i-a sunat apa-n cap: Un an și două luni. Când am ieșit pentru bună purtare, Genifăr îl vânduse. Ca să cumpere un cărucior dă copil, vaca dreacu'. (Râde.) Am stat un și două luni la răcoare pentru un cărucior dă copil.

HORST PASCHKE Nu, las-o baltă, că mai e un pic și să face ziuă. LOTHAR ACKERMANN Dăcât o tură în juru' lacului, Horschti. Numa' una!

Uită-te și tu ce dă dichisuri, geamuri electrice, ABS, servo, aer condiționat…HORST PASCHKE Nici gând. Și pă urmă mai ești și beat și cine să suie beat

la volan e un criminal…

Lothar se uită la el.

HORST PASCHKE Da, știu, da' măcar să nu-ntreci măsura, cu crimele. Unde mai pui că mi-e și frig, toată noaptea dă când stau aici.

LOTHAR ACKERMANN Trebuia un priveghi. – Măi omule, așa trist ca acum n-am mai fost dă când sunt io: Nu putem și noi să dăm o tură în juru' lacului? Numa' una, să știu că n-am trăit dăgeaba pă lume. Și-apoi, ar fi ca o răzbunare pentru scuteru' meu.

HORST PASCHKE Trebe să mă-nțelegi cum trebe. Când eram tânăr, am avut odată un mânz. L-am antrenat, l-am îngrijit și tot tacâmu'. Dă dimineața până

16

seara. Și-ntr-o dimineață să topise. Vândut pă valută, că așa era p-atunci. Niic măcar n-am apucat să-mi iau rămas bun. Cam asta a fost și problema mea cu comunismu' mondial.

LOTHAR ACKERMANN Mai bine-mi dai brânci în lac cu mașină cu tot; dacă n-a fost să fie în viață, atunci măcar…

HORST PASCHKE Viața nu-i un pom dă Crăciun cu dă toate! Nici măcar un Porsche nu merită o viață dă om, nici măcar una ca a ta, Lothi.

LOTHAR ACKERMANN A mea face fix cât un Kadett obosit și avariat, un hârb d-ăla mâncat dă rugină, dă trebe să-l împingi cu picioarele pân podea ca să să urnească.

HORST PASCHKE Nu trebe să vorbești așa. LOTHAR ACKERMANN Da' dacă așa stă treaba.HORST PASCHKE Nici atunci nu trebe să vorbești așa. Și io belesc ochii la

Porschele ăsta și nu pot să nu-mi zic: „Oof, Horschti, ce fel dă Popa Prostu' mai ești și tu”. Numa' că imediat mă gândesc, las' c-o să vie ea și ziua mea, sigur o să vie. Și atunci îmi revin.

LOTHAR ACKERMANN Ferict ăl dă crede. Io unu' mă gândesc că trebe să vie odată și ziua când să dă o amnistie la viața asta dă căcat. Și acum, când văd jucăria asta aici – acum ar putea să fie ziua aia. Te rog, Horschti, o dată în juru' lacului, da?

HORST PASCHKE N-avem noi față d-așa ceva. (Să ridică, pornește.) Hai să-i dăm drumu'.

LOTHAR ACKERMANN Mă opun!

Horst Paschke îl privește aprig.

LOTHAR ACKERMANN (Se târăște cu greu…) Bine, uite, complicele tău să apucă dă treabă. (Pentru sine.) Da' să știi că n-ai pic dă pietate în tine.

17

6.

Lothar Ackermann și Horst Paschke, deghizați, în apropierea unei cabine telefonice.Horst Paschke chicotește pe ascuns.

LOTHAR ACKERMANN (în surdină, dar supărat.) Ce te tot hlizești ca prostu'? Când eram cu Genifăr, aia îmi zicea tot timpu' că ce bine mi-ar stătea cu pălărie. Ca lu' ăla dân Casablanca, așa zicea. Și pă urmă, tu ce părere-ți faci, că ție ți-o fi stând bine cu barbă? Ca un ou cu floci, așa arîți.

HORST PASCHKE (se străduiește să fie serios.) Hai că n-am vrut să te jignesc. (Pauză scurtă. Chicotește din nou.)

LOTHAR ACKERMANN Fincă habar n-ai dă Casablanca. - Da' ia ascultă, a trecut dăja o juma' dă ora peste.

HORST PASCHKE (deodată serios.) O să vină ei, n-ai grijă. Și fără sticleți, fincă și ei sunt dăstul dă bandiți ca să iasă cu lovelele dăcât să facă tam-tam cu potera. – Poți să te uiți pă ziaru' meu.

LOTHAR ACKERMANN Paschke, dă trei ori am făcut dăja schimb dă ziare pân-acum, mă cac pă ziaru' tău. Și pă urmă, ce ți-a venit să cumperi taman „Numismatica”?

HORST PASCHKE Ssst! Ssst!LOTHAR ACKERMANN Hă? Băbuța aia?HORST PASCHKE Poa' să fie și-aia o deghizație. LOTHAR ACKERMANN O băbuță ca asta nu-i nicio deghizație, mai ales c-o

javră așa dă șifonată. (Dezgustat, pentru sine.) Mamă, Doamne, arată ca cum l-ar fi călcat un camion dă zece tone.

HORST PASCHKE E pekinez. - Și poșeta? Nu lăsa ea la vedere o geantă ca asta. Nicio băbuță adevărată nu face așa ceva.

(Pauză scurtă, își țin respirația.)

LOTHAR ACKERMANN (Excitat.) Poate-i dă la Alzheimer.HORST PASCHKE Nu contează dă unde e: geanta contează. …Vezi, vezi!...

O lasă pă bancă. Îți spun io: toată faza cu bunicuța n-a fost dăcât o deghizare.

LOTHAR ACKERMANN (Nesigur.) Zici?HORST PASCHKE Dacă-ți spun. Uite cum facem. Ne plimbăm așa, într-o

doară, absolut normal. Așa, ca cum n-avem nicio treabă. Pă urmă o luăm înapoi și așa mai dăparte. Dă trei ori cu totu'; p-ormă, haț poșeta și valea.

18

Sub pod ne dăm jos măștile, mutăm mălaiu' și (fluieră „neostentativ”) mai dăparte absolut normal, cu tramvaiu'.

LOTHAR ACKERMANN Deh, știu și eu. Și pă urmă, mie nu-mi trece pân cap nimic normal, așa, la comandă. Adică, io ce să spun?

HORST PASCHKE Nu mai face pe prostu'. Zici și tu ceva la-ntâmplare, ce-ți vine la gură; orice chestie la care crezi că te pricepi cât de cât.

LOTHAR ACKERMANN (Râde stupid.) Hă-hă-hă.HORST PASCHKE Ce te bucuri așa? Ai găsit fun nasture sau ce?LOTHAR ACKERMANN Râdeam și io așa. Adică, mă gândeam ce mutră ar

face mamaie când ne-ar auzi vorbind dă futut. HORST PASCHKE (șuierat.) Nicio vorbă despre futut. Ceva normal, am

spus.LOTHAR ACKERMANN Da' fututu-i normal!HORST PASCHKE Ba nu-i!LOTHAR ACKERMANN Care va să zică, acum, la bătrânețe, te dai cu

Biserica…HORST PASCHKE Maamă, Lothi, există situații…LOTHAR ACKERMANN Io aș putea mereu.HORST PASCHKE …LOTHAR ACKERMANN (Șucărit.) Să-ți zic io care-i faza: Nu există nici

măcar un singur film cu o bunicuță c-o javră năpârlită care să facă afaceri necurate, nici măcar unu' nu există!

HORST PASCHKE (Se scoală hotărât; conversație normală.) Foaarte interesant! Care va să zică, ați fost deja de douăsprezece ori în Sardinia?

LOTHAR ACKERMANN (Tâmp și sec.) Ioo? Hă-hă-hă! Am fost odată pân' la Wittstock pă Dosse… (Își ia seama după ce Horst Paschke pufnește furios.) Ahaa. (Tare.) Aa, bineînțeles, păi sigur că da, am tot fost, precis. Trebe musai să vă duceți și dumneavoastră o dată. Ce pot io să vă spun – foaarte frumoase femei, sardinele… Da' așa dă ursuze…

HORST PASCHKE (îl întrerupe.) Prefer să rămân pe domeniul meu. Tot mai frumos e acasă, știți, asta-i așa, o vorbă d-a mea. Nu considerați?

LOTHAR ACKERMANN Ei, da. Sigur că consider: și io am vorba asta. Acasă… este… este destul de …acasă.

HORST PASCHKE Vedeți ce bine ne înțelegem până la urmă. Ce vreau io să vă întreb: Cunoașteți Casablanca? Știți, figura dumneavoastră, așa – vreau să spun că vă stă foarte bine cu pălărie…

LOTHAR ACKERMANN Aici nu pot să vă contrazic, și mai am ceva care-mi stă…

HORST PASCHKE Și afacerile? Cum vă mai merg afacerile?

