octombrie 2013 standardizarea 2013 web.pdf · aspecte referitoare la managementul riscului clinic,...

36
Standardizarea Octombrie 2013 www.asro.ro Revista Asociaţiei de Standardizare din România A SR O A SR O

Upload: others

Post on 25-Jan-2020

9 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

StandardizareaOctombrie 2013 •  www.asro.ro

R e v i s t a A s o c i a ţ i e i d e S t a n d a r d i z a r e d i n R o m â n i a

ASROASRO

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Ziua Mondială a Standardizării – 14 octombrie 2013 ............................ 1

Un nou standard de certificare ....................................................................... 2

Noutăţi legislative apărute în luna septembrie 2013 ............................. 3

Biciclete. Cerinţe de securitate ....................................................................... 4

Explozivi pentru uz civil şi articole pirotehnice ........................................ 6

Managementul riscului. Sprijinul furnizat de standardele ISO ........... 9

Să economisim în continuare energie! ISO 50001, Sisteme de management al energiei, la Bridgestone ..........................13

ISO 22000 în marea distribuţie. O problemă de integrare ..................17

Părerea dumneavoastră contează! Implicarea consumatorilor în activitatea de standardizare......................................19

Parteneriate în slujba unui scop comun. Managementul energiei în Irlanda .............................................................21

Calitatea în sectorul construcţiei de automobile ...................................25

Renunţarea la încercările cu cianură. O nouă metodă de încercare, mai sigură, pentru latex ........................................................29

Clădiri rezistente la cutremure. Un nou standard ISO ..........................31

Cuprins

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 1

Ziua Mondială a Standardizării – 14 Octombrie 2013

STANDARDELE INTERNAŢIONALE GARANTEAZĂ SCHIMBĂRI POZITIVE

La ora actuală, comunitatea interna-ţională se confruntă cu o piaţă mondi-ală care evoluează şi cu necesitatea de a identifica un echilibru just între so-luţiile care trebuie aduse problemelor macroeconomice şi necesitatea urgentă de a lupta eficient împotriva schimbă-rilor climatice. În acest mediu complex, standardele internaţionale constituie instrumente puternice, capabile să pro-ducă schimbări pozitive. Specificaţiile lor detaliate permit deschiderea de pieţe mondiale, crearea de mediii comerciale favorabile, stimularea dezvoltării eco-nomice, contribuţia la atenuarea schim-bărilor climatice şi adaptarea la ele.

Standardele internaţionale consti-tuie rodul consensului între marii spe-cialişti mondiali din diverse sectoare: distribuţia energiei electrice şi eficienţa energetică, transporturile, sistemele de management, schimbările climatice, îngrijirea sănătăţii, securitatea şi teh-nologia informaţiei şi a comunicaţii-lor (TIC). Punându-şi cunoştinţele în slujba interesului public, specialiştii din aceste domenii şi din altele se reunesc pentru a elabora standarde destinate a comunica inovaţii tuturor statelor din lume, permiţând astfel sectorului privat,

celui public şi societăţii, să dispună de o bază solidă pentru a aduce schimbări pozitive.

Standardele contribuie la o dezvol-tare economică rapidă în statele în curs de dezvoltare, evitând, datorită bunelor practici pe care le enunţă, ca acestea să trebuiască să „reinventeze roata”. Dată fiind corelaţia strânsă dintre dezvolta-rea economică şi urbanizare, standar-dele sunt tot mai importante în a ajuta oraşele să creeze infrastructuri mai in-teligente şi durabile, făcând din acestea locuri mai bune de locuit.

Standardele internaţionale îşi propun ca produsele, serviciile şi mediile să devină mai accesibile persoanelor cu handicap.

Standardele sunt utilizate, de ase-menea, ca instrumente care ajută la atenuarea efectelor schimbărilor clima-tice printr-o îmbunătăţire a eficienţei energetice şi o reducere a deşeurilor şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. Standardele enunţă bune practici pen-tru producerea de energii regenerabile, stabilesc cerinţe şi procese de vârf pen-tru eliminarea şi reciclarea deşeurilor, şi furnizează instrumente pentru a îm-bunătăţi eficienţa şi a asigura un mediu durabil în toate sectoarele de activitate.

Organismele internaţionale de standardizare precum CEI, ISO şi UIT conferă o anumită coeziune numeroa-selor standarde naţionale şi regionale: ele armonizează bunele practici la nivel mondial, înlătură barierele tehnice din calea comerţului şi stimulează progresul socio-economic.

Până la urmă consumatorul este cel care beneficiază de toate aceste avan-taje, profitând de mai multe posibilităţi de alegere, de o calitate mai bună şi de preţuri mai mici.

Astăzi CEI, ISO şi UIT utilizează avantajele confirmate ale standardizării pentru a ajunge la un consens mondial cu privire la cele mai bune mijloace de implementat în faţa problemelor so-ciale, economice şi de mediu actuale. Principiile care conduc standardizarea internaţională sunt mai pertinente ca oricând. Standardele continuă să ga-ranteze schimbări pozitive, permiţând înlăturarea barierelor din calea comu-nicării şi a cooperării, iar lucrările CEI, ISO şi UIT rămân esenţiale pentru a elabora standarde destinate a disemina cunoştinţe tuturor statelor din lume şi a furniza astfel elemente de bază pentru prosperitatea mondială.

Dr. Klaus WuchererPreşedinte al CEI

Terry HillPreşedinte al ISO

Dr. Hamadoun TouréSecretar general al UIT

2

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Scopurile implementării unui sis-tem de management al calităţii (SMC) care trebuie avute în vedere sunt:

îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire ya sănătăţii, cu referire la cerinţele în domeniul calitatăţii,

promovarea unui leadership adecvat, ypentru a asigura conformitatea cu cerinţele,

îmbunătăţirea competenţei şi a con- ydiţiilor de muncă ale personalului,

armonizarea sistemelor de manage- yment,

reducerea costurilor prin diminuarea ycheltuielilor cauzate de o calitate necorespunzătoare şi

reducerea riscului de apariţie a unor yevenimente adverse.

Cerinţele din acest standard le incorpo-rează pe cele din SR EN ISO 9001:2008, cu interpretări şi specificaţii suplimen-tare pentru îngrijirea sănătăţii. Cerin-ţele au fost completate şi clarificate în concordanţă cu contextul specific îngri-jirii sănătăţii. Au fost adăugate cerinţe noi atunci când s-a considerat relevant. Acest standard include, de asemenea, aspecte referitoare la managementul riscului clinic, pe parcursul panificării, operării şi controlului proceselor.

Acest standard european specifică cerinţe pentru un sistem de manage-ment al calităţii atunci când o organi-zaţie:

are nevoie să demonstreze capabi- ylitatea sa de a furniza consecvent servicii de îngrijire a sănătăţii care să satisfacă atât cerinţele clienţilor, cât şi cerinţele legale şi reglementate

aplicabile, precum şi standardele profesionale,

urmăreşte să crească satisfacţia clien- ytului prin aplicarea eficace a sistemu-lui, inclusiv îmbunătăţirea continuă a sistemului de management, a proce-selor clinice şi asigurarea conformi-tăţii cu cerinţele legate de caracteris-ticile referitoare la calitate:

îngrijire adecvată, corectă; y

disponibilitate; y

continuitatea îngrijirii; y

eficacitate şi eficienţă; y

echitate; y

îngrijire bazată pe dovezi/cunoaştere; y

îngrijire concentrată asupra paci- yentului, inclusiv integritatea fizică, psihologică şi socială;

implicarea pacientului; y

securitatea pacientului y

oportunitate/accesibilitate. y

Acest standard european se concen-trează pe procesele clinice, precum şi pe managementul riscului referitor la aces-tea, cu scopul de a promova o îngrijire a sănătăţii de bună calitate.

Orice organizaţie medicală trebuie să stabilească în primul rând cine este clientul (pacientul, rudele acestuia, plă-titori, alte organizaţii de îngrijire a să-nătăţii, autorităţi etc.) şi să definească necesităţile şi aşteptările acestuia. În îngrijirea sănătăţii, principalul client este pacientul. Serviciile de îngrijire a sănătăţii sunt, prin urmare, proiectate şi stabilite pentru a satisface cerinţele

acestuia. Gradul de satisfacţie al paci-enţilor trebuie monitorizat în mod co-respunzător.

De aceea, managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asigure că:

sunt disponibile informaţii cu privire yla drepturile pacientului,

atât pacientul, cât şi familia acestuia, ysunt trataţi cu consideraţie şi respect,

se păstrează demnitatea şi integrita- ytea pacientului,

pacientul este informat şi i se per- ymite să participe la îngrijire,

sugestiile şi reclamaţiile de la paci- yenţi şi familiile/aparţinătorii acestora se investighează, apoi se acţionează în consecinţă,

se obţine consimţământul informat yal pacientului, înainte de furnizarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii,

pacientul sau, după caz, familia/ yaparţinătorii acestuia, sunt informaţi atunci când acesta a suferit un eveni-ment advers,

organizaţia are o procedură prin care yse determină în ce măsură datele, anonime sau nu, sunt transmise păr-ţilor interesate din afara organizaţiei,

există o bună cooperare între toţi yfurnizorii de îngrijire a sănătăţii, pe tot parcursul îngrijirii.

Un nou standard de certificareJeni Toma, expert principal standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

Sistemele de îngrijire a sănătăţii au acum un standard european specific pentru implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii: SR EN 15224, Servicii de îngrijire a sănătăţii, Sisteme de management al calităţii, Cerinţe pe baza EN ISO 9001:2008.

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 3

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna septembrie 2013.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – re-dăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin re-ferinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui, privind securitatea generală a produselor, publicată în JOUE C254/3 din 04.09.2013.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 641/2009 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulaţie fără etanşare independente şi pompelor de circulaţie fără etanşare integrate în produse, pu-blicată în JOUE C254/9 din 04.09.2013.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 12 decembrie 2006, privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune, publicată în JOUE C255/1 din 04.09.2013.

1.1.4 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Regulamentului (CE) nr. 765/2008, a Deciziei nr. 768/2008/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, publicată în JOUE C258/4 din 07.09.2013.

1.1.5 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 23 martie 1994, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C259/1 din 07.09.2013.

1.1.6 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 95/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la ascensoare, publicată în JOUE C265/12 din 14.09.2013.

1.1.7 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2000/9/CE a Parlamentului European şi a Consi-liului, din 20 martie 2000, referitoare la instalaţii de transport pe cablu pentru persoane, publicată în JOUE C268/1 din 17.09.2013.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde1.2.1 Protocol de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a contribuţiei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în

domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană şi Republica Gaboneză, publicat în JOUE L 250/2 din 20.09.2013. 1.2.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 909/2013 al Comisiei, din 10 septembrie 2013, privind specificaţiile

tehnice pentru sistemul de afişare a hărţilor electronice şi de informaţii pentru navigaţia interioară (sistemul ECDIS interior), menţionat în Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în JOUE L 258/1 din 28.09.2013.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde 2.1 Ordin nr. 2537/2013 din 30/08/2013, privind extinderea desemnării Societăţii Comerciale SRAC CERT - S.R.L.,

în vederea notificării la Comisia Europeană, pentru realizarea funcţiei de laborator de încercări a produselor pentru construc-ţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 596 din 24/09/2013.

2.2 Hotărâre nr. 739/2013 din 25/09/2013, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004, privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 614, din 02/10/2013

Noutăţi legislative apărute în luna septembrie 2013Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

4

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

O decizie a Comisiei, care stabileşte cerinţele de securitate pentru fabricarea şi comercializarea bicicletelor, inclusiv a bicicletelor pentru copiii mici, trebuie să genereze un mandat pentru elabora-rea de standarde europene. Este vorba despre un dosar care îmbină securita-tea produselor şi precizează frontierele dintre directive (jucării), în funcţie de produse.

Directiva 2001/95/CE, referitoare la securitatea generală a produselor, prevede că organismele europene de standardizare elaborează standarde eu-ropene care garantează că produsele satisfac obligaţia generală de securitate pe care ea o impune. Un produs este considerat sigur când este conform cu standardele naţionale neobligatorii care transpun standarde europene ale că-ror referinţe sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE). Directiva stabileşte procedura care se aplică pentru elaborarea de standarde europene: Comisia stabileşte cerinţele de securitate specifice pe care trebuie să le îndeplinească standardele, apoi acordă organismelor europene de stan-dardizare un mandat pentru elaborarea lor.

Standardele europene existente şi revizuirile prevăzute

Comisia publică referinţele standar-delor europene adoptate în JOUE. Re-ferinţele standardelor europene adop-tate de organismele europene de stan-dardizare înainte de intrarea în vigoare a directivei respective pot fi publicate în JOUE, chiar în lipsa unui mandat, dacă ele asigură respectarea obligaţiei gene-rale de securitate, stabilită de directivă. Comisia a publicat în JOUE referinţele standardelor EN 14764:2005*, Biciclete pentru oraş şi pentru drumuri dif icile. Ce-rinţe de securitate şi metode de încercare, EN 14766:2005*, Biciclete pentru traseu montan. Cerinţe de securitate şi metode

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat acest standard ca standard român. A se vedea nota de la sfârşitul articolu-lui

de încercare, EN 14781:2005*, Biciclete de curse. Cerinţe de securitate şi metode de încercare şi EN 14872:2006*, Bici-clete. Accesorii pentru biciclete. Portbagaje. Cele patru standarde europene acope-rite de decizia 2006/514/CE nu au fă-cut obiectul unui mandat al Comisiei. CEN a anunţat că standardele euro-pene EN 14764:2005, EN 14766:2005, EN 14781:2005 şi EN 14872:2006 vor fi revizuite. Dar referinţele noi-lor versiuni ale acestor standarde după revizuire nu pot fi publicate în JOUE în lipsa unui mandat al Comisiei, care stabileşte cerinţe de securitate specifice. Comisia trebuie să fixeze cerinţe de se-curitate specifice privind bicicletele şi portbagajele pentru biciclete, pentru a acorda organismelor europene de stan-dardizare un mandat pentru elaborarea de standarde europene bazate pe aceste cerinţe.

