standardizarea asrsroo 2014 web.pdf · proiectarea lucrărilor de construcţii, pentru a verifica...

Noiembrie 2014 • www.asro.ro ASROASRO

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

Omenirea In 2053Primul robot cyborg

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Standardizarea naţională de vorbă cu partenerii .................................... 1

Proiectarea structurilor din oţel – seminar cu exemple de calcul .......................................................................................... 3

Noutăţi legislative apărute în luna octombrie 2014 .............................. 5

Iluminatul de siguranţă ..................................................................................... 7

Staţii de epurare a apelor uzate ..................................................................... 8

„Joc“ corect ..........................................................................................................10

Ce beneficii aduc standardele? ....................................................................12

Reguli de „joc” echitabile ................................................................................20

Omenirea în 2053 ..............................................................................................22

Primul robot cyborg .........................................................................................26

Managementul durabil al pădurilor. ISO „trece la verde” ....................32

Cuprins

STANDARDIZAREA | noiembrie 2014 1

Ziua Mondială a Standardizării din acest an a fost mar-cată prin organizarea, pe data de 14 octombrie, a unui eveniment care a creat un cadru de dialog deschis între partenerii implicaţi în activitatea de standardizare de la nivel naţional.ASRO a organizat evenimentul într-un format interactiv, iar toţi cei prezenţi au avut oportunitatea de a contribui cu idei şi propuneri, scopul evenimentului fiind acela de a analiza percepţia actuală despre activitatea de standar-dizare, de a colecta opinii şi propuneri din partea repre-zentanţilor tuturor domeniilor de activitate, acestea fiind extrem de importante pentru demersurile viitoare. Domnul prof. univ. dr. Mihai Berinde – director al De-partamentului PetrOmbusman din cadrul OMV Petrom, moderator al uneia dintre tematicile evenimentului, a sin-tetizat pentru Revista Standardizarea câteva concluzii, pe baza temelor principale din cadrul dezbaterilor ce au avut loc la masa numărul 3: Standardele pe o piaţă în continuă schimbare.

EVENIMENT

Standardizarea naţională de vorbă cu parteneriiProf. univ. dr. Mihai Berinde – director al Departamentului PetrOmbusman din cadrul OMV Petrom

OMV Petrom S.A. este prima companie din România care a înţeles importanţa stan-dardizării şi care a gândit şi implementat o Strategie în domeniul standardizării.În urma adoptării Strategiei de Standardizare, a fost creat „Centrul de Excelenţă Petrom în domeniul standardizării“, cu membri nominalizaţi din toate diviziile OMV Petrom, cu obiectivul principal de a propune şi implementa acţiuni care să adauge valoare activi-tăţilor de standardizare desfăşurate în cadrul companiei.

2

Opinia generală despre situaţia actuală a ASRO şi câteva perspective

Procesul de standardizare este eficient doar atunci când toate părţile interesate participă la un dialog construc-tiv, generator de idei inovatoare. În calitate de organism naţional de standardizare, ASRO trebuie să fie motorul acestor dialoguri, să se asigure că toate punctele de vedere sunt luate în calcul şi să evidenţieze abordarea standardi-zării ca avantaj competitiv, prin:

diseminarea standardelor şi a informaţiilor despre •standardizare la nivel naţional;crearea unei culturi a standardizării;•introducerea în curriculum universitar a noţiunilor •despre standardizare;îmbunătăţirea vizibilităţii activităţilor ASRO în soci-•etatea românească, prin utilizarea diferitelor canale de comunicare şi prin modernizarea strategiei de co-municare a ASRO.

Structurile tehnice de standardizare

Odată asigurată o prezenţă reprezentativă, este necesară ga-rantarea unei structuri armonizate şi eficiente în cadrul co-mitetelor tehnice naţionale, evaluarea şi optimizarea proce-durilor de lucru (acolo unde este cazul), astfel încât anularea sau înlocuirea unor standarde să nu genereze blocaje. De ase-menea, o atenţie deosebită trebuie acordată evitării inadver-tenţelor între exigenţele legislative şi cerinţele standardelor.

Strategia ASRO

Ştim cu toţii că ASRO a elaborat cu succes o strategie de dezvoltare pentru următoarea perioadă, 2014-2020. În acest moment mediatizarea acestui document şi punerea în aplicare a unui plan de acţiuni concrete pentru imple-mentarea strategiei sunt două demersuri necesare pentru a asigura că viziunea privind standardizarea la nivel naţi-onal este transformată în realitate.

Relaţia cu mediul economic şi de afaceri

Un bun punct de plecare în crearea unei culturi de standar-dizare la nivel naţional este implicarea factorilor economici. Cred că un exemplu în acest sens este parteneriatul ASRO cu OMV Petrom, companie care, prin implementarea unei

strategii şi a unui plan de acţiuni, prin asigurarea accesu-lui uşor la standarde (prin aplicaţia InfoStandard WEB), organizarea unei structuri dedicate (Centrul de Excelenţă în Domeniul Standardizării) şi prin participare susţinută la procesul de standardizare (în cadrul comitetelor tehnice relevante de la nivel european şi internaţional) – arată că a înţeles importanţa strategică a standardizării. Cred că mul-tiplicarea acestui tip de parteneriat este necesară pentru maximizarea beneficiilor asociate acestei activităţi.

Participarea la nivel european şi internaţional

În perioada în care am coordonat activitatea de standardi-zare în OMV Petrom, am putut observa importanţa unei participări active la procesul de standardizare europeană şi internaţională, care face posibilă o planificare din timp a activităţii şi a metodelor de producţie. În acelaşi timp, ex-perţii naţionali beneficiază în urma contactului cu o bază de cunoştințe şi experienţă profesionale internaționale. Aici rolul ASRO trebuie să fie acela de a identifica şi de a atrage companiile româneşti, pentru a susţine punctul de vedere naţional, sprijinind astfel economia, în general.

Relaţia cu autorităţile şi cu părţile interesate de la nivel naţional

Implicarea concretă şi efectivă a autorităţilor în adoptarea standardelor europene, precum şi crearea unei linii bu-getare care să asigure buna funcţionare a procesului de adoptare sunt două elemente de bază ale acestei relaţii. De asemenea, este importantă dezvoltarea contactelor ASRO cu părţile interesate, pentru identificarea posibilităţilor de sprijinire a standardizării, pentru stabilirea beneficiilor comune care rezultă ca urmare a viitoarelor parteneriate.

Tinerii profesionişti şi standardizarea

Poate nimic nu este mai important decât atenţia pentru viitorii profesionişti, iar stabilirea şi implementarea unei strategii dedicate instruirii tinerilor specialişti în standar-dizare trebuie foarte îndeaproape pregătite. Cred cu tărie că o educaţie temeinică a viitoarelor generaţii în domeniul standardizării, împreună cu un dialog deschis, la care să participe toate părţile interesate, vor dezvolta activităţile asociate standardizării la nivel naţional.

Orientarea spre client

Chiar dacă nu este primul lucru la care ne gândim când vorbim despre standarde şi standardizare, ASRO trebuie să conştientizeze faptul că fiecare client are o activitate specifică, prin urmare, crearea de oferte personalizate, anticiparea nevoilor şi răspunsul rapid şi eficient la solici-tările primite trebuie să ocupe un loc important în dezvol-tarea viitoare a ASRO. În calitate de organism naţional de standardizare, ASRO trebuie să arate că este capabilă să ofere soluţii electronice de acces rapid la standarde şi ser-vicii de consultanţă care să ofere un bun punct de plecare pentru companiile care abia acum descoperă beneficiile standardizării, dar şi un sprijin permanent pentru com-paniile care sunt deja spre drumul excelenţei în standardi-zare, așa cum este OMV Petrom.


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Eurocodurile şi anexele naţionale, aprobate ca standarde naţionale, se utilizează ca documente normative de refe-rinţă în reglementările tehnice în construcţii. Anexa na-ţională poate să conţină numai informaţii şi date privind parametrii din eurocod definiţi drept parametri care se determină la nivel naţional.După publicarea setului de 58 de părţi de eurocoduri în 2007, a avut loc implementarea eurocodurilor în toate cele 28 de ţări membre UE şi AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi El-veţia). Începând cu data de 1 aprilie 2013, eurocodurile au fost adoptate şi în Singapore, profesioniştii din domeniu putând lucra atât cu eurocodurile, cât şi cu standardele britanice existente până la 1 aprilie 2015, când se va în-

cheia perioada de coexistenţă, de la această dată euroco-durile constituind standardele de referinţă în domeniu. În România toate cele 58 de părţi ale eurocodurilor au fost adoptate ca standarde române, standardele conflictuale existente fiind anulate după încheierea perioadei de co-existenţă. Pentru fiecare parte a fost elaborată în cadrul comitetului tehnic ASRO/CT 343, Bazele proiectării şi eurocoduri pentru structuri, anexa naţională corespunză-toare. Anexele naţionale furnizează parametrii determi-naţi la nivel naţional (NPD), în funcţie de particularităţile geografice şi climatice specifice ţării noastre. Pentru a veni în sprijinul specialiştilor din domeniu, Co-misia Europeană organizează periodic seminarii cu tema-tici de actualitate, cu aplicabilitate directă în domeniul

Proiectarea structurilor din oţel – seminar cu exemple de calcul 16-17 octombrie 2014 Bruxelles

Cristina Chirea, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Eurocodurile sunt un set de standarde europene care prezintă cerinţe comune pentru proiectarea lucrărilor de construcţii, pentru a verifica rezistenţa şi stabilitatea lor la so-licitări excepţionale precum cutremurul sau focul.

4

utilizării eurocodurilor, precum: Proiectarea podurilor conform eurocodurilor, 4-6 octombrie 2010 la Viena, Pro-iectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur, 10-11 februarie 2011 la Lisabona, Proiectarea structurilor de be-ton 20-21 octombrie 2011, la Bruxelles, Calculul compor-tării la foc 27-28 noiembrie 2012, la Bruxelles, Proiectarea geotehnică, 13-14 iunie 2014, la Dublin.

