1

M9 Organizarea lucrarilor in cadastruNote de curs

Notiuni generale despre cadastru

Conform Legii nr.7/1996 a Cadastrului si a Publicitatii Imobiliare, modificata cu Ordonanta deurgenta 70/2001, cadastru general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe hartisi planuri cadastrale a tuturor terenurilor si constructiilor si a celorlalte bunuri imobile de peintreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. Entitatile de baza sunt parcela,constructia si proprietarul.

Prin imobil se intelege parcela de teren cu sau fara constructii. Bunul imobil este alcatuit dinunul sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluias proprietar. Cadastrul general seorganizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si la nivelul intregii tari.

Scopul cadastrului general

a) 1.Identificarea, inregistrarea si descrierea in documentele cadastrale a terenurilor si acelorlalte bunuri imobile, masurarea si reprezentarea acestora pe planuri si harti sistocarea datelor pe suporturi informatice.

b) 2.Identificarea si inregistrarea tuturor proprietatilor si a altor detinatori legali in vedereaasigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora.

c) 3.Asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate.d) 4.Furnizarea datelor necesare sistemului de taxe si impozite pt stabilirea corecta a

obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

Importamta cadastrului

Rezulta din scopul pt care se executa si consta in asigurarea cunoasterii complete sipermanente a fondului funciar al tarii, precum si in contributia pe care o aduce la realizareaprogramelor de dezvoltare economica.

Definitia fondului funciar este data de art.1 din Legea 18/1991 republicata.terenurile de oricefel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sauprivat din care fac parte.

Inventarierea trebuie sa reflecte intotdeauna situatia reala din teren in ceea ce privestesuprafata, categoria de folosinta, proprietarul sau detinatorul, precum si calitatea terenului.

Realizarea documentaiilor

Realizarea documentaiilor cadastrale presupune parcurgerea urmtoarelor etape:a) identificarea amplasamentului imobilului i documentarea tehnic;b) execuia lucrrilor de teren i birou;c) ntocmirea documentaiilor.

Identificarea amplasamentului imobilului

Identificarea amplasamentului imobilului se realizeaz naintea execuiei lucrrilor i constn:

a) pentru imobilele care fac obiectul primei nscrieri, proprietarul mpreun cu persoanaautorizat procedeaz la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sauconvenionale, n vederea efecturii msurtorilor;

b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte i fapte juridice ulterioare primei nscrieri,proprietarul mpreun cu persoana autorizat verific i valideaz amplasamentul conform datelor

2

tehnice. Aceast verificare se realizeaz pe baza documentelor existente, respectiv a documentaiilorcadastrale, extraselor de carte funciar pentru informare, planurilor de amplasament i delimitare,planuri de carte funciar sau hri cadastrale, etc.

(2) Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilelor nregistrate n sistemulintegrat de cadastru i carte funciar se face, la cerere, i constituie obiectul unei lucrri ulterioare, carese finalizeaz printr-un proces verbal de trasare i predare a amplasamentului, semnat de ctrepersoana autorizat i de ctre proprietar.

Documentarea tehnic const n:a) analizarea situaiei existente, conform datelor i documentelor deinute de proprietar,

n relaie cu elementele existente n teren;b) solicitarea de informaii actualizate, din baza de date a oficiului teritorial/biroului

teritorial.

Documentele cadastrului general care se intocmesc la nivel administrative

-registrul cadastral al parcelelor;-indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;-registrul cadastral al proprietarilor;-registrul corpurilor de propietate;-fisa centralizatoare,-partida cadastrala de propietari si pe categorii de folosinta;-planul cadastral.

Planurile si registrele cadastrale se tin in concordanta cu situatia de pe teren in bazacererilor si comunicarilor facute potrivit legii precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru cuo periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intreg teritoriuadministrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia realadin teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare, si studiile pedologice necesareelaborarii partii cadastrului, care se actualizeaza cu o perioada de 10 ani, iar de agrochimie la 4ani.

