SISTEM INFORMATIONAL SPECIFIC CADASTRULUI AGRICOLEste un cadastru de specialitate, fiind un subsistem de eviden tehnic (poziie, mrime, configuraie), economic i juridic a loturilor, parcelelor, tarlalelor, trupurilor, partidelor cadastrale etc. pe proprietari, indiferent de titlul de proprietate. Pe lng scopul n sine, de cadastru de specialitate, el are o serie de sarcini cum ar fi: furnizarea de informaii privind cantitatea i calitatea terenurilor agricole, n vederea ndrumrii activitii agricole precum i pentru rezolvarea problemelor financiare (investiii, modernizri, protecie, asigurare, ecologie, impozite, taxe etc.). Cadastrul agricol se execut pe 82% din suprafaa total a rii.

C 1-2

ntocmirea cadastrului agricol naional se realizeaz prin determinarea suprafeelor, pe categorii de folosin a terenurilor, localizate pe parcele, deintori, proprietari, forme de exploataii, teritorii administrative, comune, orae, municipii, judee i total ar. Acestea sunt posibile prin ntocmirea planului cadastral agricol, la scri stabilite, prin ntocmirea documentaiei scriptice, evideniate n registre cadastrale, pe baz de normative i instruciuni.

1.1.

Consideraii generale

n vederea lurii deciziilor, att la nivel central, ct i la nivel local, privind anumite prioriti i msuri adecvate n funcie de specificul zonei, n cadrul interesului general, proiecte de organizare i amenajare a teritoriului pe termen mediu i lung, este necesar ca realitatea imediat a terenurilor agricole s fie ct mai aprofundat cunoscut. Cadastrul agricol are rolul de a furniza date tehnice i economice asupra terenurilor agricole, actualizate sistematic cu toate modificrile ce au loc permanent n structura fondului funciar agricol. Aceste elemente ale cadastrului de specialitate al fondului agricol sunt valorificate n procesul fundamentrii prioritilor de aciune pentru restructurarea, modernizarea i dezvoltarea infrastructurii agricole. Lucrrile cadastrului agricol furnizeaz informaii tehnice i economice n cadrul unui sistem informaional al teritoriului de tip multiscop, pus la dispoziia agenilor economici de tip persoan juridic sau persoan fizic i instituiilor publice interesate ale comunitilor locale, judeene sau de interes general. Ca subsistem al cadastrului general, cadastrul agricol ofer urmtoarele tipuri de date

1

tehnico-economice asupra terenurilor agricole: - determinarea categoriilor i subcategoriilor de folosin ale parcelelor de teren, identificate pe proprietari - deintori - utilizatori, pe forme de exploataie, pe zone cvasi - omogene pedo climatice, pe zone supuse unor procese de degradare - poluare, pe zone restricionate, pe teritorii administrative comunale, oreneti, municipale, judeene i pe ntreaga ar; - poziia i configuraia topografic a fiecrei parcele i subparcele,dimensiunile i suprafaa acestora n sistem de proiecie cartografic; - calitatea terenurilor arabile n funcie de sol, relief, clim, ap freatic etc., pe baza notelor de bonitare natural i apoi clasificarea acestor terenuri pe clase de calitate (cinci clase); - calitatea plantaiilor viticole, pomicole i a pajitilor naturale, precum i a terenurilor ocupate de acestea, grupate de asemenea pe clase de calitate (trei clase); - valoarea economic impozabil; - elemente pentru stabilirea pretabilitii terenurilor agricole pentru diferite folosine agricole i favorabilitii solului pentru anumite culturi; - amenajarea teritoriului i starea acestuia cu privire la: - irigaii (prin aspersiune, brazde sau submersie); - ndiguiri, desecri, drenaje; - lucrri de combaterea eroziunii solului; -lucrri pe curbe de nivel, culturi n fii, culturi cu benzi nierbate, terase i agro - terase, valuri de pmnt, lucrri de scurgere dirijat a apelor de versani; - potenialul amenajabil pentru: irigaii, evacuarea excesului de umiditate, aprare contra inundaiilor, combaterea eroziunii solului, stingerea formaiunilor toreniale, alunecri de teren, stingerea deflaiei, fixarea nisipurilor mobile i semimobile; - identificarea de noi resurse funciare, care prin amenajri specifice ar putea fi puse n valoare; - restricii de utilizare. Avnd n vedere c subsistemul informaional al cadastrului agricol va fi conectat la sistemul informaional al cadastrului general, prin informaiile pe care le furnizeaz poate servi la rezolvarea unor probleme, cum ar fi: - creterea valorii proprietii; - garantarea mprumuturilor bancare pentru investiii prin ipotecare; - accesibilitate rapid i precis la informaiile cadastrului fondului agricol pentru persoanele fizice sau publice interesate; - creterea calitii mediului nconjurtor i a preocuprii pentru conservarea calitii acestuia; - echiparea teritoriului cu drumuri, ci ferate, reele de transport energie electric, termic, gaze naturale, ap potabil sau industrial, canalizare, telefonie etc. i dezvoltarea organizat a fondului construit al intravilanelor; - dezvoltarea politicilor de determinare a prioritilor, de alocare a resurselor necesare, asumarea responsabilitilor pentru aciunile efectuate i realizarea unor standarde i metode pentru monitorizarea acestora; - crearea i dezvoltarea unei piee a terenurilor agricole, bazat pe informaii corecte privind suprafaa, calitatea, dotrile i valoarea economic a terenurilor agricole.

1.2. Etape succesive n lucrrile de introducere i ntreinere a cadastrului agricolCadastrul agricol folosete, obligatoriu conform legii, ca baz n lucrrile sale datele cantitative, calitative i juridice furnizate de cadastrul general cu privire la terenurile agricole indiferent de deintor. Datele cadastrului general sunt furnizate de Oficiile Judeene de Cadastru, Geodezie i Cartografie. Activitatea de introducere i ntreinerea cadastrului agricol, cu funciile sale cantitativ i calitativ, se

2

face de ctre Ministerul Agriculturii, prin Oficiile Judeene de Cadastru Agricol i Organizarea Teritoriului Agricol. Etapele succesive n introducerea i ntreinerea cadastrului agricol sunt urmtoarele: 1. Documentarea cu privire la lucrrile de cadastru general, de specialitate agricol, materiale cartografice (topografice, cadastrale, cartri de specialitate etc.) 2. Recunoaterea terenului, a hotarelor teritorial administrative i a limitelor intravilanelor, stabilite n cadastrul general; 3. Identificarea i materializarea pe teren a hotarelor unitilor agricole cu capital de stat, ale institutelor i staiunilor de cercetare agricol, ale staiunilor didactice, alte terenuri proprietate public sau privat a statului; 4. Identificarea limitelor terenurilor proprietate privat a persoanelor fizice sau juridice; 5. Stabilirea categoriilor de terenuri, pe diferite criterii de clasificare care intereseaz pe beneficiarul cadastrului de specialitate agricol, precum i a subcategoriilor de folosin; 6. Efectuarea msurtorilor topografice necesare pentru delimitarea, poziionarea i determinarea ntinderii (latura cantitativ a cadastrului agricol) a categoriilor de terenuri i subcategoriilor de folosin identificate (latura calitativ a cadastrului agricol).Msurtorile se efectueaz n limitele cadastrale (care sunt i limite juridice) precizate n cadastrul general. Dac cu ocazia efecturii lucrrilor topografice - cadastrale de teren se constat modificri (naturale sau artificiale) ale limitelor cadastrale din cadastrul general, noile limite vor fi identificate, determinate topo cadastral i evideniate ca atare n cadastrul agricol, sesiznd n mod expres modificrile survenite fa de cadastrul general. n urma avizrii cadastrului de specialitate agricol, aceste elemente vor fi preluate n datele de baz ale cadastrului general, situaie n urma creia vor fi considerate modificate limitele cadastrale din cadastrul general, cu preluarea elementelor cantitative i calitative i n partea juridic a cadastrului general, respectiv prin intabularea n cartea funciar a modificrilor survenite i determinate pin msurtori topo - cadastrale. Metodele de msurare topografic, aparatur, preciziile necesare, respectiv toleranele admise sunt cele cunoscute (cu excepia situaiilor cnd exist norme tehnice care precizeaz altfel), folosind punctele reelei de sprijin n sistemul proieciei cartografice Stereografic 1970; 7. ntocmirea (sau, dup caz, reambularea) planului cadastral, la scara preconizat, cu coninutul i precizia stabilit de normele metodologice n vigoare; 8. Numerotarea cadastral a unitilor teritoriale - calitative determinate, cu respectarea i conservarea numer^Fii cadastrului general. Procedeele de numerotare cadastral sunt cele prezentate la cursul de cadastru general. Subcategoriile de folosin se noteaz cu simboluri specifice ataate simbolului categoriei de folosin stabilite anterior. Eventualele parcele noi care au aprut, ca urmare a unor modificri survenite n teren, se noteaz cu numere cadastrale din cele existente cu peruri (350/1, 350/2); 9. Calculul suprafeelor unitilor teritoriale determinate. Organizarea calculelor, metodele folosite n determinarea suprafeelor i toleranelor admise sunt cele specifice cadastrului general, sau conforme cu normele metodologice specifice, dac acestea precizeaz alte tolerane; 10. ntocmirea registrelor cadastrale specifice: registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor, registrul cadastral al proprietarilor, registrul situaiilor centralizatoare precum i a fielor specifice cerute de normele tehnice i metodologice de cadastru agricol care vor fi elaborate. 11. Bonitarea i clasificarea terenurilor agricole pe clase de calitate, pe parcele, categorii i subcategorii de folosine i proprietari.

1 3

Pentru a furniza n mod curent, instituiilor interesate ale statului, date reale, cantitative i calitative, cu privire la fondul agricol, se organizeaz urmrirea, determinarea i nregistrarea n documentaia cadastral a tuturor schimbrilor care se produc asupra mrimii, configuraiei, categoriei i subcategoriilor de folosin i posesorilor terenurilor de orice fel. Aceast aciune implic3

..

Organizarea i executarea lucrrilor de ntreinere a cadastrului agricol

cunoaterea sistematic a modificrilor, legalitatea producerii acestora, culegerea datelor i informaiilor necesare, executarea msurtorilor, prelucrarea noilor date i nscrierea lor n planuri i registre cadastrale. Introducerea i ntreinerea lucrrilor de cadastru agricol se efectueaz de ctre oficiile de cadastru agricol, pe baza normelor tehnice - metodologice privind introducerea i ntreinerea cadastrului agricol vor fi elaborate de Ministerul Agriculturii i avizate de Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie. Lucrrile de ntreinere a cadastrului agricol se execut de ctre specialitii oficiilor de cadastru sau de ageni economici autorizai, n cadrul zonelor de lucru care se stabilesc teritorial i se repartizeaz executanilor. nregistrarea modificrilor n documentele cadastrale se face astfel: - permanent, pe msura producerii schimbrilor, n cadrul zonelor de lucru organizate i repartizate specialitilor cadastrali; - o dat pe an, Ia restul teritoriilor comunale. Lucrrile de ntreinere a cadastrului agricol se execut ntr-o singur faz - faza final - cu dou grupe de operaiuni: -operaiuni de teren - parcurgerea terenului, depistarea modificrilor, efectuarea msurtorilor, culegerea datelor i informaiilor necesare; -operaiuni de birou - verificarea legalitii modificrilor, prelucrare a datelor, ntocmirea registrelor de ntreinere, multiplicarea i difuzarea copiilor la beneficiari.