Proiectarea structurilor din oţel, workshop-ul cu exemple de calcul, este cel mai nou seminar desfăşurat în perioada 16-17 octombrie 2014 la hotelul „The Hotel“ din Bruxelles şi a fost organizat de:

Comisia Europeană – • DG Enterprise and Industry Joint Research Centre;Convenţia Europeana de Construcţii Metalice •(ECCS);Comitetul European de Standardizare – CEN/TC250/•SC3 Structural Eurocodes-Design of Steel Structures;

Obiectivele principale ale acestui workshop cu exemple de calcul au fost următoarele:

transferul cunoştinţelor şi informaţiilor cu privire •la eurocoduri pentru coordonatori şi utilizatori, în principal, reprezentanţi ai organizaţiilor-cheie, ai in-stituţiilor, asociaţiilor industriale şi tehnice;schimbul de puncte de vedere, crearea de reţele de •comunicare şi cooperare între părţile interesate de aplicarea eurocodurilor;exemple de calcul cu aplicabilitate în proiectarea •structurilor de oţel.

Anunţul pentru participarea la acest seminar a fost lansat în luna iulie 2014 către toţi utilizatorii de eurocoduri, în special cei implicaţi în activitatea de proiectare a struc-turilor metalice. În cadrul etapei de selectare, întâietate au avut profesioniştii angrenaţi în activitatea naţională de standardizare, pentru România, membrii comitetului tehnic naţional ASRO/CT 343 Bazele proiectării şi euro-coduri pentru structuri, în baza recomandării primite din partea ASRO – organismul naţional de standardizare.Au fost admişi a participa aproximativ 80 de profesionişti. Din partea României au participat următorii membri ai ASRO/CT 343, Bazele proiectării şi eurocoduri pentru structuri: domnul prof. dr. ing Bogdan Ştefănescu şi dom-nul prof. dr. ing Helmuth Kober de la Universitatea Teh-nică de Construcţii Bucureşti – Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole şi doamna dr. ing. Patricia Murzea din partea ICECON S.A.Printre temele de interes legate de eurocoduri, s-au regă-sit: coeficienţii parţiali de siguranţă pentru verificări de rezistenţă şi stabilitate generală, calculul îmbinărilor cu tije şi a celor cu sudură, calculul la foc al construcţiilor metalice, impactul asupra mediului pe care îl are o struc-tură, respectiv un element structural de construcţii (de la modul de producere, uzinare, montaj, lucrări de întreţi-nere, demolare şi eventual reciclare); s-au discutat tendin-ţele de simplificare pentru verificarea stabilităţii generale a elementelor de construcţii metalice. Pe parcursul diferitelor expuneri, au fost prezentate şi două software-uri ce pot fi descărcate gratuit pe telefo-nul mobil sau pe tabletă (doar pentru sistemul de operare

android) cu privire la verificarea prin calcul a elementelor de construcţii metalice (verificări de rezistenţă şi stabili-tate generală) şi la evaluarea impactului asupra mediului al elementelor de construcţii metalice.S-a discutat şi motivat de ce revizuirea eurocodului 3, Proiectarea structurilor de oţel începe cu părţile EN 1993-1-1 (elemente generale), EN 1993-1-8 (calcul îmbinări) şi EN 1993-1-12 (oţeluri de înaltă rezistenţă). În acest scop, Ulrike Kuhlmann, preşedintele CEN/TC250/SC3, a pre-zentat lucrarea „Overview of EN 1993”, explicând această ordine a revizuirii eurocodului 3, dat fiind faptul că preve-derile acestora au, practic, influenţe asupra tuturor celor-lalte părţi ale eurocodului 3. Se intenţionează eliminarea situaţiilor în care pentru o aceeaşi problemă (cum ar fi verificările de stabilitate, de exemplu), există în standard mai multe metode alternative.Printre moderatorii acestui workshop, s-a numărat dom-nul prof. dr. ing. Dan Dubină de la Universitatea Politeh-nică din Timişoara, membru al comitetului tehnic ASRO/CT 343, Bazele proiectării şi eurocoduri pentru structuri, care a prezentat în a doua zi a seminarului lucrarea Pro-iectarea elementelor de oţel formate la rece.Un subiect de interes major pe lista subiectelor dezbătute a fost şi preocuparea tot mai mare a Rusiei de a adopta eurocodurile ca standarde naţionale de calcul al structu-rilor.Feedback-ul din partea reprezentanţilor României la această activitate este unul pozitiv: „Trebuie apreciată din start organizarea atentă a întregului eveniment, cu grija necesară pentru fiecare detaliu. Pe parcursul lucrărilor, a fost asigurat accesul tuturor participanţilor la Internet. La sfârşitul seminarului, fiecare participant a completat câte un chestionar referitor la calitatea organizării seminarului şi a primit câte un certificat de participare“ (Bogdan Ştefă-nescu); „Cele mai valoroase mi s-au părut discuţiile la care am avut ocazia sa particip pe marginea întrebărilor puse prezentatorilor, discuţii care au continuat, de regulă, şi în pauzele de masă sau de cafea“ (Helmuth Kober).În prezent, la CEN se demarează procedura pentru revi-zuirea eurocodurilor; în această direcţie, fiind edificatoare prezentarea The present and future of the Eurocodes sus-ţinută de domnul Steve Denton, preşedintele CEN/TC 250, care a vorbit despre principalele direcţii de dezvol-tare ale eurocodurilor. O a doua generaţie a eurocoduri-lor este de aşteptat a se finaliza în 2020, fiind necesară o perioadă de stabilitate până atunci.Se are în vedere apariţia unor eurocoduri noi, cum ar fi cele pentru sticlă, polimeri armaţi cu fibre sau pentru membrane. Aspectele pe care se va pune accentul în evo-luţia viitoare a eurocodurilor sunt: exigenţa de robusteţe, evaluarea şi întreţinerea clădirilor existente, precum şi efectele schimbărilor climatice. Una dintre cerinţele spe-ciale va fi creşterea uşurinţei de utilizare a eurocodurilor.Lista actualizată a eurocodurilor şi a anexelor naţionale poate fi consultată accesând link-ul: http://eurocoduri.ro/.Versiunea română a acestor standarde împreună cu anexele naţionale pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abona-mente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23, fax: 021 317 25 14; 021 312 94 88.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-pean şi al Consiliului din 9 martie 2011, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, publicată în JOUE C359/1 din 10.10.2014.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001, privind securitatea generală a produselor, publicată în JOUE C359/47 din 10.10.2014.

1.1.3 Directiva 2014/99/UE a Comisiei din 21 octombrie 2014 de modificare, în scopul adaptării la progresele tehnice, a Directivei 2009/126/CE privind etapa a II-a de recuperare a vaporilor de benzină în timpul alimentării autovehiculelor la staţiile de benzină, publicată în JOUE L304/89 din 23.10.2014.

1.1.4 Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2014, privind instalarea infras-tructurii pentru combustibili alternativi, publicată în JOUE L307/1 din 28.10.2014.

1.1.5 Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014, de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentu-lui European şi a Consiliului, de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în JOUE L311/32 din 31.10.2014.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 7 octombrie 2014, de modificare a Deciziei 2007/131/CE privind autorizarea utilizării în condiţii armonizate a spectrului de frecvenţe radio pentru echipamente care folosesc tehnologia de bandă ultralargă în cadrul Comunităţii, publicată în JOUE L 293/48 din 09.10.2014.

1.2.2 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 13 octombrie 2014, de retragere din Jurnalul Oficial al Uniunii Eu-ropene a referinţei la standardul armonizat EN 1384:2012 „Căşti de protecţie pentru sporturi hipice” în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicată în JOUE L 297/11 din 15.10.2014.

1.2.3 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1108/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014, privind autorizarea

Noutăţi legislative apărute în luna octombrie 2014Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna octombrie 2014.

6

unui preparat de Clostridium butyricum (FERM BP-2789) ca aditiv pentru hrana animalelor destinat curcanilor pentru îngrăşat şi curcanilor crescuţi pentru reproducţie (deţinătorul autorizaţiei: Miyarisan Pharmaceutical Co.Ltd. reprezentat de Miyarisan Pharmaceutical Europe S.L.U.), publicat în JOUE L 301/16 din 21.10.2014.

1.2.4 Rectificare la Decizia de punere în aplicare 2014/702/UE a Comisiei din 7 octombrie 2014, de modificare a Deci-ziei 2007/131/CE, privind autorizarea utilizării în condiţii armonizate a spectrului de frecvenţe radio pentru echipamente care folosesc tehnologia de bandă ultralargă în cadrul Comunităţii [notificată cu numărul C(2014) 7083], publicată în JOUE L 302/62 din 22.10.2014.

1.2.5 Acord de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană şi Republica Senegal, publicat în JOUE L 304/3 din 23.10.2014.

1.2.6 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014, de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile in-dustriale, pentru rafinarea petrolului mineral şi a gazului, publicată în JOUE L 307/38 din 28.10.2014.

1.2.7 Decizia Comisiei din 28 octombrie 2014, privind o măsură luată de Germania în conformitate cu articolul 7 din Directiva 89/686/CEE a Consiliului, de interzicere a introducerii pe piaţă a centurilor de siguranţă de tipurile FHA, FHB şi FSmS pentru pompieri, publicată în JOUE L 309/35 din 30.10.2014.

1.2.8 Decizia Comisiei din 29 octombrie 2014, privind o măsură luată de Germania, în conformitate cu articolul 7 din Directiva 89/686/CEE a Consiliului, de retragere de pe piaţă şi de interzicere a introducerii pe piaţă a costumelor de protecţie împotriva căldurii „Hitzeschutzanzug FW Typ 3”, publicată în JOUE L 311/80 din 31.10.2014.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine – DPIIS - nr. 472/2014 din 25/09/2014, pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind utilizarea geosinteticelor la ranforsarea structurilor rutiere cu straturi asfaltice, AND 592“, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 02/10/2014.

2.2 Ordin MDRAP nr. 1722/2014 din 25/09/2014, privind extinderea desemnării Societăţii Comerciale AEROQ - S.A., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru evaluarea şi verificarea con-stanţei performanţei produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 02/10/2014.