Evitarea accidentelor

Dacă nu sunt sigure, bicicletele pen-tru copiii mici, care nu sunt considerate jucării (directiva 2009/48/CE), pot ex-pune la riscuri de răniri grave la cap, la piept, abdomen şi membre, în mod deosebit în urma căderilor. Tinerii bi-ciclişti tind să se rănească când se joacă sau când circulă prea repede şi sunt de-osebit de vulnerabili la căderi pentru că îşi dezvoltă abilitatea de a merge pe

bicicletă pe măsură ce cresc şi pentru că procesul de învăţare a mersului pe bi-cicletă este în curs, inclusiv capacitatea lor de a evita obstacolele, pietonii şi alţi biciclişti. Aceşti factori, accentuaţi de centrul de gravitate mai înalt al copiilor, fac echilibrul dificil. 37% din răniri în Uniunea Europeană se produc la copiii între 5 şi 9 ani. Dacă accidentele ruti-ere reprezintă o parte importantă a ac-cidentelor, numeroase altele se produc când tinerii biciclişti intră în coliziune cu alte obiecte sau persoane sau cad de pe bicicletă. În Marea Britanie, 2 000 de copii ajung la spital în fiecare an în urma unui accident de bicicletă la domiciliu şi 21 000 de alte accidente se produc în parcuri şi pe terenurile de joc. Standardul european EN 14765:2005+A1:2008*, Biciclete pentru copiii mici. Cerinţe de se-curitate şi metode de încercare, stabileşte cerinţe de securitate şi metode de în-cercare privind bicicletele pentru copiii mici, care sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei referitoare la secu-ritatea jucăriilor (2009/48/CE). Totuşi, acest standard nu a făcut obiectul unui mandat al Comisiei. De aici dorinţa de a fixa cerinţe de securitate şi de a preconiza elaborarea de standarde eu-ropene pentru aceste biciclete, care nu sunt considerate jucării. De îndată ce standardele vor fi disponibile şi Comi-sia va decide să publice referinţele lor în JOUE, bicicletele, bicicletele pentru

Biciclete. Cerinţe de securitateJean-Claude Tourneur

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 5

copiii mici şi portbagajele pentru bici-clete, conforme cu aceste standarde, vor fi prezumate a fi conforme cu obliga-ţia generală de securitate a directivei 2001/95/CE în ceea ce priveşte cerin-ţele de securitate stabilite în standarde.

Definiţii utile

Directiva propune o terminologie pentru mai multe produse:

Bicicletă: vehicul cu două roţi, pro-pulsat exclusiv sau în principal de ener-gia musculară a biciclistului, cu excepţia vehiculelor echipate cu două sau mai multe şei.

Bicicletă pentru copiii mici: o bi-cicletă cu înălţimea maximă a şeii cu-prinsă între 435 şi 635 mm şi destinată copiilor cu o greutate medie de 30 kg.

Bicicletă pentru oraş sau drumuri dificile: o bicicletă cu o înălţime ma-ximă a şeii de 635 mm sau mai mult, destinată a fi utilizată pe drumurile pu-blice, inclusiv pe cele neasfaltate.

Bicicletă pentru traseu montan: o bicicletă cu o înălţime maximă a şeii de 635 mm sau mai mult, care este desti-nată a fi utilizată pe drumurile publice şi pe terenurile accidentate, echipată cu un cadru întărit şi alte componente şi dotată, în general, cu anvelope late, cu crampoane şi cu o gamă largă de ra-poarte de transmisie.

Bicicletă de curse: bicicletă cu înăl-ţimea maximă a şeii de 635 mm sau mai mult, destinată unei viteze mari pe drumurile publice. Acest tip de bicicletă este destinat, în general, unei utilizări pe drumurile asfaltate.

Portbagaje pentru biciclete: un dis-pozitiv sau container, cu excepţia re-morcilor, montat şi fixat în mod perma-nent deasupra roţii din spate sau a roţii din faţă ale unei biciclete proiectate a transporta bagaje sau copii în scaune pentru copii.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 337,septembrie 2013

Standarde din cuprinsul acestui articol adoptate de Asociaţia de

Standardizare din România – or-ganismul naţional de standardi-

zare

EN 14764:2005, cu indicativul SR EN 14764:2006 şi titlul: Biciclete pentru oraş şi pentru drumuri dif icile. Cerinţe şi metode de încercare;

EN 14766:2005, cu indicativul SR EN 14766:2006 şi titlul: Biciclete pentru traseu montan. Cerinţe de secu-ritate şi metode de încercare;

EN 14781:2005, cu indicativul SR EN 14781:2006 şi titlul: Biciclete de curse. Cerinţe de securitate şi metode de încercare;

EN 14872:2005, cu indicativul SR EN 14872:2006 şi titlul: Biciclete. Accesorii pentru biciclete. Portbagaje;

EN 14765:2005+A1:2008, cu indicativul SR EN 14765+A1:2008 şi titlul: Biciclete pentru copiii mici. Cerinţe de securitate şi metode de în-cercare

Cerinţele de securitate care se aplică tuturor tipurilor de biciclete

Cerinţe generale•Proprietăţi fizice. Manipulare. Stabilitate. Durabili-tate/oboseală. Sisteme de frânare. Muchii ascuţite. Blocare. Proprietăţi mecanice. Mecanisme de îndo-ire. Elemente de fixare. Ajustabilitate şi controale. Proprietăţi chimice. Metode de încercare. Informaţii cu privire la securitatea produsului.

Cerinţe de securitate suplimentare care se aplică •bicicletelor specifice

Biciclete pentru copii mici.Bicicletă pentru traseu montan.Bicicletă de curse.

Cerinţe de securitate specifice care se aplică port-•bagajelor pentru biciclete

Cerinţe generale.Clasificare.Dimensiuni.Portbagajele proiectate pentru a primi un scaun pentru copil trebuie să aibă o dimensiune adaptată acestui tip de utilizare.Stabilitate.Muchii ascuţite.Proeminenţe (trebuie să fie evitate sau proiectate în mod adaptat).Vizibilitate.Informaţii cu privire la securitatea produsului.Mod şi loc de fixare a portbagajului la bicicletă.Capacitate maximă de încărcare a portbagajului şi atenţionare ca această sarcină să nu fie depăşită.Posibilitatea de a fixa un scaun pentru copil la port-bagaj.Avertizare care precizează că bagajul nu poate fi transportat în mod sigur decât pe portbagaj.Avertizare cu privire la orice modificare a portbaga-jului.Menţiune care indică faptul că elementele de fixare trebuie să fie strânse şi verificate frecvent.Avertizare: când portbagajul este încărcat, com-portamentul bicicletei se poate modifica (mai ales condusul şi frânatul).Avertizare care implică că orice bagaj sau scaun pentru copil trebuie să fie fixat solid de portbagaj, conform instrucţiunilor fabricantului şi că trebuie să se evite curelele care atârnă şi care ar putea inco-moda roţile.Instrucţiuni privind dispunerea catadioptrilor şi a farurilor, pentru a garanta vizibilitatea în orice mo-ment.Numele şi adresa fabricantului, a importatorului sau a reprezentantului său, marca fabricii, modelul şi numărul sau o referinţă a lotului de fabricaţie.Informaţii cu privire la tipul/tipurile de biciclete căruia/cărora le este destinat portbagajul. Excepţie: dacă produsul este comercializat ca element al bici-cletei şi este deja fixat de ea.

Tinerii biciclişti, care îşi dezvoltă abili-tatea de a merge pe bicicletă pe măsură ce cresc, sunt deosebit de expuşi la căderi

6

Este un domeniu complex, cu pro-duse numeroase şi aplicaţii variate. Re-glementarea europeană care stabileşte explozivii civili şi pirotehnia este înso-ţită de un marcaj CE exigent, cu orga-nisme notificate în diverse ţări. De la propulsorul auxiliar al rachetei Ariane, la airbag-ul din automobilul personal, acest articol vă conectează la domeniul explozivilor de uz civil.

În spatele termenilor „explozivi de uz civil” şi „articole pirotehnice” se ascund numeroase produse utilizate într-o gamă largă de meserii. Toată lumea cunoaşte demolarea clădirilor (implozie), focurile de artificii, declanşarea anticipată a ava-lanşei, armele de vânătoare, de poliţie sau de tir sportiv, propulsoarele auxiliare ale rachetei Ariane. Dar explozivii civili servesc şi la spargerea rocii pe şantierele de mine, cariere şi lucrări publice, pen-tru a fi extrasă cu ajutorul maşinilor. Ei au şi alte aplicaţii industriale. În dome-niul spaţiului, al prospecţiei geofizice, al formării pieselor metalice, al sudurii plane a materialelor metalice compo-zite. În vehiculele particulare, explozi-vii servesc la declanşarea dispozitivelor de securitate pasivă precum sistemele airbag. Speleologii îi utilizează pentru a deschide căi sau a securiza pasaje, iar cascadorii pentru anumite efecte speci-ale în teatru şi film. De asemenea, există şi aplicaţii mai rare în domeniul agricul-turii, sculpturii şi medicinei. Pierre Vu-illaume, expert internaţional în dome-niul produselor explozive şi fost şef de laborator la Institutul Naţional pentru Mediu Industrial şi Riscuri (INERIS), la Verneuil-en-Halatte (Oise), declară: „Anual, se utilizează peste 7 megatone de explozivi industriali în lume, dintre care 40-45 de kilograme în Franţa, dar acest lucru nu vă spune, poate nimic. Dacă vă spun că un francez „obişnuit” (statistic vorbind) consumă anual 700 g de exploziv, dar mai puţin de 500 g de săpun, acest lucru devine elocvent. În Franţa, în cariere şi în lucrările publice, se trag între 100 şi 500 de tiruri pe zi”. Pentru necesităţile de standardizare ale

explozivilor de uz civil, aceştia au fost delimitaţi în două domenii distincte. De-o parte, pirotehnia, iar de cealaltă parte, restul. Lionel Aufrauvre, respon-sabil al unităţii produse şi tehnologii noi, la Direcţia de Certificare a INERIS, afirmă că INERIS a fost desemnat or-ganism european notificat în domeniul directivei Pirotehnie 2007/23/CE, ceea ce permite institutului să îşi extindă aria de activitate în întreaga Uniune Euro-peană. „În practică, această directivă îşi propune să completeze directiva 93/15/CEE, referitoare la explozivii pentru uz civil, pentru care INERIS este organism notificat de 15 ani, cu o poziţie de lider în Europa”, precizează el. Principiul directivelor care aplică marcajul CE se bazează pe un control al produselor îna-inte de introducerea lor pe piaţa Uniu-nii Europene, în apropierea locului lor de fabricare. Specificitatea artificiilor de divertisment, a focurilor de artificii, cu ocazia Zilei naţionale a Franţei, este că această piaţă se bazează aproape exclu-siv pe importul de produse finite care vin din China”, afirmă Lionel Aufauvre. INERIS a semnat acorduri cu labora-toare chineze capabile să realizeze în-cercări şi controale de loturi înainte de plecarea lor din China. Lionel Aufauvre subliniază că „acest lucru nu va împie-dica realizarea de încercări pe produsele respective direct de către INERIS, în cadrul certificării lor”. Aceasta înseamnă că, dimpotrivă, că „un acelaşi produs nu va avea nevoie să fie testat şi certificat decât o dată pentru întreaga piaţă euro-peană – de către un organism notificat – contrar a ceea ce era în vigoare înainte, când procedurile de agrement erau pur naţionale”. În ceea ce priveşte articolele pirotehnice pentru vehicule, o industrie mai mondializată decât focurile de ar-tificii, „notificarea va permite INERIS să îşi exporte competenţa şi abilităţile în domeniul încercărilor şi al certificării acestor articole la noii clienţi”, continuă Lionnel Aufauvre. În cadrul Uniunii Europene, 14 organisme, inclusiv INE-RIS, sunt competente pentru a certifica, conformitatea explozivilor de uz civil la

care se referă directiva 93/15/CEE. Fin-landa şi Slovacia au încredinţat această sarcină unor instituţii militare. Marea Britanie a încredinţat-o unei instituţii care supraveghează sănătatea şi securi-tatea, Health and Safety Executive. În ceea ce priveşte articolele pirotehnice, există opt organisme, dintre care şapte fac parte şi din lista precedentă. Al op-tulea este ceh, Česky úrad prozkoušeni zbraní a střeliva, Centrul pentru încer-carea armelor de foc şi muniţiilor, care funcţionează la Praga, în aceeaşi clădire, de la înfiinţarea sa, în 1891.