1.3.1.

Lucrri pregtitoare

nainte de a ncepe activitatea la teren, indiferent de volumul sau natura modificrilor, specialistul cadastral va proceda la cteva operaiuni pregtitoare i anume:

1.3.1.1 .Procurarea documentaiilor cadastralePentru executarea lucrrilor de ntreinere sunt necesare, n general, toate documentele cadastrale ntocmite cu ocazia lucrrilor anterioare de introducere sau de ntreinere. n mod deosebit, pentru activitatea de teren se vor folosi urmtoarele: - o copie de pe planul de ansamblu; - una sau mai multe copii de pe planul cadastral original (foi de plan). Nu se recomand folosirea la teren a planurilor cadastrale pe suport nedeformabil; - dosarul de delimitare a hotarelor administrative, de la consiliul local al comunei; - carnetele de observaie, inventarul de coordonate, schiele de teren etc., din lucrrile

4

anterioare, dac sunt necesare; - registrele cadastrale din dosarul existent la consiliul local al comunei.

1.3.1.2. Procurarea copiilor de documentelor referitoare la modificrile intervenite

pe

actele

legale

i

a

Pentru a se stabili legalitatea unor schimbri referitoare la categorii i subcategorii de folosin, limite, proprietari etc. specialistul cadastral va procura de la instituiile n drept sau de la posesori, copii de pe urmtoarele acte: - acte referitoare la scoaterea din circuitul agricol, definitiv sau temporar i, eventual, documentaiile care au stat la baza acestor acte; - aprobri privind schimbarea categoriei de folosin a unor terenuri.

1.3.1.3. Analiza proiectelor de organizare a teritoriului, mbuntiri funciare, amenajridiverse, studii topografice etc. copierea datelor sau operaiilor care pot ajuta la depistarea schimbrilor, determinarea sau msurarea lor.

1.3.1.4. Culegerea informaiilor cu privire la:- limita intravilanului; - categoriile de drumuri; - zonele de protecie etc.

1.3.2. Lucrri de teren 1.3.2.1. Determinarea i nscrierea n documentele de teren a schimbrilor survenite n situaia parcelelorFac obiectul ntreinerii urmtoarele elemente cadastrale ale parcelelor: - poziia i configuraia parcelei; - suprafaa parcelei; - categoria i subcategoria de folosin; - posesorul i situaia juridic; - caracteristicile categoriei de folosin; - caracteristicile categoriei de teren (amenajat, degradat, teren n pant); - clasa de bonitare (dup executarea lucrrilor de bonitare); - partida cadastral. Pentru depistarea (stabilirea) modificrilor intervenite se va parcurge n mod obligatoriu ntregul teritoriu agricol confruntndu-se situaia existent pe teren cu cea reprezentat pe plan. Diferitele documente, aprobri, planuri i studii efectuate anterior, precum i comunicrile unitilor, vor fi folosite la stabilirea i nregistrarea schimbrilor ca materiale ajuttoare, numai dup ce s-a verificat dac datele pe care acestea le conin corespund pe teren. Toate datele de msurtoare sau de determinare a modificrilor vor fi nscrise n carnetele sau planurile de teren, care vor fi anexate la dosarul lucrrii, constituind piese originale, purttoare de date iniiale. Msurtorile pentru determinarea limitelor noi, modificate, se efectueaz cu aparatur i prin metode adecvate.

1.3.2.2. folosin

Determinarea

noilor categorii i subcategorii de

Categoriile i subcategoriile de folosin se determin pe baza constatrilor fcute la teren i a documentelor care atest legalitatea modificrilor efectuate.

13

Schimbrile intervenite n modul de folosin al fondului agricol datorate unor calamiti naturale vor fi recunoscute i nregistrate ca atare, fr solicitarea vreunui act, n msura n care se constat c terenurile respective nu mai pot avea categoriile de folosin iniiale (de exemplu vii sau livezi distruse, terenuri cu alunecri care nu mai pot fi folosite ca arabil etc.). Serele se msoar i se nregistreaz la categoria de folosin "sere". Terenurile scoase temporar din circuitul agricol pentru executarea unor investiii, se nregistreaz la categoria de folosin neagricol actual, urmnd s se revin asupra acestei nregistrri dup redarea terenurilor n circuitul agricol, cnd se trec la categoriile de folosin existente n teren (tiut fiind c viile i livezile nu mai pot fi redate la categoria de folosin iniial).

1.3.2.3. Determinarea elementelor calitative ale terenurilorLa stabilirea categoriei i subcategoriei de folosin se nscriu obligatoriu att caracteristica categoriei de folosin, ct i celelalte date referitoare la destinaia terenului (arabil n izlaz, cpuni etc.) i caracteristica lui (irigat, desecat), astfel nct, la ntreinerea registrelor, s se poat completa toate rubricile formularelor respective. Odat cu determinarea noilor limite de parcel se vor stabili, analiza i nscrie, elementele calitative ale terenurilor, cum ar fi: terenurile degradate (cu exces de ap temporar, srturate etc.), terenurile n pant etc.

1.3.2.4. fondului agricol

Msuri

pentru urmrirea aplicrii legalitii n domeniul

Depistarea modificrilor efectuate, determinarea noilor categorii i subcategorii de folosin, stabilirea posesorilor etc. se fac cu stricta respectare a prevederilor legale referitoare la cadastru i fondul funciar. Se urmrete ca prin lucrrile de ntreinere s se contribuie Ia respectarea strict a legilor n vigoare, privitoare la aprarea, conservarea i folosirea terenurilor agricole. n cazul n care se constat nclcarea legislaiei n materie, se procedeaz la ntocmirea unei Note de constatare" a modificrilor efectuate nelegal, n care se consemneaz pe posesori, toate parcelele modificate fr aprobare, precum i natura modificrilor. Cte o copie de pe nota de constatare" se trimite cu adres oficial de ctre Oficiul de Cadastru, la Consiliul local, Direcia agricol i la posesorii de terenuri care au fcut modificri nelegale, pentru luarea msurilor de intrare n legalitate, fie prin obinerea aprobrilor prevzute de legislaie, fie prin readucerea terenurilor la starea iniial dinaintea interveniei nelegale.

1.3.3.A

Lucrri de birou

1.3.3.1. ntreinerea planului cadastralToate modificrile privind configuraia i poziia parcelelor se reprezint pe planul cadastral, pe baza elementelor msurate pe teren. Pentru raportare se folosesc metodele cunoscute, identice cu cele folosite la redactarea iniial a planului. n toate cazurile noile elemente liniare, numerele cadastrale precum i simbolurile categoriilor de folosin noi se nscriu cu tu rou. Detaliile disprute precum i celelalte elemente modificate se taie din loc n loc cu dou liniue nclinate, de asemenea cu tu rou. Dac contururile sunt de aa natur c nu pot fi reprezentate la scara planului, se ntocmete o anex la o scar convenabil, astfel nct s se poat nscrie toate elementele caracteristice ale parcelelor respective. Dac se modific configuraia unor parcele reambulate i raportate anterior cu rou, se procedeaz astfel: - se nnegresc limitele trasate cu rou, care au disprut, apoi se anuleaz cu cte dou liniue roii, din loc n loc;

14

- se traseaz cu rou noile limite. n cazul cnd, dup introducerea cadastrului s-a redactat un alt plan la o scar mai mare, se ambuleaz planul nou i, de la caz la caz, se va proceda astfel: - cnd sunt verificri i la verificare se constat c suprafaa parcelelor difer, peste limita toleranei, se refac toate calculele i se ntocmesc registre cadastrale noi; - cnd sunt puine modificri, erorile putnd fi localizate i compensate, se urmeaz procedura de lucru descris n acest capitol. In cazul cnd planul cadastral a mai fost reambulat i introducerea unor noi elemente ar face planul greu utilizabil, se procedeaz la ntocmirea unui nou plan, pe suport nedeformabil care s conin numai detaliile existente. Modul de redactare a noilor planuri trebuie s fie n concordan cu metodele de redactare iniial a acestora. Planurile clasice, realizate prin ridicri topografice n proiecie stereografic, se refac prin raportarea din nou a coordonatelor punctelor, prin metodele i cu aparatura cunoscut.

1.3.3.2.

Numerotarea cadastral

Pentru a se menine corespondena ntre planul cadastral i registre, parcelele i tarlalele modificate se individualizeaz printr-un numr cadastral, dup cum urmeaz: cnd o parcel se divide n mai multe pri, fiecare parte va primi un numr cadastral scris sub form de fracie avnd la numrtor numrul cadastral iniial, iar la numitor numrul curent al noului contur (peruri - /l, 12, /3 etc.); - cnd mai multe parcele se alipesc, noul contur pstreaz numrul cadastral al parcelei cu suprafaa cea mai mare urmat de un per (ex. A 250/1), iar celelalte se radiaz cu o liniu roie; - cnd numai o parte dintr-o parcel trece la o alt parcel alturat, ambele parcele vor primi n continuare numerele vechi urmate de peruri. Dac Ia o parcel se modific categoria de folosin, posesia, suprafaa sau alt element caracteristic, dar continu s existe ca parcel pe teren, se poate pstra numrul vechi, att pe planul reambulat, ct i n registrul de ntreinere.

1.3.3.3. Calculul suprafeelornainte de a se efectua operaiunile de calcul, pe planul reambulat se determin zonele afectate de modificri, iar n cadrul acestora se stabilesc contururile vechi, modificate, din care se pot constitui suprafeele necesare pentru control i compensare. Suprafeele de control se vor forma din grupe de parcele sau grupe de tarlale, n funcie de mrimea i de poziia zonelor afectate, numrul i structura elementelor cadastrale schimbate. Astfel, n cazul n care se modific conturul unor parcele, fr ca prin aceasta s se modifice limitele tarlalelor, suprafaa de control va fi format din suprafaa total a grupelor de parcele modificate sau a tarlalei din care acestea fac parte (n cazul cnd au suferit modificri toate parcelele din tarlaua respectiv). Dac schimbrile afecteaz limitele a mai multe tarlale limitrofe, suprafaa de control se formeaz din suprafaa total a grupului de tarlale modificate. Operaiunile de calcul se nscriu pe formular tipizat, denumit Calculul suprafeelor", n cazul cnd registrele cadastrale se ntocmesc manual, sau pe formular modificat, intitulat Calculul suprafeelor i fia elementelor cadastrale" atunci cnd registrele sunt realizate la calculator. La efectuarea calculelor se folosete o fascicol, pentru ntreg teritoriul cadastral al comunei, pe coperta creia se nscriu datele de identificare a lucrrii i anume ntreinerea cadastrului agricol - anul respectiv", denumirea teritoriului administrativ, judeul, numele executantului i numele verificatorului. Apoi, pe pagina urmtoare, sus n mijloc, se scrie Situaia nainte de ntreinere", dup care se transcriu n ordine cresctoare numerele parcelelor care formeaz prima grup de control, simbolul categoriei de folosin, precum i suprafeele acestora, copiate din registrul parcelelor ntocmit la introducerea sau la ultima ntreinere a cadastrului. Pe toat lungimea rndurilor care se refer la elementele de calcul se nscriu datele de identificare a dosarului din care au fost copiate suprafeele.