2.3 Ordin MDRAP nr. 1742/2014 din 26/09/2014, privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 728 din 06/10/2014.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Le întâlnim la fiecare pas, fără a le acorda prea multă atenţie, pe culoa-rele întreprinderii la care lucrăm sau în imobilul în care locuim. Şi, totuşi, ilu-minatul de siguranţă poate juca un rol vital. Se estimează că numărul panou-rilor de semnalizare de siguranţă este în Franţa de 27 milioane. Aceste pro-duse permit să se faciliteze evacuarea sigură, rapidă şi eficientă a ocupanţilor unui imobil prin balizarea direcţiilor, evitându-se panica, printr-un iluminat minim al încăperilor şi reducerea con-secinţelor umane ale unui sinistru, fa-cilitându-se intervenţia forţelor de sal-vare. Or, din aceste 27 de milioane de unităţi, „30% nu sunt conforme pentru că sunt întreţinute necorespunzător, relevă Loïc Sersiron, director gene-ral al URA şi preşedinte al comitetu-lui Iluminat de siguranţă al IGNES. Obiectivul campaniei: „sensibilizarea responsabililor locaţiei, de la cafenea, la un mare aşezământ spitalicesc”, de-clară Loïc Sersiron. „Îmbătrânirea apa-ratelor este inevitabilă. Din punct de vedere reglementar, utilizatorii trebuie să asigure mentenanţa iluminatului de siguranţă, angajându-şi responsabilita-tea civilă şi penală”.

Mentenanţa trebuie promovată acum!

Această mobilizare colectivă are sco-pul de a ajuta responsabilii şi adminis-tratorii clădirilor de interes public, ai obiectivelor economice şi industriale şi rezidenţii (persoane care locuiesc în imobil) să garanteze o evacuare sigură a ocupanţilor. Ea aminteşte obligaţiile şi modalităţile de verificare şi de men-tenanţă – periodice – ale instalaţilor, respectându-se regulile tehnice. Ea îi însoţeşte în realizarea conformită-ţii instalaţiei lor prin difuzarea de in-strumente şi de soluţii practice (www.faire-bloc-pour-la maintenance.com).

Trei cauze principale pot conduce la funcţionarea defectuoasă sau la ne-funcţionarea sistemului de iluminat de siguranţă: starea necorespunzătoare a bateriei, a surselor luminoase sau dete-riorarea aparatelor. Verificarea şi men-tenanţa – periodice – ale instalaţiei se efectuează potrivit reglementării, care, în afară de controalele regulate ale administratorului, impun un control efectuat de un profesionist, la un inter-val stabilit în funcţie de tipul de clădire. Pentru a răspunde necesităţilor părţi-lor interesate, de a dispune de un cadru clar, care să confere siguranţă, a fost publicat un standard în urmă cu zece ani. Este vorba despre NF C 71-830, Mentenanţa blocurilor autonome de ilu-minat de siguranţă. „Rod al consensului cu toate părţile interesate (fabricanţi, instalatori, utilizatori şi organisme de control), el stabileşte un mod de ope-rare precis, pentru a se asigura că ilu-minatul de siguranţă este în măsură să îşi îndeplinească funcţiile”, explică Na-thalie Coursière, responsabilă în do-meniul standardizării şi al mediului la Legrand, vicepreşedintă a comitetului Iluminat de siguranţă. Standardul pre-zintă detaliat 13 puncte de control, pe care trebuie să le verifice profesionistul în cursul intervenţiei sale.

Soluţii ecologice marca NF

Mentenanţa se poate dovedi o oportu-nitate pentru reducerea costurilor de exploatare, prin renovarea totală sau parţială a instalaţiei. Demersurile de ecoproiectare iniţiate de fabricanţii de iluminat de siguranţă de la IGNES au permis realizarea de soluţii inovatoare şi ecologice. Ultimele generaţii de pro-duse permit reducerea considerabilă a consumului de energie. „LED-ul este o tehnologie care a permis un mare pas înainte”, declară Claude Boyer, director în domeniul marketing-ului şi al servi-

ciilor la Luminox/Eaton. „Un bloc de iluminat de siguranţă consumă de cinci ori mai puţină energie decât în urmă cu câţiva ani”. Marca NF Mediu, acor-dată de LCIE, garantează utilizatorilor cea mai bună alegere a soluţiilor de ilu-minat de siguranţă. Trei dintre cerin-ţele sale se referă la durabilitate. Aceste soluţii deosebit de adaptate la clădi-rile cu consum redus şi la construcţi-ile realizate respectând referenţialele de înaltă calitate a mediului (HQE) şi RT 2012 reduc consumul de energie global, asigură o durată de viaţă mai lungă, facilitează mentenanţa şi reci-clarea – un aspect important pentru membrii IGNES angajaţi în demersul Récyclum. Fără a uita aportul funcţiei SATI (sistem automat de reciclare in-tegrată) – care controlează automat şi simplu starea blocurilor şi face, de ase-menea, obiectul unei mărci NF. De no-tat că IGNES s-a implicat în revizuirea BP P 96-101, referenţial de bune prac-tici cu privire la evacuarea persoanelor care suferă de un handicap, în clădi-rile de interes public. Noua versiune a acestui referenţial de bune practici va apărea curând. „Este un adevărat su-biect social”, estimează Loïc Sersiron. Trebuie ştiut că există soluţii”.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 347, septembrie 2014

Iluminatul de siguranţăMarie-Claire Barthet

Să ne mobilizăm pentru îmbunătăţirea mentenanţei! Acesta este sloganul campaniei care se desfăşoară în Franţa, la iniţiativa fabricanţilor de dispozitive de iluminat de siguranţă din Informatică, domeniul energiei şi al asigurării securităţii publice (IGNES). Mentenanţa blocurilor de iluminat de siguranţă este esenţială pentru ca, atunci când vine momentul, acestea să îşi joace rolul.

Se estimează că numărul panourilor de semnalizare de siguranţă se ridică la 27 de milioane în Franţa

8

Aqualter este rezultatul fuziunii a trei societăţi: Ternois (constructor de lu-crări de tratare a apei), Ternois Ex-ploitation şi Alteau (care exploatează reţelele de apă potabilă şi canalizare). Această întreprindere dinamică a sem-nat anul trecut un contract pentru construirea şi exploatarea noii staţii de epurare de la Chartres Métropole (Eure-et-Loir). Un succes, dacă ţinem seama că activităţile se desfăşoară într-un context dificil. „În ceea ce pri-veşte construcţia, marile programe de investiţii sunt încheiate. Respectarea prevederilor standardelor – dorită de Bruxelles, a fost îndeplinită”, constată Loic Darcel, preşedinte al grupului. „Doar piaţa micilor staţii de epurare (SE) este într-un proces de dezvoltare puternică. În ceea ce priveşte exploa-tarea, regăsim concurenţa sistemului

în regie, caracteristic marilor oraşe precum Paris, Bordeaux (Gironde) sau Nice (Alpes Maritimes) – cu efecte în cascadă şi scăderea volumelor de apă facturate”. Totuşi, Aqualter benefici-ază de atuuri, într-un domeniu în care concurenţa este mare. În domeniul construcţiei de lucrări de tratare a apei, firma se poate baza pe notorietatea sa: o experienţă de 42 de ani, o imagine a calităţii şi respectarea clientului. În do-meniul exploatării instalaţiilor de epu-rare, Aqualter mizează pe imaginea sa. Casa de Economii şi Consemnaţiuni participă la capitalul Aqualter, lucru care nu este deloc de neglijat. Menţi-onăm că întreprinderea practică două profesiuni: construirea şi exploatarea de instalaţii de epurare a apei, aspect care constituie un punct forte pentru ea.

Micropoluanţii din apele uzate

Printre problemele cu care se confruntă staţiile de epurare, cea a micopoluanţi-lor din apele uzate este direct legată de directivele europene. „Micropoluanţii sunt poluanţii care rezultă din activi-tatea oamenilor – erbicide, reziduuri medicamentoase – prezente în canti-tate foarte scăzută în mediu, de ordinul unui microgram sau al unui nanogram pe litru”, explică Thierry Poveda, di-rector tehnic la Aqualter. Directiva-Cadru a Apei (DCA), care vizează o bună stare a apei în 2015, menţionează 33 de substanţe şi familii ale acestora, printre care substanţele prioritare şi substanţele periculoase prioritare, cu obiectivul reducerii sau chiar al supri-mării dejecţiilor în mediul natural. În Franţa, potrivit circularei din 29 sep-

Staţii de epurare a apelor uzateMarie-Claire Barthet

Într-un cadru foarte reglementat, pe baza bogatei sale experienţe în domeniul ingine-riei şi al construcţiei de instalaţii de tratare a apelor uzate, Aqualter mizează pe practici inovatoare, fie că este vorba despre instalaţii industriale de ozonificare-filtrare sau de procedeele Tersolair® şi Tersolige® pentru tratarea nămolurilor.

Noua staţie de epurare de la Chartres, un contract important obţinut de Aqualter


tembrie 2011, antreprenorii staţiilor de epurare trebuie să realizeze campanii de măsurare a unor micropoluanţi. Au fost desfăşurate numeroase programe de cercetare precum „Analiza micro-poluanţilor prioritari care apar în de-jecţii şi în apele de suprafaţă, în cadrul căruia au fost evaluate, între 2006 şi 2009, procedeele de tratare după epu-rare. Principalele rezultate: 50% dintre substanţele prioritare sunt eliminate în proporţie de 70% prin procedeele de epurare biologică clasice; 25% din-tre substanţele detectate sunt relativ refractare la tratamentele biologice; 50% dintre substanţele detectate sunt încă prezente în apa tratată, în ciuda bunelor randamente de eliminare din cauza unei puternice concentraţii de detergenţi (alkilfenoli), plastifianţi (DEHP) şi aspirină, în apa brută. De aici necesitatea unor tratamente supli-mentare ale apei deja tratată în staţiile de epurare. „Există două mari fami-lii de tratare: ozonificarea şi filtrarea, tratarea cu cărbune activ şi filtrarea”, precizează Thierry Poveda. „Aceste tratamente avansate permit elimina-rea micropoluanţilor în proporţie de 80%. Cele două procedee testate au eficienţe foarte apropiate. Dar costu-rile instalaţiei de ozonificare-filtrare sunt mai mici decât cele ale instalaţiii-lor de filtrare cu cărbune activ-flitrare. Nu există în Franţa decât trei instalaţii industriale de ozonificare-filtrare, din-tre care cea de la Saint-Pourçain-sur-Sioule (Allier), construită de Aqualter. Cu rezultate semnificative: întrucât din cele 9 molecule analizate, 3 se află într-o concentraţie apropiată sau sub limita de analiză, randamentul tratării nu poate fi evaluat; la restul de 6 mole-cule, randamentele sunt de peste 85%.