Reglementarea explozivilor pentru uz civil

Directiva 93/15/CEE din 5 aprilie 1993, a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 1995 şi trebuia să fie transpusă de sta-tele membre cel târziu până pe 30 iunie 1994. Ea a fost modificată de regula-mentul (CE) nr. 1882/2003, intrat în vigoare pe 20 noiembrie 2003. Ea îşi propune armonizarea dispoziţiilor pri-vind introducerea pe piaţă şi controlul explozivilor pentru uz civil (materi-alele şi obiectele considerate ca atare de Recomandările Naţiunilor Unite referitoare la transportul mărfurilor pe-riculoase şi care figurează în clasa 1 a acestor recomandări). Ea nu se aplică explozivilor, inclusiv muniţiilor desti-nate a fi utilizate de forţele armate sau de poliţie, nici artificiilor pirotehnice. Directiva precizează procedurile de evaluare a conformităţii explozivilor

Explozivi pentru uz civil şi articole pirotehniceChristina Mackenzie

Pentru ca Ariane să decoleze, pentru a declanşa o avalanşă anticipată, pentru a sparge roca pe şantierele de mine, se utili-zează explozivii

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 7

pentru uz civil cu cerinţele esenţiale de urmat potrivit alegerii fabricantului. Statele membre notifică la Comisie or-ganismele pe care le-au desemnat pen-tru a efectua procedurile de evaluare a conformităţii. Directiva 2007/23/CE din 23 mai 2007, referitoare la introdu-cerea pe piaţă a articolelor pirotehnice a intrat în vigoare pe 4 iulie 2007 şi tre-buia să fie transpusă de statele membre cel târziu pe 4 ianuarie 2010. Ea are ca scop asigurarea liberei circulaţii a arti-colelor pirotehnice* (artificii de diver-tisment, articole pirotehnice destinate teatrului şi alte articole pirotehnice). Ea enunţă cerinţele esenţiale de securitate la care trebuie să răspundă aceste arti-cole înainte de introducerea pe piaţă, mai ales cele care obligă statele să ia măsuri pentru a se asigura că articolele pirotehnice pot fi introduse pe piaţă doar dacă nu pun în pericol sănătatea şi securitatea persoanelor. De exemplu, ele trebuie să efectueze inspecţii regu-late ale acestor articole la intrarea lor pe teritoriul Comunităţii Europene. Standardele armonizate care se referă la proiectarea, fabricarea şi încercarea articolelor pirotehnice sunt elaborate de organismele europene de standardizare precum Comitetul European de Stan-

* Orice articol care conţine substanţe sau un amestec exploziv de substanţe proiectate pentru a pro-duce căldură, lumină, sunete, gaze, fum şi o combinaţie a acestor efecte printr-o reacţie chimică exotermică auto-întreţinută

dardizare (CEN). Statele membre desemnează or-ganismele agreate, numite organisme notificate, care aplică procedurile de eva-luare a conformităţii. Dacă articolul satisface cerinţele directivei, organismul no-tificat acordă o atestare a conformităţii fabricantului, care aplică marcajul CE pe articol. Dacă fabricantul nu este stabilit în Comunitate, importatorul este cel care trebuie să se asigure că pro-dusul este conform cu ce-rinţele directivei. În sfârşit, distribuitorii au şi ei obliga-ţii: ei trebuie să verifice dacă articolul poartă marcajele de conformitate şi dacă este însoţit de do-cumentele necesare.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 337, septembrie 2013

Organismele notificate

Organismele europene notificate, care pot certifica produsele acoperite de directi-vele 93/15/CEE şi 2007/23/CE

Institut National de l’Environnement Industriel et des Risques (INERIS) – Franţa;Laboratorio Oficial Jose Maria de Madariaga – Spania;TÜV Rheinland Nederland B. V. – Olanda;Bundesanstalt für Materialforschung and Prüfung (BAM) – Germania;TÜV Rheinland Intercert KFT – Ungaria; Konstrukta – Defence JSC – Slovacia;Centre de Contrôle de Carnelle ASBL – Belgia;

Directiva 2007/23/CE

Česky úrad prozkoušeni zbraní a střeliva – Cehia;

Directiva 93/15/CE, cu privire la explozivii pentru uz civil

SP Sveriges Tekniska Forskningsinstitut AB – Suedia;Health and Safety Executive – Marea Britanie;Defence Forces Technical Research Centre – Puolustusvoimien Teknillinen Tutkimuslaitos – Fin-landa;VVUU, a.s – Cehia;Glóvny Instytut Górnictwa – Polonia; Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Securitatea Minieră şi Protecţie Antiex-plozivă – România;Minproekt JSC – Division Scientific and Research Activity – Bulgaria.

Articolele pirotehnice introduse pe piaţa europeană trebuie să facă obiectul unor controale şi al unor încercări

Textele reglementare stabilesc procedurile de evaluare a conformităţii acestor pro-duse

8

STANDARDE ADOPTATE ÎN ULTIMII ANI DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL COMBUSTIBILILOR PENTRU UZ CIVIL ŞI AL ARTICOLELOR PIROTEHNICE

SR EN 13630-1:2004 Explozivi pentru uz civil. Fitile detonante şi fitile de amorsare. Partea 1: Cerinţe

SR EN 13610-10:2005 Explozivi pentru uz civil. Fitile detonante şi fitile de amorsare. Partea 10: Determinarea capacităţii de iniţiere a fitilelor detonante

SR EN 13631-1:2005 Explozivi pentru uz civil. Explozivi brizanţi. Partea 1: Cerinţe

SR EN 13631-12:2005 Explozivi pentru uz civil. Explozivi brizanţi. Partea 12: Specificaţii pentru bustere cu diferite capacităţi de iniţiere

SR EN 13631-15:2005 Explozivi pentru uz civil. Explozivi brizanţi.

SR EN 13631-16:2005 Explozivi pentru uz civil. Explozivi brizanţi. Partea 16: Detectarea şi măsurarea gazelor toxice

SR EN 13631-3:2005 Explozivi pentru uz civil. Explozivi brizanţi. Partea 3: Determinarea sensibilităţii la frecare a explozivilor

SR EN 13763-15: 2005 Explozivi pentru uz civil. Capse detonante şi relee întârzietoare. Partea 15: Determinarea capacităţii de iniţiere echivalente

SR EN 13763-26:2005Explozivi pentru uz civil. Capse detonante şi relee întârzietoare. Partea 26: Definiţii, metode şi cerinţe referitoare la dispozitivele şi elementele necesare pentru fiabilitatea şi siguranţa în funcţionare a capselor detonante şi a releelor întârzietoare

SR EN 13938-1:2005 Explozivi pentru uz civil. Propulsanţi şi combustibili pentru rachete. Partea 1: Cerinţe

SR EN 13938-1:2005/AC:2006 Explozivi pentru uz civil. Propulsanţi şi combustibili pentru rachete. Partea 1: Cerinţe

SR EN 13938-2:2005 Explozivi pentru uz civil. Propulsanţi şi combustibili pentru rachete. Partea 2: Determinarea rezistenţei la energie electrostatică

SR EN 13938-5:2005 Explozivi pentru uz civil. Propulsanţi şi combustibili pentru rachete. Partea 5: Determinarea golurilor şi fisurilor

SR EN 13938-7:2005 Explozivi pentru uz civil. Partea 7: Determinarea proprietăţilor pulberii negre

AR EN 14034-1+A1:2011Determinarea caracteristicilor de explozie ale norilor de praf. Partea 1: Determinarea presiunii de explozie maxime pmax a norilor de praf

SR EN 14034-2+A1:2011Determinarea caracteristicilor de explozie ale norilor de praf. Partea 2: Determinarea vitezei maxime de creştere a presiunii de ex-plozie (dp/dt) max a norilor de praf

SR EN 14034-3+A1:2011Determinarea caracteristicilor de explozie ale norilor de praf. Partea 3: Determinarea limitei inferioare de explozie LEL a norilor de praf

SR EN 14034-4+A1:2011Determinarea caracteristicilor de explozie ale norilor de praf. Partea 4: Determinarea concentraţiei limită de oxigen CLO a norilor de praf

SR EN 14522:2006 Determinarea temperaturii de autoaprindere a gazelor şi vaporilor

SR EN 15947-1:2011 Articole pirotehnice. Artificii de divertisment, categoriile 1,2 şi 3. Partea 1: Terminologie

SR EN 15947-2:2011 Articole pirotehnice. Artificii de divertisment, categoriile 1, 2 şi 3. Partea 2: Categorii şi tipuri de artificii de divertisment

SR EN 15947-3:2011 Articole pirotehnice. Artificii de divertisment, categoriile 1, 2 şi 3. Partea 3: Cerinţe minime de etichetare

SR EN 15947-4:2011 Articole pirotehnice. Artificii de divertisment, categoriile 1, 2 şi 3. Partea 4: Metode de încercare

SR EN 15947-5:2011 Articole pirotehnice. Artificii de divertisment, categoriile 1, 2 şi 3. Partea 5: Cerinţe constructive şi de performanţă

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 9

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Aceste companii sunt expuse, totuşi, unor riscuri semnificative atât externe, cât şi interne, un mare număr al acestor

riscuri fiind legate de resursele lor limi-tate. Aceste analize demonstrează că, cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât

este mai puţin posibil ca ea să aplice o abordare sistematică în domeniul ma-nagementului şi cu atât este mai posibil ca ea să se bazeze în mare măsură pe managerul său proprietar.

ISO 31000, pe scurt

Standardul ISO 31000:2009, Ma-nagementul riscului. Principii şi linii directoare, este destinat să răspundă necesităţilor organizaţiilor de toate ti-purile şi de toate dimensiunile, chiar şi întreprinderilor celor mai mici. ISO 31000 defineşte riscul ca fiind „efectul incertitudinii asupra realizării obiectivelor”. Această definiţie se referă atât la oportunităţi (de succese comer-ciale viitoare), cât şi la ameninţări (pier-deri viitoare posibile), pentru a ajuta organizaţiile să identifice perspectivele comerciale potenţiale şi eventualele lor impacturi negative. Astfel, liniile di-rectoare referitoare la managementul

Managementul risculuiSprijinul furnizat de standardele ISO

Reinhard Weissinger

Studiile desfăşurate în întreaga lume relevă faptul că adoptarea practicilor de management al riscului de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) nu este întotdeauna generalizată.

• Creează valoare

• Parte integrantă a proceselor organizaţionale

• Parte în luarea deciziilor

• Tratează în mod explicit incertitudinea

• Sistematic, structurat şi oportun

• Bazat pe cele mai bune informaţii disponibile

• Personalizat

• Ia în considerare factorii umani şi culturali

• Transparent şi participativ

• Dinamic, iterativ şi care răspunde la schimbare

• Facilitează îmbunătăţirea continuă şi dezvoltarea organizaţiei

Principii Proces

Evaluarea riscului

Stabilirea contextului

Com

unica

re şi

cons

ultar

e

Mon

itoriz

are ş

i reviz

uire

Analiza riscului

Estimarea riscului

ISO 31000: Principii, cadru, proces

Cadru

Mandat şi angajament

Monitorizarea şi revizuirea

cadrului organizaţional

Proiectarea cadrului organizaţional

Îmbunătăţirea continuă

a cadrului organizaţional

Implementarea managementului

riscului

Tratarea riscului

Identi�carea riscului

Figura 1: Relaţiile dintre principiile, cadrul organizaţional şi procesul de management al riscului din ISO 31000

10

riscului, furnizate de ISO 31000, pot contribui la succesul unei organizaţii, astfel ca avantajele implementării sale să cântărească mai mult decât costu-rile. Managementul riscului trebuie să fie adaptat fiecărei organizaţii şi să facă parte integrantă din procesele sale. Res-ponsabilitatea de a trata anumite riscuri trebuie să fie atribuită angajaţilor în cadrul fişei postului (însuşirea riscului). Angajamentul managementului consti-tuie punctul de plecare al creării unui cadru de management al riscului care înglobează structurile organizaţionale ale întreprinderii şi care prevede:

Responsabilităţile funcţionale ale ytratării riscului;Definirea parametrilor şi a criteriilor yde risc;Abordarea şi instrumentele pentru ymonitorizarea şi revizuirea regulată a riscului şi îmbunătăţirea cadrului de management al acestuia.

Cadrul reprezintă structura organi-zaţională în interiorul căreia procesul de management al riscului trebuie să fie implementat. El se bazează pe cu-noaşterea contextului intern şi extern al organizaţiei şi îşi propune să identifice, să analizeze şi să evalueze riscurile şi impacturile lor potenţiale.

ISO 31000 este destinat necesităţilor organizaţiilor de toate tipurile şi de toate dimensiunile Evaluarea va permite să se stabi-

lească dacă este necesar să se reducă un risc pentru a se limita eventualitatea lui sau să se aducă gravitatea sa potenţială la un nivel tolerabil sau dacă poate fi tratat ca un „risc rezidual” în cadrul practici-lor curente de management. Noţiunea de caracter tolerabil va depinde, totuşi, într-o anumită măsură, de „gustul pen-tru risc” al organizaţiei.

Bariere în calea utilizării standardelor

Studii referitoare la utilizarea stan-dardelor de către IMM-uri relevă nu-meroasele dificultăţi întâlnite de aces-tea din urmă: sensibilizarea limitată sau inexistentă la standarde şi la importanţa lor, cunoaşterea limitată sau inexistentă a standardelor pertinente şi a modului de a se le procura, înţelegerea limitată sau inexistentă a standardelor şi difi-cultăţile întâmpinate la implementare. Acest din urmă aspect a determinat unele organisme de standardizare să

Stabilirea contextului

Analiza riscului

Evaluarea riscului

Tratarea riscului

Proces de management al riscului

Aprecierea riscului

Com

mun

icare

şi co

nsul

tare

Mon

itoriz

are ş

i rev

izuire

Identi�carea riscului

Figura 2: Proces de management al riscului din ISO 31000

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 11

Reinhard Weissinger este manager în domeniul cercetării, educaţiei şi strategiei, la Secretariatul Central al ISO.

elaboreze ghiduri referitoare la o redac-tare optimă a standardelor, pentru a răs-punde necesităţilor IMM-urilor. Este vorba despre Ghidul 17:2010, elaborat de CEN/CENELEC, cu titlul: Ghid de redactare a standardelor, pentru a lua în calcul necesităţile IMM-urilor.