15

Suprafeele copiate se nscriu n formular la rubrica suprafa compensat". Suma suprafeelor nscrise reprezint suprafaa de control, pe baza creia se va face compensarea. Sub aceast sum total se trage o linie despritoare. Apoi se las dou rnduri libere dup care se scrie Situaia dup ntreinere" i se trece la calculul suprafeelor parcelelor noi, rezultate n urma ntreinerii, ca urmare a modificrilor intervenite n teren, n cadrul grupului de parcele nscris. Se nscriu numerele parcelelor noi aprute n cadrul grupei respective. Calculul suprafeelor noilor parcele se execut numeric, grafic sau mecanic, n funcie de elementele culese pe teren i de metoda folosit la redactarea planului cadastral original. Suprafeele parcelelor se pot stabili i prin copiere de proiecte, documentaii, registre parcelare etc., dac, n urma verificrii, se constat c precizia de determinare a acestora corespunde preciziei cerute de instruciunile de lucru. n acest caz, n loc de elementele de calcul se nscriu elementele de identificare a documentelor din care aceste elemente au fost copiate. n cazul parcelelor ncadrate pe mai multe trapeze, se calculeaz mai nti suprafeele pariale, care se nscriu n formularul tipizat, apoi se calculeaz prin nsumare, suprafeele totale ale acestor parcele. Indiferent de metoda de determinare, toate suprafeele noilor parcele se nscriu iniial n rubrica suprafa necompensat", apoi se nsumeaz suprafeele pentru a obine suprafaa de control a grupei respective, nscris cu culoare albastr. Dac nenchiderea se ncadreaz n limitele toleranei, ceea ce nseamn c suprafeele noilor parcele au fost suficient de bine determinate, se efectueaz compensarea acestora conform regulilor cunoscute despre compensarea suprafeelor. Se nscriu apoi n rubrica suprafa compensat" att suprafeele parcelelor care au fost compensate, ct i cele copiate din alte documente, se nsumeaz i dac rezultatul corespunde cu suprafaa de control concluzia este c operaiunile au fost bine executate. Se trage o linie pe toat limea formularului i se continu operaiunile pentru celelalte grupe de parcele, n ordinea numerelor, n acelai mod ca mai sus. n cazul cnd prin modificarea parcelelor au fost afectate limitele tarlalelor, se calculeaz mai nti suprafaa noilor tarlale, compenseaz pe suprafaa total a grupelor de tarlale vechi, modificate, i numai dup aceea se calculeaz suprafaa noilor parcele, folosind ca suprafee de control suprafeele tarlalelor noi. n cazul cnd nenchiderea pe suprafaa de control depete tolerana admis, se verific dac au fost luate n calcul, toate parcelele noi din cadrul grupei de control, sau dac au fost nsumate toate suprafeele pariale ale parcelelor situate pe mai multe trapeze. Dac greeala nu a fost depistat n acest fel, se refac calculele i se verific suprafeele copiate din documentaiile folosite. La efectuarea calculelor pot aprea situaii neprevzute, variate i nespecifice, care trebuie rezolvate n fiecare caz n parte n funcie de situaia creat, dar soluiile de rezolvare vor fi alese numai n spiritul celor prezentate mai sus.

1.3.3.4. ntreinerea registrelor cadastraleRegistru] cadastral al parcelelor se completeaz astfel: - pe copert se menioneaz denumirea teritoriului administrativ, judeul, anul ntreinerii, numele executantului i al verificatorului; - pe pagina a doua se scrie sus, la mijloc, cu cerneal albastr Situaia nainte de ntreinere". Cu aceeai culoare se transcriu toate parcelele vechi, modificate din care s-a format prima grup (suprafa) de control, n ordinea cresctoare a numerelor. Concomitent cu transcrierea datelor, n registrul cadastral vechi se fac urmtoarele nsemnri: - numerele parcelelor modificate se ncercuiesc cu rou; - la rubrica observaii" se scrie: vezi ntreinerea din anul..., pagina.... Dup transcrierea cu cerneal albastr, n registrul de ntreinere a parcelelor din prima grup

16

afectat de schimbri, se fac nsumrile necesare obinndu-se suprafaa categoriilor de folosin, precum i suprafaa total a grupei respective. Se las dou rnduri libere i se scrie cu rou Situaia dup ntreinere", apoi se nscriu parcelele noi, ale cror suprafee se transcriu din formularul tipizat Calculul suprafeelor", iar celelalte date din caietele, planurile sau schiele de teren. nscrierea parcelelor se face cu culoare roie, n ordinea cresctoare a numerelor, scondu-se astfel n eviden c majoritatea datelor caracteristice sunt altele dect cele nscrise cu culoare albastr. Se nsumeaz suprafeele parcelelor noi pe categorii de folosin i pe total, se compar cele dou suprafee totale ale grupului de parcele i, dac coincid, rezult c s-a lucrat corect. Se poate trece la transcrierea parcelelor vechi din alt zon. Se nscriu n ordine toate grupele de parcele, vechi i noi, i se nsumeaz suprafeele pentru stabilirea suprafeelor totale ale acestora. Se nsumeaz apoi suprafeele totale ale grupelor de parcele, pe rnd, nti cele nscrise cu albastru i apoi cele scrise cu rou. Se nscriu una sub alta i se fac diferenele, considernd suprafeele parcelelor vechi, nscrise cu albastru, cu semnul minus, iar cele ale parcelelor noi, nscrise cu rou, cu semnul plus. Suprafeele reieite dup aceast operaie se adun sau se scad, n funcie de semnul pe care l au, din suprafaa total a teritoriului administrativ, existent nainte de lucrarea de ntreinere. Rezultatul reprezint suprafaa total, pe categorii de folosine dup executarea lucrrii de ntreinere a cadastrului. Se face o recapitulare a tarlalelor i a detaliilor liniare cu suprafeele pe categorii de folosin, in care tarlalele i detaliile liniare vechi, nemodificate, se nscriu n albastru, iar cele modificate cu rou. Se nsumeaz i suprafeele pe total teritoriu, care trebuie s coincid cu cele calculate anterior, prin nsumare algebric. Dac nu coincid, nseamn c undeva s-a strecurat o eroare, care trebuie depistat i corectat. n cazul n care ntreinerea registrelor cadastrale se face pe calculator, se completeaz un singur formular, intitulat Calculul suprafeelor i fia elementelor cadastrale", n care se nscriu, In partea dreapt datele privind calculul suprafeelor, iar n partea stng elementele cadastrale ale parcelelor. Acest formular se completeaz astfel: - sus, n dreapta, se scrie Extravilan", iar cu un rnd mai jos, la mijloc, se scrie Situaia nainte de ntreinere"; - se nscriu apoi toate parcelele modificate n ordinea numeric, indiferent de zona sau grupa din care fac parte, de volumul sau se natura modificrilor, avndu-se n vedere ca pentru parcelele sau detaliile liniare situate pe mai multe trapeze s se nscrie suprafaa total; - se completeaz toate rubricile prin transcriere din registrul ntocmit la lucrarea anterioar i se face o nsumare a suprafeelor; - se nscrie apoi Situaia dup ntreinere" i se nregistreaz n ordine numeric toate parcelele noi, cu toate datele reieite dup ntreinere, acordndu-se o mare atenie exactitii calculelor i acurateei nscrierii tuturor datelor; - toate calculele pentru stabilirea suprafeei noilor parcele se fac n partea stng a formularului, dup metodele cunoscute; - se calculeaz apoi suprafaa total i se compar cu suprafaa total a parcelelor vechi: dac coincid, rezult c lucrarea este bun i poate fi predat la calculator pentru prelucrarea datelor i ntocmirea registrelor cadastrale noi, dup operaiunea de ntreinere a cadastrului. Pentru prelucrarea la calculator formularul trebuie s fie completat cu datele codificate pentru identificare sau, n funcie de softul existent n calculator, pentru editarea registrelor cadastrale. Registrul cadastral al posesorilor se completeaz numai n cazul n care registrul se ntocmete manual. ntr-o fascicul nou se deschid partide cadastrale pe posesori ale cror terenuri au suferit modificri. n fiecare partid cadastral se transcrie situaia terenurilor deinute nainte de ntreinere, dup care se nscriu n ordine toate parcelele vechi modificate, precum i cele noi cu suprafeele pe categorii de folosin i totalurile respective. nsumnd algebric diferenele dintre suprafeele nscrise cu albastru i cele nscrise cu rou, se obine suprafaa pe categorii de folosin, deinut de posesorul

17

respectiv, dup executarea lucrrii de ntreinere a cadastrului. n cazul cnd s-au efectuat schimburi de terenuri ntre posesori, pentru verificare, se face o recapitulare a suprafeelor pe posesori. Concomitent cu transcrierea datelor, n registrul posesorilor ntocmit la lucrarea anterioar se scrie n dreptul parcelelor modificate Vezi ntreinerea din anul..., pagina. Dup fiecare lucrare de ntreinere a cadastrului se ntocmete un formular tipizat, denumit Fia centralizatoare pe grupe de posesori i categorii de folosin".

1.4. Bonitarea terenurilor agricoleBonitarea terenurilor agricole constituie o operaiune complex de cunoatere aprofundat a condiiilor de cretere i rodire a plantelor i de determinare a gradului de favorabilitate a acestor condiii pentru fiecare folosin i cultur. Exprimarea favorabilitii se face prin note de bonitare n condiii naturale i potenarea notelor de bonitare n cazul aplicrii de lucrri de mbuntiri funciare i de tehnologii curente ameliorative.

1.4.1.Stabilirea notelor de bonitareCreterea plantelor depinde de o serie de factori de mediu, dintre care cei mai importani sunt condiiile legate de: - relief; - resursele climatice; - hidrologie; - nsuirile solului. n cadrul acestor grupe de factori s-au stabilit anumii indicatori mai importani, mai semnificativi, mai uor i mai precis msurabili, care se gsesc, de obicei, n lucrrile de cartare existente i anume: alunecri; - anumite forme de microrelief, pant; - media anual a temperaturii aerului; - media anual a precipitaiilor; - adncimea apei freatice; - textur; - contraste de textur; - gleizare; - pseudogleizare; - salinizare sau alcalizare (soloneizare); - volum edafic util (pe adncimea ntre 0 - 150cm); - porozitate total (pe orizontul restrictiv din intervalul 20 - 70cm); - reacia solului; - rezerva de humus (pe adncimea ntre 0 - 50cm); - inundabilitate; - poluare; - coninut de CaCC>3 total (pe adncimea ntre 0 - 50cm). Pentru fiecare indicator au fost alctuite scri valorice sau diviziuni, compartimentri. Treptele scrilor valorice sau compartimentele sunt stabilite n aa fel nct s permit diferenierea influenei lor prin cifre - coeficieni. Pentru simplificare, stocare i prelucrare la calculator, indicatorii i treptele sau compartimentrile lor au fost codificate cu simboluri sau cifre. Fiecare indicator particip la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient de bonitare care variaz ntre 1 i 0. Valoarea coeficientului fiecrui indicator (factor) variaz pe scara respectiv pentru una i aceeai folosin sau cultur, dar i

18

de la o plant sau alta. Cnd un factor (indicator) estre n optim fa de exigenele plantei luate n consideraie, coeficientului de bonitare i se atribuie valoarea maxim, adic 1, iar cnd este cu totul nefavorabil, deci restrictiv, valoarea 0. Pentru fiecare indicator, n funcie de scara lui i de folosin sau cultur, au fost alctuite tabele cu valorile coeficienilor respectivi. Notele de bonitare pe folosine i culturi se obin nmulind cu 100 produsul coeficienilor celor 17 indicatori enumerai anterior: Nb = (C, x C2 x........CI7)xl00 Dac, de exemplu, toi cei 17 indicatori au coeficientul egal cu 1, deci toi factorii sunt n optim fa de exigenele plantei luate n consideraie, valoarea notei de bonitare este maxim, adic 100. Dac, de exemplu, numai unul dintre cei 17 indicatori are coeficientul 0,5, n loc de 1, nota de bonitare este 50 (n loc de 100), adic terenul respectiv sufer o penalizare care-i coboar nota de bonitare la jumtate. Cu ct valoarea coeficienilor se apropie mai mult de 0 i cu ct mai muli indicatori se afl ntr-o astfel de situaie, cu att nota de bonitare se afl mai aproape de 0. Chiar i n cazul cnd numai unul dintre indicatori are coeficientul 0, adic factorul respectiv este cu totul nefavorabil (restrictiv) pentru planta luat n consideraie, nota de bonitare este 0, deoarece orice valoare multiplicat cu 0 este egal cu 0. Firete, cu ct nota de bonitare obinut pentru o anumit cultur este mai mare, cu att terenul respectiv este mai favorabil acelei culturi. n funcie de valoarea notei de bonitare se stabilesc 10 clase de bonitare sau defavorabilitate, clasa I, cea mai bun, de la 100 la 91 puncte, i clasa a X-a, cea mai slab, sub 10 puncte.