Planurile cadastrale

Obtinere:1)Intocmirea directa a planului prin raportare2)Intocmirea ca un produs derivat din planul topografic de baza si completat cu

elemente specifice cadastrului.3)Realizarea prin reambularea planurilor existente si actualizarea acestora prin

inscrierea elementelor noi si anularea datelor modificate sau disparute.Continut: Sunt executate in 2 culori: negru pentru reprezentarea detaliilor planimetrice

si albastru pentru reprezentarea hidrografiei. Continutul specific pentru gama de scari 1:1000-1:10000 este urmatoarea.

a)baza geodezica: punct de triangulatie de ordinul I=V, reperii azimutali, reperii denivelment si punctele bornate ale retelelor de ridicare

b)elemente de hotarnicie: reprezentate prin semne conventionale: frontierele de stat,hotarele teritoriilor administrative(judetene, comunale, orasenesti, municipale), hotarele dintredetinatorii de teren, limitele intravilanelor, tarlalelor si parcelelor. In atlasul de semneconventionale sunt indicate dimensiunile. corespunzatoare fiecarui element de hotarnicie in

3

functie de scara planului. Cand doua hotare coincid, pe plan se va reprezenta hotaruladministrativ de grad superior.

c)categoriile de folosinta a terenurilor: se reprezinta prin limite in centrul de greutate,inscriindu-se simbolul folosintei. In functie de suprafata si scara planului categoriile de fol sepoate reprez si prin semne conventionale.

d)instalatiile: statiile meteorologice, fabrici si cosurile acestora, sondele de petrol si gaze,transformatoarele electrice, statiile de emisie-receptie, releele de televiziune, centrale si cruci dinafara localitatii se reprezinta la scara sau prin semn conventional.

e)retele de comunicatii: reprezentate prin axul caii de rulaj si prin linii aferente zonelorrespectiv conform pozitiei reale din teren. In interiorul zonei de cale ferata parcelele sunt reprezpe categoriile de folosinta. Statiile de cale ferata din perimetrul local sau din extravilan suntreprezentate prin contur si cladirea statiei fara a se reprezenta liniile de garare, magaziile,cladiriile provizorii. Debleurile si rambleurile sunt reprezentate prin contur indicandu-secategoria de folosinta ale parcelelor situate in aceste zone. Tunelurile sunt reprezentate prinsemne conventionale. Retelele electrice si telefonice se reprezinta prin pozitia planimetrica astalpilor de sustinere, completandu-se pe plan sagetile de directie, fara a se uni intre ei prin linii.Pentru drumuri, pe langa elementele necesare determinarii pozitiei planimetrice, se mai culegdate cu privire la latimea caroiajului si latimea totala pentru autostrazi si sosele si date cu privirela latimea totala pentru drumurile comunale si de exploatare. Pietrele km situate pe mergineacailor ferate, autostrazilor si soselelor se reprezinta cu indicarea km respectiv. Conductele desuprafata sunt reprezentate dupa pozitia planimetrica din teren cand ocupa o suprafata cu latimeamai mare de 1m si nu sunt situate in zona cailor ferate si a drumurilor clasate. In cazul in carefasia de teren ocupata de mai multe conducte paralele are latimea mai mica de 2 m se reprezintanumai prin axul longitudinal, scriindu-si pe plan latimea respectiva.

f)hidrografia si constructiile hidrotehnice, fantanile, apele curgatoare inclusiv canalele cuindicarea adancimii, iazuri, instalatiile de deservire a navigatiei si posturile hidrometrice.Limitele iazurilor, baltilor, lacurilor si al marii se reprezinta prin linia de mal existenta la dataintocmirii sau reambularii planului. Limitele apelor care in decursul unui an isi schimba pozitiaplanimetrica cu mai mult de 15 m sunt reprezentate prin semnul conventional de limita variabila.Apele curgatoare cu latime mai mica de 2m sunt reprezentate prin axul longitudinal, scriindu-sepe plan latimea medie a cursului respectiv. La toate apele curgatoare se indica sensul de curgereprin sageti. Albiile secate se reprez prin semnul conventional de linie intrerupta.

Constructiile hidrotehnice sunt reprezentate prin contur, in intravilan trecandu-se prin rolulfolosintei.