Nămoluri uscate cu preţ redus

Într-o staţie de epurare, după tratarea biologică (bazinul de aerisire), vine rân-dul nămolurilor. Acestea pot fi răspân-dite pe terenurile agricole, incinerate sau aruncate la gunoi. Ultima soluţie va fi interzisă în 2015. Pentru răspân-direa pe terenurile agricole, nămolurile trebuie să respecte cerinţele standar-delor referitoare la urmele de metale şi de compuşi organici totali, aflaţi în nă-moluri şi trebuie să facă obiectul unui plan de răspândire pe terenurile agri-cole. Proiectul Tersolair®, elaborat de Aqualter, îşi propune să usuce nămo-lurile la soare. Acest procedeu prezintă

mai multe avantaje: o reducere consi-derabilă a volumelor care trebuie eva-cuate, obţinerea unui nămol stabilizat, costuri de investiţii şi de exploatare cu mult mai mici decât dacă se folosesc instalaţii de uscare termică. Această soluţie este potrivită pentru colectivi-tăţile mici şi mijlocii. Pe locaţie, ca, de exemplu, la Gallardon (Eure-et-Loir), repartiţia automată a nămolurilor, la intrarea în instalaţia de uscare, per-mite solicitarea în totalitate a zonei de uscare. Răspândirea nămolului oferă posibilitatea controlului stratului (ni-ciodată mai mic de 20 cm). Întoarcerea stratului de nămol permite aerisirea şi intensificarea procesului de uscare. „Se face totul pentru a evita fermentarea”, subliniază Loic Darel. Nămolurile sunt împinse într-o fosă de depozitare. În perioada de iarnă, Tersolair® utilizează o platformă de încălzire, alimentată de o pompă de căldură, care recuperează caloriile din apa care iese din staţia de epurare. La ieşirea din dispozitivul de uscare, nămolurile se prezintă sub formă de granule, care pot fi depozi-tate, manevrate, transportate şi răs-pândite pe terenurile agricole. „Nămo-lul uscat produs prin intermediul siste-mului Tersolair® reprezintă un progres enorm dacă îl comparăm cu nămolul deshidratat clasic” – declară Loic Da-rel. „Volumul nămolului va fi de patru ori mai mic (se vor folosi de patru ori mai puţine camioane), nu există miros, nămolul nu fermentează”. Potrivit re-glementărilor în vigoare, acest nămol, este un deşeu. Obiectivul programului Tersolyge® este schimbarea statutului

nămolului din deşeu, în produs. „Se pune problema omologării nămolului igienizat în calitate de material fertili-zat, mai precis, ca îngrăşământ. Odată ce această omologare este obţinută, nămolul devine un produs care poate fi valorificat cu uşurinţă”, declară Thierry Poveda. Pentru aceasta, el trebuie să satisfacă două criterii: unul de eficienţă (produsul poate furniza terenurilor o cantitate minimă de elemente, precum azotul şi fosforul), altul de inocuitate (produsul nu prezintă pericol). Acest ultim criteriu este analizat prin inter-mediul a trei subcriterii: conţinutul de urme de metale, de compuşi organici şi de microorganisme patogene. Or, valorile stabilite pentru microorganis-mele patogene sunt depăşite în mare măsură la nămolurile uscate. Aici in-tervine Tersolyge®. Principiul: încăl-zirea nămolurilor la temperatura de 95° C timp de cinci-şase ore, utilizând un dispozitiv de tratare termică. O primă instalaţie de uscare-igienizare a fost vândută pentru staţia de epurare de la Papeete.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 347, septembrie 2014

Proiectul Tersolair® îşi propune să usuce nămolurile la soare, proces în urma că-ruia nămolul pierde un volum considerabil

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

„Joc“

Thomas Friedman, editorialist şi croni-car pentru afaceri externe la New Yok Times, este, fără îndoială, unul dintre autorii cei mai influenţi în ceea ce pri-veşte standardizarea. „The World is Flat” („Lumea este plată”), cel mai recent succes al său, este o carte interesantă asupra căreia merită să ne oprim, pen-tru a o examina mai îndeaproape.

corect


Sunt de acord cu analiza lui Friedman în ceea ce priveşte caracterul plan al lumii. Odată cu globalizarea, domeniul economic s-a nivelat şi şansele sunt aceleaşi pentru toţi concurenţii. Acum este posibil pentru numeroase per-soane să colaboreze şi să intre în con-curenţă pe diferite tipuri de activităţi, de pieţe şi de produse, de la un colţ la altul al planetei, cu reguli de „joc” mai echitabile.

Rămâne să nuanţăm această consta-tare întrucât chiar dacă sfera econo-mică mondială este astăzi aplatizată, întreprinderile nu au aceleaşi şanse de a reuşi. Foarte adesea, „jocurile sunt făcute” pentru întreprinderile mici şi mijlocii din ţările în curs de dezvoltare înainte ca „partida să fi început”. Nu este just? Dar ce soluţie propuneţi?

Este puţin probabil să îi pot pune în-trebarea direct lui Friedman şi, totuşi, mă întreb cum vin standardele să se înscrie în tabloul de ansamblu. În primul rând, standardele sunt instru-mente care ajută întreprinderile să in-teracţioneze eficient cu furnizorii lor, cu clienţii, cu autorităţile publice şi cu părţile interesate, în sensul larg. Apoi, întreprinderile atente la conjunctura economică, trebuie să urmeze actua-litatea şi perspectivele standardizării. Standardele furnizează mijloacele de acces la piaţă şi ajută la dobândirea şi la difuzarea noilor tehnologii şi a bu-nelor practici.

În acest sens, este logic să te întrebi care este influenţa standardelor asupra rezultatelor întreprinderilor? Răspuns: ea este importantă. În acest număr al ISO Focus, vom examina oportunita-tea economică pe care o oferă stan-dardele. Vom arăta modul în care întreprinderile – mari sau mici – pot calcula economiile şi avantajele de care se bucură, ştiind că ele pot, în anumite cazuri, reprezenta până la 4% din cifra de afaceri.

Găsiţi-mi un argument mai elocvent! Standardele nu sunt tocmai unul din factorii de nivelare, pentru a relua ideea lui Friedman? După părerea mea, totul se bazează pe stabilirea de reguli de „joc” uniform aplicabile de către între-prinderile din lumea întreagă, deschi-zând astfel accesul la pieţele mondiale. Dacă ele aplică un standard universal recunoscut, clientul va şti că o între-prindere spaniolă care utilizează un standard ISO îşi desfăşoară activitatea

potrivit aceloraşi principii ca o altă în-treprindere care foloseşte acelaşi stan-dard ISO în Indonezia. Aceste între-prinderi nu vor oferi neapărat acelaşi tip şi nici aceeaşi calitate a serviciilor, dar, cel puţin, amândouă s-au con-format prevederilor specificate într-o referinţă devenită „standard interna-ţional”.

Stabilind cadrul unei concurenţe loiale şi asigurând baza dezvoltării, standar-dele pregătesc terenul pentru întreprin-derile şi economiile din lumea întreagă întrucât ele fac astfel încât toată lumea să respecte aceleaşi reguli. Aceasta a fost tema Zilei Mondiale a Standardi-zării din acest an. Utilizarea standar-delor nu numai că oferă oportunităţi, creând reguli ale „jocului” echitabile şi favorizând dezvoltarea economică, dar, pentru un bun management al afacerilor, este mult mai prudent să le respectăm prescripţiile.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 106, septembrie-oc-tombrie 2014, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardi-zare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Elisabeth Gasiorowski-Denis,redactor şef al ISO FOCUS

Clientul va şti că

o întreprindere

spaniolă care

utilizează un standard

ISO îşi desfăşoară

activitatea după

aceleaşi principii ca

o altă întreprindere

care foloseşte acelaşi

standard ISO în

Indonezia

USDCHFRUBPHPCAD

EUR USDCHFRUBPHPBYR

RUBEUR USDCHFRUBPHPBYR

EUR USDCHFRUBPHPBYR

CECHF RUBEURBYR

USDCHF BRLCAD BYRRUBEURBYR

BRL EURAUDBYRSGD

ADUC USDCHFAUDBYR

BRL EURAUDBYR SGD

STANDARDELE? CHFRUBPHPSGDUSDBRL EURAUDBYRSGD

BENEFICIIBRLAUD SGD

12

USDCHFRUBPHPCAD

EUR USDCHFRUBPHPBYR

RUBEUR USDCHFRUBPHPBYR

EUR USDCHFRUBPHPBYR

CECHF RUBEURBYR

USDCHF BRLCAD BYRRUBEURBYR

BRL EURAUDBYRSGD

ADUC USDCHFAUDBYR

BRL EURAUDBYR SGD

STANDARDELE? CHFRUBPHPSGDUSDBRL EURAUDBYRSGD

BENEFICIIBRLAUD SGD

Teoria potrivit căreia standardele ar încetini dezvoltarea este total absurdă.

Ele reprezintă, de fapt, o adevărată oportunitate economică. Cum ştim acest

lucru? Pur şi simplu pentru că este posibil să li se stabilească concret beneficiile.

O metodă de calcul a rezultatelor aplicării standardelor permite astăzi întreprinderilor

să vadă aportul acestora. Iar cifrele sunt uluitoare.