Introducere în managementul riscului

Potrivit ISO 31000, managementul riscului depinde de încorporarea sau de integrarea concludente a cadrului de management al riscului în sistemul de management general al unei organi-zaţii. Dificultăţile se manifestă când o organizaţie nu posedă un sistem de ma-nagement şi când procesele sale depind în mare parte de managerul proprietar. Poate părea mai uşor pentru IMM-uri să procedeze pe etape pentru a im-plementa managementul riscului. De exemplu, o opţiune ar putea consta în a introduce criterii de risc la planificarea unui nou proiect important, fapt care va

permite personalului să se familiarizeze cu conceptele managementului riscului şi să dobândească experienţa necesară.

Poate fi mai uşor să se procedeze pe etape pentru a introduce managementul riscului

Într-o a doua etapă, aceste criterii ar fi apoi evaluate, în vederea unei apli-cări mai generalizate şi pe termen mai lung, la alte sectoare ale organizaţiei. Profilul de risc, şi anume setul de ris-curi identificate de IMM-uri ar putea fi păstrat relativ redus şi concentrat pe riscurile esenţiale, astfel încât numărul de indicatori necesari pentru măsurarea şi monitorizarea lor să fie, de asemenea, limitat şi astfel, mai uşor de gestionat. Un registru de risc, care conţine ris-curile generice proprii sectorului avut în vedere, ar putea, de asemenea, servi drept sprijin. Într-o etapă următoare, când noţiunea de management al riscu-lui este mai bine înţeleasă, este posibil

Prevederi ale standardului/

standardelor

Implementarea standardelor

Structură, conducere, politică,

management, operaţii, roluri,

funcţii etc. în cadrul unei organizaţii

Standard/standarde Organizaţie

Realizarea corespondenţei,

interpretare, adaptare

Figura 3: Implementarea standardelor în funcţie de interpretarea utilizatorului

să se identifice riscuri suplimentare şi să se elaboreze indicatori, pentru a migra treptat către o abordare mai formalizată şi mai sistematică.

Deschiderea, onestitatea şi comunicarea sunt capitale

În funcţie de dimensiunea şi de structura IMM-ului, managementul riscului poate fi introdus într-o parte a organizaţiei, pentru a se familiariza cu demersul, înainte de generalizare. Iată doar câteva exemple a numeroase moduri de care dispune o organizaţie pentru a implementa încetul cu înce-tul managementul riscului. Oricare ar fi abordarea urmată, este importantă concentrarea, într-o primă fază, pe riscurile esenţiale. Implicarea, angaja-mentul şi sprijinul managementului de la cel mai înalt nivel, precum şi o bună comunicare internă, sunt esenţiale pen-tru succesul acestui tip de management. Ca pentru toate procesele de schimbare organizaţională, deschiderea, onestita-tea şi comunicarea sunt capitale. Acest demers implică un dialog cu membrii personalului, care le va permite să reac-ţioneze. Un climat de deschidere şi de încredere reciprocă este esenţial pentru obţinerea adeziunii personalului pentru o asemenea tranziţie. Comitetul teh-nic ISO/TC 262, Managementul ris-cului, lucrează actualmente la viitorul standard ISO 31004, Managementul riscului. Linii directoare pentru imple-mentarea ISO 31000, care va stabili linii directoare referitoare la implementarea ISO 31000, cu scopul de a pune la punct un sprijin sistematic pentru or-ganizaţiile care au în vedere să aplice ISO 31000 sau să evolueze către această formă de management al riscului în ra-port cu soluţiile lor existente.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 2, februarie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

12

ASRO vă oferă un nou curs!

„Managementul riscului conform

SR ISO 31000”

Organizaţiile de toate tipurile şi mărimile sunt confruntate cu factori şi influenţe interne şi externe care induc ne-siguranţă cu privire la atingerea obiectivelor lor. Efectul acestei nesiguranţe asupra îndeplinirii obiectivelor unei organizaţii este „riscul”.Toate activităţile unei organizaţii implică riscuri. Organizaţiile gestionează riscul prin identificarea şi analizarea aces-tuia şi apoi evaluează dacă riscul trebuie modificat prin tratarea sa, în vederea îndeplinirii criteriilor de risc. Cursul porneşte de la prezentarea conceptelor de bază ale managementului riscului, a principiilor acestuia, precum şi a principalelor aspecte ce trebuie avute în vedere pentru implementarea unui proces eficace de management al riscului în cadrul organizaţiei şi continuă cu exemple şi studii de caz.

Tematica cursului:

I. SR Ghid ISO 73 - Managementul riscului -Vocabular

Definirea şi explicitarea termenilor referitori la risc, la managementul riscului şi la procesul de management al •riscului. II. SR ISO 31000 - Managementul riscului - Principii şi linii direc-toare

Principiile managementului riscului. •Cadru organizaţional: Mandat şi angajament, Proiectarea cadrului orga-•

nizaţional pentru gestionarea riscului, Implementarea managementului ris-cului

Proces: Comunicare şi consultare, Stabilirea contex-•tului, Evaluarea riscului, Tratarea riscului, Monitorizare şi revizuire, Înregistrarea procesului de management al ris-cului. III. SR ISO 31010 - Managementul riscului. Tehnici de evaluare a riscurilor

Concepte de evaluare a riscurilor, •Procesul de evaluare a riscurilor, •Selecţia tehnicilor de evaluare a riscurilor.•

Lector:

Izabela NIŢĂ, auditor pentru evaluarea conformităţii siste-melor de management calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţională şi pentru evaluarea conformităţii produselor, membră din 1996 în comitetele tehnice de standardizare ale ASRO: CT 56 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii şi CT 374 – Evaluarea conformităţii.

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 13

Gary Lambert

La sfârşitul lui 2012, sistemele de management al ener-giei din peste 1 000 de organizaţii, din 50 de state, erau certificate în conformitate cu ISO 50001, la doar 18 luni de la publicarea standardului. Este vorba adesea despre multinaţionale care caută îmbunătăţirea con-tinuă a performanţei lor energetice, mai ales prin în-tărirea eficienţei energetice şi reducerea utilizării şi a consumului de energie.

Să economisim în continuare energie! ISO 50001, Sisteme de management al energiei, la Bridgestone

14

Echipa de implementare a ISO 50001, la uzina Bridgestone Americas, la Wilson. De la stânga, la dreapta: Gwen Brinson, coordo-natoare a implementării, Charles Boswell, reprezentant pentru sistemele de management al energiei, Letha Barnes, responsabil de proiect, auditorul Dekra I (realizează încercări, inspecţia şi certif icarea pentru industria automobilului), auditor Dekra II şi Gary Williamson, director al uzinei BATO

Înlocuind lămpile normale, de la 1 600 de corpuri de iluminat, cu lămpi care economisesc energie, uzina Bridgestone, de la Wilson County, îşi propune să economisească cel puţin 180 kW şi 1 532 768 kW de electricitate într-un an

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 15

Uzina Bridgestone Americas Tire Operations (BATO) la Wilson County, în Carolina de Nord, Statele Unite, este una dintre întreprinderile recent cer-tificate în conformitate cu standardul ISO 50001. BATO face parte din corpo-raţia Bridgestone, cel mai mare producător de anvelope din lume de la achiziţia Fires-tone Tire & Rubber Company, în 1988. Bridgestone cere, de asemenea, tuturor centrelor sale de producţie să fie certificate în conformitate cu ISO 14001, referitor la managementul de mediu. Până acum, 52 de locaţii din Statele Unite au obţinut această certificare.

O situaţie de dublu câştig

Gary Williamson, director al uzinei BATO, afirmă: „Întreprinderea noastră se străduieşte de mult timp să consume mai puţine resurse naturale şi să instaureze practici de fabricare durabilă. Această cer-tificare reprezintă o mare onoare, dar sunt fericit că pot spune că ea se înscrie în acti-vităţile curente ale uzinei noastre. Econo-miile de energie sunt benefice pentru me-diul nostru, dar ele sunt şi rentabile. Este vorba, deci, de o situaţie de dublu câştig. Uzina Bridgestone din Wilson County menţionează mai multe proiecte recente de economisire a energiei, care au con-tribuit la certificarea în conformitate cu ISO 50001: trecerea de la păcură, la gaze naturale, la boilere, întreruperea alimentării electrice a maşinilor care nu funcţionează, repararea rapidă a scurgerilor de vapori şi de aer, izolarea canalizărilor şi realizarea mai multor proiecte de optimizare a ilu-minatului. ISO Focus+ i-a cerut Lethei Barnes, inginer electrician la Bridgestone, care se ocupă de proiectul pentru certifică-rile în conformitate cu ISO 50001 şi SEP (Performanţa Energetică Superioară – Superior Energy Performance – program de certificare) să comenteze procesul şi să semnaleze aspectele pozitive de care între-prinderea a beneficiat.ISO Focus+: Care a fost participarea la procesul de implementare/certif icare?

Letha Barnes: Cu ajutorul colegilor mei, am primit mai multe misiuni: să stabilesc consumul nostru de referinţă, să identific sursele de energie, să modi-fic şi să creez noi proceduri şi formulare, să reunesc datele referitoare la energie, să comunic uzinei informaţiile, să stabi-lesc datele calendaristice ale certificării şi să aplic alte cerinţe ale standardului.ISO Focus+: După certif icarea în con-formitate cu ISO 50001, cum credeţi că aplicarea standardului va schimba

sau va influenţa abordarea adoptată de Bridgestone pentru a gestiona energie ?

Letha Barnes: Suntem convinşi că aplicarea ISO 50001 va întări con-ştientizarea cu privire la necesitatea de a păstra şi a gestiona bine energia. Fi-ecare membru al echipei BATO poate contribui la managementul energiei în diferitele sale dimensiuni, de la identi-ficarea posibilităţilor noi, pentru redu-cerea consumului, la proiectarea şi achi-ziţia de produse şi servicii cu un mai bun randament energetic. Standardul ne cere să identificăm operaţiile care au un impact semnificativ asupra energiei. Comunicând şi asigurând o formare cu privire la modalităţile de impact al

activităţilor noastre profesionale, vom continua să acţionăm asupra manage-mentului energiei şi să fim pe deplin conştienţi de importanţa sa. ISO Focus+: Care este domeniul de apli-care al certif icării – se întinde dincolo de Bridgestone Americas?

Letha Barnes: El ocupă întreaga uzină de la Wilson. De asemenea, fa-cem cunoscut furnizorilor noştri că vom evalua performanţa energetică a produ-selor lor. O politică pentru aplicarea sistemelor de management al energiei este funcţională, dar nu există neapărat o directivă care impune certificarea în conformitate cu ISO 50001.

Letha Barnes depune o sugestie de reducere a consumului de energie în cutia cu idei, pusă la dispoziţie la uzina Bridgestone, pentru a sensibiliza angajaţii la problemele energetice şi a suscita angajamentul lor

La Bridgestone, instruirea lunară pe probleme energetice reprezintă o parte importantă a sensibilizării. Aici, Letha Barnes examinează împreună cu colegii statisticile utilizării electricităţii şi ale păcurii în cadrul sistemului de management al energiei, certif icat în conformitate cu ISO 50001

16

ISO Focus+: Implementarea sistemului de management al energiei a fost simplă şi directă şi aţi integrat-o în alte sisteme de management ISO, precum ISO 9001 şi ISO 14001?

Letha Barnes: Odată înţelese cerinţele standardului, implementarea a fost simplă şi directă. Am estimat că eram capabili să ne conformăm standardului. Certificarea noastră în conformitate cu ISO 14001, anterioară, ne-a ajutat în mod incontes-tabil. Am putut adapta documentaţia şi practicile existente la ISO 50001.ISO Focus+: A trebuit să adaptaţi unele cerinţe sau interpretări ale standardului la practicile şi politicile operaţionale ale Bridgestone?

Letha Barnes: BATO-Wilson posedă peste 38 de ani de experienţă. Unele contoare utilizate la început sunt încă funcţionale. A trebuit să ne evaluăm sistemele de măsurare, pentru a putea supraveghea şi măsura sursele noastre de energie, după cum cere stan-dardul. Pentru sectoarele mai puţin mă-surate, am putut determina consumul de energie colectând mai multe date.ISO Focus+: Ce măsuri şi iniţiative de economisire a energiei veţi institui după certif icare?

Letha Barnes: Anticipăm mai bine problema energiei în proiectări tehnice şi achiziţii. Punem accentul pe verificarea în fiecare zi a echipamentelor. Ne propunem să continuăm auditurile energetice şi pro-iectele de reducere a consumului de ener-gie. De la aplicarea ISO 50001, echipele sunt mai conştiente de efectele activităţi-lor lor asupra consumului. Ele se arată mai proactive, propunând idei de reducere. De exemplu, instalăm noi corpuri de iluminat T5 (lampă şi balast), care consumă fiecare aproximativ 217 W, comparativ cu ve-chile corpuri de iluminat, care consumau 465 W. Aceasta reprezintă o economie de 248 W per corp de iluminat şi pe an. În-locuirea unor lămpi T12 cu lămpi T8 face parte din acest plan de îmbunătăţiri. Până la sfârşitul lui 2012, am înlocuit 1 600 de corpuri de iluminat. Credem că vom eco-nomisi cel puţin 180 W şi 1 532 768 kWh într-un an. De asemenea, ne propunem să îmbunătăţim alte spaţii în cursul acestui an, cu obiective de economisire cel puţin egale cu cele realizate în 2012.