Din categoria constructiilor hidrotehnice reprezentarea pe plan: castelele de apa, ecluzele,farurile si semnalizatoarele luminoase, debarcaderele si cheiurile de debarcare, statiile de epurarept apele reziduale si stavilarele.

g)relieful: planurile cadastrale nu contin curbe de nivel pentru reprezentarea reliefului. Suntreprezentate numai acele elemente de relief care formeaza categorii de folosinta si anume:rupturi de teren, cu indicarea inaltimii acestora, terasele naturale si artificiale cu indicareainaltimilor taluzului, rapele, ravenele, viroagele, alunecarile de teren, grohotisuri, prapastii,movile si gropi. Terenurile amenajate antierozional sunt reprezentate prin perimetrele respective.

h)inscriptiile: pozitia nordului, numerotarea cadastrala pentru tarlale si parcele, denumirilelocalitatilor, apelor, formelor principale de relief si altele, denumirea teritoriilor administrativevecine, denumiri topice. Denumirile localitatiilor sunt cele prevazute in nomenclatoareleadministrative in vigoare.

Denumirile apelor curgatoare, iazurilor, baltilor si lacurilor se culeg in faza de terenurmand a fi confruntate cu hartile si atlasele geografice.

g)localitatile: reprezinta prin limita perimetrelor construibile, proiectat in centrul conturuluipoligonal se cartografiaza denumirea oficiala a localitatii respective. Denumirea localitatii

4

resedinta de comuna se cartografiaza cu majuscule, iar denumirea satelor componente cuminuscule.

A)Continutul pl cadastrale in int localitatiilor

Precizia planului cadastral = gradul de corespondenta a punctelor ce determinacontururile poligonale din planul cadastral cu reciprocele lor punctele planului cadastral obtinutprin metoda directa eroarea medie patratica mp se obtine cu relatia: mp=m12+m22++mn2 =0,25mn ; m1,m2,mn erori obtinute in procesul tehnologic

Pt cele obtinute prin derivare, mp1=mp2+m*0,082; mp1=eroarea totala a punctelor decontur din planul derivat, exprimate in mm; mp=eroarea totala a punctelor de contur din planulde baza, exprimat in mm; n=nr de trasari; 0,08=eroarea de trasare.

B)Continutul pl cadastrale de ansamblu

La scara 1:25000. In general, conceptul de baza la realizarea planului cadastral esteforma digitala. Planul cadastral de ansamblu se obtine prin generalizarea planului cadastral debaza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului administrativ. Planulcadastral de ansamblu, se intocmeste la urmatoarele scari: 1:10000 pentru teritoriile la careplanul cad de baza a fost intocmit la scara 1:2000;1:25000 daca planul cadastral de baza a fost la1:5000. Acolo unde avem combinatii mixte(1:2000 si 1:5000) planul cadastral de ansamblu seface la 1:25000. In functie de suprafata teritoriului administrativ si de forma acestuia se poatefolosi si reprezenta la scara 1:50000.

Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:denumirea teritoriului administrativ, padurile si terenurile cu destinatie forestiera, reteaua cailorde comunicatie, reteaua hidrografica si constructii hidrotehnice importante, puncte caremarcheaza hotarele administrative, limitele si denumirile intravilanelor, elemente de toponimie,puncte din reteaua geodezica de sprijin si de nivelment. Pe fiecare foaie a planului cadastral deansamblu se intocmeste in extracadru in partea stanga jos schema cu dispunerea foilorcomponente.

Registrele cadastrale

Conform normelor tehnice de cadastru general al caror continut este aprobat prinordinul 524 din 2001 al Ministrului Administratiei Publice. documentele tehnice principale alecadastrului general care se intocmesc dupa introducerea lucrarilor de cadastru la nivelul unitatiiadministrativ teritoriale, sunt: registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor.si domiciliul acestora, registrul cadastral al proprietarilor, registrul corpurilor de proprietate, fisacentralizatoare a partidei cadastrale pe proprietari si categoriile de folosinta, planul cadastral.

Fisele corpurilor de proprietate: sunt documente care contin datele de intrare in baza dedate a cad general. Documentele tehnice se obtin prin prelucrarea acestor date. Orice informatiigrafice sau alfanumerice referitoare la un corp de proprietate se obtin prin interogarea bazei dedate a cadastrului general. Documentele cadastrale se intocmesc pe suport de hartie, la incheiereatuturor lucrarilor cadastrului general intr-o unitate administrativ teritoriala.

Registrele. cad se intocmesc de regula in trei exemplare: la Oficiul Judetean de Cadastru,pt Consiliul local pt care s-a intocmit, pt Biroul de Carte Funciara.

Registrul cadastral al parcelelor: contine situatia tuturor parcelelor componente pt fiecarecorp de proprietate dintr-un teritoriu administrativ. Se intocmeste separat pentru intravilan siextravilan.