13STANDARDIZAREA | noiembrie 2014

14

La câte şedinţe plictisitoare aţi asistat, întrebându-vă dacă se va schimba vreodată ceva în strategia întreprinderii dumneavoastră? Orice schimbare este şi mai dificilă când intră în joc consideraţii de timp şi de bani. Foarte adesea, reuniunile de lucru organizate pentru a elabora o strategie şi a evalua, printre altele, cum să utilizezi standardele şi în ce domeniu, nu conduc la nimic. Unii văd standardele ca pe un sesam pentru accesul la pieţele de export, alţii, ca pe un rău necesar sau ca pe o cursă cu obstacole care trebuie parcursă, iar alţii ca pe un fond inestimabil de cunoştinţe ale experţilor. Oricum ar sta lucrurile, oricare ar fi părerea dumneavoastră în această privinţă, trebuie să constatăm că rezultatele aplicării standardelor se cifrează rar. Totuşi, dacă luăm exemplul procentului de creştere a vânzărilor sau a PIB-urilor pe care ele le generează, cifrele devin mult mai elocvente dacă sunt exprimate în dolari sau în euro. Putem cuantifica avantajele standardelor? Categoric, da. Standardele au un impact direct asupra beneficiului net şi este posibil să îl calculăm. Costul standardizării a fost întotdeauna uşor de stabilit, dar era mult mai complicat să îi stabilim avantajele… până acum.

O cerere reală

Puteţi şti acum cum să evaluaţi şi să comunicaţi avantajele economice ale standardelor pentru întreprinderea dum-neavoastră şi să îi identificaţi precis domeniile în care ele vor putea fi mai profitabile. Un studiu de mare amploare a fost desfăşurat în acest sens de ISO şi de membrii săi asupra a 30 de întreprinderi şi chiar asupra unui întreg sector de activitate, pentru a analiza modul în care sunt utilizate standardele şi a calcula economiile pe care ele le permit să se obţină. Fie că este vorba despre o braserie rusă, preocupată de calitate sau de o mică întreprindere germană specializată în tehnologia poziţionării, cifrele Trierea sparanghelului destinat exportului, în uzinele

Danper Trujillo

DANPER TRUJILLO ŞI-A SPORIT BENE-

FICIILE CU 30% – 648 000 DE DOLARI – DATORITĂ STAN-

DARDELOR

Standardele au un impact direct asupra

beneficiului net


sunt elocvente. Tabloul prezintă, desigur, contraste. Ex-perienţele variază în funcţie de dimensiunea întreprinde-rii, de sectorul de activitate şi de utilizarea standardelor. Studiul se referă la micile structuri de 25 de salariaţi, cu o cifră anuală de afaceri de ordinul a 4,5 milioane de dolari americani sau la întreprinderi cu mai multe mii de sala-riaţi, care generează peste 1,5 miliarde de dolari venituri anuale. Aceste întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în diferite sectoare – domeniul agroalimentar, construcţii şi telecomunicaţii – dar, datorită standardelor, toate au obţi-nut rezultate pozitive care reprezintă 0,15% până la 5% din cifra lor anuală de afaceri.

Elogii pentru Singapore

O altă constatare importantă a acestor anchete se referă la repercusiunile globale asupra unui întreg sector econo-mic. Industria construcţiilor din Singapore constituie un

Lanţul de supermarket-uri NTUC Fair Price, în Singapore, a evaluat la 7,8 milioane de SGD economia obţinută prin utilizarea a peste 300 000 de peleţi standardizaţi, a unui sistem de triere automatizat şi a diferite standarde

cu privire la codurile de bare

Nanotron Technologies, o întreprindere germană spe-cializată în tehnologia informaţiei şi a telecomunicaţiilor a economisit, datorită standardelor, 14% la costuri şi şi-a crescut reţetele de vânzare cu 19%, adică cu 33% din reţe-tele sale anuale totale de vânzare.

33%

Reţete anuale totale de vânzare

16

bun exemplu în acest sens. În urmă cu câţiva ani, acest sector înfloritor a introdus primul său standard naţio-nal cu privire la tehnologia informaţiei, SS CP 83. Acest standard de CAD pentru desenele tehnice, a îmbunătăţit productivitatea şi eficienţa modului de lucru în acest sec-tor, facilitând schimbul de desene şi utilizarea CORENET (Construction and Real Estate Network), o reţea de trans-mitere electronică a cererilor de autorizare şi a planurilor către autorităţile competente. Industria a aplicat, deci, acest standard de-a lungul lanţului său valoric, pentru desenele tehnice, în proiectare, planificare, execuţie, în-cercare şi punere în serviciu. Utilizarea acestui standard a permis schimbul electronic de planuri între arhitecţi şi bi-rourile de studii, fără a mai fi necesară imprimarea lor. Şi, în afară de aceste avantaje, CP 83 a permis sectorului con-strucţiilor din Singapore să realizeze economii conside-rabile între 2003 şi 2012: aproximativ 320 de milioane de SGD (250 de milioane de dolari americani). Cum a putut avea standardul un asemenea impact asupra acestui sec-tor? Pe scurt, s-au înregistrat avantaje la diferite niveluri:

Pentru informaţii suplimentare

Documentele de informare cu privire la valoarea

standardelor sunt disponibile pe www.iso.org. Priviţi

şi videoclip-urile noastre, prezentările şi versiunile in

extenso ale studiilor de caz şi ale lucrării de referinţă

„Metodologia ISO 2.0“, cutia de instrumente a

Metodologiei ISO şi repertoarul ISO al studiilor

cu privire la avantajele standardelor (Repository of

studies on the benefits of standards). Nu ezitaţi să

utilizaţi acest conţinut în comunicările dumneavoastră

cu părţile interesate sau pentru a pregăti noi studii în

întreprinderea sau ţara dumneavoastră.

ÎN SINGAPORE, SECTORUL

CONSTRUCŢIILOR A REALIZAT ECONOMII

CONSIDERABILE – 320 MILIOANE DE SGD

(250 MILIOANE DE DOLARI AMERICANI)


Reducerea costurilor şi a muncii necesare pentru pregă-•tirea planurilor pe hârtie;Câştig de timp la citirea şi interpretarea planurilor;•Economii rezultate din trecerea la desenul electronic;•Economii de cheltuieli de deplasare;•Transfer de cunoştinţe între întreprinderi. •

Experienţa Singapore arată importanţa utilizării unuia şi aceluiaşi standard pentru un întreg sector. De la proiec-tare şi fabricare, la distribuţie şi la marketing, standardi-zarea şi-a pus amprenta asupra tuturor aspectelor produ-selor şi serviciilor din domeniu. Implementarea CP 83, precum şi sistemul electronic CORENET de trimitere a planurilor, au contribuit în mare măsură la îmbunătăţirea comunicării şi coordonării între părţile implicate în pro-cesul de proiectare, permiţând realizarea de avantaje eco-nomice substanţiale. Pentru aceste întreprinderi şi pentru altele, departe de a reprezenta o cheltuială nechibzuită, standardizarea a fost o investiţie bună şi un factor esenţial în îmbunătăţirea productivităţii şi a eficienţei pe întregul lanţ valoric.

Departe de a reprezenta o cheltuială nechibzuită,

standardizarea a constituit o investiţie eficientă

18

Cifre impresionante

De zece ani, există preocupări mai mari de a cali-fica şi de a evalua avantajele economice ale stan-dardelor. Dar de ce natură este acest impact la ni-vel naţional? O serie de studii recente desfăşurate în Germania şi în Marea Britanie indică o corelaţie directă între utilizarea standardelor şi dezvoltarea economică, productivitatea muncii, capacitatea la export şi alte aspecte. Rezultă dintr-un studiu efectuat în Marea Britanie de către Departamen-tul Industriei şi BSI – membru al ISO pentru ţară – că, în ultimii ani, standardele au contribuit la economia britanică cu 2,5 miliarde de lire şi că au permis creşterea productivităţii cu 13%. În acelaşi mod, DIN – membru al ISO pentru Germania – a determinat că avantajele standardelor se ridică în acest stat la 1% din produsul intern brut. Alte stu-dii analoage efectuate în Statele Unite, Australia şi Canada, coroborează aceste rezultate.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 106, septembrie-octombrie 2014, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secre-tariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Beneficiul netÎntr-o lume în plină transformare, directorii de întreprin-deri şi managerii avizaţi pândesc noi oportunităţi, noi pieţe şi noi produse. Iată cum influenţează standardele beneficiul net, stimulează dezvoltarea economică şi permit întreprin-derilor – mari şi mici – să acceadă la pieţe mai mari.

Danper Trujillo• şi-a sporit beneficiile cu 648 000 USD (adică cu 30% din marja sa brută anuală), utilizând stan-dardele.

Pentru • Lobatse Clay Works, fabricant de cără-mizi din Botswana, impactul standardelor s-a tradus printr-o creştere cu 4,96 a beneficiilor înainte de cal-cularea dobânzii şi a impozitelor, adică 2,63% din vân-zările totale din sector, în Botswana.

În domeniul materialelor • plastice, întreprinderea columbiană Gerfor recu-noaşte că 47% din cifra sa totală de afaceri a fost rea-lizată prin vânzări încheiate pe criteriul conformităţii cu standardele. Cu proceduri standardizate, inspecţia şi analiza răşinii PVC nu mai durează 4 ore, ci 15 mi-nute.

La • Festo Brasil, furnizor de tehnici de automatizare în Brazilia, influenţa stan-dardelor asupra beneficiu-lui total, înainte de calculul dobânzii şi al impozitelor, s-a ridicat la 4,37 milioane de BRL, adică 1,9 din cifra de afaceri

NTUC Fair Price, un lanţ de supermarket-uri din Sin-• gapore, a evaluat la 13,6 milioane SGD câştigul total realizat în zece ani datorită implementării standarde-lor în aprovizionare, depozitare/distribuţie şi comerţul en detail.

30%

din marja brută anuală

4 ore

0,25 ore

4,37milioane

de BRL

13,6 milioaneSGD

în zece ani


STANDARDELE AU CONTRIBUIT LA

ECONOMIA MARII BRITANII CU SUMA DE

2,5 MILIARDE DE LIRE

20

Reguli de „joc” echitabile...