19

LOTHAR ACKERMANN Marfă! Tocmai mă extind, am ajuns un adevărat extensor. Acum mă ocup dă prezervative.

HORST PASCHKE (Șuieră.) Ackermann!LOTHAR ACKERMANN Pentru dumneavoastră, în continuare domnul

Ackermann.

A se improviza în continuare conversație „normală”; în timpul dialogului, ies.

7.

Din nou în baracă; tocmai intră. Amândoi trag după ei niște baloane cretine.Lothar Ackermann cu geanta; îi răstoarnă conținutul pe podea.

LOTHAR ACKERMANN Două pungi cu hrană pentru păsărele, juma' dă duzină dă pampărși roz, un tub dă Kukident și juma' de tub dă dropsuri acrișoare – vrei și tu unu'?

HORST PASCHKE Ai dă gând să-ții odată fleanca aia a ta! (Are de lucru cu baloanele.)

LOTHAR ACKERMANN Horschti, băiete, știi ce facem noi acuma? Vreau să zic, e-n regulă, mamaia aia a fost o eroare, da' nu e cazu' s-o iei razna pă chestia asta. Ce impresie face un gagiu cât un sac cu cartofi care să joacă cu baloane în formă dă iepuraș! – Mamă, Doamne, cum mai întorceau capu' după noi…

HORST PASCHKE Și io preferam să fi fost d-alea normale.LOTHAR ACKERMANN (Ironic.) Doamne ajută, hai că cu asta m-ai

liniștit.HORST PASCHKE Ia ține.LOTHAR ACKERMANN Și p-ormă mă fotografiezi cu iepuroiu' – maamă,

nene! Maamă, nene, o fi el Ackermann tembel, da' nu să lasă el tras în poză așa.

HORST PASCHKE (furios) Ține o dată, când îți zic!LOTHAR ACKERMANN Ho, că țiu. Dă-l încoa' pă iepuroi… Și acuma?HORST PASCHKE Desfă-l jos. Ai grijă. Întâi îl desfaci și p-ormă astupi

iepuroiu' la loc. LOTHAR ACKERMANN Așa e bine?

20

HORST PASCHKE Îhî. Acu' ia-l în gură; trage aeru' adânc și p-ormă îți ții respirația.

LOTHAR ACKERMANN Dacă era Moni a mea…HORST PASCHKE Fă odată ce-ți spun!

(Lothar Ackermann face ce i s-a spus.)HORST PASCHKE Bine, acu' zi ceva.LOTHAR ACKERMANN (Cu vocea lui Donald Duck.) Ce vrei să zic?

(Se sperie.) Horschti, vocea mea…!!!HORST PASCHKE (Entuziasmat.) Heliu. Heliul e altfel dăcât aeru' și

corzile tale vocale reacționează și ele altfel. LOTHAR ACKERMANN (Ca mai înainte.) Dacă rămân așa, îți crăp capu'

cu sapa!HORST PASCHKE (Rânjind.) Trece imediat… - Așa, și acu' fii atent: io

formez număru' lu' bătrânu' Terre, tu tragi o dușcă zdravănă dă heliu și p-ormă să vezi cum începe el să joace după cum îi cântăm. Finc-acu' a crescut prețu', mă-nțelegi? Sub două sute dă mii nici nu mai stăm dă vorbă.

LOTHAR ACKERMANN (Înalt.) Dă ce io? (Aproape normal.) Dă ce io? – Tușește ca să-și revină. – Măiculiță, mi-ai băgat mortu-n casă cu Helios ăsta al tău.

HORST PASCHKE Imposibil dă descifrat, poa' să ne analizeze vocile pân' le vine rău.

LOTHAR ACKERMANN În orice caz, io nici nu-l sun pă Terre, unde nici nu mi-a trecut sperietura… Asta e.

HORST PASCHKE Dă-ncoa.

Formează, inhalează o porție consistentă.. Terre ridică receptorul.

TERRE (Ursuz, arogant.) Alo?!HORST PASCHKE (Cu voce de heliu.) N-a fost deloc înțelept din partea

dumneavoastră.TERRE Cine-i la telefon?HORST PASCHKE Nu contează. Dacă vreți să vă revedeți fiul, acum costă

dublu, două sute dă bătrâne, ne-am înțeles?! – Altfel…TERRE (Râde gras.) „Fiul” meu? Eu, să vreau să-l „revăd” pe domnul fi-

miu… (Râde, apoi dur.) Auziți, transmiteți-i că i-am blocat toate cărțile de credit. Când rămâne din nou lefter, poate să muncească la mine, eventual ca femeie de serviciu. Eventual.

HORST PASCHKE Ignorați gravitatea situației. Asupra fiului dumneavoastră planează pericol de moarte; nu ne dăm în lături dă la nimic.

21

TERRE El ignoră gravitatea situației. El! În rest, timpul meu e mult prea prețios ca să mi-l pierd cu joculețele bolnave ale acestui avorton. Pe scurt: Nu știu cine sunteți, dar vă dau un sfat. Nu vă lăsați înhămat la căruța unui pervers. Bună ziua. (Închide.)

HORST PASCHKE Ai… ai auzit?!!!LOTHAR ACKERMANN Ce porc!HORST PASCHKE Propriul lui copil! LOTHAR ACKERMANN Și când mă gândesc că Genifăr și cu mine – l-a

pierdut. A trebuit să avorteze, și tare mai vream să…HORST PASCHKE (Formează din nou.)LOTHAR ACKERMANN Acu' ce mai faci?HORST PASCHKE Nu pot s-o las așa! Așa nu!

Terre ridică.În timp ce Horst Paschke vorbește, Terre închide.

TERRE Alo?!HORST PASCHKE (Cu vocea lui normală.) Ascultați-mă puțin, sunteți un

porc ordinar, e copilul dumneavoastră; fiul dumneavoastră - și are tot dreptu' să fie tratat omenește. Orice om are dreptu', fincă, … fincă… fiecare are ceva aparte. Și dacă mai dă f'odată cu bățu-n baltă, fiecare om e ceva cu totu' și cu totu' special. Mai ales îngrijitorii dă ștranduri. Ar trebui să vă fie rușine să tratați pă cineva în asemenea hal - și-ncă pă propriul dumneavoastră fiu. Auziți? Așa ceva nu să face. Și acum ascultați-mă bine, acum o să vă cereți scuze imediat, da' i-me-diat, auziți… Alo? Alo!

LOTHAR ACKERMANN A-nchis imediat. Imediat după sunteți un porc.HORST PASCHKE Mi să rupe, trebuia să i-o zică cineva.LOTHAR ACKERMANN Normal. Când trebe, trebe.HORST PASCHKE Imbecil.LOTHAR ACKERMANN Așa ziceam și io.

22

8.

Terre și Ina Terre din nou la masă, de această dată se servește fondue.

INA TERRE Ai fi putut să mă chemi.TERRE Dar asta am și făcut, comoara mea, numai că erai prea ocupată cu

epilarea picioarelor. INA TERRE Nu și atunci când telefonează fiul meu.TERRE Interesant, atunci când sun eu nu există nimic mai distins pentru tine

decât să te apleci, cu fața puțin roșie, gâfâind ușor, asupra pulpelor tale. (Întoarce tava cu sosurile.) Trebuie neapărat să încerci acest caramel, e o poezie!

INA TERRE (Chiar îl încearcă.)TERRE Ei?INA TERRE Interesant.TERRE (Ușor dezamăgit.) Puțin cam sec – vreau să zic, modul în care ai

formulat.INA TERRE Și spui că e bine?TERRE (Cu gura plină, incert.) Îmhî.INA TERRE Cum ți se pare vinul? TERRE (Îl gustă profi.) Sigur, da… poate puțin cam… sever, poate…

sau… (Măgulitor.)INA TERRE M-am pișat în el.TERRE Ce-ai făcut!!!INA TERRE M-am pișat în el, n-a fost deloc ușor. Cred că, din punctul ăsta

de vedere, voi, bărbații, sunteți avantajați.

Scurtă pauză.

TERRE (Se hotărăște să fie cool și amuzat.) Insațiabilă, in-sa-ți-a-bi-lă, tu, cu fantezia ta erotică!

INA TERRE Știam eu că te excită.TERRE (Bea cu înghițituri lungi.) Fără îndoială!INA TERRE Care va să zică, el e bine, spui. TERRE Ei, cu Porsche-ul meu sub cur n-ar trebui să le sară în ochi celor de

ajutorul social. Te rog, întoarce puțin sosurile ca să ajung la caramel.INA TERRE Caramelul s-a terminat.TERRE Micuța mea bulimică.INA TERRE Am vreun motiv, doar ai spus că-i merge bine… sau…?

23

Structura monologului care urmează o dau acele obișnuințe ale ei care-l enervează pe el, ca și reacțiile lui prin care o corectează. Într-o oarecare măsură, aceste „deranjamente” produc o metrică aproape clasică.