5

Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora: scopul principal este acela de aidentifica partida cadastrala a fiecarui proprietar in registrul cadastral al proprietarilor. Estedocumentul care face legatura intre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral alproprietarilor. Nr de ordine al proprietarilor in indexul alfabetic coincid cu nr partidelorcadastrale a acestora din registrul cadastral al proprietarilor.

Registrul cadastral al proprietarilor: contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, incare sunt inscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor si ale corpurilor de proprietate dinintravilan si extravilan si contine toate corpurile de proprietate de pe teritoriul administrativ.

Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta:constituie documentele sursa pentru intocmirea de sinteza privind terenurile si constructiile. Dinfisa centralizatoare se inscriu suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata totalagenerala pe fiecare grupa de destinatie a terenului detinuta de unitatea administrativ teritoriala.Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate si grupe de proprietate al corpurilor de proprietate.Pentru forma care este in uz, cea veche: documentatia de baza a lucrarilor de cadastru, in care seinscriu date tehnice, economice si juridice cu privire la fondul funciar.

Registrul cadastral al posesorilor cu indexul alfab al acestora: Intocmirea registrelorcadastrale are la baza documentatia cadastrala constand din: calculul suprafetelor, schita de terenpe care sunt inregistrati posesorii si categoriile de folosinta ale parcelelor, planul cadastral alteritoriului administrativ. Planurile cadastrale cu perimetrele construibile ale localitatilorcuprinse pe terit administrativ al comunei sau orasului si alte documentatii de acest fel(lucrari deimb funciare, de scoatere a terit din circ agricol, etc.) stau si ele la baza intocmirii registruluicadastral.

Registrul cadastral al parcelelor centralizeaza datele tehnice, economice si juridicereferitoare la fiecare parcela in parte in succesiunea fireasca a nr de parcela.

Datele necesare intocmirii:1.nr de tarla, nr cadastral al parcelei, categoria de folosinta, proprietarul sau posesorul,

situatia juridica a parcelei;2.suprafata parcelei;3.caracteristicile categoriei de teren;4.nr partidei cadastrale care se extrage din indexul alfabetic al proprietarilor.

Registrul cadastral al parcelelor se finalizeaza prin recapitulatii si totaluri.Recapitulatiile sunt: pe tarlale sau cvartale si pe detalii liniare, totalizarea datelor sub

forma de total se face:a)pentru extravilan si cuprinde: un total in afara perimetrului localitatii, un total in

localitati si un total general.b)in intravilan:un total teritorial si comunal.

Indexul alfabetic al posesorilor: este un tabel in care se inscriu, intr-o ordine prestabilita,conform instructiunilor in vigoare, proprietarii si detinatorii de teren de pe raza teritoriuluiadministrativ cadastral, locul de resedinta, nr de partida cadastrala din registrul posesorilor.Scopul este facilitarea gasirii partidei cadastrale a fiecarei proprietati facandu-se legatura intrecele doua registre.

Registrul cadastral al posesorilor: contine indexul posesorilor sau proprietarilor siposesorii ordonati dupa partida cadastrala cu toate datele tehnice, economice si juridice alefiecarei parcele pe care le detin. Recapitulatii cu continut divers, recapitulatii ce finalizeaza unregistru sunt urmatoarele: recapitulatii pe categoria de folosinta, recapitulatii pe posesori sisubcategorii de folosinta, recapitulatii pe grupe si subcategorii de folosinta.

Partida cad: cuprinde toate parcelele detinute de un posesor, un nr care stabileste ordineade inscriere a posesorilor de proprietate in registrul posesorilor.

Reambularea planurilor cadastraleAducerea la zi a planurilor sau hartilor cadastrale prin punerea de acord cu toate schimbarile

care sau produs in teren de la data intocmirii pana la data utilizarii. Se face periodic la 4-6 ani sau

6

cand au loc schimburi masive. Dupa planul care se reambuleaza avem doua tipuri de reambulari:a planului cadastral si a planului topografic de baza, in vederea obtinerii planurilor cadastrale.Reambularea planurilor cadastrale comporta determinarea elementelor necesare pozitionariituturor modificarilor din teren.