ÎN DRAGOSTE, CA ŞI LA RĂZBOI

În domeniul afacerilor, în dragoste, ca şi la război, nu toate „loviturile” sunt permise. Chiar dacă domeniul economic s-a nivelat odată cu globalizarea, ÎNTREPRINDERILE NU SE

SITUEAZĂ TOATE PE PICIOR DE EGALITATE.Foarte adesea, întreprinderile mici şi mijlocii nu posedă arme adecvate sau resurse financiare suficiente pentru a înfrunta concurenţa pe piaţa mondială. Marile grupuri îşi „taie partea leului”, câştigând milioane şi atrag tot mai mulţi clienţi. Această stare de fapte este, desigur, nedreaptă. DAR NU ESTE IREMEDIABILĂ.


Accesul la „teren”

Cu standardele internaţionale, reuşita nu mai este o pro-blemă de şansă. Aceste documente constituie instru-mente eficiente pentru a pune în comun cele mai bune practici, permit întreprinderilor mici şi mijlocii să fie mai bine dotate pentru a realiza produse care corespund aş-teptărilor pieţei, pentru a învinge barierele artificiale din calea comerţului şi a-şi face un loc pe piaţa internaţională. Întreprinderile mici şi mijlocii pot astfel cel puţin să ac-ceadă la „teren”. Pentru că stabilesc un cadru care favori-zează concurenţa, standardele permit întreprinderilor şi economiilor din lumea întreagă „să se măsoare” pe picior de egalitate – cu reguli de joc echitabile. Aceasta a fost tema aleasă pentru Ziua Mondială a Standardizării 2014, organizată în fiecare an pe 14 octombrie. Evenimentul şi-a propus să omagieze eforturile a mii de persoane care, în lumea întreagă, elaborează standarde cu aplicare volun-tară, pentru a clădi progresul şi prosperitatea societăţii noastre. El a constituit un moment privilegiat pentru a reflecta la avantajele pe care le oferă standardele în viaţa noastră de zi cu zi, în economia de piaţă şi în bunul mers al afacerilor publice.

Deschis tuturor

Ziua Mondială a Standardizării a constituit o invitaţie la reflecţie şi la creativitate. Toate evenimentele organizate în lumea întreagă cu această ocazie de organismele naţi-

onale de standardizare s-au desfăşurat sub egida aceleiaşi identităţi vizuale: afişul pentru Ziua Mondială a Standar-dizării. În acest sens, pentru a şti ce evocă tema Reguli de joc echitabile, v-am invitat să contribuiţi la concursul nos-tru de afişe, cerând tinerei generaţii să îl ilustreze. Ope-raţiunea s-a bucurat de succes întrucât am primit 200 de machete de afişe.

Şi câştigătorul este…

În faţa amplorii alegerii, ne-a fost dificil să tranşăm. Am reţinut în acest an afişul lui Damar Panji Wijaya, un stu-dent indonezian de 20 de ani, specializat în comunicare. „Voiam să ilustrez în acelaşi timp ideea de „egalitate de şanse” şi pe cea de „joc”; astfel am conceput imaginea acestui zar, cu un număr de puncte identic pe toate feţele. Am preferat simplitatea pentru transmiterea mesajului”.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 106, septembrie-octombrie 2014, revista Organiza-ţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Voiam să ilustrez în

acelaşi timp ideea de

„egalitate de şanse” şi

pe aceea de „joc”.

22

Potrivit lui Pierre Georget, preşedinte al GS 1 France, co-durile de bare nu vor mai avea aspectul de astăzi, adică bare albe şi negre şi pătrate mici. Ele se vor virtualiza în format electronic. Mai precis, vor fi înlocuite de o etichetă elec-tronică denumită RFID (radio frequency identification). GS 1 este o asociaţie a cărei misiune este să standardizeze tehnologiile pentru lanţul de aprovizionare. Problema este să ştim ce se va întâmpla cu tehnologiile utilizate astăzi, să le avem în vedere pe cele care vor apărea, pe cele care există deja şi care necesită o activitate de standardizare. „Să începem cu codurile de bare. Instrument minunat, dar prea puţin adaptat unei lumi care este nu numai mul-ticonectată, dar şi instantaneu conectată. A scana un cod de bare li se va părea la fel de deplasat oamenilor în 2053 ca şi a frunzări o carte pe suport de hârtie. Dimpotrivă,

necesitatea de identificare va fi mai mare ca niciodată. Conectarea tuturor obiectelor implică faptul ca acestea să fie identificate în mod unic şi să fie prevăzute cu un mijloc de comunicare la distanţă. Este valabil pentru oameni, dar şi pentru echipamentele robotizate. Deci, codul de bare va fi înlocuit cu o etichetă electronică. Şi până în 2053 vom şti, cu siguranţă, să imprimăm aceste etichete întoc-mai ca şi codurile de bare de astăzi. Al doilea domeniu de intervenţie al GS 1: schimbul de informaţii cu privire la obiecte. Fie că este vorba despre managementul tranzac-ţiilor comerciale, de coordonarea operaţiilor de transport, de asigurarea securităţii utilizării şi a consumului, datele cu privire la obiecte vor trebui să fie uşor disponibile şi asimilabile de către maşinile-roboţi. Necesitatea unui lim-baj universal al comerţului – global language of business

Omenirea în 2053Jean-Claude Tourneur

Cu ocazia împlinirii a 40 de ani de existenţă a codurilor de bare, GS 1 France şi-a propus un demers inedit: să-şi imagineze, pe baza datelor de care dispunem la ora actuală, cum va arăta viaţa omenirii peste 40 de ani – mai precis în anul 2053, viaţă modelată din temelii de ştiinţă şi tehnică.

Tovarăşi de drum, de arme, de joc… Roboţii vor face parte integrantă din viaţa oamenilor


– va fi chiar mai mare decât astăzi. Dicţionarul pe care GS 1 îl elaborează de mai mulţi ani (GDD – Global Data Dictionary) şi care constituie baza tuturor schimburilor informatizate, va fi un instrument care va facilita în mod considerabil lumea digitală. „În sfârşit, marea problemă va fi autentificarea şi securitatea datelor, a produselor, a întreprinderilor şi a persoanelor. Dacă totul este conectat într-un mediu total deschis, nici un obiect, nici o dată, nici o entitate nu pot fi autorizate să intre în reţea fără a fi perfect autentificate. Aceasta este marea provocare a unei lumi total conectate. Este condiţia de securitate a reţelei reţelelor. În acest domeniu, standardele de operativitate vor fi absolut necesare”, declară Pierre Georget. Şi este un domeniu nou de intervenţie a GS 1.

Roboţii se îndreaptă spre autonomie

Specialistul în robotică Yvan Measson, care se ocupă de robotică şi de realitatea virtuală la CEA List, intervine, cu privire la viitorul roboţilor („Roboţii se îndreaptă spre autonomie: eliberaţi roboţii!”) şi la ascensiunea lor fulge-rătoare peste câţiva ani. Ei vor fi tovarăşii noştri de drum, de arme, de joc… Roboţii vor face parte integrantă din viaţa oamenilor şi fiecare dintre ei va avea specificul lui. Se estimează că peste vreo zece ani, 50 000 de miliarde de aparate vor fi conectate între ele prin Internet. Maşinile vor comunica direct între ele, îndeplinind în umbră mili-arde de sarcini ale vieţii de zi cu zi. Până în 2050, Japonia va cunoaşte cea mai dramatică scădere a populaţiei. Ţara ar putea pierde un sfert din populaţia sa actuală, rata na-talităţii fiind în acest stat cea mai redusă din lume. Putem să ne imaginăm atunci un arhipelag locuit de androizi, în timp ce în Europa şi în Statele Unite robotul va fi recrutat pentru funcţia, nu pentru forma sa. La ora actuală, ro-boţii sunt maşini care execută singuri gesturi programate într-un anumit domeniu de activitate. Trei căi de progres se deschid pentru următoarele trei decenii. Roboţii vor trebui în primul rând să înveţe să execute o sarcină alături de oameni. Ei vor trebui să îi ajute pe oameni la activităţile lor. Roboţii vor trebui să posede însuşiri precum: putere, anduranţă, precizie şi viteză, bazându-se pe capacitatea de decizie a oamenilor. De asemenea, se va pune pro-blema mobilităţii lor: mâine, roboţii se vor deplasa pen-tru a îndeplini sarcini multiple. Va veni, în sfârşit, timpul

autonomiei de decizie – capacitatea pe care o va avea o maşină de a imagina şi de a planifica singură o serie de acţiuni, pentru a ajunge la un rezultat. Aceasta necesită o capacitate de percepţie pentru a compara în timp real rezultatul obţinut, cu ideea iniţială şi de judecată pentru a corecta, dacă este necesar. Numeroşi roboţi, cu sarcini specifice, există deja astăzi. Printre aceştia, menţionăm: robotul industrial Baxter, proiectat de Rethink Robotics, robotul soldat Alpha Dog, experimentat deja de agenţia de cercetare a Pentagonului, robotul sexual Roxxxy, ela-borat de Douglas Hines, robotul de intervenţie nucleară Eros, pus la punct de grupul francez Intra.