TERRE Pardon, am spus doar că-i merge ca-ntotdeauna. Dar nu vrem să ne stricăm seara, nu-i așa? Știi bine că pentru nimic în lume nu aș vrea să ratez micile noastre ritualuri. Aceste atât de discrete și totuși subapreciate stigmate ale rutinei cotidiene nu sunt numai o formă pragmatică de depășire a solicitărilor complexe, nu, nicidecum, ele pot fi totodată o prețioasă sursă de intensă plăcere. Ceea ce presupune, desigur, și o anumită originalitate a acelor adjuvanți care contribuie la nașterea lor. Foarte succint: stilul, calitatea cinei constituie modestul nostru ritual, al tău și al meu. Pe lângă îndeplinirea toaletei de dimineață, pe lângă convorbirea noastră telefonică de la ora 8 și un sfert, pe lângă obiceiul meu de a urina așezat, pe lângă Aronal și Elmex, această cină este, fără îndoială, liantul cel mai important al legăturii noastre: școlirea simțurilor, a rafinamentului și a capacității de a păstra dreapta măsură – o idee destul de simpatică, mi se pare. O cultură inteligentă a împrospătării celulelor, care a făcut totuși posibile mai multe decenii de aproape netulburată – reține: „aproape”; nu înclin câtuși de puțin spre pavoazarea datelor noastre reale – decenii de până acum abia tulburată atracție reciprocă. Și, la urma urmelor, da, recunosc, nu fără o anume senzație de stânjeneală: Acest astăzi-gătești-tu, mâine-eu, are o nuanță ușor vulgară, proletară. Semănând cât se poate de bine cu contactul anal, nu găsești? O știi și tu: nu am fi tocmai inteligenți dacă am începe să râcâim aceste coloane bogat ornamentate ale căsniciei noastre.

INA TERRE Nu mi-e foame. TERRE Ina, ești frumoasă, inteligentă și chiar cultivată într-o anumită măsură.

Ce vrea să însemne așadar această formulare primitivă „Nu mi-e foame”? INA TERRE Nu mi-e foame. Nu-mi place.TERRE Te rog, dragostea mea, te rog!: nu-ți lăsa coeficientul de inteligență să

scadă până la nivelul temeperaturii camerei.INA TERRE Hai pa. (Se „corectează”.) O clipă, te rog. (A găsit: ) 'Aidi

pa!(Râgâie.)

TERRE (Ravisat.) Desăvârșit!!! De-să-vârșit!!! – „'Aidi pa.” – Cum se preschimbă brazada în sunet, cum se verbalizează senzualitatea calmă a ogorului greu, ciocănitul arid al ștanțelor are și el limba lui. Ești genială. Tu chiar o vezi: cea din urmă specie a noastră cu adevărat demnă de a fi salvată, aflată realmente pe cale de dispariție, ce zic: muribundă! Omul, față-n față

24

cu berea lui, acoperindu-și încă ruptura din hanorac, intonându-și deja amenințarea „Când ți-oi zice io fo două…!”, lumea asta mirifică, muierile bătute și copiii violați, uvertura oricărei etici adevărate, invocate de bărbații definitiv căzuți pradă alcoolismului. Dacă e să mai existe ceva atât de îndepărtat, atât de incomensurabil rupt de asta și atât de contrar acestei lumi, atunci, iubirea mea, noi suntem aceia… (Își trage puțin nasul, emoționat de propriul lui discurs: ) I love it: these wonderful emotions under the poverty line… (Sec: ) Comoara mea, dacă s-ar întâmpla să nutrești vreun interes real față de cei de jos, atunci alege-ți unul dintre numeroasele conturi umanitare și întinde-mi sosul remoulade.

INA TERRE Am să te părăsesc.TERRE (Într-o doară.) Da, dar mai întâi sosul remoulade…

Ea se ridică, își bagă o mână în fondue și-l privește liniștit.

TERRE (O clipă înmărmurit, arată cu furculița spre vas.) Pentru numele lui Dumnezeu, iubito, trebuie să fie incredibil de dureros.

INA TERRE (Își bagă și cealaltă mână.) Dacă spui tu.TERRE Un act arhaic de automortificare? – Interesant, dar ce vrei să

demonstrezi? Și, dacă vrei să demonstrezi ceva, atunci cui? Ție? Mie?

9.

Horst Paschke monologhează cu cadavrul lui.Dar mai întâi îl dă cu un deodorant de cameră.

HORST PASCHKE (Dă cu spray.) Simți mirosu'? Albăstrele. E un șpray pentru budă, da' nici măcar nu-i rău. Mmdeh, n-a mai ajuns d-un congelator nou, așa că trebe să te dau nițel cu șpray că ai cam început să te strici. (Trage adânc aer în piept.) Mamăăă, parcă simți așa cum ți să deschide inima – deh, albăstrele. Trebe să-ți spun că io am crescut la țară. Nu era mare, gospodăria, doi porci, câțiva iepuri, niște păsări acolo – nu cine știe ce, da' (botos) nici rău nu era. Nu să poate spune… Mmda, nu prea te interesează pă tine toate astea, nu-i așa, la banii tei. (Supărat.) Da' să știi că

25

banu' nu e totul, pricepi… (Își ia seama.) Dumnezeule, acu' încep și io să-ți frec ridichea, la fel ca labaru' dă tac-tu, fascistu' ăla!... Mmdaa, ai face bine să tai „lăbar” și „fascist”. Vreau să zic: orice-ar fi, e tac-tu, nu-i așa, în sufletu' tău acolo e tac-tu și tu, tot acolo, în adâncu' sufletului, tot puștiu' lui ești. Numa' vremurile astea dă căcat, unde trebe să să ascundă asta; nu mai sunt la modă chestiile astea, tată și fiu și așa, nu-i așa. Ei, când mă gândesc și io la bătrânu' meu – să nu crezi că se sfia să mă bumbăcească, Da' zdravăn, ascultă-mă pă mine, zdravăn dă tot! Și-mi venea să-l strâng dă gât pentru asta. …Da' pă urmă venea mama și-mi punea un cotlet pă albăstrea și-mi zicea „Lasă, până te-nsori îți trece”, (amuzat) auzi? „Pân' te-nsori”! - Numa' că nu prea s-a ales nimic dân chestia cu-nsurătoarea. Da' dă trecut, dă trecut îmi trecea, așa mergea treaba. Să știi că mă cotonogea bătrânu', și bine făcea. (Scurtă pauză.) Trebe să mai știi ceva: dă caftit mă caftea numa' când nu era băut, numa' treaz mă bătea; da' când mă mângâia pă creștet era mereu mangă, bătrânu'… (După o pauză mai lungă, în care-și recapătă controlul, aproape lejer: ) Auzi, bă, da' când mă uit așa la tine îmi dau seama ce mare pușlama ai fost – am găsit chiar și o „pocnitoare” la tine-n buzunar –, da' tot un ștrengar ai rămas, cu gropițele tele și… Râdeai mult, nu-i așa, mamă-mamă ce ne mai distram și noi când tu… (Râde… Scurtă pauză apoi, din nou serios. ) De ce n-ai venit tu la noi. Ia să fi venit tu așa, să fi zis: „Gata, am venit!”. – E drept, n-am io lovelele lu' tac-tu, da' nici rău nu ți-ar fi fost cu mine. Și Lothi, cre' că Lothi era o mamă bună… vreau să spun că nu era rău, după povestea cu avortu' lu' Genifăr, vreau să zic, în locu'… Maamă, ce mai trăncănesc și io… Da' n-am vrut dăcât să zic că nu trebuia să să-ntâmple așa.

LOTHAR ACKERMANN (În fața ușii.) Horschte! Cu cine trăncănești tu aici? (Intră.) Bă, tu ești nebun, l-ai scos la aer?!

HORST PASCHKE L-am dat pă Thomas un pic cu șpray, că nu mai e chiar așa dă proaspăt.

LOTHAR ACKERMANN (Repede.) Bine gândit. – Horschte, știu ce avem dă făcut: trebe să fabricăm un semn dă viață. Uite: Ziar și un polaroid dă la Dieter Gretschke. (Ezită, apoi, cu căldură.) Thomas îl cheamă?

HORST PASCHKE Îhî. LOTHAR ACKERMANN (Împăcat, aproape tandru.) Thomas. (Din nou

repede.) Ce mai contează, oricum trebe un semn dă viață. Cu ziaru' și păsărica.

HORST PASCHKE Ce fel dă semn dă viață?LOTHAR ACKERMANN Tu nu te uiți la televizor? Ostaticu' stă pă scaun,

arată ca dracu' și zice: „Vă rog, faceți tot ce se poate ca să mă scăpați. Ăștia nu știu de glumă” și alte chestii d-astea.

26

HORST PASCHKE P-ormă ne-ar trebui un video.LOTHAR ACKERMANN Și mai ce! Dieter Gretschke n-are video, are doar o

drujbă și-un polaroid și gata.HORST PASCHKE Și-n afară dă asta, Thomas e …mort.LOTHAR ACKERMANN (Își aduce aminte.) Auăleu, așa e. (Scurtă pauză.