Documentatia necesara efectuarii lucrarilor de reambulare se compune din:a).planul topo si proiecte recent intocmite si executate din zona care ne intereseazab).planul oraselor si centrelor populate existente in fondul topo al directiei judetene de

sistematizarec).fotogrammele din zone care urmeaza sa se reambulezed).registrele si planurile rezultate in urma lucrarilor anterioare de cadastru

Recunoasterea terenului in vederea reambularii planului: Se face in urmatoarele scopuri:a)constatarea schimbarilor intervenite in aspectul topo de la data intocmirii planului

cadastral pana in momentul cand trebuie sa se execute reambularea;b)stabilirea volumului lucrarilor topo care urmeaza sa se execute si materialele

necesare;c)completarea si definitivarea proiectului tehnic al lucrarii de reamb.

Intocmirea proiectului tehnic al reambularii -se stabilesc: metodele prin care se executareambularea planului cadastral precum si transformarea la scari convenabile a materialelorcomponente in scopul folosirii eficiente; materialele necesare pentru materializarea si finalizareapunctelor de hotar si a celor de triangulatie; devizul lucrarilor si esalonarea executiei acestora pefaze prevazute de intructiunile tehnice; volumul lucrarilor de reambulare; datele legate de reteauade sprijin, puncte identificate in recunoasterea terenului, puncte ce urmeaza a fi determinate;memoriu tehnic justificativ.

Documentatia finala a lucrarilor de reambulare1.Proiectul tehnic definitivat in urma recunoasterii terenului, memoriu justificativ si

avand anexat devizul estimativ cu situatia definitiva a lucrarilor.;2.Dosarul cu documentatia obtinuta in faza lucrarilor premergatoare;3.Carnetele de observatie din teren;4.Carnetele cu calculul coordonatelor punctelor;5.Fotogrammele descifrate pe teren, daca acestea au fost facute;6.Schitele de teren si schema cu dispunerea lor in interiorul terit administrativ;7.Benzile de racordare ale fiecarui trapez;8.Descrierile topo ale punctelor noi bornate;9.Inventarul de coordonate ale pct noi din reteaua de ridicare;10.Originalele de teren ale planurilor cadadastrale reambulate;11.Carnetul de verificare si indrumare a lucrarii;12. Procesul verbal de verificare interna a lucrarii

Proiectul tehnic contine:1.Natura si volumul elementelor de reambulare;2.Relieful terenului;3.Starea planurilor ce se reambuleaza.;4.Existenta unor fotogramme recente din zona;5.Baza topo pe care se sprijina reambularea;6.Instrumentele topo de care se dispune;7.Precizia ceruta la reambulare;8.Avantajul pe care il ofera metoda de reambulare;

Sub aspectul randamentului, efortului fizic si al preciziei, metodele folosite sunt:numerice, grafice, fotogrammetrice. Metodele numerice: metoda aliniamentelor, a intersectiilorliniare, a absciselor si ordonatelor, a intersectiilor unghiulare, drumuirea cu radierea. Printremetodele fotogrammetrice de reambulare: reambularea planurilor cadastrale cu ajutorul

7

fotogramelor neredresate; folosind fotogramme redresate cu reteaua de triangulatie; reambulareacu ajutorul fotogrammetriei digitale.

Delimitarea teritoriilor administrativeUnitati adm-teritorialeLucrarile de cadastru se executa pe unitati administrativ-teritoriale de tip comuna, oras,

municipiu si intregul judet. Ordonanta 53/2002 reglementeaza statutul cadru al unitatiiadministrativ-teritoriala.

Conform acestui act normativ comuna este unitatea administrativ-teritoriala de bazacare cuprinde populatia rurala reunita prin comunitate de interese si traditii. Este alcatuita dinuna sau mai multe sate componente in functie de conditiile economice, social-culturale,geografice si demografice.

Orasul este unitatea adm-terit. de baza. Orasele pot fi declarate municipii in conditiilelegii. Municipiile pot fi impartite in unitati administrativ-teritoriale fara personalitate juridica.Teritoriile administrative comunale, orasenesti si municipale se compun din doua elementeprincipale: intravilanul si extravilanul.