Garry Lambert este un jurnalist britanic independent, stabilit în Elveţia

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 3, martie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Sediu şi Centru de sprijin tehnic al Bridgestone Americas la Nashville, Tennessee, Statele Unite

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 17

ISO 22000 în marea

distribuţie

O problemă de integrareAchraf Tiouali

Mai multe publicaţii au raportat particularitatea standardului ISO 22000, cu privire la managementul siguranţei sanitare a alimen-telor, nu numai în raport cu celelalte standarde internaţionale de con-trol al siguranţei sanitare a alimentelor, dar şi în evoluţia pe care a adus-o analizei pericolelor.

extensie, a implementării standardului ISO 22000. Siguranţa sanitară a alimente-lor în întreprinderile din marea distribuţie face să intervină mai multe direcţii, servicii şi departamente, a căror coordonare se re-alizează sub conducerea managementului calităţii. La nivel orizontal, aceste entităţi sunt reprezentate, printre altele, de direcţia de achiziţii alimentare, de direcţia de re-surse umane, de direcţia tehnică, direcţia de marketing şi de direcţia de finanţe. La nivel vertical, este vorba, desigur, de direc-ţia de vânzări, care coordonează direcţiile regionale, constituite, la rândul lor, din di-recţiile magazinelor.

Fiecare direcţie are rolul său

Este esenţial, în cadrul proiectării şi implementării unui sistem de manage-ment al siguranţei sanitare a alimentelor, să se înţeleagă rolul fiecărei direcţii şi legă-tura sa cu siguranţa sanitară a alimentelor. Astfel, direcţia de achiziţii, în cadrul misi-unii sale, răspunde de relaţia comercială cu furnizorii şi de introducerea

Într-adevăr, identificarea punctelor critice pentru controlul programelor de premise operaţionale reprezintă problema cheie discutată în acest standard. Totuşi, dimensiunea managementului rămâne subestimată, în ciuda importanţei consi-derabile pe care standardul i-a acordat-o. Această importanţă este mai accentuată în marile întreprinderi în care arhitectura or-ganizaţională este mai ramificată. Aceste întreprinderi posedă direcţii, servicii şi departamente foarte numeroase, fapt care generează „o diluare” a activităţilor care au un impact asupra siguranţei sanitare a ali-mentelor. În acest caz, managementul îşi găseşte întreaga importanţă în coordona-rea activităţilor, la nivel vertical sau orizon-tal, pentru a atinge un obiectiv ultim – cel de a furniza produse sigure.

În marea distribuţie, ISO 22000 oferă o reală oportunitate de profesionalizare a controlului siguranţei sanitare a alimentelor.

Dimensiunea managerială

Cu acest titlu, implementarea stan-dardului ISO 22000:2005, Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Ce-rinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar, trebuie să ia în serios problema managementului, nu numai la nivelul managementului calităţii, ci la scara în-tregii întreprinderi. Întreprinderile din marea distribuţie constituie un exemplu perfect al complexităţii controlului si-guranţei sanitare a alimentelor şi, prin

18

noilor referinţe ale produselor. Aceasta implică o colaborare cu managementul calităţii. Aceasta din urmă trebuie atunci să implementeze procedura sa de selecţie, de evaluare şi de urmărire a furnizorilor, pentru a permite un control complet al siguranţei sanitare a produselor livrate de furnizori şi prezente în raioanele magazi-nelor. Din păcate, lucrurile nu se întâmplă întotdeauna aşa pentru că, uneori, produse necunoscute de către direcţia calităţii sunt comercializate în magazin. De aici lipsa de control legat de furnizor.

Implementarea ISO 22000 trebuie să ia în serios dimensiunea managementului

Direcţia tehnică este responsabilă, printre altele, de cumpărarea de instalaţii frigorifice, de plasarea lor în magazine şi de întreţinerea lor. În acest scop, şi pentru a respecta bunele practici de igienă refe-ritoare la instalaţii şi echipamente în ma-gazine, direcţia tehnică trebuie să lucreze împreună cu direcţia calităţii, mai ales în ceea ce priveşte utilizarea aşteptată a insta-laţiilor refrigerate, planificarea şi realizarea întreţinerilor tehnice. Astfel, de exemplu, rafturile refrigerate la intervalul de tempe-ratură 0°C-4°C nu pot fi utilizate pentru produsele de măcelărie, mai ales pentru carnea tocată (0°C-2°C). De multe ori constatăm însă prezenţa unor instalaţii refrigerate neadecvate pentru utilizarea lor în magazin.

Angajamentul managementului

Implementarea efectivă a unui sistem de management al siguranţei sanitare a alimentelor în cadrul întreprinderilor marii distribuţii începe prin exprimarea angajamentului managementului de la cel mai înalt nivel. Aici, rolul de manager al calităţii este preponderent întrucât el tre-buie să convingă managementul de la cel mai înalt nivel de temeinicia abordării şi

să explice valoarea adăugată a sistemului. Pentru aceasta, este capital să se alinieze proiectul cu strategia întreprinderii. Pentru a câştiga încrederea şi susţinerea manage-mentului de la cel mai înalt nivel, proiectul de implementare a sistemului trebuie să fie perceput ca o traducere a strategiei globale a întreprinderii. De exemplu, o strategie centrată pe întreprindere şi bazată pe efici-enţă nu este compatibilă cu implementa-rea unui sistem de tip ISO 22000 întrucât acesta din urmă este centrat, prin esenţă, pe satisfacţia clienţilor. Din contră, o strategie bazată pe satisfacerea necesităţilor actuale şi viitoare ale clienţilor, care permite dis-tanţarea de concurenţi, ar găsi în sistemul de management al siguranţei sanitare a alimentelor un instrument operaţional perfect şi de îmbunătăţire continuă. După ce şi-a exprimat angajamentul în favoarea implementării sistemului respectiv, mana-gementul de la cel mai înalt nivel trebuie să asigure difuzarea sa în întreaga între-prindere. Această difuzare este capitală în măsura în care ea pregăteşte implicarea diferiţilor colaboratori în demers.

O comunicare eficientă

Integrarea orizontală şi verticală, con-solidată prin angajamentul managemen-tului de la cel mai înalt nivel, este facilitată în cadrul unei comunicări interne eficiente. Factorii interni ai controlului siguranţei sanitare a alimentelor trebuie să fie iden-tificaţi şi fluxurile de comunicare trebuie să fie stabilite. De exemplu, o comunicare efectivă între direcţia marketing şi direc-ţia calitate ar evita aplicarea în magazin a unui plan de masă care va avea un impact asupra siguranţei sanitare a alimentelor. Comunicarea verticală şi, în mod deosebit, cea dintre direcţia calităţii şi magazin are o importanţă considerabilă în măsura în care ea facilitează, pe de-o parte, proiecta-rea sistemului şi permite, pe de altă parte, managementului de la cel mai înalt nivel să proiecteze proceduri şi instrumente care convin cel mai mult realităţii maga-zinului, fără a pierde din vedere funcţia sa comercială.

O coordonare perfectă

Siguranţa sanitară constituie o ce-rinţă implicită comercializării produselor alimentare. Managementul său, în marea distribuţie, este apanajul direcţiei calită-ţii, care deţine competenţele specifice în domeniu. A converti acest management într-un sistem de management adecvat necesită o coordonare perfectă a activită-ţilor care au un impact asupra siguranţei sanitare a alimentelor la nivelul între-prinderii din marea distribuţie. Acest tip de coordonare a fost numită mai sus „integrare verticală şi orizontală”. Imple-mentarea unui sistem de management al siguranţei sanitare a alimentelor necesită competenţe de alt tip decât cele tehnice. Leadership-ul, de exemplu, este esenţial în măsura în care a convinge şi a influenţa părţile interne interesate, mai ales mana-gementul de la cel mai înalt nivel, consti-tuie o condiţie sine qua non a eficienţei sistemului. Competenţele în domeniul marketingului şi al comunicării sunt la fel de importante întrucât permit persoanelor implicate să adere la demers. În plus, o cu-noaştere şi o înţelegere ale strategiei între-prinderii permit să se asigure o integrare a politicii sanitare a siguranţei alimentelor. Alte competenţe în domeniul resurselor umane, al operaţiilor sau al finanţelor pot fi, de asemenea, adăugate. Toate aceste discipline adaugă controlului siguranţei sanitare a alimentelor o reală dimensi-une de management pe care standardul ISO 22000 insistă în mod deosebit. În consecinţă, în sectorul marii distribuţii, acest standard oferă o reală oportunitate de profesionalizare a controlului siguran-ţei sanitare a alimentelor şi de deschidere către alte discipline vitale, pentru a reuşi în lumea întreprinderilor de astăzi.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 3, martie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected] Tiouali este

doctor veterinar şi manager consultant la Mérieux Nutrisci-ences, ajută între-prinderile din marea distribuţie să îşi îm-bunătăţească mana-gementul siguranţei alimentelor, mai ales

prin intermediul implementării standardului ISO 22000. Cu peste zece ani de experienţă în domeniul siguranţei alimentelor, el a dobân-dit competenţe referitoare la dimensiunea managerială a managementului siguranţei alimentelor. El este titular al unui executive MBA, acordat de Şcoala de Management din Rotterdam.

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 19

Standardele pot părea foarte înde-părtate de viaţa cotidiană şi de priorită-ţile curente şi, totuşi, ele se referă la ma-joritatea bunurilor şi serviciilor utilizate zi de zi de către consumatori, fie că ei sunt sau nu conştienţi de acest lucru. Ei trebuie să ştie, totuşi, că au posibilita-tea să se implice în lucrările grupurilor tehnice care elaborează standarde sau să emită observaţii cu privire la acestea şi că pot influenţa pozitiv bunurile şi serviciile furnizate în conformitate cu aceste texte.

Să luăm câteva exemple

Ce am face dacă, cardurile bancare şi cele de credit ar avea dimensiuni şi forme diferite? Datorită standardului ISO/CEI 7810:2003, Carduri de iden-tif icare. Caracteristici f izice, care le uni-formizează dimensiunile, pentru o utili-zare mai comodă, avem posibilitatea de

a folosi aceste carduri în lumea întreagă. Standardul prevede cerinţe care permit fabricanţilor de carduri şi de terminale/cititoare de carduri să se conformeze formatului şi caracteristicilor esenţiale ale cardurilor de identificare utilizate pe piaţa mondială. De asemenea, cum să se garanteze că operaţiile noastre co-merciale online sunt securizate? ISO a elaborat recent, în acest scop, un anumit număr de standarde care îşi propun să asigure securitatea operaţiilor financi-are, mai ales ISO 9564-1:2011, Servicii f inanciare. Managementul şi securitatea numărului personal de identif icare (PIN). Partea 1: Principii de bază şi cerinţe refe-ritoare la PIN-uri în sistemele cu carduri. În sfârşit, putem să avem încredere în brichetele pe care le utilizăm? O mai mare încredere este posibilă datorită standardului ISO 22702:2003, Brichete utilitare. Cerinţe generale pentru secu-ritatea consumatorilor, care furnizează

specificaţii de securitate care se referă la toate produsele de consum care produc flacără, denumite comun „brichete uti-litare” şi dispozitive similare.

Ce înţelegem prin „consumator” şi cu ce să începem?

Una dintre iniţiativele Comitetu-lui ISO pentru Politica în Domeniul Consumului (ISO/COPOLCO), în momentul creării sale, în 1978, a fost să definească noţiunea de „consumator”: „orice membru individual al publicu-lui, în general, care achiziţionează sau utilizează, în scopuri private, mărfuri, bunuri şi servicii”. Această definiţie nu s-a schimbat de atunci. În fiecare ţară, membrul naţional al ISO este poarta de acces la universul standardizării na-ţionale şi internaţionale. Şi acest lucru este valabil şi pentru consumatori! Par-ticularii şi asociaţiile de consumatori preocupate să cunoască rolul standar-delor pentru protecţia consumatorilor, pot contacta membrul ISO din ţara lor, pentru a şti mai multe cu privire la priorităţile standardizării şi la progra-mul său de lucru. Ei trebuie apoi să „îşi aleagă calul de bătaie” şi să se concen-treze asupra câtorva probleme care îi preocupă. Poate fi vorba de siguranţa sanitară a alimentelor, de scaunele auto pentru copii, de stingătoarele de incen-diu, de recepţia la hoteluri sau de orice alt domeniu. Consumatorii pot parti-cipa la elaborarea standardelor şi a poli-ticilor în cadrul unei organism naţional de standardizare (NSB) în mod regulat sau aderând la o asociaţie de consuma-tori deja angajată sau contactând direct NBS-ul. Adesea, un NBS va solicita participarea consumatorilor prin inter-mediul unei consultări publice sau in-vitând un grup de consumatori să emită observaţii cu privire la o problemă spe-cifică. Consumers International (www.consumersinternational.org) – orga-nizaţia internaţională care reprezintă interesele consumatorilor, care numără membri din 120 de state, participă, de asemenea, la unele domenii precise de standardizare.

Punctele de vedere ale consumatorilor contează

Experţii care lucrează în cadrul co-mitetelor tehnice, însărcinaţi cu elabora-rea standardelor, provin în mare măsură din domeniul fabricaţiei şi al industriei, în raport cu domeniul tehnic. Totuşi, punctul de vedere al utilizatorului final

Părerea dumneavoastră

contează!