1.4.2.

Potenarea notelor de bonitare

Prin aplicarea lucrrilor de mbuntiri funciare i a tehnologiilor curente de ameliorare, unele nsuiri negative ale terenurilor, sunt corectate sau nlturate, ceea ce impune reducerea sau anihilarea penalizrilor respective. De exemplu, nsuirile negative legate de: - excesul sau deficitul de ap; - salinitatea sau alcalinitatea ridicat; - tasarea excesiv; - aciditatea prea mare etc.. Aceste nsuiri negative pot fi corectate sau nlturate, terenul respectiv mrindu-i productivitatea potrivit noilor situaii. In astfel de cazuri se efectueaz potenarea" notelor de bonitare, care const n mrirea coeficienilor de bonitare (al nsuirilor asupra crora se acioneaz cu lucrri tehnologice sau de mbuntiri funciare) prin nmulirea lor cu coeficieni de potenare". Potenarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrri care au un efect de durat i care modific substanial starea general de productivitate a terenurilor, i anume: - irigare; - drenare (de adncime); - desecare (de suprafa); - ndiguire; - prevenirea i combaterea eroziunii (fr terasare); - terasarea terenurilor n pant; - combaterea salinitii i alcalinitii solurilor; - afnarea adnc a solurilor; - desfundarea solurilor; - amendarea calcic; - fertilizarea radical; - combaterea polurii.

19

1.4.3. Constituirea unitilor de teritoriu ecologic omogene (TEO)Unitatea de teritoriu ecologic omogen - TEO - este poriunea de teritoriu pe care toi factorii naturali, sau n cazul suprafeelor ameliorate i factorii antropici, se manifest uniform. Constituirea unitilor TEO se face folosind, n general, aceeai indicatori ca i la bonitarea propriu - zis i la potenarea notelor de bonitare. Prin urmare, ntr-o unitate TEO se includ terenurile care prezint aceeai situaie n ceea ce privete caracteristicile exprimate prin indicatorii respectivi. Notele de bonitare natural sau potenate se calculeaz pentru fiecare unitate TEO. La nivel de parcel, tarla, trup, ferm, teritoriu etc. notele de bonitare se calculeaz ca medii ponderate ale notelor unitilor TEO componente. Pentru folosina ca arabil a teritoriului respectiv, nota de bonitare se calculeaz ca medie aritmetic a celor mai mari note pentru un numr de 4 culturi.

1.4.4. Caracterizarea tehnologic a terenurilor agricoleSe execut o dat cu bonitarea, n scopul determinrii necesitilor i posibilitilor de sporire a capacitii de producie sub aspectul:

20

-

pretabilitii pentru irigare; necesitii lucrrilor de prevenire i combatere a excesului de umiditate; necesitii lucrrilor de prevenire i combatere a salinitii i a alcaiinitii; necesitii lucrrilor de prevenire i combatere a eroziunii; specificului lucrrilor solului i mecanizabilitii; consumului de energie i duratei perioadei pentru lucrrile solului; necesitii amendrii calcice; necesitii lucrrilor de recultivare i combatere a polurii. n Legea Arendei nr. 16/1994 se precizeaz c elementele de stabilire a arendei sunt: suprafaa, potenialul de producie, structura parcelar, relieful i gradul de accesibilitate a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajrile i mbuntirile funciare sau alte dotri. Potenialul de producie a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, n condiiile aplicrii unor tehnologii adecvate i de cultivare cu plante agricole adaptate condiiilor climaterice ale zonei.

1.4.5.

Clasificarea terenurilor agricole n clase de calitate

Potenialul de producie a terenurilor se clasific n funcie de sol, relief, clim, ap freatic, pe baza notelor de bonitare natural pentru arabil, n urmtoarele 5 clase de calitate: Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textur mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (srturare, eroziune, alunecri, exces de umiditate etc.), situate pe suprafee plane sau foarte slab nclinate, n condiii climaterice de temperatur i precipitaii favorabile pentru culturi. Clasa a II-a (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textur mijlocie sau mijlociu - fin, cu permeabilitate bun sau mijlocie - mic, slab afectate de fenomene de degradare (srturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafee plane sau slab nclinate, n condiii climaterice de temperatur i precipitaii favorabile pentru culturi. Clasa a IlI-a (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textur mijlocie, mijlociu - grosier sau fin moderat afectate de fenomene de degradare (srturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafee plane sau mijlociu nclinate, n condiii climaterice de temperatur i precipitaii moderat favorabile pentru culturi. Clasa a IV-a (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu roc dur, la adncime mic, cu textur variat (grosier pn la fin), puternic afectate de fenomene de degradare (srturare, acidifiere, eroziune, alunecri active, exces de umiditate etc.), n condiii climaterice puin favorabile pentru culturi agricole. Clasa a V-a (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosin arabil, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.). Fiecare clas de calitate a terenului se mparte n 3 categorii, n funcie de gruparea parcelelor, form i obstacole, distan fa de centrul localitii, de centrul de depozitare i valorificare a produselor sau de gar, de calitatea drumurilor etc., dup cum urmeaz: Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme i dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces uor i distan mic de centrul localitii, de centrul de depozitare i valorificare sau de gar. Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme i dimensiuni ce asigur condiii medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri ntreinute, i cu distan medie fa de centrul localitii, centrul de depozitare i valorificare sau de gar.

21

Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme i dimensiuni ce au condiii diferite de mecanizare, dispersate, cu drumuri necorespunztoare (uneori fr drum), i distane mari fa de centrul localitii, de centrul de depozitare i valorificare sau de gar. Metodologia ncadrrii terenurilor agricole n clasa de calitate este unic, iar organele abilitate pentru ncadrarea terenurilor agricole n clase de calitate sunt: Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie i Oficiile judeene pentru studii pedologice i agrochimice. Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrrilor de bonitare, ntocmite de Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie i Oficiile judeene pentru studii pedologice i agrochimice. n Normele metodologice orientative se por utiliza datele din lucrrile de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie i Organizarea Teritoriului i Ia Oficiile judeene de cadastru agricol i organizarea teritoriului agricol. Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotit ca egal cu: gru - 40kg; orz -45kg; porumb - 52kg; floarea - soarelui - 16kg; cartofi - 200kg; sfecl de zahr - 280kg.

1.5.

Cartarea solurilor

Cartarea solurilor const n urmtoarele etape: studierea solurilor n teren, n strns legtur cu condiiile naturale (relief, roc, clim etc.)i de producie (mod de folosire, msuri aplicate etc.); completarea caracterizrii din teren cu ajutorul analizelor de laborator; ntocmirea de hri de sol i de alte hri tematice (geomorfologice, litologice, hidrogeologice etc.) i de cartograme (coninut de substane nutritive, reacie etc.); sintetizarea tuturor datelor obinute ntr-un material final numit memoriu agropedologic". Cartarea solurilor cuprinde trei faze: de pregtire; de teren; de laborator i de sintetizare a datelor.

Faza de pregtire n aceast faz se realizeaz: - procurarea de hri topografice - cadastrale, pe care urmeaz s fie delimitate unitile de sol din teren; - strngerea de date climatice, geologice i geomorfologice, hidrologice, agrofitotehnice etc. din literatura de specialitate existent, n vederea obinerii unor date ct mai complete asupra zonei respective; - pregtirea tuturor utilajelor i rechizitelor necesare n faza de teren (diferite truse pentru determinri expeditive, sonde, fie i carnete de teren etc.).

22

Faza de terenCuprinde totalitatea operaiunilor ce se efectueaz n teren: - amplasarea, executarea i descrierea profilurilor de sol n strns legtur cu. condiiile naturale i de producie; - separare i delimitare pe hart a unitilor de sol (uneori i de relief, de adncime a apelor freatice, de roc etc.); - ridicarea probelor de sol (uneori i de ap freatic) n vederea analizei n laborator etc. Proflele de sol se amplaseaz n aa fel nct s prind toate situaiile terenului (n ceea ce privete solul, relieful, adncimea apelor freatice i mineralizarea acestora etc.) i s alctuiasc o reea care s permit delimitarea unitilor de sol. Descrierea profilelor se face pe fie speciale sau n carnete, consemnndu-se: denumirea solului, notaia i grosimea orizonturilor, caracteristicile morfologice ale acestora (culoare, textur, structur, consisten, neoformaii etc.). Cercetarea solului n teren se face n strns legtur cu condiiile naturale i de producie, aa c, la fiecare profil, se mai noteaz: relieful (plan, depresionar, versant - nclinare, expoziie etc.), drenajul extern i intern, eroziunea (dac aceasta exist), adncimea apei freatice (msurat n fntni), vegetaia natural (asociaiile i speciile cele mai caracteristice), modul de folosire a terenului (cultura, starea de dezvoltare i mburuienare, principalele msuri agrotehnice, agrochimice sau ameliorative aplicate etc.). Pe baza caracteristicilor profilelor i folosind toate celelalte date privind condiiile naturale i de producie se delimiteaz pe hart unitile de sol (precum i cele de relief, de roc, de adncime a apelor freatice, de grad de eroziune, de folosin a terenului etc.). La sfritul fazei de teren, din fiecare unitate de sol separat, se ridic dintr-un profil caracteristic (sau din mai multe) probe, pe orizonturi genetice, n vederea analizrii lor n laborator. In cadrul acestei faze se sintetizeaz urmtoarele operaiuni: -se fac analizele de laborator (analiza granulometric n scopul definirii texturii, determinarea porozitii, coninutului de humus, pH-ului etc.); se definitiveaz harta de sol i celelalte hri; se ntocmesc cartograme; -se ntocmete memoriul agropedologic", adic raportul final. Memoriul agropedologic cuprinde, n afar de hri, urmtoarele capitole principale: prezentarea condiiilor naturale, fizico - geografice (relief, litologie, hidrologie hidrogeologie, clim etc.), influena acestora asupra formrii i variaiei nveliului de sol, dar i n ceea ce privete procesul produciei agricole; caracterizarea unitilor de sol, sub aspectul proprietilor geomorfologice, fizice, fizico - mecanice, chimice, agroproductive); recomandri referitoare la folosirea raional a solurilor respective (mod de folosin, specii, soluri, msuri de mbuntire - agrotehnice, agrochimice, ameliorative etc.).