Unitati cadastrale: sunt subdiviziuni ale intravilanului sau extravilanului. Acestea sunt:1)Trupul = suprafata de teren dintr-un teritoriu administrativ care are un singur

posesor. Este format din unul sau mai multe tarlale;2)Tarlaua = suprafata de teren limitata de drumuri, cursuri de apa, paduri, canale,

diguri. Poate avea una sau mai multe categorii de folosinta si unul sau mai multi proprietari;3)Parcela = suprafata de teren cu o singura categorie de folosinta

Hotarul: linia despartitoare dintre doua teritorii ce formeaza unitati distincteadministrativ si economic sau separa doua proprietati.

Dupa rolul lor, sunt mai multe tipuri: hotar national; hotar administrativ; hotare aleagentilor economici; hotare ale proprietatilor funciare.

Din punct de vedereal provenientei se clasifica in: naturale(linii de taluz, cursurile de apapermanente sau temporare, linia de cumpana a apelor, margini de paduri, etc); artificiale(trasatede oameni si materializate in borne: puturi, garduri, canale, diguri).

Limita: linia care stabileste configuratia sau forma geometrica a unui teritoriu cadastral, acategoriei de folosinta, separandu-le unele de altele si conferindu-le o individualitate aparte. Potfi: distincte naturale, distincte artificiale, difuze, discrete

Delimitarea teritoriilor administrative si a intravilanelor componenteSe organizeaza ca lucrare de baza, prin care se identifica, se masoara la teren si se

oficializeaza punctul de frangere si traseele hotarului dintre teritoriile administrative vecine silimitele intravilanelor din respectivul teritoriu. Lucrarea se executa obligatoriu inaintea inceperiilucrarilor de introducere a cadastrului general. Stabilirea liniei de hotar si denumirile unitatiloradministrativ teritoriale se face in conformitate cu prevederile legii nr 2 din 1968. Limiteleintravilanului se stabilesc conform planului urbanistic general(P.U.G) intocmit potrivit legii50/1991 cu modificarile ulterioare.

Operatia de delimitare comporta urmatoarele etape:1)Constituirea comisiei de delimitare a traseului hotarelor teritorial administrative si

stabilirea punctelor care vor fi materializate2)Parcurgerea la teren a traseului hotarelor teritorial administrative si stabilirea

punctelor care vor fi materializate.3)Materializarea punctelor cu borne STAS conform normativelor in vigoare4)Executarea masuratorilor pentru determinarea pozitiei punctelor de hotar5)Intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare si a

organizatiei teritorial administrative

8

6)Intocmirea dosarelor de delimitarePrimaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris cu aviz de

confirmare, primariei din teritoriul administrativ vecin, cu min 15 zile inainte, data, ora si loculde intalnire pentru a se trece la operatia de delimitare. Primaria teritoriului administrativ esteobligata sa-si desemneze delegatii care vor participa la stabilirea hotarului. Daca hotarulteritoriaului administrativ care se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare vafi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor indicate. In cazul in care delegatiiprimariei teritoriului vecin sau ai OCOT nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea hotaruluise face in lipsa, iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cuaceasta.

Recunoasterea, descrierea si marcarea hotarelorOperatiunea de delimitare incepe, de regula, dintr-un pct de 2 sau 3 hotare,

identificandu-se traseul pana la urmatorul punct aflat la intersectia mai multor hotare.Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. In lipsaschitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de membrii comisiei si se evidentiaza la fatalocului pe hartile si planurile topografice existente. Odata cu recunoasterea terenului teritoriuluiadministrativ se face si recunoasterea punctelor din reteaua geodezica. Se stabileste daca estenecesara reconstituirea si semnalizarea celor distruse sau disparute si se stabilesc puncte necesarepentru realizarea retelei de indesire. Cand se executa masuratori prin metode conventionale, seculeg date necesare pentru intocmirea proiectului de executie. Atunci cand unele segmente sipuncte de hotar stabilite anterior au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiuni dinpuncte de intersectie a trei sau mai multe hotare situate in partea de N-V si se continua in sensorar. Sectiunea care se materializeaza pe limita intravilanului, se numeroteaza incepand cu 1001in sens orar, incepand din partea de N-V si asigurand o densitate de minim 2 pct/km. Atunci candexista delimitari anterioare se vor inlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noifara a fi dublate. Pe segmentele comune a doua teritorii administrative delimitate, numarulpunctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scrise in paranteza. Pentru toate punctele de hotarmaterializate se vor intocmi schite de reperaj si descrieri topografice. Odata cu parcurgereatraseului se culeg date cu privire la categ de fol a terenului, destinatia acestora si proprietari si sevor consemna in procesul verbal de delimitare. Daca linia de hotar este si frontiera a tarii,coordonatele punctelor se preiau in mod obligatoriu de la Institutul de Geodezie,Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru. Linia de frontiera se avizeaza la ComandamentulNational al Granicerilor. Cu ocazia parcurgerii terenului se face descrierea starii marcajelorpentru punctele vechi de hotar care se mentin, dar si pentru punctele noi care urmeaza sa sematerializeze.