Implicarea consumatorilor

în activitatea de standardizare

Dana Kissinger-Matray

Cu reţeaua sa de 164 de membri şi mai multe mii de comitete, subco-mitete şi grupuri de lucru, ISO formează un ansamblu impresionant de specialişti. Utilitatea lucrărilor sale, atât pentru întreprinderi, cât şi pentru îmbunătăţirea vieţii noastre de zi cu zi, a fost demonstra-tă. Dar dacă rostiţi cuvântul „ISO” sau „standard” lângă persoane de lângă dumneavoastră, alese la întâmplare, câte vor şti despre ce este vorba? Exisă mari şanse ca, pentru multe dintre ele, standardele să fie un concept abstract, iar cuvântul ISO poate fi prea puţin evocator.

20

şi al părţilor interesate de standard este la fel de important, dacă dorim ca pro-dusul final să fie pertinent pentru piaţă şi apt de utilizare. Este, deci, indispen-sabil ca reprezentanţii consumatorilor interesaţi şi avertizaţi să se angajeze în lucrările comitetelor tehnice.

Standardele ISO joacă un rol capital

ISO este conştientă de mult timp de acest lucru şi a înfiinţat ISO/COPOLCO, ca mijloc de a canaliza punctele de vedere ale consumatorilor, pentru ca acestea să fie luate în seamă în elaborarea standardelor şi a politicilor şi continuă să încurajeze participarea tuturor grupurilor de părţi in-teresate la lucrările tehnice.

Angajamentul consumatorilor îndeamnă ISO să abordeze domenii neexplorate

ISO/COPOLCO este forumul internaţional pentru consumatori în domeniul standardizării. El nu elabo-rează standarde internaţionale, ci pro-pune idei de standarde şi politici noi, care vor fi apoi dezvoltate de ISO. Un exemplu recent este cel al standardului ISO 14452, Facturarea serviciilor în re-ţea. Cerinţe, publicat în iulie 2012, care furnizează linii directoare internaţio-nale în domeniul practicilor de factu-rare transparente pentru toate tipurile de servicii în reţea. El tratează formate de prezentare şi proceduri de facturare, de acoperire a creanţelor, mecanisme eficiente de reparare şi de cereri de informaţii, vulnerabilitatea clienţilor şi întreruperile serviciului. Una din-tre propunerile cele mai cunoscute ale ISO/COPOLCO a fost, probabil, cea

a ISO 26000, Linii directoare referitoare la responsabilitatea socială. Acest stan-dard, care nu are scopuri de certificare, specifică termeni, definiţii şi concepte referitoare la responsabilitatea socială şi oferă sfaturi cu privire la modul de a implementa cele mai bune practici în domeniu, în cadrul unei organizaţii şi de a le face cunoscute în mod eficient în exterior. În sfârşit, ISO 10002, Ma-nagementul calităţii. Satisfacţia clienţilor. Linii directoare pentru tratarea reclamaţi-ilor, în cadrul organizaţiilor, prezintă un proces care ar trebui să obţină rezultate bune pe piaţă şi să ofere întreprinderilor mijloacele de a recunoaşte şi de a trata problemele consumatorilor.

Alte standarde ISO care vor trata probleme ale consumatorilor

Două alte standarde internaţionale, inspirate de ISO/COPOLCO, au avut ca termen de publicare luna aprilie 2013. Primul, ISO 10393, Retragerea produselor de consum. Linii directoare, oferă sfaturi cu privire la retragerea produselor de-fectuoase comercializate în străinătate, jurisdicţiile implicate, managementul riscurilor juridice şi fidelizarea clientelei. ISO 10377, Securitatea produselor de con-sum. Linii directoare pentru furnizori, per-mite fabricanţilor să evalueze riscul unui produs de consum de-a lungul întregului său ciclu de viaţă.

Provocări actuale şi viitoare

Consumatorii pot să îşi aducă şi îşi aduc cu adevărat o contribuţie preţioasă la activitatea de standardizare la nivel naţional, regional şi internaţional, dar ar putea să facă mult mai mult pentru

a promova interesele în ceea ce priveşte „cererea”, dacă s-ar implica mai activ. Membrii ISO joacă un rol capital pentru a face cunoscută utilitatea standardelor pentru protecţia consumatorilor şi sis-temul ISO, în ansamblul său, va trebui să continuie să îşi promoveze rolul, în lumea întreagă, în calitate de creator de soluţii pentru probleme diverse precum barierele tehnice în calea comerţului, schimbarea climatică şi managementul durabil al resurselor. Până la urmă, ela-borarea standardelor cu adevărat utile şi pertinente, pentru a răspunde la aceste provocări, trece prin angajamentul unei clientele informate şi implicate.

Să începem imediat!

Consultaţi rubrica ISO şi consumato-rul, a ISO online (www.iso.org), pentru a şti cum puteţi, în calitate de consumator, să vă implicaţi în procesul de elaborare a standardelor. Un modul de iniţiere oferă posibilitatea de a vă familiariza, la distanţă, cu participarea consumatorilor la activi-tatea de standardizare (a se vedea www.iso.org/sites/consumersStandards/index.htm). Veţi găsi învăţăminte cu privire la domeniile prioritare şi la participarea con-sumatorilor în Repertoarul ISO cu privire la participarea consumatorilor (ISO Di-rectory of consumer interest participation, www.iso.org/isoconsumerdirectory).

Dana Kissinger-Matray este secretară a Comitetului ISO pentru Politica în Domeniul Consumului (ISO/COPOLCO)

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 3, martie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 21

Acest standard irlandez, care se baza pe metodologia PDCA (plani-fică-execută-verifică-acţionează), astfel încât să se insereze uşor în activităţile sistemului de management existent, a fost unul din primele standarde pen-tru sisteme de management al energiei (SME) de acest tip din lume. I.S.393 a servit ca model pentru elaborarea unui nou standard european în domeniu, EN 16001 (publicat în august 2009), care a sprijinit lucrările ISO consacrate elaborării standardului internaţional ISO 50001, Sisteme de management al energiei. Cerinţe şi recomandări de imple-mentare. O serie de standarde de orien-tare, destinată a facilita implementarea ISO 50001, este actualmente în curs de elaborare, în cadrul comitetului tehnic ISO/TC 242, Managementul energiei. În cadrul acestui proiect, Irlanda joacă un rol cheie în elaborarea unui standard

care furnizează linii directoare pentru implementarea, mentenanţa şi îmbu-nătăţirea unui SME. Elaborarea unui standard, oricare ar fi el, implică iniţial angajamentul managementului de la cel mai înalt nivel. Avantajele concrete care decurg astăzi din acest demers sunt ro-dul angajamentului guvernului în acest domeniu şi al iniţiativei exemplare a industriei în elaborarea unui standard naţional în domeniul managementului energiei. Acest program de acţiune, re-feritor la energia durabilă, a creat deja locuri de muncă în Irlanda şi eficacitatea energetică este unul din pilonii centrali pe care se va sprijini următoarea etapă de dezvoltare economică a ţării. Acum, când tot mai multe organizaţii caută să îşi controleze cheltuielile de energie şi emisiile de carbon, cererea crescândă de soluţii de aprovizionare energetică mai economice sau mai ecologice declan-

şează un proces de îmbunătăţire conti-nuă. Pentru a sprijini această cerere, se observă în Irlanda, ca şi la nivel interna-ţional, apariţia unei pieţe a serviciilor în domeniul energiei.

Avantaje imediate pentru industrie

După lansarea I.S.393 în 2005, SEAI a observat rapid un progres sem-nificativ în ceea ce priveşte câştigurile de eficacitate energetică, obţinute datorită implementării standardului, economiile de energie realizate putând ajunge, în unele cazuri, până la 20%. Acest stan-dard de management al energiei pro-pune un proces metodic care vizează îmbunătăţirea continuă a performanţei energetice. El se aplică organizaţiilor de toate dimensiunile şi din toate domeni-ile de activitate şi este deosebit de util pentru procedeele care consumă multă energie.

SEAI a ajutat la realizarea unor economii de 50,6 milioane de euro

Principalul motiv al succesului de-mersului este, în general, asociat fap-tului că energia nu mai este gestionată la nivelul sălii maşinilor, ci la nivelul Consiliului de Administraţie. În în-treaga organizaţie, determinarea ma-nagementului şi angajamentul total al tuturor membrilor organizaţiei sunt in-dispensabile pentru reuşita demersului, iar SEAI a reuşit să convingă industri-ile care consumau aproximativ 60% din energia industrială a Irlandei să imple-menteze un standard de management al energiei. După cinci ani de la introduce-rea I.S.393 în ţară, economiile de ener-gie realizate datorită multiplelor măsuri de întărire a eficienţei energetice, se ri-dică la peste 150 de milioane de euro. În caracterul noilor soluţii energetice curate rezidă forţele întreprinderilor irlandeze: servicii sprijinite de inovaţie, tehnologii şi cunoaştere. Întreprinderile internaţionale implantate în Irlanda au recunoscut rolul de prim plan pe care îl joacă acest stat în elaborarea de SME şi de standarde, pentru a le sprijini. Ex-perţi irlandezi conduc restul programe-lor de management al energiei la nivel mondial şi multe multinaţionale care funcţionează în Irlanda transferă în fili-alele lor din străinătate, cunoştinţele pe care le-au dobândit aici. Cu utilizarea SME, devine clar că acestea sunt acum

Parteneriate în slujba unui scop

comun

Managementul energiei în Irlanda

Declan Meally

Irlanda a înţeles bine interesul standardelor din domeniul energiei, elaborând în 2005 standardul irlandez I.S.393. Elaborat în termene practic inedite, acest standard a apărut ca urmare a colaborării dintre SEAI (Sustainable Energy Authority of Ireland), NSAI (National Standards Authority of Ireland) şi reprezentanţi ai industriei.

22

numitorul comun al tuturor aspectelor domeniului energiei. Managementul energiei este decisiv pentru reducerea costurilor, şi pentru stimularea inovaţiei şi a necesităţilor pieţei. Cu experţii săi şi cu mâna sa de lucru înalt calificată, Ir-landa indică drumul în ceea ce priveşte dezvoltarea şi utilizarea continue ale SME. Irlanda a devenit un loc recunos-cut la nivel mondial pentru punerea la încercare a proiectelor şi prototipurilor legate de tehnologiile energetice.

Demersul SME se extinde şi la alte sectoare

Dacă industria a luat iniţiativa de-mersului, SEAI a recunoscut foarte devreme că procesul subadiacent SME putea să fie aplicat şi în alte domenii şi s-a străduit să îl adapteze pentru între-prinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din sectorul public, sub forma progra-mului Energy MAP (Management Ac-tion Programme) – un program în 20

de etape, calchiat după procesul SME, pentru organizaţiile care nu consumă foarte multă energie şi care sunt mai puţin axate pe proces. Acesta este pro-gramul pe care SEAI îl promovează actualmente în rândul organizaţiilor din sectorul public, pentru a le deter-mina să treacă la demersul ISO 50001. Energy MAP, versiunea simplificată a standardului convine organizaţiilor care nu sunt versate în domeniul standar-delor de management. Urmând acelaşi demers, utilizatorul final poate realiza economii de acelaşi ordin. Până acum, SEAI a format în spiritul programului 112 întreprinderi mici, care şi-au redus, în medie, cu 11% consumul lor de ener-gie. În cadrul programului de eficienţă energetică destinat întreprinderilor mici, SEAI a sprijinit 2 300 de între-prinderi desfăşurând audituri pe locaţie, îndrumându-le şi ajutându-le să reali-zeze economii de 50,6 milioane de euro până la sfârşitul lui 2011.

Avantajele durabilităţii pentru comunităţi

Dundalk 2020 – un studiu de caz

Paralel cu desfăşurarea programului naţional SME în 2006, SEAI, în par-teneriat cu părţile interesate locale şi internaţionale, a lansat un proiect care viza elaborarea unui proces de ma-nagement al „comunităţii energetice durabile” – CED – într-un oraş din Irlanda, de aproximativ 25 000 de locu-

itori, Dundalk. Obiectivul era ca ţara să evolueze în sensul practicilor energetice durabile, arătând exemplul demersului asupra unei comunităţi martor. Abor-darea structurată a comunităţii realizate la Dundalk a fost foarte concludentă. Ea este un exemplu reproductibil dato-rită căruia alte CED sunt pe cale de a fi create în Irlanda. O CED se constituie în jurul următoarelor aspecte:

Provocări pe termen lung, cum ar fi yschimbarea climatică;Oportunităţi pe termen mediu, cum yar fi obiectivele de politică generală;

Vedere din avion a unei comunităţi ener-getice durabile (CED)

Centrală eoliană în zona urbană – un simbol al producţiei de energie

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 23

Acţiuni pe termen scurt, precum yintegrarea unei infrastructuri a ener-giei durabile sau încercarea noilor tehnici şi tehnologii.

Pe baza învăţămintelor trase din proiectul Dundalk, SEAI a stabilit un set de instrumente CED. Autorităţile comitatului Luth au fost primele care s-au asociat SEAI pentru proiectul Dundalk 2020. Ele se asociază în pre-zent altor autorităţi locale, pentru a sprijini realizarea unei CED martor în comitatul lor.

În Irlanda, industria a luat iniţiativa demersului

La Dundalk, toate sectoarele au fost încurajate să participe şi provocarea a fost să se traducă cele mai bune practici de management al energiei în termeni care să fie accesibili primarului oraşu-lui, dar şi şcolarilor. Câteva rezultate marcante: un grup de 200 de locuinţe a realizat economii de 50 000 de euro (o medie de 250 de euro pe gospodă-rie) la factura de încălzire şi de energie electrică. O şcoală a putut să îşi îmbu-nătăţească eficienţa energetică cu 60% datorită lucrărilor de îmbunătăţire a instalaţiilor şi oraşul a economisit peste 300 000 de euro pe an.