Faza de laborator i de sintetizare a datelor

1.6.

Cartarea agrochimic

Cartarea agrochimic const n nscrierea pe o hart la scar redus a coninutului total, i mai ales a coninutului n elemente nutritive - fosfor, potasiu, azot hidrolizabil - sub forme accesibile plantelor, mpreun cu celelalte nsuiri ce caracterizeaz fertilitatea: coninutul n humus, pH-ul, gradul de saturaie cu baze, capacitatea de schimb cationic, grosimea stratului arabil, structura, textura etc.

23

Cartarea agrochimic este o msur periodic, ce se face difereniat, n raport cu modul de folosire a terenului i gradul de intensitate al culturii i anume: dup 4 - 5 ani pentru culturile de cmp neirigate; dup 3 - 4 ani pentru culturile irigate; dup 2 ani pentru culturile legumicole de cmp; dup un an n solarii; dup un ciclu la culturile de ser. n cadrul culturilor de cmp, ca i al plantaiilor viticole i livezilor, cartarea agrochimic d posibilitatea repartizrii diferitelor specii, soiuri i varieti hibride corespunztor cu cerinele lor biologice i capacitatea productiv. Cartarea agrochimic comport trei faze: de teren; de laborator; de sintez i de elaborare a recomandrilor. Cartarea agrochimic se face de ctre laboratoare speciale dotate cu aparatur care s permit efectuarea analizelor n serie, cu mare randament, n cadrul Oficiilor Judeene pentru Studii Pedologice si Agrochimice.

1.7.

Profilul de sol

Profilul de sol este reprezentarea succesiunii verticale de orizonturi caracteristice ale solului format pe cale natural n procesul de pedogenez. Profilul de sol se obine prin spare pe o adncime aleas i prin prelevarea de probe de sol, pentru analiza de laborator. Orizonturile sunt straturi de sol aproximativ paralele cu suprafaa terenului, care se deosebesc ntre ele prin anumite proprieti, dintre care unele denumite caracteristici morfologice pot fi observate i apreciate direct n teren.

1.7.1.-

Caracteristicile morfologiceCaracteristicile morfologice cele mai importante sunt: culoarea; neoformaiile; textura; structura; porozitatea, consistena; aderena.

1.7.1.1. Culoarea exprim compoziia solului i constituie criteriul principal de separare a orizonturilor pe profil, de recunoatere i denumire a majoritii solurilor (cernoziom sol negru, sol cenuiu, sol brun - rocat, sol rou etc.). Pentru evitarea aprecierii subiective, precum i n scopul exprimrii n termeni universali valabili, culoarea solului se determin folosind Atlasul Manei! de culori pentru soluri. Acesta cuprinde 7 plane generale, cu 196 eantioane de culori standardizate i nc una care grupeaz culorile specifice ale solurilor cu procese de reducere (gleizare i pseudogleizare). Fiecare culoare de pe plan este notat cu un simbol (alctuit din cifre i litere), precum i cu semnificaia acestuia n cuvinte (denumirea culorii). De exemplu: 10 YR 2/2 - brun foarte nchis; 10 YR 5/2 - brun cenuiu; 10 YR 6/4 - brun - glbui.

24

Definirea i notarea culorilor n sistemul Mansell se face n funcie de trei atribute ale culorilor, nuana - culoarea dominant spectral; valoarea - strlucirea, luminozitatea relativ a culorii; croma - saturaia, intensitatea, puritatea relativ a culorii. 1.7.1.2. Neoformaiile sunt acumulri i separaii de diferite substane, care se deosebesc pe profil prin culoare, form i compoziie, aprute n cursul procesului de formare a solului datorit levigrii sau iluvierii, oxidrii i reducerii, aciunii plantelor i animalelor etc. Se deosebesc: neoformaiile rezultate din acumularea de sruri, de oxizi, de argil; neoformaii reziduale i biogene. Neoformaiile rezultate din acumularea de sruri (carbonai - ndeosebi de calciu, sruri uor solubile - frecvent cloruri, ghips etc.) se ntlnesc sub form de pseudo-micelii (depuneri fine de sruri, cu aspect de micelii de ciuperc), eflorescente (depuneri cu aspect de inflorescene), vinioare (depuneri alungite pe traseul rdcinilor descompuse), tubuoare (mai groase dect vinioarele), pete (depuneri pe feele agregatelor structurale sau pe pereii crpturilor), pungi sau cuiburi (depuneri ce umplu spaiile libere), concreiuni (depuneri cimentate, de obicei de carbonat de calciu). Neoformaiile rezultate din acumularea oxizilor (ndeosebi de fier i de mangan) se gsesc sub form degete, dendrite (pete cu ramificaii fine), bobovine (concreiuni). Neoformaiile rezultate din acumularea argilei apar sub form de pelicule n jurul grunilor de nisip sau pe feele agregatelor structurale. Neoformaiile reziduale apar ca pudrri de silice (pete albicioase sau aglomerri de silice), i gruni de nisip dezbrcai" de peliculele coloidale. Neoformaiile biogene, rezultat al aciunii organismelor din sol sunt reprezentate prin coprolite (aglomerri datorate rmelor), crotovine (galerii ale crtielor, hrciogilor, popndilor etc. de obicei umplute cu material de sol din alt orizont), cervotocine (canale de rme sau alte animale mici), culcuuri sau lcauri de larve i comevine (canale mari de rdcini lemnoase). 1.7.1.3. Textura reprezint nsuirea solului de a avea partea solid mineral alctuit din particule de diferite mrimi, denumite fraciuni granulometrice, de obicei trei: nisip, praf i argil, sau numai dou: nisip fizic i argil fizic. Fraciunile granulometrice au anumite proprieti pe care le imprim i solului. n fUncie de procentul fraciunilor granulometrice n textura solului, se deosebesc mai multe clase de textur sau specii de textur. n Romnia se deosebesc 10 clase de textur, astfel: textur grosier: nisipoas; textur mijlociu - grosier: nisipo - lutoas; textur mijlocie: luto - nisipoas, luto - nisipo - argiloas, lutoas i luto -prfoas; textur mijlocie - fin: luto - argiloas, luto - argilo -prfoas; textur fin: argilo - lutoas i argiloas. Cele mai mari deosebiri sunt ntre solurile extreme - nisipoase i argiloase, Solurile nisipoase au permeabilitatea apei ridicat, au o aeraie bun, dar nu rein apa n sol (pierdere uoar a apei prin infiltraie i evaporaie) i nu pot forma rezerve de ap n sol; nu sunt coezive i aderente, nu au plasticitate, se lucreaz uor i bine, sunt supuse spulberrii, se nclzesc uor, sunt srace n substane nutritive, posed o fertilitate redus. Solurile argiloase, cu coninut ridicat de argil, sunt puin permeabile pentru ap i aer, au capacitate mare de reinere a apei, pot forma rezerve importante de ap, dar n acest caz sunt slab aerate, cnd sunt umede devin foarte plastice i aderente, se lucreaz greu, brazdele ies sub form de curele, la uscare au o coeziune foarte mare, se nclzesc greu mai ales cnd conin mult ap, sunt bogate n substane nutritive i au capacitate mare de reinere a acestora, dar totui culturile nu cresc pe aceste terenuri din cauza regimului aerohidric defectuos.

25

Pentru culturi cele mai bune sunt solurile cu textur mijlocie. 1.7.1.4. Structura este proprietatea fizic a solului de a avea particule nglobate n agregate. Asocierea particulelor n agregate structurate este determinat de coloizii din sol (argil i humus), care prin coagulare formeaz un liant ce leag particule de sol mai mari (de nisip i praf). Cea mai bun structurare a solului rezult cnd cantitatea de humus este mare i humusul este de calitate (de tip mull), coninutul de argil este moderat, iar complexul argilo - humic este saturat cu cationi de calciu. Agregatele structurale ce se formeaz n diferite soluri i orizonturi sunt diferite, dup form, distingndu-se urmtoarele tipuri de structur: grunoas; glomerular, poliedric angular; poliedric subanguar; prismatic; columnar; columnoid - prismatic; lamelar. Solurile bune sunt cele cu structur grunoas sau glomerular n orizontul superior. 1.7.1.5. Porozitatea se refer la reeaua de spaii sau pori, exprimat prin procentul volumului porilor din volumul total al solului. Porozitatea total se compune din porozitatea capilar (pori cu diametrul sub lmm, ocupai de obicei de ap - porozitate de umidificare) i porozitate necapilar (pori mai mari de lmm, ocupai de obicei de aer - porozitate de aeraie). Porozitatea depinde de textur, de structur, de starea de afanare sau de tasare a solului etc. Cea mai bun porozitate se ntlnete la solurile cu textur mijlocie i structur glomerular, afnate, care au porozitate de 50 - 60 procente, din care mai mult de jumtate este porozitate de aeraie. 1.7.1.6. Consistena se refer Ia rezistena pe care o opune solul la solicitri mecanice (penetrare, forfecare - tiere, compresiune). Consistena crete de la solurile nisipoase la cele argiloase, de la solurile structurate la cele nestructurate, de la solurile afnate la cele tasate. Consistena variaz i la acelai sol n funcie de coninutul de ap. Se deosebesc urmtoarele stri de consisten: consisten tare - cnd solul este uscat i are caracter de corp solid; consisten semitare sau friabil - cnd solul este reavn i are caractere de corp semisolid, se sfarm uor ntre degete; consisten plastic nelipicioas - cnd solul este umed i se prezint ca o past ce nu se lipete de mn; consisten plastic lipicioas - cnd solul este ud i se prezint ca o past ce se lipete de mn; consisten de curgere vscoas - cnd solul conine atta ap nct se prezint ca o suspensie vscoas ce curge n strat gros; consisten de curgere lichid - cnd solul este dispersat n ap i se prezint ca o suspensie lichid ce curge n strat subire. Cunoaterea consistenei solului este important pentru lucrrile agricole. 1.7.L7. Aderena (adeziunea sau adezivitatea) este nsuirea fizico - mecanic a solului de a se lipi, la o anumit umiditate, de piesele active mecanice ale uneltelor sau mainilor agricole. Aderena este mai mare la solurile cu textur fin, nestructurate, srace n humus i mai

26

mic la solurile mijlocii, structurate, bogate n humus. Aderena variaz la. acelai sol n funcie de umiditate: la umiditate mic este practic nul, iar la umiditate corespunztoare consistenei plastic - lipicioase devine maxim. Aderena mare are o influen negativ asupra lucrrii solului (consum mare de energie, la arat brazdele ies bolovnoase sau curele).

1.7.2.