Punctele care se borneaza sunt: puncte de intersectie a liniilor de hotar, unele punctede schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului astfel incat sa permita la nevoie reconstituireaexacta a traseului. Pe tronsoanele de hotar in aliniamente mai lungi de 3 km bornele se plaseazala o distanta de aprox 2 km. Punctele de intersectie ale liniei de hotar cu ape curgatoare, caiferate, sosele se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se vormarca prin stalpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70cm.

Modificari ale hotarelorDatorita diverselor schimbari pot aparea modificari ale hotarelor stabilite intr-o etapa anterioara,modificari ce se vor realiza atat d.p.d.v. tehnic cat si juridic. Pot fi incadrate in 2 tipuri majore:

a)Alipiri: apar in urmat cazuri:1)Arondarea - comporta schimburi succesive de teren la care participa toti

proprietarii de teren implicati in acest proces.;2)Comasarea - operatia de grupare in unul sau mai multe trupuri a terenurilor

dispersate;

9

3)Rectificarea - schimbarea traiectoriei hotarului prin schimburile de teren careau loc intre diversi proprietari, limitrofi zonei in care hotarul isi schimba traiectoria;

b)Dezmembrari - care cuprinde:1)Dezarondarea - operatia de demembrare a suprafetei totale in doua sau mai

multe trupuri;2)Detasarea - operatia de separare a unei suprafete de teren de o alta suprafata

mai mare cu care facea corp comun.

Numerotarea cadastralaA.Numerotarea tarlalelor: Tarlaua ca subdiviziune a terit administrativ suporta operatia de

numerotare care se face cu cifre arabe incepand cu nr 1 din partea de N-V a teritoriului si secontinua in ordinea succesiva a nr in mod convenabil, tinand cont de reteaua hidrografica si acailor de comunicatii astfel incat sa fie parcurs intreg teritoriul administrativ in zig-zag pana seajunge la ultima tarla situata in sudul teritoriului. Dupa terminarea numerotarii tarlalelor dinextravilan se numeroteaza in continuare tot cu nr de tarla si intravilanul care apartine teritoriuluirespectiv, incepand cu satul de resedinta, apoi cu celelalte sate in ordinea departarii de sediulcomunei.

B.Numerotarea parcelelor: se face separat pentru parcelele situate in extravilan si separatpt cele situate in intravilan. Numerotarea incepe cu nr1 din tarlaua nr1, pana la epuizarea tuturorparcelelor din aceasta tarla, apoi se trece la numerotarea in continuare a parcelelor din tarlaua nr2si asa mai departe, pana se ajunge la ultima parcela a ultimei tarlale din extravilan. Innumerotarea paracelelor se include in ordine si numerotarea detaliilor liniare care separatarlalele, aceste detalii fiind ape curgatoare, canale, diguri, cai de comunicatii. Numarulparcelelor se scriu pe cat posibil in centrul acestora si sunt precedate de simbolul categ defolosinta. Orientarea scrierii se face perpendicular pe directia nordului.

C.Numerotarea cvartalelor si a parcelelor din intravilan: Numerotarea cvartalelor incepecu nr 1 din partea de N-V a fiecarei localitati si se continua in ordine fireasca pana la ultimulcvartal din sud. Numerotarea parcelelor incepe cu nr1 din cvartalul nr1 si se continua in ordinepana la numerotarea ultimei parcele din ultimul cvartal. Numerele cadastrale ale parcelelor suntprecedate de simbolurile categoriilor de folosinta. In plus, in intravilan se inscriu pe planulcadastral si numerele postale ale caselor, pe cat posibil in coltul din stanga al cladirii dinsprestrada. Nr cadastral al cvartalelor se inscriu pe cat posibil in centrul acestora intr-un cerc cudiametrul de 7 mm. Detaliile liniare din interiorul intravilanului primesc numere separate pentrutronsoanele respective.