Logistica viitorului: conceptul de Internet fizic

Eric Ballot, profesor pentru sisteme de producţie şi lo-gistică la Şcoala de Mine din Paris, a răspuns la întreba-rea: „Constituie Internet-ul fizic viitorul logisticii?” Acest concept emergent este răspunsul la o provocare logistică mondială: optimizarea deplasării mărfurilor în lume, pen-tru ca deplasarea, depozitarea şi aprovizionarea cu măr-furi să fie mai eficiente şi mai durabile pe plan economic, de mediu şi social. Un consorţiu de cercetători americani şi europeni au regândit transporturile de mărfuri la nivel mondial, bazându-se pe modelul fluxurilor de informa-ţii. Scopul proiectului „Internet-ul fizic” este să se reducă impactul de mediu (în Franţa, transportul mărfurilor

A scana un cod de bare; iată un demers care va dispare în 2053

La stânga, fluxul transportului actual în Franţa. La dreapta, fluxul Internet-ului fizic

24

reprezintă 14% din emisiile de CO2) şi costurile logistice legate de mondializare, fără a scădea nivelul serviciului. Tehnologiile inteligente sunt foarte eterogene, automati-zarea se dezvoltă greu la nivel terestru, în vreme ce, în do-meniul transportului maritim, standardizarea a permis o dezvoltare considerabilă a automatizării. Caracteristicile esenţiale ale acestui Internet fizic se bazează mai ales pe împachetarea tuturor mărfurilor în containere modulare standardizate, reducând la minimum pierderea de spaţiu şi pe trecerea de la un sistem de transport punct cu punct, la un sistem de transport intermodal – reducând depla-sările. Ideea principală este să se creeze rutere, centre lo-gistice care vor avea doar sarcina de a deplasa pachetele, pentru a le imprima direcţia corectă, dar în mod distribuit şi repartizat. În vreme ce astăzi un fabricant are tendinţa de a îşi gestiona propria infrastructură logistică (adesea prin intermediul unui prestator de servicii), pentru a îşi direcţiona produsele, acest concept va permite ca direc-ţionarea produsului să genereze propria sa infrastructură. Infrastructurile logistice se vor organiza în jurul unor puncte de tranzit deschise şi distribuite, în care mărfurile sunt manipulate, depozitate şi expediate.

Marea problemă va fi autentificarea şi securitatea date-lor, a produselor, a persoanelor etc

O zi din viaţa unui om în anul 2053

Ora 7.30: Se luminează de ziuă. Abia m-am sculat, că uşa camerei mele se deschide. Este Posy, robotul meu, care îmi aduce micul dejun la pat. În meniul de azi figurează lă-custe fripte şi o porţie de furnici cu miere. Posy îmi aduce ziarul, care are forma unei foi digitale. Articolul de fond se referă la noul sistem monetar internaţional creat de noua formă de guvernământ dintre Europa şi BRICS.Ora 8: Mă urc în maşina mea cu hidrogen, pentru a mă duce la întreprindere. Apăs pe pedala acceleratorului, pentru a demara. Indic automobilului meu destinaţia. Acesta îmi propune să preiau volanul. Accept cu plăcere. Sosit la destinaţie, intru în birou, dau drumul la calcula-tor cu o mişcare rapidă a mâinii şi găsesc recenzate toate datele mele. Din nou, cu o mişcare rapidă a mâinii, fac să defileze în faţa mea toate paginile Web. Corespondez cu şeful meu, trecând prin reţelele sociale ≠ dosar validat. Ora 12: Simt un gol în stomac şi ochelarii mei se conec-tează direct la cel mai apropiat magazin alimentar şi îmi recomandă un meniu expres. De ce nu? În mai puţin de 7 minute, platoul cu dejunul este livrat la biroul meu. Des-copăr friptură de greieri şi, ca desert, larve de insecte cu ciocolată. Fac plinul de proteine şi mă cufund din nou în calculator. Ora 18: Ziua mea de muncă se termină, mă întorc acasă. Deschid uşa de la intrare cu ajutorul amprentei mele di-gitale. Posy a făcut deja curăţenie în casă şi a udat flo-rile. Reiau foaia digitală, mă conectez la reţelele sociale şi conversez cu prietenii mei. Ia te uită, luminozitatea a scăzut, îmi trebuie o lampă pentru a lumina mai bine sa-lonul. Mă îndrept spre imprimanta 3 D şi comand de-sign-ul noii mele lămpi, de culoare violetă, pentru a face o schimbare… Cineva bate la uşă. Este robotul care livrează marfa, de la magazinul din colţ. Îmi aduce cumpărăturile pentru întreaga săptămână. Înseamnă că frigiderul meu a făcut o comandă de produse proaspete.Ora 22: Părăsesc calculatorul şi mă îndrept spre camera mea, după o zi obişnuită din anul 2053.

Traducere:Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 346, august 2014


GS 1 FRANCECreat în 1972, GS 1 s-a ocupat încă de la început de difuzarea şi promovarea unui limbaj comun, bazat pe standardele pentru schimb de informaţii, recunoscute şi adaptate necesităţilor tuturor celor care intervin în lanţul de aprovizionare. GS 1 colaborează cu peste 20 de sectoare de activitate (distribuţie, comerţ cu amănuntul, sănătate, transport, logistică, construcţii, vinicultură).

Câteva cifre

1972: Crearea, în Franţa, a organizaţiei GENCOD;•2005: GENCOD devine GS 1 France;•33 000 de întreprinderi aderă la GS 1 France, dintre care 92% întreprinderi mici şi mijlocii;•Cifră de afaceri: 10,2 milioane de euro;•65 de salariaţi.•

Codurile de bare

8 miliarde de produse sunt scanate în fiecare zi; •Codurile de bare generează economii de 11 miliarde de euro pe an;•Codurile de bare au împlinit peste 40 de ani de existenţă în 2013.•

GS 1 în lume

111 organizaţii;•150 de state utilizatoare de standarde;•1,2 milioane de întreprinderi aderente.•

FACTURA ELECTRONICĂ: 25 DE OPERATORI SEMNEAZĂ CARTEA INTEROPERABILITĂŢII

25 de întreprinderi – operatori specializaţi în domeniul facturii electronice, s-au reunit pe lângă GS 1 France pentru a semna Cartea Interoperabilităţii Soluţiilor de Facturare. Obiectivul constă în reafirmarea gratuităţii schimburilor, mai ales când factura electronică trece prin doi operatori diferiţi. Activitatea de elaborare a acestei cărţi de interoperabilitate a durat aproape un an, în cadrul unui grup de lucru al GS 1 France, alcătuit din utilizatori. Ea rezultă din voinţa întreprinderilor membre ale GS 1, a editorilor şi a operatorilor de soluţii de facturare virtualizate, de a crea condiţiile optime ale acestei utilizări rapide a facturii electronice. „Sun-tem convinşi că operativitatea între sistemele întreprinderilor constituie condiţia necesară pentru a crea un lanţ de aprovizionare eficientă şi de calitate sigură”, aminteşte Pierre Georget, preşedinte al GS 1 France. Interoperabilitatea constituie una din bazele elaboratorilor standardelor GS 1. Aceasta trebuie să permită fiecărui utilizator opţiunea soluţiei care îi garantează că ea va fi compatibilă cu cea aleasă de partenerii comerciali. Ea se referă la formatul facturii, la mijloacele tehnice de transmitere şi de trasabilitate şi la respectarea reglementării. Se pune problema să se ofere utilizatorilor, emiţătorilor şi receptorilor de facturi alegerea liberă a prestatorilor lor de soluţii, dar şi să se creeze condiţiile unui acces la factura electronică cu preţ scăzut. Până la urmă, toţi prestatorii de soluţii de factură virtualizată (35 în total) trebuiau să se alăture semnatarilor, alte sectoare de activitate decât produsele de consum curent putând fi sensibile la această iniţiativă.

Primul robot cyborgŞi dacă roboţii cyborg ar exista?Jumătate robot, jumătate om, funcţionând ca o fiinţă din carne şi oase, iată o maşină care nu mai ţine de ficţiune. El se numeşte HAL.

26

Foto: prof. Sankay Universitatea din Tsukuba/Cyberdine Inc.


28

nervoase şi musculare, al căror număr nu încetează să crească în cadrul societăţii noastre, în care numărul vârst-nicilor este tot mai mare.

HAL încununează cercetări îndelungi, realizate de pro-fesorul Sankai începând din 1991. Dar potenţialul său de a transforma radical şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii a milioane de persoane merita cu adevărat toate aceste eforturi.

Asistenţă acordată persoanei

HAL se înscrie într-o serie de realizări ale roboticii axate pe crearea de dispozitive pentru a ne ajuta să îndeplinim multe dintre activităţile noastre cotidiene. Cu roboţii săi pentru îngrijiri personale, această industrie în plin avânt răspunde diferitelor evoluţii – creşterea numărului per-soanelor în vârstă care trebuie ajutate, reducerea ratei na-talităţii şi a consecinţelor sale asupra mâinii de lucru dis-

Mă veţi crede dacă vă spun că, echipând o persoană para-lizată cu un auxiliar complet robotizat, ea va putea merge? Şi ce-aţi zice dacă v-aţi echipa dumneavoastră înşivă cu acest aparat, pentru a dobândi o forţă herculeană şi aţi pune-o în serviciul semenilor dumneavoastră? Aceasta este, totuşi, realitatea!

Întreprinderea japoneză de robotică Cyberdyne a creat HAL (Hybride Assistive Limb), un exoschelet, adică un suport anatomic extern robotizat, proiectat pentru fiinţa umană. HAL, acest dispozitiv hibrid de susţinere a mem-brelor, poate detecta şi reproduce intenţia de a se deplasa a utilizatorului său, citind semnalele trimise de creier. După cum explică profesorul Yoshiyuki Sankai, fondator şi director al societăţii Cyberdyne, „HAL este unic întru-cât tehnologia utilizată la fabricarea sa este absolut ine-dită. Obiectivul nostru era să tratăm, să îmbunătăţim, să susţinem şi să întărim funcţiile fizice umane”. Acesta este scopul HAL.

Mai mult decât o uniformă biomecanică

Departe de a fi o simplă combinaţie robotizată, HAL este dotat cu un sistem interactiv de articulaţii motorizate co-mandate de o tehnologie novatoare interactivă denumită biofeedback (adică, de retrocontrol al funcţiilor organice datorită utilizării aparatelor digitale), care permite citirea semnalelor bioelectrice emise de utilizator, şi ţine seama, în acelaşi timp, de intenţia sa de a se mişca. Aceste me-tode de biofeedback permit îmbunătăţirea funcţională şi regenerarea creierului la pacienţii care suferă de tulburări

HAL este unic întrucât tehnologia utilizată la

fabricarea sa este absolut inedită.


ponibile şi modul de viaţă modern, care lasă atât de puţin timp liber pentru îndeplinirea sarcinilor cotidiene. Faptul că acest robot a fost pus la punct de o întreprindere japo-neză nu este surprinzător. Japonia este cu adevărat „leagă-nul” roboticii moderne. Ne întrebăm, totuşi, dacă această tehnologie va fi adoptată uşor de persoanele în vârstă. Dl Sankai crede acest lucru. „Dacă aparatul este cu adevărat util şi suficient de ergonomic pentru a ţine seamă de unii factori de ordin psihologic, el va fi bine primit”.