Managementul energiei stimulează inovaţia şi necesităţile pieţei

Impactul proiectului Dundalk 2020 a evidenţiat marile avantaje ale unei structuri SME într-o CED: mai multe energii regenerabile, îmbunătăţi-rea performanţei energetice a mediului construit, managementul inteligent al echilibrului între aprovizionare şi cere-rea de energie şi o autonomie mai mare pentru comunitate. Proiectul a permis deja reducerea cu 5 000 de tone pe an a emisiilor de CO2, ştiind că economiile realizate de toate organizaţiile din 2007 se ridică la 500 000 de euro pe an. O altă iniţiativă reuşită: SEAI a furnizat o instruire în spiritul Energy MAP unui număr de 12 tehnicieni în căutarea unui loc de muncă şi i-a trimis în misiune temporară în cadrul a 45 de întreprin-deri locale, pentru a le ajuta în demersul lor de management al energiei. Aceste întreprinderi au putut să economisească astfel 250 000 de euro în trei luni şi au identificat alte surse de economii po-tenţiale, cifrate la 750 000 de euro. Li-niile directoare ale SEAI pentru CED, care se bazează pe ISO 50001, vor ajuta părţile interesate din sectorul public şi privat să înţeleagă procesul pe care îl implică crearea unei CED. Dacă toate părţile interesate controlează procesul, ele vor înţelege mai bine rolul pe care îl au de jucat pentru evoluţia comunităţii lor către o durabilitate sporită. Avan-tajele pe care comunitatea le-a tras din experienţa Dundalk 2020 sunt la înde-mâna tuturor CED-urilor: o mai bună conştientizare la nivel local şi o partici-pare mai susţinută la crearea de proiecte axate pe energia durabilă. La Dundalk,

programul CED nu a fost proiectat pentru a transforma întregul oraş, ci doar o zonă de 4 Km2, care servea drept teren de încercare, unde toate părţile in-teresate puteau desfăşura cele mai bune practici. Învăţămintele trase din această experienţă s-au repercutat treptat la în-tregul oraş şi la întreaga regiune. Mo-delul Dundalk 2020 poate ajuta toate comunităţile interesate să profite de avantajele apartenenţei la o CED.

Comunităţi energetice durabile şi oraşe inteligente

Crearea de oraşe şi de regiuni in-teligente va implica noi iniţiative din partea tuturor sectoarelor. Planurile de dezvoltare a regiunilor/oraşelor inte-ligente presupun o viziune integrată capabilă să arate cum operează o eco-nomie care generează mai puţin carbon şi care este axată pe cunoaştere. Dezvol-tarea unui oraş/unei regiuni inteligente trebuie să se bazeze pe infrastructură la care trebuie îmbunătăţit modul de conexiune, datorită comunicaţiilor in-teligente. Pentru ca un oraş să fie trans-format în oraş inteligent, dificultatea constă în a decide cu ce să se înceapă şi cine va răspunde de demers. Bazându-se pe învăţămintele extrase din experi-enţa Dundalk, SEAI a înţeles că logica cerea să se înceapă cu energia şi să se concentreze eforturile asupra realizării unui management inteligent al energiei. Interesul fundamental este ca obiec-tivele să fie uşor de stabilit şi ca pro-

Zona iniţială a Dundalk care a servit drept locaţie de încercare

24

gresele realizate să fie măsurate. Dacă autorităţile locale aleg să adopte ISO 50001, pentru a gestiona energia pe care o utilizează, arătând exemplul pentru a încuraja alţi utilizatori esenţiali de ener-gie să folosească instrumentele SME (ISO 50001), ele pot atunci să imple-menteze, la scara întregului oraş, cele mai bune practici în domeniul energiei durabile. Odată ce au fost puse aceste baze solide, este mai eficient să se ad-opte tehnologii de comunicare inte-ligente şi acestea să fie îmbinate cu abordarea SME, pentru a face oraşele şi comunităţile cu adevărat inteligente şi durabile.

„Oraş inteligent” înseamnă „economie inteligentă”

Conceptele şi iniţiativele în do-meniul oraşelor/regiunilor inteligente sunt încurajate la nivel internaţional de Comisia Europeană, de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de un număr tot mai mare de oraşe şi de întreprinderi. Datorită ISO 50001 şi CED, împreună cu expertiza industriei tehnologiei informaţiei şi comunicaţi-ilor, Irlanda este bine plasată pentru a conduce dezbaterea cu privire la oraşe/regiuni inteligente în Europa şi poate

profita de cunoştinţe şi de experienţă, precum şi de sprijinul politicilor sale şi de cel al programelor Uniunii Euro-pene. Irlanda găzduieşte, de asemenea, numeroase societăţi importante, clasifi-cate printre primele 500 la nivel mon-dial, precum: ABB, General Electric, Honey, IBM, Intel şi Siemens. Acestea inovează şi dezvoltă la nivel internaţio-nal noi tehnologii utile comunicaţiilor şi oraşelor inteligente. Irlanda ocupă o poziţie privilegiată pentru a testa aceste tehnologii inteligente în oraşele şi regi-unile sale. Cu programul CED, organi-zaţii precum SEAI creează laboratoare vii, în care aceste tehnologii şi soluţii pot fi puse la încercare. Cine spune „oraş in-teligent” spune „economie inteligentă” şi avem şansa de a fi „arhitecţii” aces-tei „economii inteligente”. Colaborarea fructuoasă dintre SEAI şi NSAI, care a condus în 2005 la elaborarea standar-dului irlandez I.S.393, continuă astăzi cu elaborarea a noi standarde în dome-niul energiei durabile. Acest parteneriat constituie un exemplu de colaborare în-tre două organizaţii, vrednic de urmat.Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 1, ianuarie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Declan Meally lucrează din 2004 la Sustainable Energy Authority of Ireland (SEAI), organismul naţional irlandez care se ocupă de politici şi programe de energie durabilă.

El este director al Departamentului Eficacitate Energetică. El este titular al unui masterat în domeniul ingineriei mecanice

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 25

Akebono Brake Industry Co. Ltd. la Saitama, Japonia, este unul din princi-palii constructori de echipamente spe-cializate în sistemele de frânare pentru industria constructoare de automobile, transporturile feroviare şi maşinile in-dustriale. Pentru perfecţionarea siste-mului său de management al calităţii (SMC), bazat pe ISO 9001, fabricantul japonez, al cărui sediu se află la Sai-tama, a implementat specificaţia ISO/TS 16949, care defineşte cerinţele par-ticulare SMC pentru proiectarea, dez-voltarea, producţia, instalarea şi între-ţinerea pieselor de schimb în industria constructoare de automobile. De când a aplicat cele două sisteme în activita-tea sa, în 2011, societatea a constatat reducerea considerabilă a numărului reclamaţiilor şi obţinerea de rezultate mai bune pe pieţele străine. Implemen-tarea ISO 9001, care a adus o îmbună-tăţire progresivă a calităţii şi o scădere a numărului reclamaţiilor, a început să îşi arate roadele din 1996, cu obţinerea certificării în conformitate cu ISO 9001. Dar, la câţiva ani după aceea, au apărut mai multe probleme. După cum explică Shigeru Kanama, specialist al Direcţiei de Asigurare a Calităţii, la Akebono Brake, „odată ce sistemul nostru al cali-tăţii a fost certificat, demersul nostru şi activităţile noastre în domeniul calităţii s-au înscris de-a lungul anilor într-un fel de rutină, iar reclamaţiile, al căror număr scăzuse treptat, au început să apară din nou”.

Certificarea nu este totul

Managementul de la cel mai înalt nivel a constatat problema şi a expli-cat obiectivele. Kiyoshi Dejima, vechi cadru executiv, responsabil al Direcţiei de Asigurare a Calităţii, îşi aminteşte: „Preşedintele ne-a cerut să ne gândim la faptul că scopul demersului SMC nu era doar obţinerea certificării, dar şi îm-bunătăţirea activităţilor noastre cu aju-torul certificării. Acestei abordări cred că îi datorăm reuşita noastră”. Tendinţa

s-a inversat când filiala Akebono Brake Sanyo Manufacturing a decis, pentru satisfacerea cerinţelor constructorilor de automobile nord-americani, să iniţi-eze demersul de certificare în conformi-tate cu ISO/TS 16949. Întreprinderea a înţeles atunci că implementarea ISO/TS 16949 şi certificarea erau un mijloc nu numai de a satisface cerinţele clien-ţilor, dar şi de a cântări în negocierile comerciale.

Calitatea în sectorul

construcţiei de automobile

- Direcţia Vânzări

- Direcţia Dezvoltare

- Direcţia Asigurarea Calităţii

- Direcţia Aprovizionare

- Direcţia Producţie

- Alocs Corporation (Logistică)

Sediul Akebono Brake Industry Co. Ltd.

Amploarea „asimilării” ISO/TS 16949 (mai 2011)

Topitoria Tatebayashi

Uzina Akebono Brake Sanyo

Uzina Akebono Brake Yamagata

Uzina Akebono Brake Fukushima

Uzina Akebono Brake Iwatsuki

Piese turnate din fontă

Frâne cu tambur

Plăcuţe de frână

Garnituri de frână

Frâne cu disc,Frâne cu tambur

ISO/TS 16949 ISO 9001

Serviciul Reparare şi vânzări de piese de schimb

Alte locaţii care au obţinut certi�carea (pe categorie)

7 puncte de vânzare

Figura 1 Situaţia certif icării în conformitate cu ISO/TS 16949 (mai 2011)

26

Automobilul etc.

După ce a studiat avantajele ISO/TS 16949, Akebono Brake a decis să lărgească demersul la întreaga între-prindere şi, din 2008, alte uzine au obţinut, la rândul lor, certificarea (a se vedea Figura 1). După ce şi-au extins activităţile în Asia, Europa şi America de Nord, Akebono Brake a obţinut şi certificarea conform ISO/TS 16949 a locaţiilor sale din străinătate şi înţelege să continuie integrarea acestui proces de certificare (a se vedea Figura 2). „Deşi ISO/TS 16949 se adresează industriei constructoare de automobile, demersul se aplică în mod eficace fabricării orică-rui alt produs. De fapt, standardul pen-tru sectorul feroviar adaugă cerinţelor ISO 9001, pe cele ale ISO/TS 16949 şi ale JISC 9100 (SMC pentru industria aerospaţială). Aplicăm, deci, ISO/TS 16949 direcţiilor sectorului feroviar şi maşinilor industriale. Astfel, în întreaga întreprindere, fabricarea produselor se supune aceloraşi principii”, explică Kiyoshi Dejima.

Rolul major al comitetului de conducere

Comitetul de conducere al SMC de

Akebono Brake a decis să lărgească demersul la întreaga întrepridere

Locaţii de producţie naţionale

5 locaţii

Clienţi (naţionali)

Sistem de management al calităţii (SMC)Clienţi (străini)

Locaţii de producţie

SediuVânzări, Dezvoltare

Aprovizionare,Asigurarea Calităţii

Producţie (Tatebayashi)

În Asia4 locaţii

Locaţii de producţie În America de Nord

4 locaţii

Birou în America de NordVânzări, Dezvoltare

AprovizionareAsigurarea Calităţii

Locaţii de producţieÎn EuropaO locaţie

Birou în EuropaVânzări, Dezvoltare,

Aprovizionare

SMC ISO/TS 16949Organism de certi�care a întreprinderilor: LRQA

Figura 2: Implementare la nivel mondial a SMC, pe baza ISO/TS 16949 la Akebono Brake

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 27

la Akebono joacă un rol important în implementarea ISO/TS 16949. Fiecare responsabil de direcţie face parte din acest comitet şi prezintă regulat o dare de seamă cu privire la problemele şi procesele de îmbunătăţire. Aceste reu-niuni joacă un rol considerabil, întrucât participanţii pot expune aici planurile şi părerile lor, care sunt transmise apoi managementului de la cel mai înalt ni-vel. „Rezultatele acestui comitet sunt comunicate reuniunii managementului şi problemele fiecărei direcţii dau mana-gementului o idee cu privire la proble-mele întâmpinate de angajaţi. Analiza realizată de management este anuală, fapt care permite mobilizarea salari-aţilor şi accelerarea procesului de îm-bunătăţire. Rolul şi importanţa acestor reuniuni sunt bine înţelese în întreaga întreprindere”, afirmă dl Dejima.

Mai puţine reclamaţii…

Datorită eficacităţii comitetului de conducere al SMC, activitatea de zi cu zi integrează acum practicile ISO/TS 16949 şi consecinţele pozitive sunt numeroase, prima şi cea mai importantă fiind scăderea numărului reclamaţiilor (a se vedea Figura 3). Dl Dejima con-tinuă: „Aspecte considerate înainte a nu ridica probleme sunt tratate în mod temeinic, fapt care antrenează îmbună-tăţiri în cascadă. Preocuparea noastră sporită pentru calitate este evidentă şi se manifestă prin luarea de măsuri preven-tive. La început, implementarea ISO/TS 16949 viza doar utilizatorul final, dar ea a sporit şi satisfacţia construc-torilor de automobile care sunt clienţii noştri. La nivelul pieţei, reclamaţiile ne parvin când utilizatorul final conduce

autovehiculul; este nevoie, deci, de timp înainte de a putea observa o creştere a numărului de reclamaţii, dar, în ultimul timp, scăderea acestora a început să se accentueze”.