Are o idee.) Nu face nimic, nu face absolut nimic. Poate că e chiar mai bine așa, măcar nu mai face șmecherii.Manevrează cadavrul, încearcă să-l așeze pe un scaun.

HORST PASCHKE Nu mai trage dă Thomas în halul ăsta.LOTHAR ACKERMANN Poate-mi dai și tu o mână de ajutor. …Bine așa,

acum șade. Poftim. HORST PASCHKE Da, și acum? Acu' dă tot atâtea semne dă viață ca tine

după litri dă șnaps.LOTHAR ACKERMANN Ochii, trebe să-i dășchidem ochii. Și p-ormă îi ții

tu capu-n sus, pă la spate.HORST PASCHKE Și p-ormă o să mă recunoască.LOTHAR ACKERMANN Îți tragi și tu o pungă de la Aldi pă cap.HORST PASCHKE Da' tot n-am rezolvat faza cu ochii. LOTHAR ACKERMANN Niște Picătura, ca să-i lipim. Sau niște bandă dă

lipit. Ș-așa nu să cunoaște nimic pă căcatu' ăla dă polaroid. În față îi atârnăm un afiș cu „Ăștia nu știu dă glumă” și alte chestii d-astea și-n spate te dai tu periculos cu ziaru' dă azi. Poate mai punem pă perete și fun afiș cu IRA sau Al Quaida. Mai bine cu amândouă. Atunci precis ne ia în serios.

HORST PASCHKE Adică arăt io periculos cu o pungă dă la Aldi pă cap? – E, da' nu poți să le ai pă toate.

LOTHAR ACKERMANN Of, Paschke, ții și tu în mână cuțitu' dă pâine. HORST PASCHKE Mai bine să țiu… (Arată pistolul.)LOTHAR ACKERMANN Maamă, Paschke, dă unde ai jucăria aia?!HORST PASCHKE Dă la Thomas dân buzunar.LOTHAR ACKERMANN (Solemn.) Paschke, ăsta chiar e punctu' pă i la

pericolu' care suntem.

Slapstick. A se juca liber: Dificultățile de a-l face pt Thomas Terre să pară viu astfel încât, în același timp, să aibă și ei un aer, ah, atât de periculos.La un moment dat, lumina se stinge încet.

27

10.

Beau istoviți.

LOTHAR ACKERMANN Poate… poate-ar fi bine să-l mânjim cu nițel ketchup pă meclă. Sângele dă bine la faze d-astea.

HORST PASCHKE „Destinatarul refuză primirea”. Nu pot să cred! Cum poa' să fie unii așa dă lipsiți dă inimă. Așa dă lipsiți dă inimă. Ce mare căcat: două sute dă mii – era dăstul dă cinstit.

LOTHAR ACKERMANN Da, da' măcar acu' avem un congelator nou. Mai vrei șnaps?

HORST PASCHKE Șnapsu' și Thomas în același congelator – asta-mi taie toată pofta.

LOTHAR ACKERMANN Vrei sau nu vrei.HORST PASCHKE Adu-l odată.LOTHAR ACKERMANN O să trebuiască să-l îngropăm pă Thomas. Merită.HORST PASCHKE Io o să țiu un spici. Că-i musai să fie un spici.LOTHAR ACKERMANN Și ce-i dă gând să zici?HORST PASCHKE Nu știu. O să-i zic că-l îngroapă doi neisprăviți. O să-i zic

că suntem ultimele găini dân univers.LOTHAR ACKERMANN Când o fi să fie, io nu vreau să mă ducă la groapă

d'alde noi. Mai avem chiștoace?HORST PASCHKE Nu.LOTHAR ACKERMANN Azi te las să i-o tragi lu' Moni. Aprinzi și tu câteva

lumânări, faci atmosferă.HORST PASCHKE Trebe să mai fie în haină.

Caută, se-ntoarce, mototolește o cutie.LOTHAR ACKERMANN Goală. – Mda, și mai nou nici Moni nu prea mai

ține aeru'.HORST PASCHKE S-a făcut poroasă.LOTHAR ACKERMANN Uzura materialului. Fiecare are termenu' lui dă

expirare. (Stupid: ) Da' măcar a avut parte d-o viață „împlinită”, fata. HORST PASCHKE După ce-l băgăm pă Thomas să-ngrașe pământu', vindem

congelatoru' și fiecare primește câte o Moni nouă.LOTHAR ACKERMANN (Râde amar.) Și după aia trăim cu pasiune până

ce moarte ne va despărți. Aleluia.

28

Scurtă pauză. Gânditori.

LOTHAR ACKERMANN Ce-aveai dă gând să faci cu mălaiu'? HORST PASCHKE (Suprasolicita: ) Pfuu - Da' tu?LOTHAR ACKERMANN O cumpăram la loc pă Genifăr.HORST PASCHKE Asta nu e dragoste adevărată. LOTHAR ACKERMANN Mi să rupe. Da' măcar un lucru e sigur: aia măcar

nu pierdea aeru'.

Râd amândoi.

Se pregătesc să-l îngroape pe tânărul Terre într-un morman de gunoi. Horschti sapă, Lothi – cu spatele la public – urinează.

HORST PASCHKE (În ciuda efortului, indignat.) Să nu poți și tu să te ții – la o înmormântare nu să pișă omu'.

LOTHAR ACKERMANN Și ce să-i fac, să-l trag înapoi și să-l scuip pă gură? Asta-i natura, Horști, n-ai ce-i face. – (Se uită în jurul său, cântând.) – Un ursuleț? Numa' capu-i lipsește, da' nu poa' să fie dăparte; dacă-l găsesc, i-l pun la loc una-două.

HORST PASCHKE Nu poți să-i pui un ursuleț pă mormânt; caută și tu altceva.

LOTHAR ACKERMANN (Cu torsoul ursulețului în mână.) Bă, are spinarea dăspicată, dă la ceafă pân' la cur, ăsta precis că n-a murit dă prea mult mângâiat, p-ăsta l-a-njunghiat: Mamă, Hotte, ce vremuri ne mai așteaptă și pă noi, cu generația asta nouă. Căcat.

HORST PASCHKE Ce să zic, că tu n-oi fi umflat broaște și nu le înțepai pă urmă, ca să facă poc, mă lași!

LOTHAR ACKERMANN Ia uite, un tăustăr, nici nu-i scos dân cutie, are și certificat dă garanție și tot tacâmu'.

HORST PASCHKE Ăl mai tâmpit lucru pă care poți să ți-l închipui p-un mormânt.

LOTHAR ACKERMANN Tăustăru-i pentru noi, Horschte!HORST PASCHKE Cu garanție și tot?LOTHAR ACKERMANN Țâță de mâță.HORST PASCHKE Pune-l bine și ocupă-te mai departe dă accesoriile dă-

nmormântare.

29

Lothar Ackermann caută, Horst Paschke sapă mai departe; deodată, Horst Paschke scoate un strigăt.

LOTHAR ACKERMANN (Își duce mâna la inimă.) Maamă, Doamne! Ce zbieri așa?!

HORST PASCHKE Uite… uite… uite…LOTHAR ACKERMANN (Vine lângă groapă.) Ce-i? (Încremenește.)

Nu să poate…HORST PASCHKE Adică, acum avem…?LOTHAR ACKERMANN Cam așa ceva.HORST PASCHKE Să scurm într-altă partă?LOTHAR ACKERMANN Și pă urmă să dezgropi ș-al treilea cadavru?

Ne-ne-ne, două-mi ajung pentru astă seară. Îl băgăm și pă Thomas și gata, așa n-o să fie singur.

HORST PASCHKE (Stă puțin și cugetă.) Păi e-n regulă așa, că ăsta văd că șade aici de ceva vreme, deci, Thomas o să aibă pă cineva să-i arate drumu'.

LOTHAR ACKERMANN Tu chiar crezi în chestii d-astea? În viață după moarte și-așa?

HORST PASCHKE Știu și io? Da' tu?LOTHAR ACKERMANN (Dă din umeri.) Mi-ar cam plăcea mie. Auzi, da'

portăreii, ajung și ei în Cer?HORST PASCHKE S-ar putea.LOTHAR ACKERMANN Și capra aia dă la ajutoru' social?HORST PASCHKE Îhă. – Poate că te mai naști iar dîn nou ca al'ceva. LOTHAR ACKERMANN Aia dă la ajutoru' social ar trebui să să facă

broască. Și atunci aș prinde-o și…HORST PASCHKE Bine, Lothi, fără detalii. - Și ca ce ți-ar plăcea ție să te

naști dîn nou.LOTHAR ACKERMANN Ce știu io – poate că președinte sau așa ceva. HORST PASCHKE Cu unghiile alea jegoase ale tele?LOTHAR ACKERMANN Atunci mai bine ca cu totul al'ceva: Mi-ar plăcea

foarte tare să fiu un Ladyshave, un aparat d-ăla dă ras pentru dame, „pentru picioare, subsuori și regiunea extrem de sensibilă de lângă bikini”. (Râde.)