Formarea profilelor

Formarea profilelor i a orizonturilor are loc sub influena factorilor pedogenetici, n cursul unor procese de formare, astfel: Procesele de bioacumulare: constau n acumularea de substane organice, ndeosebi sub form de humus. Datorit acestor procese, n partea superioar a solului se formeaz un orizont bioacumulativ. Bioacumularea este un proces general, ntlnit n toate solurile, dar n funcie de condiiile de solificare, cantitatea i calitatea humusului variaz foarte mult, ducnd la formarea de orizonturi bioacumulative diferite: A molie - Am, A umbric - Au, A ocric - Ao, organic - O, turbos - T. Procese de eluviere - iluviere: eluvierea sau levigarea const n deplasarea sub influena apelor a unor componeni pe adncimea profilului, iar iluvierea const n depunerea lor. Datorit acestor procese se formeaz straturi srcite n componente levigate, denumite orizonturi levigate sau eluviate i straturi mbogite n componente iluviate, denumite orizonturi iluviate. Ca i bioacumularea, eluvierea (levigarea) - iluvierea este un proces general, dar care prezint intensiti diferite, n funcie de condiiile de solificare, ndeosebi cele climatice, fiind cu att mai accentuate cu ct clima este mai umed. Materialele cele mai uor levigate sunt srurile, uor solvabile n ap, dar i componentele care nu se dizolv n ap, dar care se afl sub form de particule foarte fine, ce sunt antrenate de ap (substane cu caracter coloidal - argila, oxizii de fier i aluminiu, acizii humici). Procesele de eluviere (levigare) - iluviere duc Ia formarea orizonturilor: eluvial luvic El, eluvial albie - Ea, eluvial spodic sau podzolic - Es, argilo - iluvial - B, sau textural - Bt, natric - btna, spodic - Bs i orizontul carbonate - iluvial - Cea. Procese specifice de alterare: n unele cazuri nafara efectelor obinuite apar orizonturi specifice B cambie - Bv. Denumirea cambie provine de la latinescul cambiare (a schimba), cu sensul de orizont rezultat din material parental modificat datorit alterrii. Procese de gleizare i pseudogleizare; au loc atunci cnd formarea solurilor se produce n condiii de exces de umiditate (ape freatice de mic adncime, sau ape de suprafa, pluviale, provenite din precipitaii). Procesele au loc sub influena excesului de ap din straturile freatice se numete proces de gleizare, iar cele sub influena apei pluviale - procese de pseudogleizare. Procesele de gleizare duc la formarea urmtoarelor orizonturi: gleic de reducere - Gr, gleic de oxidare - reducere - Go, iar cele de pseudogleizare la orizont pseudogleic - W, i pseudogleizat - w. Prin salinizare se nelege acumularea n sol a srurilor solubile (de sodiu), iar prin alcalizare - mbogirea complexului coloidal n sodiu absorbit, procese ce au loc, de obicei, atunci cnd apele freatice sunt la adncime mic i bogate n sruri de sodiu. Salinizarea duce la formarea de orizont salic - sa, sau salinizat - sc, iar alcalizarea la orizont alcalic sau natric - na ori alcalizat - ac. Procesele vertice: duc la apariia n solurile care au un coninut ridicat de argil predominant gonflant (frecvent peste 30 procente) a unor caractere numite vertice. n perioadele uscate ale anului, ca urmare a contraciei materialului argilos, se formeaz crpturi largi (de peste lem), care fragmenteaz masa solului n agregate mari. Prin umezire are loc gonflarea (umflarea), ceea ce face ca agregatele s preseze unele asupra altora, s alunece unele peste altele i ca urmare s-i lustruiasc feele i s se ntoarc sau s se rstoarne..Orizontul astfel format se numete orizont

27

vertic - y. Procesele vermice: duc la apariia n unele soluri a unor caractere numite vermice, ca urmare a activitii intense a faunei vermice din sol. Masa solului apare alctuit n cea mai mare parte din material care a fost ingerat i expulzat, amestecat, deplasat dintr-o parte n alta de ctre fauna din sol. Aceste caractere nu duc la crearea unui orizont specific, dar se evideniaz n denumirea solului respectiv (de exemplu: cernoziom vermic).

28

CADASTRU GENERAL Cil / 3;4;5;6Jj

H

REALIZAREA PLANURILOR TOPOGRAFICE SI CADASTRALE DE BAZA1 GENERALITATI 1.1 Tipuri de ridicri si de planuri Obiectivul principal al cadastrului tehnic il constituie reprezentarea ntregului fond funciar sub forma de paluri si hari a teritoriilor administrative si determinarea suprafeelor pe corpuri de proprietate si a parcelelor componente din perimetrul acestora. In principiu reprezentrile cartografice rezulta printr-un ansamblu de lucrri denumite generic :ridicare in plan dupa termenul preluat ad-literam din franceza. Dupa modul de obinere a planurilor si harilor se disting: > ridicri topografice, efectuate cu instrumente clasice sau modeme, ce presupun msurtori prin parcurgerea efectiva a terenului; > ridicri aerofotogrammetrice, avind la baza fotograme aeriene, puncte de reper si control si aparatura specifica de exploatare a imaginilor; > ridicri combinate, utile in unele situatii, in care planul fotogrammetrie se completeaza prin msurtori terestre. Obinerea planurilor necesare pentru introducerea cadastrului in tara noastra se constituie insa ca o campanie de anvergura ce ridica probleme deosebite. Pentru rezolvarea lor soluiile trebuie alese cu atentie si privite in perspectiva avind in vedere printre altele: > volumul impresionant de lucrri complexe, extinse pe ntregul fond funciar al tarii si urgenta acestora pentru eliminarea lipsurilor existente; > cheltuieli mari, semnificative, provocate de dotri cu logistica de excepie, un personal numeros si de inalta calificare si de o durata apreciata, cu bunvoin, la doua decenii; > posibilitatea utilizrii planurilor existente avind in vedere ridicrile anterioare pe suprafee reprezentative din teritoriul national, la scri unitare, convenabile, obtinute cu respectarea unor norme tehnice riguroase; > corelarea cerinelor cadastrului cu lipsa acuta a unui plan topografic general al tarii, actualizat, de precizie, cu un continui adecvat si o forma de prezentare unitara care sa fie util tuturor sectoarelor economice respectiv la cit mai muli beneficiari. Strategia fireasca in obinerea reprezentrilor cartografice ale teritoriului national, ar trebui sa urmareasca: > planul topografic de baza al ntregului teritoriu national, redat de seciuni, realizat astfel incit sa serveasca la cit mai muli utilizatori evitind suprapunerea ridicrilor asupra aceluiai teren; > planul cadastral ca produs derivat din acesta prin preluarea doar a anumitor detalii, fara relief si completat cu elemente specifice ale cadastrului general, respectiv corpurile de proprietate si parcelele cu simbolurile categoriilor de folosina, ale construciilor s.a. In concluzie problema de baza a cadastrului general, de obinere a planurilor necesare trebuie privita prin prisma intereselor generale, cu soluii durabile, de perspectiva, ce conduc in final si la efecte economice favorabile.

1

CADASTRU GENERAL1.2

Cai de realizare a bazei cartografice

Concepia actuala privind calea de obinere a planurilor cadastrale se deduce insa cu greutate din unicul articol referitor la acest subiect al Normelor in vigoare. Dupa

determinarea procedeului mediu de modificri in continutul planurilor si harilor se va stabili soluia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrrile de introducere si intretinere a cadastrlui generalactualizarea planurilor si harilor existente sau a planurilor si harilor noi.

Alte referiri, de principiu evident, privitoare la caile de urmat, respectiv la necesitatea planului topografic de baza, nu se fac in aceste norme. Nici Strategia de modernizare a cadastrului nu este mai explicita in acest domeniu aspectul fiind prezentat, cu totul izolat, doar pe o plana ilustrativa ca plan cadastral derivat din planul topografic de baza. Precizrile speciale se refera doar la obligativitatea analizei planurilor si harilor existente (denumite vechi) in vederea utilizrii lor avind drept criterii: > procentul de modificri al coninutului acestora stabilit in urma unor confruntri cu terenul; > calitatea suportului planurilor si harilor; > lizibilitatea si gradul de uzura a acestora. Concluziile analizei, ce se introduc in caietul de sarcini, trebuie sa stabileasca procedeul de lucru - ridicri noi sau actualizarea planurilor existente - procedeu ce trebuie avizat de catre ANCPI. Din pacate nu sunt date nici un fel de indicaii, chiar orientative, privitoare la valoarea procentului de modificri ca limita intre cele doua posibilitati de obinere a planului cadastral. Avind in vedere cpmplexitatea, volumul si efortul financiar la nivel naional, strategia sau calea de urmat ar trebui sa fie bine gindita si clar formulata in principiu pentru intregul fond funciar. Practic, de la caz la caz, pentru fiecare teritoriu administrativ urmeaza sa se faca propuneri in cadrul proiectelor tehnic care se supun avizarii forurilor competente si devin obligatorii. Indiferent de calea aleasa planurile rezultate, in raport cu cerinele sus mentionate, trebuie sa indeplineasca o serie de condiii si anume: > sa fie unitare si omogene ca precizie, continui si forma de prezentare, pentru a corespunde cerinelor generale si evident cadastrului, in concordanta cu norme tehnice si instruciuni elaborate in mod judicios si cit se poate de clare; > sa se bazeze pe o reea geodezica moderna (GPS), in curs de realizare, determinata si ncadrata la rindul ei, conform normelor internaionale, in reeaua europeana de referina; > sa se obtina in scurt timp si cu cheltuieli cit mai reduse, cerine de dorit, dar care in nici un caz nu pot afecta calitatea si precizia reprezentrilor; > sa fie prezentate obligatoriu atit sub forma grafica (analogica) cit si sub forma numerica (digitala) in vederea nregistrrii, depozitarii si prelucrrii lor pe calculator. In aceste condiii, problema obinerii planurilor necesare se prezint in continuare atit sub aspectul unor ridicri noi, normale, ca pentru planul de baza al tarii, cit si al actualizarii documentaiilor existente conform procedeelor de lucru mentionate mai sus si prevzute in normele tehnice actuale. 1.3

ntocmirea planurilor noi

Ridicrile in plan noi, necesare documentaiilor cadastrale, se executa dupa cum s-a aratat in cazuri bine justificate stabilite in urma analizei situatiei, concretizata in proiectele tehnice de ansamblu si de execuie. Cu aceasta ocazie se precizeaza si unele elemente primare, respectiv scara si modul de ntocmire a planurilor pentru care Mihaila si Corcodel au fcut unele propuneri (tab. 1)

2

CADASTRU GENERAL TAB. 1 Metode si lucrri pentru ntocmirea planului topografic de bazaComponenta din teritoriul administrativ Extravilane de ses si montane Scara planului 1 : 5 000 Metoda Lucrri efective de teren

Fotogrammetrica

Reperaj fotogrammetrie Descifrarea fotogrammelor

Extravilane de deal si de munte 1 : 2 000 Intravilane satesti Intravilane comunale, orae si municipii Municipii 1 : 2000 (1 : 1000) 1 : 1 000 Fotogrammetrica si topografica (1: 500) Topografica

Reperaj fotogrammetrie Descifrarea fotogramelor Msurtori topografice in completare Msurtori topografice

In principiu, asa cum s-a aratat, toate lucrrile se bazeaza, se incadreaza in reeaua geodezica de sprijin constituita din punctele reelei geodezice naionale (I) (de baza) si cele realizate prin indesire (II). Pentru cele doua metode distincte etapele mari de lucrri, reprezentate schematic, ar cuprinde: A) RIDICARE AEROFOTOGRAMMETRICA

I)Reteaua geodezica II)Indesirea cu III)Reperajul IV)Aerofotogrfierea naionala de baza puncte noi fotogrammetrie si restitutiaB) RIDICARE TERESTRA

I) Reeaua geodezica II) Indesirea cu III) Reeaua de IV) Ridicarea Naionala (de baza) puncte noi ridicare detaliilor Categoriile de lucrri necesare ce se desfasoara pe teren si care revin efectiv in sarcina operatorului cadastral, se diferentiaza in funcie de complexitatea zonei din teritoriu care condiioneaz scara planurilor si calea de obinere a acestora (tab. 5). Recomandrile mentionate, sunt valabile atit pentru ridicrile noi cit si pentru lucrrile de actualizare a planurilor si au un caracter orientativ; soluiile definitive, in special pentru situatiile cu scara nscrisa in paranteza se stabilesc de ctre comisia OCPI si se mentioneaza in proiectele tehnice. Planurile cadastrale necesare introducerii cadastrului general, se pot obine ca piese derivate din planurile topografice de baza asa cum se arata in continuare.

