PowerPoint Presentation

Studente: Alexe Liliana Brezeanu Andreea Budaes Bianca Florica Anamaria

Strada Calea VictorieiIntroducere

Trecem pe strazi fara sa ne punem intrebari legate de numele lor. Pentru bucuresteanul grabit, numele strazilor sunt doar indicatoare necesare orientarii, nume anodine, parte a rutinei cotidiene. Uitam ca numele acestora pot ascunde o intreaga istorie, intelesuri pierdute pentru generatiile mai noi.

Numeroase schimbari si distrugeri au afectat profilul edilitar de-a lungul timpului. Bucurestii a avut o istorie zbuciumata: invazii, incendii devastatoare -cum ar fi cel din 1847, cutremure si, nu in ultimul rand, demolari masive din anii regimului totalitar. Toate acestea au transformat ireversibil fata orasului, au dus la disparitia unor strazi si a unor cartiere intregi, unele situatii chiar in vechea lui vatra. Locuitorii orasului au fost nevoiti sa isi schimbe des reperele identitare, sa reporneaca mereu de la capat, sa reinvesteasca locurile cu noi si noi semnificatii.

Bulversarile istorice, schimbarile de regim politic au lasat intotdeauna urme in denumirea strazilor. Deseori, presiunile politice si ideologice au impus nume noi, fara nicio legatura cu specificul locului. Edilii bucuresteni nu au ezitat sa schimbe destul de des numele strazilor. De exemplu, strada unde se afla ruinele Curtii Vechi a avut 5 nume in decurs de un secol: Islicarilor, Franceza, Carol II, 30 Decembrie si Iuliu Maniu.

Vechile nume de strazi nu au fost date la intamplare, nu sunt rodul fanteziilor functionarilor de la Primarie (desi orasul nu duce lipsa de nume oarecum caraghioase precum strazile Tigrului, Ghetarului, Trapezului sau Simbolului). Exista strazi al caror nume reflecta felul in care aratau aceste locuri in momentul cand au intrat in uz denumirile, viziunea pe care o aveau oamenii de atunci asupra spatiului lor cotidian.

Strazile au fost rareori trasate conform unor planuri urbanistice. Vechiul Bucuresti nu reuseste sa aiba un aer sever, rigid, pompos, de institutie, de capitala autoritara, este un oras alcatuit pe masura individului, mai precis pe masura bunului-plac. Vechile strazi, prin traseul lor sinuos, arata ca la tot pasul era ceva de ocolit: o biserica, o casa boiereasca, o gradina, o cruce, un copac. Multe dintre strazile, monumentele si bisericile representative ale Bucurestiului au disparut pentru totdeauna. Sistematizarea salbatica din ultimii ani ai regimului communist a incercat sa faca din Bucuresti un oras fara trecut, fara memorie, fara diversitate. Noile bulevarde cu blocuri si cladiri monumentale apropae identice, alienate, aflate pe axa asa-numitului Centru Civic si facute pe masura Casei Poporului, reprezinta un element de brutala discontinuitate, de contrazicere a dimensiunilor umane ale Bucurestiului.

Calea Victorieieste una din cele mai importante artere situata in centrulBucurestiului. Se intinde din Piata Natiunile Unite (de la intersectia cu Splaiul Independentei) pana laPiata Victorieisi are o lungime de 2.700 de metri.Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucurestiului. Inainte de domnia luiConstantin Brancoveanu, strada nu facea parte din Bucuresti, numele ei fiindDrumul Brasovuluisi era formata doar din bucata dintre Cercul Militar si Piata Victoriei. Portiunea cuprinsa intre Piata Natiunilor Unite (fosta Piata Senatului) si bulevardul Regina Elisabeta era cunoscuta in acea vreme sub numele deUlita Mare spre Sarindarpentru ca ducea catre biserica Sarindar, aflata pe locul pe care astazi este Cercul Militar Naional.

Noua artera devine drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boieresti, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. La inceputulsecolului al XVIII-lea, strada era luminata cusomoioage imbibate cu pscurs sau rasina, in timpul domnitoruluiGrigore Ghicase paveaza cu piatra, iar in1882au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal de pe Calea Victoriei.CALEA VICTORIEI

BibliografieSilvia Colfescu,Bucureti, ghid turistic, istoric, artistic, ed. Vremea, 2006;http://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_Victoriei