… creşterea numărului comenzilor din Europa

Din 2007, Akebono Brake este furnizorul oficial de frâne al echipei de Formula 1 a Vodafone McLaren Mercedes, al cărui pilot oficial este Lewis Hamilton, campion al lumii în 2008. Această asociaţie cu McLaren

De la stânga, la dreapta: Kiyoshi Dejima, vechi cadru executiv şi responsabil al Di-recţiei Asigurarea Calităţii, Shigeru Kanama, specialist, Direcţia Implementarea ISO/ TS 16949 în cadrul Serviciului de Asigurare a Calităţii şi Hironori Takasawa, speci-alist, Direcţia Aplicarea Auditului Calităţii în Cadrul Serviciului Auditul Calităţii, Akebono Brake Industry Co. Ltd.

Aportul ISO/TS 16949

Înai

nte d

e îm

bună

tăţir

e

După

îmbu

nătă

ţire

Mai mulţi ani se scurseseră de la obţinerea, în 1997, a certi�cării în conformitate cu ISO 9001 şi activităţi legate de calitate se înscriseseră de-a lungul timpului într-un fel de rutină.

Constructorii de automobile solicitau certi�carea în conformitate cu ISO 16949 în cadrul negocierilor comerciale.

Certi�carea în conformitate cu ISO 16949 a crescut precizia controlului calităţii, iar numărul reclamaţiilor a scăzut.

Întrucât negocierile cu constructorii de automobile se pot baza de acum înainte pe ISO/TS 16949, acestea au loc mai uşor.

Întrucât comitetul de conducere SMC ţine permanent la curent managementul de la cel mai înalt nivel cu problemele întâlnite în practică, îmbunătăţirile se operează mai uşor.

Figura 3: ISO/TS 16949, înainte şi după îmbunătăţire

28

a stimulat interesul constructorilor de automobile europeni, fapt care a sporit segmentul nostru de piaţă. Potrivit dlui Dejima, „certificarea în conformitate cu ISO/TS 16949 este importantă pentru constructorii europeni de automobile, dar ea este şi un atu la negocierile cu alţi constructori. De când am obţinut certificarea, negocierile sunt mai liniş-tite şi clienţii noştri au încredere în noi întrucât putem furniza o documentaţie de sprijin şi când clienţii potenţiali ni se adresează, avem aceeaşi viziune a lucru-rilor. Am constatat că această certificare este foarte utilă când se prezintă noi oportunităţi comerciale. Această certifi-care constituie o mândrie pentru anga-jaţii noştri, care se simt mai motivaţi”.

Rezultate pozitive la nesfârşit

Akenono Brake Industry nu înce-tează să constate avantajele pe care le aduce implementarea ISO/TS 16949, mai ales creşterea cifrei de vânzări şi scăderea numărului reclamaţiilor. Aceste rezultate au fost obţinute dato-rită cabinetului de audit – societatea a fost implicată în al doilea rând – şi spri-jinului constant al organismului de cer-tificare LRQA, care a realizat evaluările şi certificările.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 5-6, mai-iunie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Sediul social al societăţii, Akebono Brake Industry Co. Ltd., la Saitama, Japonia

Activitatea cotidiană include acum practicile ISO/TS 16949

Despre Akebono Brake Industry Co. Ltd.

Înfiinţată în 1929, societatea Akebono Brake Industry Co. Ltd. este lider în produc-ţia de frâne şi de detectoare de temperatură a frânelor pentru automobile, motociclete, vehicule feroviare şi maşini industriale. Preocupată de securitate şi de dezvoltare tehnologică, societatea reprezintă 40% din piaţa saboţilor de frână utilizaţi de con-structorii de automobile în fabricarea de modele noi în Japonia. În afară de echipa de Formula 1, Vodafone McLaren Mercedes, Akebono Brake este furnizorul celebrelor trenuri japoneze de mare viteză Shinkan-sen, ale căror sisteme de frână le fabrică. Akebono reprezintă 40% din piaţa saboţilor de frână originali, utilizaţi de constructorii de automobile japonezi.

40% Akebono Brake reprezintă

40% din piaţa saboţilor de frână originali, utilizaţi de constructorii de automobile japonezi

STANDARDIZAREA | octombrie 2013 29

3×mai puţin

Nou reactiv

Cianura

RIP

RIP RIP

RIP

RIP

RIP

RIP

RIP

RIP

RIP

RIP

RIP

toxicUn nou reactiv

este

decât cianura

Latexul din cauciuc natural este una din substanţele cele mai durabile din lume. El este utilizat pentru pro-duse precum prezervativele, mănuşile, jucăriile şi baloanele. Eforturile ISO şi ale Thai Industrial Standards Insti-tute (TISI), ale Fondului Naţional de Cercetare Thailandez, ale Thailand Research Found – (TRF) şi ale Uni-versităţii Prince of Songkla – Prince of Songkla University (PSU), care îşi pro-pun să facă încercările mai ecologice şi mai sigure, au dat roade cu punerea la punct a unei noi metode inovatoare care ar putea revoluţiona această industrie.

Pentru a controla calitatea fiecărui lot de producţie de latex concentrat de ca-uciuc natural, trebuie luaţi în seamă mai mulţi parametri, mai ales conţinutul de cauciuc uscat, substanţele solide totale, conţinutul de materiale care nu intră în compoziţia cauciucului, conţinutul de magneziu, indicele de acid gras volatil şi determinarea pH-ului. ISO, TISI şi TRF au lucrat împreună pentru a fur-niza producătorilor de latex concentrat de cauciuc natural o metodologie mai curată şi mai ecologică pentru încercă-rile efectuate în laborator. Această nouă metodă, în care cianura este înlocuită cu

Renunţarea la încercările cu cianură

O nouă metodă de încercare, mai sigură, pentru latex

30

sulfură, oferă rezultate de încercare la fel de precise.

Pericolele cianurii

Cianura este utilizată în mod curent pentru determinarea conţinutului de magneziu din latexul de cauciuc. Acest produs foarte toxic este incolor şi ino-dor; este, deci, imposibil să se detecteze pericolul său. La contactul cu acizii, el degajă un gaz toxic, contaminează or-ganismele acvatice şi poate deteriora pe termen lung mediul acvatic. Trebuie să fim deosebit de vigilenţi la manipularea cianurii înainte, în timpul analizei sau după efectuarea ei. Reziduurile de cia-nură trebuie să facă obiectul unui trata-ment specific înainte de eliminarea lor. Cea mai bună metodă este cea a oxidă-rii, dar acest procedeu implică o activi-tate, o atenţie, competenţe şi cheltuieli suplimentare. Chiar dacă, pentru con-trolul calităţii, produsele chimice utili-zate conţin cianură în cantitate mică, li s-a părut experţilor ISO că este necesar şi mai responsabil să elaboreze o nouă metodă, fără cianură.

Un rău necesar?

Conţinutul de magneziu este un parametru determinant pentru calita-tea şi caracteristicile materiei prime. În latexul concentrat de cauciuc natural, acest conţinut trebuie să fie mai mic de 40 de părţi la milion. Coeficienţi de concentrare mai ridicaţi riscă să aibă o incidenţă asupra coagulării particulelor de cauciuc. Pentru a determina conţi-nutul de magneziu cu ajutorul metodei titrării, cianura este cunoscută pentru eficacitatea sa.

O metodă mult mai bună

În această metodă nouă, care este mai sigură şi care protejează mai mult mediul, ionul de cianură este înlocuit cu ionul de sulfură. De peste 60 de ani se ştie că în analiza calitativă a metodelor, ionul de sulfură reacţionează puternic cu majoritatea metalelor de tranziţie. Ionii de sulfură ai metalelor de tranziţie sunt mai stabili decât ionii de cianură; iată de ce s-a considerat că este accepta-bil să se apeleze la această metodă mai puţin toxică. Noua metodă de determi-nare a conţinutului de magneziu din latexul de cauciuc este exactă şi fiabilă. Şi, mai ales, ionul sulfură sub formă de

hidrogenosulfură de sodiu (NaHS) este de trei ori mai puţin toxic decât cianura. Dacă reziduurile de sulfură nu necesită un tratament deosebit, adăugarea de var stins, de hidroxid de calciu, după analiză, împiedică degajarea de gaz de sulfură. Exactitatea noii metode susţine comparaţia cu cea a metodei cu cianură. Exactitatea este stabilită în cadrul com-paraţiilor între laboratoare, conforme cu cerinţele raportului tehnic ISO/ TR 9272:2005, Cauciuc şi produse din cauciuc. Evaluarea f idelităţii metodelor de încercare standardizate. Noua me-todă, Cauciuc. Determinarea prin titrare a conţinutului de magneziu din latexul de plantaţie şi din latexul concentrat de cauciuc natural (metodă fără cianură) ar trebui să fie publicată la începutul lui 2014.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 5-6, mai-iunie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Noua metodă este mai precisă şi mai fiabilă

Wilairat Cheewasedtham este şefă de proiect în cadrul grupului de lucru GT 2, Latex, al SC 3, Materii prime (inclusiv latex) pentru industria elastomerilor, al

ISO/TC 45, Elastomeri şi produse pe bază de elastomeri

Un nou standard ISO va ajuta sta-tele în curs de dezvoltare să evalueze siguranţa clădirilor înainte şi după pro-ducerea cutremurelor. ISO 28841:2013, Linii directoare pentru evaluarea seismică simplif icată şi reabilitarea structurilor din beton, a fost proiectat special pentru sta-tele în care nu există coduri naţionale pentru clădiri. Elaborarea şi implemen-tarea codurilor naţionale se bazează pe o analiză aprofundată a datelor cu pri-vire la caracteristicile regiunii (fizice, meteorologice, geologice, seismice, etc). Or, numeroase state nu dispun de aceste ansambluri de date, a căror stabilire ne-cesită resurse considerabile.

O soluţie autonomă

Standardul ISO 28841:2013 re-prezintă o soluţie autonomă care fur-nizează suficiente informaţii pentru a permite proiectanţilor să îl utilizeze fără a apela la date exterioare suplimentare şi la instrumente de calcul sofisticate. Totuşi, aceste linii directoare se aplică structurilor relativ simple şi unele ca-racteristici cum ar fi ocuparea clădirii şi numărul de etaje trebuie să fie luate în calcul. Joseph Farbiarz, şef de proiect

pentru acest standard, a afirmat: „În loc să trebuiască să efectueze o analiză structurală aprofundată a construcţiei, acest standard conţine linii directoare care permit evaluarea vulnerabilităţii seismice cu ajutorul unor calcule sim-ple, validate pentru construcţii intacte şi aprecierea stării avariilor, precum şi nivelul de risc al clădirilor deterio-rate. El va contribui la a se asigura de siguranţa clădirii în numeroase împre-jurări. Abordarea simplificată ar putea conduce la utilizarea a puţin mai mul-tor materiale de construcţie decât este strict necesar pentru o situaţie dată. Costul acestor materiale este însă mai mic decât cel al culegerii de date şi al aplicării procedurilor clasice de evaluare şi de proiectare; o soluţie autonomă este realmente interesantă pentru statele în curs de dezvoltare”.

Este posibil să se utilizeze standar-dul înainte de cutremur, pentru evalua-rea vulnerabilităţii unei clădiri, sau după

Clădiri rezistente la cutremureUn nou standard ISO

producerea acestuia, pentru a decide re-paraţiile care trebuie efectuate pentru a se asigura că structura este sigură. Pe acelaşi model, un alt standard consa-crat podurilor din beton armat este, de asemenea disponibil: ISO 28842:2013, Linii directoare pentru proiectarea sim-plif icată a podurilor din beton armat. ISO 28841 şi ISO 28842 fac trimitere la ISO 15673:2005, Linii directoare pentru proiectarea simplif icată a betonului armat pentru structuri de construcţii

Katie Bird, responsabil de unitate, Strategii de Comunicare şi de Conţinut

Traducere: Maria Bratu; Comunicat de presă ISO/2013

31STANDARDIZAREA | octombrie 2013

32

Aplicaţia se comercializează plecând de la pachetul de bază, la care se adaugă preţul co-respunzător numărului de accese simultane solicitate în plus (user/parolă).

În preţul pachetului de bază sunt incluse:

de la unu, la patru accese simultane; x

un pachet de standarde, la alegere, în limita a 75 de pagini. x

Pe lângă facilităţile preluate de la apli-caţia InfoStandard, avantajele utilizării noii aplicaţii sunt:

posibilitatea accesării de către an- xgajaţii dvs., de la orice punct de lucru, prin conectare la server, fără a mai fi legaţi de un anume calcu-lator;

instalarea aplicaţiei este mult mai xuşoară;

fiecare user îşi poate face propria xlistă de interes, cu standardele pe care le utilizează cel mai des;

a fost introdusă şi căutarea după xdata (intervalul) de aprobare a standardelor.

INFOSTANDARDDORIŢI O INFORMAŢIE DESPRE UN STANDARD, DAR NU SUNTEŢI LA BIROUL DUMNEAVOASTRĂ?

SOLUŢIA ESTE ACCESUL LA INFOSTANDARD WEB

UNDE? În secţie, pe şantier, în inspecţie, în delegaţie sau chiar în fotoliul de acasă…

PE CE? Pe calculator (staţie), laptop, iPad, Smartphone…

CUM? Cu user şi parolă

APLICAŢIA INFOSTANDARD WEB

VĂ OFERĂ LIBERTATEA DE CARE

AVEŢI NEVOIE!

Informaţii la un click distanţă!WEB

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării - format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 573

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 82 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 307Număr de documente de standardizare în vigoare: 14 885

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 369Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 236

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servi-cii în domeniul telecomunicaţiilor

şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2013