HORST PASCHKE O mașină dă ras n-are viață.LOTHAR ACKERMANN Ei, și!, dă mormăit mormăie și ea acolo un pic, și

ce-i viața, la urmelor, Horschte! Tot ce halește și se cacă și are numa' căcat în cap, mai mult sau mai puțin? (Râde, amintindu-și.) Auzi, Horschte, când eram mic, maică-mea mă tot întreba ce vreau să mă fac. Astronaut, ziceam io mereu. Și mama: „Asta o să ajungi, micuțu' meu, totdeauna ajungi

30

ce-ți dorești, dacă-ți dorești tare dă tot.” Și tata zicea mereu că să nu înceapă să bea încă dă dimineață.

HORST PASCHKE Io sap aici și pă tine te-a apucat filozofia. Viața e bunu' cel mai de preț, dacă-mi dai voie să te informez.

LOTHAR ACKERMANN Aha. Asta o spui în timp ce stai pân' la gât în rămășițele pământești dă la două televizoare, sticle sparte și tampoane și alte chestii d-astea; ce dorește domnu' să devie când o să fie adus îndărăt?! Un Hotte VON Paschke?!

HORST PASCHKE Poiet, dacă vrei neapărat să știi, na.LOTHAR ACKERMANN Poie-et?! – Paschke, numa' să spui asta-n public, că

lumea-ncepe imediat să adoramă. (Brusc distras.) Bă, taman ai dat peste o râșniță veche dă cafea, poate mai merge, acu' că ne-a tăiat ăștia corentu' dân cauza la investiția ta dă căcat pentru Thomas.

HORST PASCHKE Unde?LOTHAR ACKERMANN Iete acolo, sub nasu' tău! (Arată.)HORST PASCHKE Aaa, păi e taman pântre coaste, nu pui io mână pă ea.LOTHAR ACKERMANN Treaba ta, da' ia gândește-te la nește cafea proaspăt

măcinată, ă? Horschte – simți alintaroma?HORST PASCHKE Da' dă uitat nu mă uit, nu pot, io doar o iau și tu o cureți.LOTHAR ACKERMANN Dă-o-ncoa'.

Horst Paschke pescuiește, cu fața-ntoarsă, o râșniță veche de cafea și i-o întinde lui Lothar Ackermann. HORST PASCHKE Și? Merge?LOTHAR ACKERMANN Ca unsă.

Lui Horst Paschke i se face rău, se sufocă.

LOTHAR ACKERMANN (Pune râșnița de-o parte.) Hai că pân' la coadă toată munca asta funerară începe să să merite. – Ce ziceai că vrei să te faci, poiet?

HORST PASCHKE (Încurcat.) Nu, a fost numa' așa… poate că, poate că pân' la urmă… poate… tot…

LOTHAR ACKERMANN Sau te pomenești că pân' la urmă vrei să te faci un muscoi d-ăla dă gunoi?

HORST PASCHKE (Fiindcă nu-i vine nicio idee.) E totuna, dacă tu vrei să te faci mașină de ras pentru dame, atunci… atunci… io mă fac bateria ta. Și-ncă d-aia dă să-ncarcă la loc!

31

LOTHAR ACKERMANN (Grohăie de râs în hohote.) Bine gândit, Hotte, genial, atunci noi doi o să luăm toate gagicile la rând, o să fim brendu' ăl mai tare dă pă piață, tu și cu mine – ca tusea și cu junghiu'.

HORST PASCHKE (Nu e-n apele lui.) Da, da, le arătăm noi. … (Vede ceva, se salvează din situația neplăcută.) Uite, uite aici, asta e, asta e!

LOTHAR ACKERMANN (Îi urmează privirea.) Io nu văd dăcât o rață grasă. Și-i lipsește capu'.

HORST PASCHKE Nu-i rață, Lothi, e un îngeraș, bă, un înger în toată legea. Orice mormânt care să respectă tânjește după așa ceva!

LOTHAR ACKERMANN (Sceptic.) Știu și io, mie unu' nu mi-ar plăcea să am pă mormânt o piticanie d-asta dă grădină, dăspuiată și fără cap. Uite-te și tu la curu' ăsta gras! Vreau să zic: și fără cap – dac-ar fi o muiere m-aș împăca cu gându', … da' curu', curu'… (Suspină.)

HORST PASCHKE Fincă n-ai nici cea mai infimă fărâmă dă competență funerară, d-aia. La-nmormântări nu-i vorba dă cur, e vorba dă suflet. Sufletu' e partea cerească dân noi. Cu ăla o să jubilăm la urmă în rai. Caută capu' la ursuleț și putem să-i dăm drumu'.

LOTHAR ACKERMANN Să jubi ce?HORST PASCHKE (Confirmă.) Să jubilăm.LOTHAR ACKERMANN Păi ce, și-n cer să jubilește?HORST PASCHKE Non stop. Caută capu'.

Horst Paschke sapă, Lothar Ackermann caută.

LOTHAR ACKERMANN Am găsit! E mai mult ca un cap dă iepure, da' ar trebui să meargă.

HORST PASCHKE E bine iepure. Să potrivește cu Thomas. Încolo, ăstălalt Thomas d-aici dă jos e mai mult o Thomăsoaică. Am scos-o un pic la lumină. Are ca un fel dă fustă pă ea: la pipăit e așa, ca un fel dă cameră dă bicicletă.

LOTHAR ACKERMANN Latex. Asta o să-l dea pă spate pă Thomas. HORST PASCHKE Nu-i dăm și ei un nume?LOTHAR ACKERMANN Genifăr.HORST PASCHKE Să mă pupi în cur cu Genifăr a ta. – (În groapă.) Te

botez cu numele dă Edith Stoklosa.LOTHAR ACKERMANN (Dintr-o dată atent.) Hopaaa! Ia te uită, și

Hotte are pă cineva la suflet?HORST PASCHKE (Sălbatic.) N-ai tu treabă cu asta, da' dăloc-dăloc n-ai!!!LOTHAR ACKERMANN Bine, bine, am zis și io așa, na… frumos nume,

Edith…

32

HORST PASCHKE (Amenințător.) Ascultă, bă boșchetar nenorocit, numele lu' Edith n-are ce căuta în gura ta; pă loc acu' să-l scuipi afară. Nu las pă nimeni s-o murdărească pă Edith.

LOTHAR ACKERMANN Cine, mă, io? Io, boșchetar nenorocit…?! – Care dân noi e bă boșchetaru', bă pârlitule și păgubosule și fraiere, care! Tot timpu' te dai mare sculă, da' ce-ai fi tu fără mine, bă?! Iete (Își arată degetul mare de la mână.), jegu' dă sub unghia mea, asta ai fi tu fără mine; io doar atâta-ți zic - Crăciunu' dă acu' doi ani: Cine să tot smiorcăia peste tot, că n-avea pă nimeni pentru o relație interumană, cine?! Și care dân noi a șutit-o pă Moni, ă?! Tu, bă neisprăvitule, tu?!

HORST PASCHKE Ha! Un nimeni, asta erai, Lothar Ackermann, un nimeni! Io te-am adunat dă pă drumuri când tu zăceai p-o bancă-n parc fără nimic pă tine și învelit numa' cu „Berliner Anzeiger”! Nici măcar dă fiola ta nu mai erai în satre să ai grijă, așa dă neajutorat erai, Lothar Ackermann. Și io te-am adunat dă pă drumuri, hai, zic, s-ajut un om neajutorat, să-l iau la mine, să-i dau un acoperiș d'asupra capului și să-l aduc îndărăt la o viață cumsăcade. Așa sunt eu.

LOTHAR ACKERMANN „Viață cumsăcade” – bă, io-s dăscărcător dă cărbuni cu cinci euroi pă oră.

HORST PASCHKE Asta corespunde fix cu capacitățile tele inetelctuale.LOTHAR ACKERMANN Și apa dân picioarele tele corespunde la conținutu'

dân capu' tău și la giobu' tău, băltoacă dă clor ce ești!HORST PASCHKE Ce-i pasă stejarului dacă să freacă dă el un porc mistreț -

asta-ți răspund io ție acu'.LOTHAR ACKERMANN Mai ții minte cum te-au făcut puțoii ăia. Imnu' și

așa mai dăparte? Mamă, și io care m-am dus pă urmă și le-am tăiat cauciucele. Mai bine le făceam cadou câte-un box.

HORST PASCHKE Fincă nu ești al'ceva dăcât fascismu-n persoană, fascismu' transformat în Lothi.

LOTHAR ACKERMANN Da, dar atunci pă tine te cheamă Horschte Ștalin!

Se bat: pe-ndelete, fără zgomot, muți, disciplinați, cu toate șmecheriile posibile, fără gemete și vaiete, film mut fără muzică: toată ura unei relații în doi determinată exclusiv de nevoi exterioare. Rog coregrafie!Încheiere abruptă: Își aranjează ținuta, ba chiar își dau o mână de ajutor.