3

CADASTRU GENERAL2 RIDICRI AEROFOTOGRAMMETRICE 2.1 Generalitati Metoda aerofotogrammetrica este folosita la noi, efectiv, de peste o jumatate de secol prin care s-au executat ridicri pe intreg teritoriul naional, in mod organizat si unitar cu respectarea unor norme de lucru riguroase. Lucrrile complexe necesare se constituie azi ca un proces de rutina, bine cunoscut si pus la punct, metoda fiind consacrata si recomandata in exclusivitate pentru obinerea planurilor topografice de baza pe teritorii ntinse, inclusiv cele din fondul funciar naional. Avantajele ridicrilor aerofotogrammetrice, in raport cu cele terestre, sunt evidente si nu se pot neglija in lucrrile de cadastru, fiind caracterizate de : > randamentul deosebit, intrucit operaiile de baza, privind preluarea si prelucrarea imaginilor, sunt practic automatizate in ntregime, doar reperajul fotogrammetrie reducind procentul de integralitate ; > cost redus deci eficienta economica ridicata, specifica in cazul suprafeelor mari si implicit la nivel naional; > precizie corespunztoare pentru multe categorii de beneficiari, inclusiv pentru cadastrul general, acreditata cu o eroare de poziie a punctelor de 0,25 m. pentru planimetrie si 0,20 m pentru cote ; > redarea cu fidelitate a detaliilor, existente in teren la data zborului, prin vizualizarea si trasarea lor directa, pe plan, fara interpolri, s.a. Unele limitri sunt totui de retinut deoarece : > pe suprafee mici, de citeva zeci sau chiar sute de hectare, avantajele privind eficienta economica si randamentul se pierd avind in vedere personalul numeros, de inalta specializare (echipajul aeronautic, operatori de restitutie, topografi s.a) si mijloacele tehnice angajate (avion echipat in mod special, aparate de prelucrare a imaginilor, de redresare si/sau restitutie etc.); > unele elemente de continui ale terenului nu sunt vizibile pe fotogramme si deci nu pot fi redate pe plan. Este cazul unor detalii mici si/sau acoperite de umbre (guri de canal, hidranti, instalatii s.a.). Pentru obinerea unor planuri corecte se impun msurtori topografice de completare a planului fotogrammetrie ; > aparatura de restitutie, este la noi predominant analogica, ce fiimizeaza doar planuri sub forma grafica. Intrucit cadastrul general are nevoie stringenta de planuri numerice se impune dotarea cu aparatura digitala complexa, proces costisitor si de durata. Ridicarea aerofotogrammetrica ramine totui soluia de baza, specifica, in rezolvarea principalei probleme a cadastrului de obinerea planurilor necesare. Coordonarea acestor ridicri de anvergura este asigurata in mod firesc de organul de specialitate (OCPI) . mpreuna cu institutia de resort specializata si in funcie de solicitri, se poate asigura elaborarea unor norme tehnice unitare, programarea anuala a lucrrilor, cooperarea unitatilor participantte la diferite faze (aerofotografiere, reperaj, restitutie, cartoeditare s.a) inclusiv controlul si recepia finala. In acelai timp se garanteaza constituirea si valorificarea fondului topografic naional in scopul creterii eficientei tehnice si economice a ridicrilor in plan. 2.2 Organizarea lucrrilor Angajarea ridicrilor se realizeaza pe baza de contract intre Oficiul judeean in calitate de beneficiar si o institutie specializata respectiv I.G,F.C.T. sau D.T.M. -

4

CADASTRU GENERALOCPI prin Comisia tehnico-economica care stabileste ordinea de prioritati in baza analizei situatiei si a prevederilor din proiectele tehnice. Etapele unei ridicri fotogrammetrice sunt in general cunoscute : > proiectarea aerofotografierii, cu precizarea scrii fotogramelor in funcie de scara planului obtinut prin restitutie, stabilirea in consecina a inaltimii de zbor, a traseului de urmat pentru asigurarea acoperirilor, alegerea camerei de priza si a filmului (emulsiei) s.a.m.d.; > executarea aerofotografierii, cu respectarea elementelor proiectate si a condiiilor minime de vizibilitate si nebulozitate inclusiv a intervalului (orelor) din zi, funcie de data, pentru evitarea umbrelor lungi,etc; > developarea filmelor, cu executarea unor copii pozitive prin contact, ebventual mrite, pentru descifrare si alegerea reperelor ; > reperajul fotogrammetrie, respectiv proiectarea si determinarea reperelor fotogrammetrice ca puncte de legtur intre fotograme, teren si harta, necesare restitutiei si redresrii; > descifrarea fotogrammelor ca operaie de teren, pentru identificarea detaliilor ce nu pot fi interpretate direct pe imaginea foto ; > restitutia fotogrammetrica, cuprinzind orientarea cuplurilor de fotograme si exploatarea lor in vederea obinerii planului restituit sub forma grafica si numerica ;

5

CADASTRU GENERAL Efectiv in prezent si inca o perioada de timp, se mai apeleaza la primele doua procedee amintite mai sus in raport cu care sunt necesare si alte precizri : > nregistrarea pe suport magnetic a rezultatelor asigura avantajul prelucrrii comode a acestora pe calculatoarele de orice tip ; > o serie de date auxiliare, respectiv fiierele cadastrale, trebuie insa ntocmite si realizate separat, tot pe suport magnetic ; > folosirea unui soft obinuit (AUTOCAD sau ARC/INFO), presupune totui, unele completri ulterioare. 2.4 Reperajul fotogrammetrie 2.4.1 Generalitati Punctele de reper si control asigura legtur intre teren, fotograme si reprezentarea cartografica (plan, harta) constituind, alaturi de imaginile preluate din avion, baza ridicrilor aerofotogrammetrice. Reperele servesc la redresarea fotogramelor si la orientarea absoluta a stereogramei, operaie ce precede procesul de restitutie propriu-zis. Poziia spatia la (x, y, z) a reperelor se determina prin metode topografice, terestre, iar in anumite limite si prin aerotriangulatii. Reperajul fotogrammetrie cuprinde un nsamblu de lucrri ce se desfasoara in doua etape distincte : > proiectarea reperelor, respectiv alegerea si stabilirea lor pe fotograme precum si identificarea corespondentelor din teren ; > determinarea coordonatelor spaiale (x, y, z) prin msurtori pe teren si calcule topografice. Poziia acestor lucrri, in cadrul ridicrilor aerofotogrammetrice, este bine precizat deoarece: > cantitativ, reperajul ocupa o pondere nsemnata atit ca volum de lucrri cit si prin prisma cheltuielilor totale ; > sub aspect calitativ are de asemenea o importanta deosebita, intrucit condiioneaz direct precizia restitutiei, respectiv a planurilor si harilor; > utilizarea aparaturii moderne - sistemul GPS si mai ales statiile totale, de performante recunoscute - face ca problema reperajului terestru sa apara azi intr-o perspectiva noua. 2.4.2 Proiectarea reperajului fotogrammetrie Alegerea punctelor de reper si control, presupune cunoaterea rolului pe care il au in procesul de restitutie fotogrammetrica (eventual si de redresare) precum si a procedeelor de determinare. Operaia se desfasoara intr-o prima etapa la birou avind la dispoziie fotogrammele aeriene si mozaicul zborului, cu respectarea urmtoarelor condiii si recomandari: > ca repere se aleg puncte ale unor detalii naturale ce se identifica cu sigurana pe fotograma si in teren, respectiv colturi de casa, de garduri, de tarlale (parcele) cu culturi diferite, ntretieri de poteci, de drumuri permnanente (cele de eiinp se evita fiind rotunjite), culeete podurilor, stilpi s.a. in lipsa acestora, in terenuri forestiere se folosesc chiar arbutii punctiformi, tufele izolate, colturile de stinca s.a ce se regsesc in poieni; > ca numr sunt necesare 4+1 repere pentru o fotograma si 3+1 pentru o stereograma, punctul suplimentar servind pentru control. Acoperirile asigurate (longitudinala de 60...66% si transversala de 20...30%), conduc automat la unele repere

17

CADASTRU GENERALcomune mai multor stereograme ceea ce reduce simtitor numrul lor. > ca poziie reperele se amplaseaza spre colturile fotogramei, pentru o ncadrare corespunztoare a cuprinsului acesteia, dar nu mai aproape de 1 cm. de margine unde imaginea pierde din claritate. Punctele alese ca repere se incadreaza pe fotogramele de lucru, copiate prin contact sau mrite, cu cerneala roie si se numeroteaza. Identificarea si poziionarea definitiva a reperelor se face prin deplasari pe teren, cu fotograma si lupa in mina, cu care ocazie : > se recunosc si se identifica in mod cert reperele alese pe fotograme si corespondentele lor naturale, precizindu-se clar, spre exemplu, care cldire dintr-un grup si care colt al ei, al citelea stilp de pe drum fata de detaliu sigur, care tufa din poiana etc.; > reperul se inteapa, se incercuieste pe spatele fotogramei, se numeroteaza, se ntocmete schia de reperare si se stabileste modul de determinare prin msurtori topografice. Asemenea lucrri au loc in toate cazurile si mai ales cind la birou s-a stabilit doar zona de amplasament a unui reper. Alte soluii preconizate pentru nlocuirea reperelor naturale, in zonele unde acestea lipsesc pe suprafee mari (fondul forestier, delta Dunrii), ar fi: > aerotriangulatiile prin care reperajul se realizeaza pe cale fotogrammetrica, de laborator, dar numai pe un numr limitat de stereograme de pe o banda si cu determinarea terestra a reperelor de capat; > premarcajul artificial, sub forma unor cruci sau cercuri la sol, realizate din bolovani vopsii in alb, sau table vopsite corespunztor instalate in virful unor arbori, soluii puin viabile deoarece exista riscul de dispoziie in intervalul de timp de la executarea lor pina la nregistrarea aeriana.

2.4.3 Determinarea reperelor fotogrammetrice In principiu poziia punctelor de reper se determina prin msurtori topografice ncadrate in reeaua de sprijin, lucrrile finalizindu-se prin furnizarea coordonatelor x, y, z. In acest scop se parcurge etapa clasica dupa schema cunoscuta : plecind de la reeaua geodezica naionala se Iobtin la nevoie noi puncte prin indesire cu aparatura electronica moderna, ajungind la reeaua de sprijin de o densitate satisfacatoare. Determinarea propriu-zisa a reperelor fotogrammetrice se face, de regula prin radieri din puncte cunoscute ale acestei reele, in funcie de aparatura disponibila ( 1) : > cu statiile totale, ca aparate complexe, lucrraile sunt facilitate deoarece ele permit masurarea cu precizie atit a unghiurilor cit si a distantelor lungi unele tipuri calculind pe loc coordonatele punctelor noi. In aceste condiii, posibilitile sunt multiple : determinarea directa, prin Pothenot, cind dintr-un reper stationabil - caz destul de rar - exista vizibilitate spre cel puin patru puncte cunoscute ; radierea dintr-un punct de intersectie inapoi, procedeu accesibil si productiv. Condiia de baza este gasirea in zona a unei statii cu vizibilitati spre cel puin patru puncte cunoscute si spre reperul ales, fara restrictie de distanta la care se afla.

17

CADASTRU GENERALradierea din puncte de drumuire poligonometrica, desfasurata cu laturi lungi si statii puine, dispuse astfel ca din doua (la limita si numai din una) sa existe vizibilitati spre reperul in cauza. redierea direct din reeaua de sprijin, ce permite determinarea nemijlocita prin vizarea unui reper vizibil din doua puncte cunoscute situate pina la 1,52 km. Distanta si care au, la rindul lor 1 -2 vize de orientare ; > echipamentul GPS permite determinarea directa a unui reper stationabil sau a unei statii din care ulterior, prin radiere topografica, se stabi Ieste poziia acestuia. Soluia devine avantajoasa cu o dotare proprie si chiar prin determinare la comanda, conducind la eficienta economica favorabila ; > cu instrumentele clasice (teodolite, tahimetre, rulete) procedeele limitate, din puncte de intersectie inapoi si de drumuire asa cum s-a prezentat anterior. Practic insa msurtorile sunt sunt mai reduse ca numr respectiv prin radieri, Ia distante mult mai costisitoare, ndelungate si de o precizie mai sczut din cauza numrului sporit de statii impus de vizibilitati si de limitrile Ia masurarea distantelor atit la stadie si mai ales cu ruleta. In concluzie reperajul fotogrammetrie reprezint o etapa importantya in ridicrile aeriene prin volumul lucrrilor, costul lor si rolul hotaritor pentru restitutie. Realizarea lui solicita din plin competenta operatorului cadastral, iar introducerea aparaturii electronice aduce avantaje evidente de ordin economic si tehnic.

2.5 Alte lucrri auxiliare terestre Descifrarea fotogrammelor este operaia preliminara restitutiei, de o complexitate mai redusa, ce revine operatorului cadastral. Cu aceasta ocazie, imaginea fotografica este adnotata cu unele informaii suplimentare, culese pe teren, care nu se pot obine prin interpretarea ei. In acest scop se parcurg urmatoarele lucrri: > executarea unor copii pozitive, prin contact, eventual mrite, pe hirtie ce permite scrisul cu cerneala (mata sau semimata cea lucioasa fiind exclusa); > parcurgerea terenului cu fotogramele in mina pentru culegerea de informaii si identificarea unor detalii ce nu pot fi deduse altfel. Acestea privesc hotarele teritoriului administrativ, ale intravilanelor si extravilanului, ale parcelelor, s.a., imbracamintea drumurilor si a strzilor (asfalt, beton, pavaj, macadam), toponimia, respectiv numele proprii ale cursurilor de apa,muntilor, culmilor, strzilor, etc > scrierea liniilor de contur si denumirilor se face cu cerneala roie direct pe fotograme, pe fata si/sau pe spatele acestora. Fotogramele descifrate si adnotate se predau operatorului de la restitutie, intrucit sunt indispensabile pentru a putea urmri si a reda detaliile din teren si pentru a intocmi planul definitiv. Completarea planului restituit cu unele detalii invizibile pe fotograme, care nu pot fi deduse prin fotointerpretare si care vizeaza cu precdere : > in cadrul oraelor cminele de vizitare, guri de canal, hidranti, conducte sub si supraterane, racorduri de gaz s.a.. Acestea se repereaza fata de unele detalii existente pe teren si pe plan prin masurarea a 2-3 distante cu ruleta si ntocmirea schiei corespunztoare funcie de care se transpun pe plan ; > in extravilan, bornele kilometrice, unele corpuri de proprietate si subparcele, respectiv categorii de folosina, care se identifica si se delimiteaza la nevoie, prin aceleai msurtori simple cu ruleta. In toate cazurile si ori de cite ori este necesar, asemenea ridicri de completare se

17

CADASTRU GENERALfac cu tahimetre clasice sau mai rapid cu statii totale. Produsele finale ale ridicrilor aerofotogrammetrice trebuie concretizate, dupa cum s-a aratat, sub doua forme : > analogica, respectiv grafica, la scara stabilita oficial, reprezentare sub care se foloseste in mod curent; > digitala sau numerica, in spiritul concepiei modeme, ce permite preluarea elementelor specifice pentru ntocmirea planului cadastral. In concluzie, ridicrile aerofotogrammetrice modeme se recomanda pentru obinerea planurilor cadastrale deoarece : > continutul acestora este redat la zi daca se folosesc nregistrri recente; > precizia necesara este pe deplin corespunztoare ; > formele de prezentare - analogica si digitala- sunt si ele asigurate. Pe suprafee mari si cu deosebire in cazul celor din cadastrul general, metoda fotogrammetrica se impune si prin randament si eficienta economica. 3

RIDICRI TOPOGRAFICE

3.1 Generalitati. Etape. Metode Ridicrile in plan terestre complete, ce se soldeaza cu planuri topografice de baza, se executa in cadrul lucrrilor de introducere a cadastrului in anumite situatii. Este cazul intravilanelor oraelor si municipiilor, sau uneori chiar a celor satesti, cind se ntocmesc planuri noi, Ia scara 1/500 - 1/1000 daca cele existente sunt necorespunzatoare. Etapele unei ridicri topografice sunt cunoscutesi se reamintesc pe scurt: > baza lucrrilor o constituie reeaua geodezica de sprijin alcatuita din punctele reelei geodezice naionale (GPS) Furnizate de OCPI completate cu cele de indesire, determinate de operator. Ansamblul acestor puncte, de o densitate corespunztoare, servesc ca elemente de plecare si nchidere pentru controlul tuturor lucrrilor ulterioare ; > determinarea reelei de ridicare, constituita din ansamblul statiilor de drumuire, amplasate pe trasee judicios alese spre a permite vizarea spre totate detaliile existente in teren ; > ridicarea efectiva a acestor detalii, de planimetrie sau de nivelment, respectiv determinarea poziiei punctelor caracteristice care le definesc. Succesiunea lucrrilor intr-o ridicare terestra a fost redata schematic intr-un paragraf anterior. Metodele de lucru sunt cele cunoscute si se diferentiaza in funcie de categoria de lucrri si aparatura disponibila (tab. 2). Principalele aspecte legate de utilizarea si indesirea reelei geodezice de sprijin au fost prezentate anterior; ramin aadar de discutat in principiu, ultimele doua etape de lucru (tab. 2). 3.2 Determinarea reelei de ridicare 3.2.1 Proiectarea si materializarea punctelor Ca structura reeaua de ridicare este constituita din ansamblul statiilor de drumuire ce servesc la masurarea si definirea poziiei detaliilor din teren. Aici sunt incluse si punctele reelei de sprijin din care se pot face deasemeni radieri spre detaliile topografice.

17

CADASTRU GENERAL Tab. 2 Structura ridicrilor geo-topografice moderneN\ de Operaii - ordine lucruri 1 Reeaua geodezica naionala 2 Reeaua indesire

WM GPS

iparutHru

Metoda de 1 huni, _ Directa

Observaii -'--i Disponibila la OJCGC

ONCGC (IGFCC)

de GPS (statii totale)

Directa (drumuiri, intersectii liniare, radieri duble)

OJCGC Proiectant

Cu aviz OJCGC

1-2 3 4

Reeaua de ridicare Ridicarea detaliilor

Reeaua geodezica de sprijin Proiectant Statii totale GPS Drumuiri, radieri duble (directa) Statii Radieri Proiectant totale

Ridicrile clasice se bazeaza pe aceleai metode, folosind teo dolitul, tahimetrul si ruleta

Metoda de baza este drumuirea ncadrata, de diferite ordine, In afara acestui caz general, se poate apela si la drumuirea inchisa pe punctul de plecare pentru control; drumuirea deschisa sau in vint . fara nchidere pe un punct cunoscut, nu poate fi acceptata din lipsa verificrilor.

17

CADASTRU GENERAL Proiectarea reelei de ridicare reprezint etapa de baza in executarea unei ridicri topografice, in care se reflecta si care definete personalitatea operatorului; restul etapelor cuprind msurtori si calcule de rutina. In principiu, la alegerea statiilor de drumuire se au in vedere (1): > condiiile privitoare la determinarea punctelor reelei, respectiv vizibilitatea din capetele drumuirii spre doua puncte cunoscute (la limita si la unul singur), vizibilitatea reciproca intre statiile vecine (inainte si inapoi) si posibilitatea de masurare directa a distantelor in cazul procedeului clasic; > condiii impuse de ridicarea detaliilor topografice, respectiv ca din ansamblul statiilor reelei sa poata fi masurate toate punctele ce definesc aceste detalii din teren inclusiv parcelele sau/si corpurile de proprietate ; > la nevoie, in acest scop, reeaua de ridicare stabilita prin drumuiri, se completeaza cu statii aruncate , determinate prin radieri duble, din care se vor executa radierile propriu-zise spre zonele ascunse ale terenului; > densitatea reelei in ansamblu este in funcie, in general, de abundenta detaliilor. Recomandrile normelor tehnice actuale (patru puncte/km2 in intravilan, un punct/km2 in zonele colinare si respectiv un punct/5 km2 in zonele de munte), nu pot fi luate in considerare ; > amplasamentul punctelor reelei se stabileste in locuri ferite de circulaie spre a nu fi distruse si spre a se asigura proiecia aparatului si a operatorului. In concluzie, punctele reelei trebuie sa fie judicios alese, reunite in trasee de drumuire si completate cu puncte aruncate . In ansamblul lor acestea trebuie sa permit ridicarea prin radieri, a tuturor detaliilor din teren. Materializarea reelei de ridicare se face, in funcie de natura terenului, prin : borne de beton cu armatura, de dimensiuni prevzute in normele tehnice si prin buloane cu cap rotunjit, btute in fisurile betoanelor sau rosturilor bordurilor, s.a. Descrierea topografica a punctelor reelei de ridicare presupune: ntocmirea schiei de reperaj si descrierea amplasamentului, precum si semnalarea cu vopsea pe martori sau pe constructii, a numrului de ordine al punctului, a direciei indicata prin sageata si a distantei pina la borna sau pichet (anexa 1). 3.2.2 Msurtori in teren In principiu pe teren se urmresc elementele specifice ale metodei drumuirii pe baza carora se deduc apoi coordonatele x, y, z ale statiilor si anume: unghiurile orizontale si vericale, lungimea laturilor, retinind totodata inaltimea operatorului si cea de vizare pe semnal (prisma sau stadie). Practic apar unele aspecte specifice instrumentelor folosite din care reinem pe cele semnificative. In cazul statiilor totale se obin si se afiseaza direct unghiurile si distanta dupa introducerea inaltimii aparatului si a prismei. Folosirea unui program (meniu) special de coordonate devine avantajos deoarece : > valorile x, y, z ale punctelor de pe un traseu se obin direct pe teren prin determinri succesive, drum ui rea fiind, de fapt, constituit din radieri inlantuite; > controlul se face direct, pe ultima viza, dusa spre punctul de nchidere la drumuirea ncadrata sau spre punctul de plecare la cea nchisa. Prin compararea coordonatelor citite, cu cele cunoscute, ale punctelor de control, se verifica direct pe teren corectitudinea msurtorilor ; > greelile sunt excluse, in general, deoarece msurtorile si nregistrrile se fac automat, la comenzile ordonate de operator si confirmate de aparat. Practic ele pot apare numai la introducerea unor date i