LOTHAR ACKERMANN Bine c-am ajuns să ne dăm în cap unu' la altu'.HORST PASCHKE Caii, când îi atacă lupii, să pun în cerc cu capetele la

mijloc și lovesc cu copitele-n afară – noi facem taman pă dos. (Așează capul de iepure pe torsul de ursuleț și-l aranjează la capul mormântului.)

33

LOTHAR ACKERMANN Poate că până la urmă chiar nu suntem toți la fel, ca oameni, vreau să zic: poate că pârliții ăștia ca noi să să tragă, Horschti, dân f'un soi dă maimuțe dân cale afară dă tâmpite…

HORST PASCHKE Mai bine pune mâna și încheie-te la nasturele dă sus, să-i tragem acu' lu' Thomas un discurs funebru cum n-a auzit el în toată viața lui.Scurtă pauză. Stau în picioare la groapă.

HORST PASCHKE Tată, care ești în cer…LOTHAR ACKERMANN …vino pă la noi și fii musafiru' nostru' nostru ca să

vezi și tu ce ne-ai dat nouă. Poftă bună!Horst Paschke îl privește aprig.

LOTHAR ACKERMANN Scuze, da' n-am mai pus nimic solid în gură dă azi dimineață. Nu putem să rezolvăm mai bine cu-n minut dă reculegere.

HORST PASCHKE (Cumpănește scurt.) Așa e, ce sfat putem noi să-i dăm lu' unu' ca ăsta la drum… Zi tu când începe, că al meu n-are secundar.

LOTHAR ACKERMANN (Mândru.) Ee, al meu are și cronometru automat cu semnal sonor.

HORST PASCHKE Bine, bine – dă-i drumu'.LOTHAR ACKERMANN (Important.) Pă locuri – fiți gata – start!

Amândoi își coboară privirile, încrucișează mâinile sub burtă.După un timp, Lothar Ackermann cască, Horst Paschke îl pune la punct din priviri.Mai apoi, semnalul sonor eliberator, un soi de melodie stupidă.

12.

Cuplul Terre. El a gătit pește.Bineînțeles, foarte complicat pentru ea, cu mâinile ei bandajate…Ea încearcă, disperată, să tranșeze peștele.

TERRE Dar, iubita mea, cum e posibil, e de ajuns să spui un cuvânt și ți-l tranșez eu, doar pentru asta sunt aici. (Se duce la ea.) Dar Terre nu tranșează peștele cu mîinile lui, nu, el îndeasă tacâmurile în mâinile rănite și tranșează peștele conducându-le pe acestea cu propriile

34

sale mâini, ca și când ar vrea să învețe un copil cum se face. Ea se încovoaie de durere, dar nu scoate niciun sunet.

TERRE Așaa, uite, vezi, o tăietură mică, ridicând puțin, și gata, i-a uite ce frumos l-am filetat…

INA TERRE De ce pește?TERRE Șalău, iubire, șalău!INA TERRE (Scrâșnit.) De ce?!! Mâinile mele, n-am voie să… altminteri

ar putea rămâne cicatrici…TERRE Și tu crezi că atunci te-aș putea iubi mai puțin. (O sărută.) Așaa,

acum îl întoarcem iar. Șalău and the same procedure. Așa! Gata!INA TERRE Se clatină de durere; el se așează din nou pe scaunul său.TERRE (Ridică paharul.) Să bem, să bem pentru strigătul tăt de ajutor care

nu a rămas neauzit, să bem pentru însănătoșirea ta!INA TERRE A mai dat vreun telefon?TERRE Cine?INA TERRE Thomas.TERRE Sigur că da! Și transmite salutări; zice că-i merge cum nu se poate mai

bine. Mai are puțin până la examen – a mai avut de tocit un pic - și poate că-și dă chiar și doctoratul. Să bem pentru noi și pentru el!

INA TERRE (La un pas de lacrimi.) Doctoratul? – Nu cumva ia din nou… nu cumva se înțeapă iar?

TERRE Câtuși de puțin, iubito, câtuși de puțin. Dacă tu îți golești paharul acela, ai să arăți ca o petrecere de întreprindere pe final, în comparație cu fiul tău.

Bea nesigur. Cu ambele mâini pe pahar.

TERRE Și ce frumos te descurci tu din nou, cu lăbuțele alea de pisică, rele-rele, cu toate că… (Râde.) …nu se poate spune că ești cu totul lipsită de un anume comic. (O imită, râde, râde și ea obosită.)

INA TERRE Mai departe?TERRE La ce te referi?INA TERRE Și-a reluat sudiile?TERRE Princeton, atâta-ți spun, filozofia dreptului.INA TERRE (Disperat de fericită.) Filozofia – așadar, totuși, nu o ia puțin

pe urmele tale?TERRE Nu m-am îndoit niciodată de asta.INA TERRE Și?

35

TERRE (Puțin cam precipitat.) Și… și acum are un Ford Ascona, anul de fabricație – undeva prin terțiar, dar…

INA TERRE I-ai trimis și tu niște bani, așa, pentru început.TERRE Nu, n-a vrut.INA TERRE (Nu-i vine să creadă.) Nu a vrut el să…TERRE (Râde fals.) Exact așa, dar exact așa trebuie să fi arătat și eu. Eram la

institut când m-a prins la telefon, „Mulțumesc, daddy”, zice, „dar trebuie să mă descurc și fără tine” și închide. Eu rămân înmărmurit. Câțiva dintre colaboratorii mei se uită lung la mine. „Doamne”, zice o aspirantă, „cred că tocmai a vorbit cu Yeti.” Cu Yeti, imaginează-ți! (Râde țeapăn.)

INA TERRE (Mai fericită.) Yeti! (Râde.)

Se plimbă încoace și-ncolo, cuprinsă de o bucurie ușor isterică. Apoi pauză.

INA TERRE Încă nu te-ai atins de nimic.TERRE (Vioi.) Din cauză că eu… (Își umple gura.) Thomas și… vreau

să zic, o bucurie ca asta nu vine în fiecare zi… vreau să zic…

Râde, împroașcă puțin cu mâncarea din gură, își lipește un șervețel de gură, caută. INA TERRE (Zâmbește; cu căldură: ) Pe vază.TERRE (Sare-n sus, o șterge, în timpul ăsta – înghite cu efort – în timpul ăsta)

Mă… mă comport ca un furtun de grădină. Îmi pare rău. Te-am… te-am… Te-am nimerit, vreau să spun… Îmi pare rău, trebuie să-ți fi produs destulă silă, dar…

INA TERRE Da.TERRE Cum?INA TERRE (Calm.) Da, destulă silă.TERRE Vrei să spui, eu.INA TERRE Minți, nu știi absolut nimic despre el.TERRE Ce-ți trece prin cap; bineînțeles…INA TERRE (Urlă.) Încetează, încetează odată!

El amuțește speriat; scură pauză; fără să fie nevoie să-l privească:

INA TERRE Acum te smiorcăi, nu-i așa? Iar ai uitătura aia mediteraneană. Mucozitatea aia pe ochi. Și-ți mângâi buzele, ca să te calmezi. Mucozitate și buze. Iar acum, acum te apleci înainte, „ofensiv”, te proptești cu mâinile pe

36

genunchi și te legeni un pic: „îți iei elan să mă lovești cu răspunsul tău” – ești o cârpă!

TERRE (Terminat.) Ina, l-am căutat, pe cuvânt, l-am dat și în urmărire, eu… doar nu aveam cum să bănuiesc…

Ea își aprinde o țigară, merge spre el încet, el se trage înapoi. O clipă, scena arată de parcă ea ar vrea să-l bată. El însă nu merită asta.

Ea îi dă o țigară.

TERRE (Fără să înțeleagă.) Bine, dar eu nu fumez, eu…INA Nici nu trebuie. (Se uită la pește.)TERRE Nu, asta nu!INA TERRE Dă-i drumu'!TERRE Ina, eu…INA TERRE Dă-i drumu', am spus!!!

Oripilat și tremurând, stinge țigara pe pește.Ea pleacă. El rămâne pe scaun indignat.

TERRE (Alb.) Îmi pare rău.INA TERRE Are să-ți pară rău dacă n-or să-l găsească.

Heblu.

13.

Din nou în baraca lor.Cu cadavrul în față; Horst Paschke nu a reușit.

LOTHAR ACKERMANN …Hotte, nu credeam că ești așa o cârpă, că ești așa dă moale! Dac-o fi ceva dă capu' lu' Dumnezeu ăsta dă sus, atunci să știi că-i ia p-ai lui și dân gunoi. Dacă nu-ți bagi iute mințile-n cap, o să ajungem că micuțu' Terre o să ne supraviețuiască.

HORST PASCHKE (Serios, citează sau citește.) „nici din perspectivă literară, nici din aceea a relatării anonime, lipsite de valoare documentară, a unor

37

întâmplări personale, nu vedem nicio posibilitate de a vă include în programul nostru editorial.”

LOTHAR ACKERMANN Asta ce mai e? Sună ca un verdict la tribunal.HORST PASCHKE Jurnalul meu. L-am trimis la o editură. „lipsit de

valoare documentară”, „relatare anonimă” - și când te gândești că băgasem în el cam tot ce-am trăit io… Bine, un pic mai îngrijit, nu, da' până la urmă totu' era adevărat.

LOTHAR ACKERMANN (Amuzat.) Paschke, scriitor! Nu să poate! - Și cum o cheamă pă cartea ta? „Horst Paschke – o viață în clor”?

HORST PASCHKE Căcat, sigur că mi-am luat alt nume.LOTHAR ACKERMANN Și? HORST PASCHKE (Încurcat.) Hai, lasă. Oricum e totuna; cu banii

ăștia, cu banii ăștia aș fi publicat-o în orice caz, și-ncă cum: „Rinaldo Manzini – Viața e suferință”.

LOTHAR ACKERMANN (Urlă de plăcere.) Rinaldo Manzini! Horschte își trage nume dă pizza!

HORST PASCHKE Bă bulangiule, ăsta-i un numa ca o muzică, da.LOTHAR ACKERMANN Sigur că da, Rinaldoni, cum să nu.HORST PASCHKE În orice caz, io nu-s ceva anonim. Sunt chiar tăiat

pîmprejur. LOTHAR ACKERMANN Și io am un rinichi căzut, da' asta nu-nseamnă că-s

ceva special.HORST PASCHKE Şi amprenta, Lothi? – Ia adu-ţi aminte: Nu-s două la fel în

toată lumea. LOTHAR ACKERMANN (Îşi priveşte degetele.) Bine, să zicem, da' toată

mizeria dă la cărbune…? – Vreau să zic că noi, ăştia dă la „Schneider – Cărbuni și combustibili s.r.l.”, noi ar trebui să ne frecăm tare dă tot ca să să vadă fo diferență cât dă cât. Și parcă tu, cu substanțele tele dă dezinfectat… Nu știu, zău… (Hotărât.) Nu, nu, Horschti, scoate-ți dân cap că ești ceva special, Papa sau un criminal în serie, asta-nseamnă ceva special.

HORST PASCHKE Asta începe dă jos. Ce ziceai tu tot timpu' dă Genifăr aia a ta? Trebe să fi fost ceva adevărat, la Lothar ăla al ei.

LOTHAR ACKERAMNN Și a ta… Edith a ta? HORST PASCHKE (Devine visător.) Cică aveam așa, un zâmbet mai altfel,

așa zicea Edith. Că cică radia dân mine așa, ceva cald; un fel dă ceva maroniu, cu stele în el. Ca o vacă cu scântei.

LOTHAR ACKERAMNN Îhî. – Să-i dăm drumu'.Horst Paschke încearcă, Lothar Ackermann îl urmărește sceptic. Ba chiar se apropie.

38

LOTHAR ACKERMANN Ceva maroniu, așa ziceai? HORST PASCHKE Îhî. LOTHAR ACKERMANN În mijlocu' la roșu e și ceva maro; da' dă unde

stele…? – La stele să-ncurcă treaba.HORST PASCHKE Atrofiațiune. Când nu folosești ceva tot timpu', începe să

dea înapoi până dispare: ca pieile tele dă înotat dă la dește sau ca creieru' sau ca coada.

LOTHAR ACKERMANN Stai nițel, că „coada” mea nu-i…HORST PASCHKE Aia dîn spate, Lothi, coada-coadă, prelungirea dă la șira

spinării.LOTHAR ACKERMANN (Gânditor.) Ș-acu', când faci tot timpu' mecla asta

ciudată, după aia iar radiezi? HORST PASCHKE Exact. (Oftează.) Numa' că un' să folosesc io zâmbitu'.

N-am nimic cu tine, Lothi, da' tu, când mă uit la tine, vreau să zic, ești mai potrivit pentru digestie.

LOTHAR ACKERMANN Ce să-i faci. (Meditează.) …Genifăr zicea că era haios cum cântam io dân subțiori. Mai ales vara, dân cauza la transpirație. (Bagă o mână la subsuoară pe sub cămașă, demonstrează; vede fața oripilată a lui Horst Paschke.) Nu-i mare lucru, nu? Un fel dă atrofiațiune. (Horst Paschke dă din cap că da.) Deh… cum să zic io… mda… mi-e că… (O idee.) Ba da! Știu! Știu ce-i plăcea lu' Genifăr dă mă găsea special, când o făceam pă spate. Ca p-un cal o țesălam, dă la ceafă-n jos: „Așa de mult ca tine nu e-n stare nimeni pă lume”, așa zicea.

HORST PASCHKE Păi vezi.LOTHAR ACKERMANN Mă cac pă specialitatea mea. Io vream să fut și ea

nu vrea dăcât s-o țesal într-una! Și mai eram și alergic la loțiunea ei dă noapte, mă făceam pă mâini ca un cur dă maimuță. (Râde prieteneos; din nou gânditor.) Da, încolo nu mai era nimic special, cum ar fi amprente și d-astea.

HORST PASCHKE Da' ei îi plăcea cum o mângâiai tu. LOTHAR ACKERMANN Atunci putea liniștită să să-ntoarcă cu fața-n sus.

Ca să nu mai zic dă tampoane: Douășopt dă zilă pă lună ciclu! Și pân' la urmă, cu-n doctor dă femei a și plecat.

HORST PASCHKE Ginecologu' meu – vreau să zic, ăla cu care a plecat Edith a mea – ăla era poet. Micuța mea Edith îl tot lăsa s-o bage-n poezii până când a uitat dă mine, și când te gândești că-i construisem în bungalou o imitație dă șemineu ceva ce n-ai mai văzut, avea și flăcărui, mai ceva ca alea naturale. Să baza pă o soluție combinată video-televizor. Bagi caseta cu focu' – ascultă ce-ți zic! Trosnește și sfârâie dă te simți ca-ntr-un cântec country.

39

Cântă „Take me home, countryroads”, intră și Ackermann cu elan.Pe urmă, scurtă pauză tristă.

LOTHAR ACKERMANN Femeile-s tâmpite, n-ai ce-i face.HORST PASCHKE (Trist.) Și pă urmă, când am intrat o dată, era cu

poetu' pă jos în față la șemineu pă imitația dă blană dă felină și făcea felație.LOTHAR ACKERMANN Căcat.HORST PASCHKE Băi Lothi, mi-e că noi doi suntem prea bătuți în cap

pentru femei.LOTHAR ACKERMANN Ăhă. - Acu' știu ca ce vreau io să mă-ntorc. Nu ca

președinte sau ca Ladyshave – ca ginecolog și scriitor. Cu combinația asta, totu' o să meargă uns.

HORST PASCHKE Sună bine. Hai să bem pentru asta – norocel.LOTHAR ACKERMANN Trebe doar să te gândești dăstul dă mult la un

lucru. Cum zici tu tot timpu': Cu un fic dă fantezie… Noroc, Horschti.

Deodată, lumină violentă prin ferestre.

VOCE LA MEGAFON Domnule Paschke Horst, aici vorbește comandantul Echipei speciale de intervenție. Știm că vă aflați în locuință cu ostaticul Thomas Terre. Oamenii noștri controlează toate accesele spre casă, casa scărilor și acoperișul. Situația dumneavoastră e fără ieșire. Vă rog să nu vă agravați situația prin acțiuni necugetate. Vă somez ca în cel mult zece minute să ieșiți cu mâinile ridicate. Dacă nu vă veți conforma, mă văd nevoit să iau măsuri pentru eliberarea ostaticului. Aveți posibilitatea să luați legătura cu mine formând următorul număr de telefon: 71 33 03 repet… (În acest timp, Lothar Ackermann a stins lumina în mare grabă și apoi l-a tras sub masă pe Horst Paschke, care rămăsese apatic pe scaun.)

LOTHAR ACKERMANN Acu' ce facem? Ne-așteaptă fo mașină, să fugim? Fun avion? America Latină?

HORST PASCHKE (Cicotește rătăcit.) Situația dumneavoastră e fără ieșire.LOTHAR ACKERMANN Cum?HORST PASCHKE Fără ieșire. Fără ieșire. Fără ieșire. Lipsit de interes

documentar. Nu se potrivește în program.LOTHAR ACKERMANN Maamă, Doamne, nu poți să-ți alegi alt moment ca

s-o iei razna? (Ridică receptorul, formează.) Ascultați aici, domnu' șef, am aici o tiribombă și-i zbor toți creierii lu' Thomas Terre și p-ormă și mie. – Cam asta aș avea dă zis la faza cu „mâinile ridicate”. Ș-acu' atenție: Peste o juma' dă oră, o mașină cu plinu' făcut, marca Porsche, dacă permiteți.

40

Înăuntru să fie o valiză cu două sute dă mii în bancnote mici. Pân-aici e clar? Bun așa. Ș-acu-i acu': pă aeroport ne așteaptă un avion. Gata dă decolare și cu plinu' făcut. Asta ar fi pă moment. Clar? Dacă-ncercați fo fază nasoală, puteți să pregătiți dăja sicriile alea dă zinc. (Închide.) Ei, cum a fost? Bruce Willis e o labă tristă pă lângă mine. (Deodată înțelege situația.) Doamne Dumnezeule, Horschti, mă cac pă mine dă frică.

Sună telefonul. Paschke ridică. I-l pasează lui Ackermann.

LOTHAR ACKERMANN Ce mai e! Ce n-ați priceput?... Genifăr! (Paschke începe să râdă.) … Care ton? Păi credeam că vorbesc cu… Ba sigur că da, îmi pare bine că tu… Numa' că, pă moment… Nu pot acu'… Ce? Să ghicesc? Pă bune, zău, nu-i momentu'… Ce frumos că te-ai răzgândit, da-nțelege și tu că acu'… Înapoi?! La mine?!... ba da ba da, cum să nu mă bucur, mă bucur tare dă tot, numa' că… cum să nu, sunt singur… Ascultă, scumpo, acu' chiar că nu pot să… Cum o cheamă pă cine? Pă cine să cheme? … Pă care pizdă?... Nu-i nimeni… (Furios.) Ce știu io… Monika o cheamă, auzi. Monika… Da' io-i zic Moni. Să mă pupi în cur. (Închide, se prăbușește în sine.)

HORST PASCHKE Viața e suferință. LOTHAR ACKERMANN Ține-ți fleanca.VOCEA LA MEGAFON Domnule Paschke, vom îndeplini cererile

dumneavoastră, dar trebuie să ne asigurăm mai întâi că ostaticul este în viață. Permiteți-i domnului Thomas Terre să vină la geamul de la bucătărie.

LOTHAR ACKERMANN Căcat căcat căcat. HORST PASCHKE (Deodată foarte calm.) Ne tragem amândoi pungile dă

la Aldi pă cap și ne punem la geam. Nu știe nimeni cine suntem.

Horst Paschke aduce pungile, și le trag pe cap, le fac găuri pentru ochi și se duc la fereastră.

LOTHAR ACKERMANN Nu mă mai tot împunge-n cap cu degetu' ăla.HORST PASCHKE Ăsta nu-i degetu', Lothi, ăsta nu-i dăloc degetu'.

Paschke revine la telefon cu Lothi.

HORST PASCHKE Sper că acuma-i clar… Juma' dă oră. N-aveți Porsche? Atunci luați un Merțan sau așa…

LOTHAR ACKERMANN Hotte! Să nu fie fun jaf dă taxi!

41

HORST PASCHKE Stați așa, m-am răzgândit: Porsche, nimic al'ceva… Juma' dă oră am zis… Da, o-ntrebare… Să mă pupi în cur! Am vrut numa' să-ntreb ceva: Ce vă spune numele Rinaldo Manzini?... Cum?, doar a fost o-ntrebare clară! (Ascultă și-nchide furios.)

LOTHAR ACKERMANN Ce-a zis?HORST PASCHKE M-a-ntrebat dacă vreau dă mâncare și dacă să fie ceva

italienesc, asta m-a-ntrebat!

Scurtă pauză.

LOTHAR ACKERMANN Horschti?HORST PASCHKE Da?LOTHAR ACKERMANN Horschti, parcă-ncep să nu mă mai cred chiar

Bruce Wills; mi-a ajuns și-n pantofi.HORST PASCHKE (Calm, după o pauză.) Tu po' să te cari.LOTHAR ACKERMANN Și nu ești supărat pă mine?HORST PASCHKE Nuu, Lothi, io te-am târât în treaba asta. Po' să le zici că

te-am amenințat.LOTHAR ACKERMANN Băi, ești un tip mișto, Horschti.HORST PASCHKE Și tu, Lothi.LOTHAR ACKERMANN Atunci… atunci… io o cam roiesc.HORST PASCHKE Du-te liniștit. Și treaba cu Genifăr, o să să repare ea. Pân'

te-nsori trece.LOTHAR ACKERMANN O să venim la tine-n vizită, o să-ți aducem salam și

cozonac și dă toate. Să vezi tu cum o să te-ngrași la răcoare.HORST PASCHKE Drăguț dân partea ta și-a lu' Genifăr.LOTHAR ACKERMANN D-abia aștept s-o …văd, mititica! HORST PASCHKE Înseamnă c-o s-o văd și io la mitica.LOTHAR ACKERMANN Tare poanta. – Baftă, Horschti.HORST PASCHKE Baftă, Lothi.

Lothar Ackermann se duce încet până la ușă, se mai întoarce o dată, apoi se repede afară.Paschke se așează pe masă.

HORST PASCHKE Aici vorbește domnul Paschke Horst. N-ați mai pățit una ca asta, corect? Faza asta nu-i trecută-n instrucțiunile dumneavoastră: țintiți spre unu' care țintește el singur spre el. Deci, nu vi se pare că sunteți nițel pă dânafară? – Așa că faza nașpa, pentru voi, e că acu' trebe să mă mai și apărați. Asta-i ziua mea cea mare! Trebe să-l apărați pă Horst Paschke

42

ostaticu' dă Horst Paschke care l-a luat ostatic. Asta-i treaba în democrația noastră. Dîn felu' cum tratați ostaticii să vede câte parale face omu' pentru societate. Și Horst Paschke – acum ca ostatic… precis valorează ceva. Horschte Pschke, cetățean și îngrijitor dă ștrand, are dreptu' să fie salvat dîn ghearele lu' banditu' Paschke. Asta, ca să fie clară treaba.

Începe să cânte Imnul Germaniei; o salvă îl întrerupe.Se prăbușește pe masă, zace – ca un copil – în poziția foetală în care erau îngropați morții în Comuna primitivă.

Posibil, din off: „Idiotu' dreacu'.”

14.

Terre și Ina Terre, amândoi în doliu; pe masă, sicriul fiului lor. Ea nu mai are mâinile pansate, dar acestea arată încă destul de rău.

TERRE Iubita mea, n-aveam cum să bănuiesc… (Plânge; apoi furios.) Un dement, un cretin bolnav psihic. Ar fi trebuit să-l gazeze, porcul dracului, să-l gazeze.

INA TERRE Da.TERRE Iar eu am fost întotdeauna atât de… atât de … atât de rău cu el, cu

Thomas al nostru.INA TERRE Da.TERRE Și cu tine… Și cu tine la fel.INA TERRE Da.TERRE Vei putea să… vei putea vreodată să mă ierți?INA TERRE Mă pupi.TERRE Firește. De ce trebuie întotdeauna să se-ntâmple mai întâi câte o

nenorocire ca asta…INA TERRE (Râde brusc – râsul ei se aude ca o împușcătură.) Păi cum

altfel ar putea avea efect happy endul. (Obosită.) O s-o luăm de la capăt.

TERRE Mâinile tale…INA TERRE Un transplant de pe cur.TERRE N-ai voie să spui una ca asta.

43

INA TERRE Cum se face, mă tot întreb asta, cum se face că miroase a albăstrele?

TERRE Albăstrele (adulmecă.), acum, că spui tu – într-adevăr. Dar de unde albăstrele? – Nu. Mai degrabă – te rog să mă scuzi, cum să spun – mai degrabă ca o toaletă de gară.

INA TERRE Albăstrele!TERRE Sigur că da, cum dorești.

Scurtă pauză de reculegere.

INA TERRE Simt…TERRE Spaimă, milă, tristețe, un gol incredibil, un fel de stare de plutire

provocată de o iremediabilă pierdere de sens – iubita mea, să știi că nici eu nu mă simt altfel.

INA TERRE Simt… TERRE Nu spune nimic, nu trebuie să mă torturezi.INA TERRE Simt – o ușoară …senzație de foame: File de cerb în sos de vin

roșu, da. Alături, un vin greu, un „Villages”, exact. Simt o poftă delicată de a rămâne gravidă cu mine însămi.

TERRE (Siderat.) Simți….(?!!!)INA TERRE (Aprobă din cap.)TERRE (Vioi.) Știu un restaurant bun în apropiere: Are să-ți placă. Ah,

te iubesc, Ina.INA TERRE Încetează să mă mai ameninți.TERRE Mă duc să caut un taxi.INA TERRE O să adoptăm un copil flămând, unul din ăia cu muște pe ochi.TERRE (Într-o doară.) Bineînțeles, bineînețeles – dar mai întâi mâncăm,

da?

Pornesc, au aerul unui cuplu de bătrâni.Ea își lasă capul pe umărul lui și o mână pe șoldul lui. El se desprinde, face semn unui taxi.Ea rămâne locului.Un urlet singuratic, cumplit:

LOTHAR ACKERMANN Hotteeeee!!!!!

Cortina

44