Dar aplicaţiile aparatului nu se opresc aici. HAL este pro-iectat pentru a ajuta persoanele în vârstă, cu mobilitate redusă sau cu handicap, dar el este proiectat şi pentru a constitui un sprijin util în unele profesii, permiţându-le să beneficieze de capacităţi fizice înzecite. Gândiţi-vă la infirmierele care ridică în mod regulat bolnavi… În acelaşi timp, aparatul asigură accesul la răniţii rezultaţi în urma unui accident, sau cei care trebuie degajaţi de sub dărâ-mături, fără a mai fi nevoie de maşini corespunzătoare

acestor scopuri. În acest stadiu, posibilităţile acestui tip de robot par infinite.

O aparatură inedită

HAL este primul robot de acest tip în ceea ce priveşte inte-grarea dintre om şi maşină. Putem avea, totuşi, încredere în el cu ochii închişi? „Riscurile au fost studiate pe larg şi au fost luate în calcul în procesul de elaborare”, declară dl Sankai. La ora actuală, principala dificultate constă în a găsi un dispozitiv de acţionare (motorul de control al sistemului) suficient de uşor şi de compact care să reacţi-oneze la fel de repede şi cu aceeaşi forţă, ca o articulaţie umană. Rapiditatea reacţiei dispozitivului nu o va depăşi pe cea a articulaţiei umane pentru a limita riscurile de şoc şi de ciocnire la nivelul cel mai redus.

Se pune atunci următoarea problemă: cine verifică fap-tul că dispozitivele medicale nu prezintă nici un pericol? Întrucât nu există nici un aparat de acest tip în lume, nu există legislaţie pentru a proteja utilizatorii. Standardele internaţionale sunt, deci, indispensabile pentru a întări încrederea în aceste aparate. Îl întreb pe dl Sankai dacă acesta este motivul pentru care Cyberdyne a adoptat, ca un precursor, chiar înainte de publicarea sa, în 2014, pri-mul standard cu privire la cerinţele de securitate ale robo-ţilor pentru îngrijiri personale – ISO 13482.

„Utilizăm standardul” – explică dl Sankai – „şi am parti-cipat şi la elaborarea sa întrucât considerăm că obiectivul întreprinderii noastre este să contribuim la dezvoltarea acestei societăţi, participând la elaborarea standardelor internaţionale, pentru a ajuta la crearea unei structuri so-lide şi fiabile pentru această industrie nouă”.

Subliniind importanţa colaborării internaţionale şi a cer-cetării universitare, profesorul Sankai semnalează faptul că Cyberdyne se consideră un conducător care indică drumul. „Adoptarea rapidă a lui ISO 13482 ne-a permis să înţelegem mai bine procedurile de implementare, să con-statăm eventualele dificultăţi şi să evaluăm avantajele care rezultă din utilizarea sa. Suntem convinşi că experienţa noastră va ajuta alte întreprinderi să aplice ISO 13482”.

Cyberdyne participă, de asemenea, la lucrările comitetu-lui tehnic al ISO care se ocupă de roboţii medicali. Obiec-tivul este clar: „ISO 13485 este standardul internaţional care se aplică sistemelor de management al calităţii dis-pozitivelor medicale. Produsele noastre au fost realizate urmând demersul ISO 13485, înainte chiar de a adopta ISO 13482 pentru a ne putea poziţiona pe piaţa dispoziti-velor medicale şi pe cea a dispozitivelor auxiliare pentru îngrijiri personale”.

Două standarde complementare

Pentru a distribui HAL pe piaţa dispozitivelor medicale, Cyberdyne a considerat indispensabil ISO 13485. „În pa-ralel, era important să ne conformăm cerinţelor ISO 13482 pentru a realiza roboţi pentru îngrijiri personale pentru o utilizare nemedicală şi pentru asigurarea securităţii lor întrucât acestea sunt produse capitale ale asistenţei

Foto

: pro

f. Sa

nkay

Uni

vers

itate

a di

n T

suku

ba/C

yber

dine

Inc.

30

robotizate din noua generaţie”, relevă dl Sankai. Pentru produse ca ale noastre, care se utilizează în mediile spi-taliceşti şi la domiciliu, considerăm că specificaţiile apli-cabile vor fi integrate. De aceea este esenţial să respectăm prevederile celor două standarde”.

Preşedintele-director general al Cyberdyne consideră că cel mai preţios atu al ISO 13482 este acela de a deschide pieţe pentru o nouă generaţie de roboţi. Până acum, re-glementările de securitate aplicabile dispozitivelor roboti-zate erau inspirate de cele din sectorul medical. Or, aceste cerinţe ridicate nu sunt neapărat întotdeauna potrivite pentru această tehnologie. Cyberdyne a găsit calea, poate fi mulţumită dar, pentru alte întreprinderi, aceste cerinţe stricte au blocat perspectivele de viitor.

Nivelurile de securitate care se aplică roboţilor pentru îngrijiri personale nu sunt întotdeauna stabilite definitiv întrucât această tehnologie este foarte recentă. Pentru această piaţă nouă, standardul constituie, totuşi, după părerea profesorului Sankai, o bază pe care inovaţia se poate dezvolta, însoţind progresele tehnologice, pentru a asigura protecţia utilizatorilor. Astfel, standardul plasează pe picior de egalitate întreprinderile noi, care doresc să se lanseze în această industrie emergentă.

„ISO 13482 este uşor de aplicat şi ar trebui să permită ob-ţinerea certificării de către numeroase întreprinderi care îşi demarează activitatea în domeniul roboţilor pentru în-grijiri personale”, explică dl Sankai.

Standardele servesc drept „trambulină” pentru inovaţie, prezentul standard ilustrează bine acest lucru. Dar „şta-cheta” trebuie fixată la nivelul corespunzător. Trebuie să avansăm prudent, pentru a nu elabora standarde nepotri-vite şi pentru a nu reveni asupra opţiunilor noastre tehno-logice, trebuie să avansăm în acelaşi ritm cu inovaţia.

Roboţii se află sub control

Industria roboţilor pentru îngrijiri personale este un sec-tor promiţător, al cărui aport la dezvoltarea societăţii este potenţial enorm. Mi-e greu, totuşi, să nu mă gândesc la aceste nuvele sau romane de ştiinţă şi ficţiune, în care ro-boţii sfârşesc prin a prelua controlul lumii. Este aceasta o prefigurare a viitorului? Dl Sankai mă linişteşte imediat: „Maşinile de spălat, radiourile, telefoanele mobile şi cal-culatoarele au, de asemenea, numeroase funcţii autonome şi, totuşi, nu au nimic care să ne sperie!”

Industria roboţilor pentru îngrijiri

personale este un sector promiţător, al

cărui aport benefic la dezvoltarea societăţii este potenţial enorm Fo

to: p

rof.

Sank

ay U

nive

rsita

tea

din

Tsu

kuba

/Cyb

erdi

ne In

c.


„Dacă priviţi lucrurile astfel, sunt destule lucruri, în afară de roboţi, care să ne sperie. Când eram mic, mi-era frică de un ursuleţ de pluş care mi se părea că avea o figură răutăcioasă”.

Profesorul insistă, redevenind serios: „La ora actuală şi într-un viitor apropiat, nu va mai fi posibil să se creeze roboţi a căror putere de ucidere să o depăşească pe cea a mitralierelor, a gazelor toxice sau a armelor nucleare şi biologice. De fapt, pericolul nu vine din partea roboţilor, ci a armelor robotizate”.

Profesorul Sankai, care este şi cercetător la Universitatea din Tsukuba, îmi explică faptul că Cyberdyne participă activ la un nou domeniu de cercetare intitulat Cybernics, un nou domeniu interdisciplinar concentrat pe ciberne-tică, mecatronică şi informatică.

În această disciplină, credem că, alături de tehnologie şi de ştiinţă, ştiinţele sociale precum filozofia, etica şi dreptul, ar trebui să ocupe un loc central şi că oamenii de ştiinţă, cercetătorii şi inginerii trebuie să îşi asume responsabili-tatea, adoptând acest demers”.

Roboţii sunt mai puternici decât oamenii? „În viaţa de zi cu zi, roboţii şi oamenii sunt complementari. Problema nu se pune în aceşti termeni” – explică profesorul Sankai. „Maşinile sunt aici pentru a compensa unele din punc-tele noastre slabe şi invers. Tehnologia trebuie să se afle în slujba umanităţii”.

Pentru cei care, întocmai ca noi, sunt implicaţi în noi teh-nologii, cum ar fi roboţii pentru îngrijiri personale, este important să aibă o viziune pe termen lung asupra im-pactului şi a consecinţelor pe care le vor putea avea aceste tehnologii asupra viitorului societăţii. Crezul nostru la Cybedyne constă în a elabora tehnologii care permit oa-menilor să se ajute unii pe alţii. Este ceea ce noi numim „ajutor tehnic reciproc”.

Putem afirma că HALL este primul cyborg? „Nu, HAL este primul robot de tip cyborg din lume”, declară cu fer-mitate profesorul Sankai.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 106, septembrie-octombrie 2014, revista Organiza-ţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Profesorul Yoshiyuki Sankai, fondator şi director al firmei Cyberdyne

Această tehnologie este foarte recentă

32

Managementul forestier durabil constituie de acum înainte o provocare mondială. Tot mai mulţi consumatori solicită pro-duse din lemn care provine din păduri „bine gestionate”. Preocupările de mediu – în mod deosebit, efectele tăierilor ilegale şi oarbe, care conduc la despăduriri, la degradarea pădurilor şi la producerea de emisii de carbon – au determinat ISO să iniţieze lucrări cu privire la noul standard referitor la trasabilitatea produselor din lemn. I-am cerut lui Jorge Cazajeira, preşedinte al ISO/PC 287, care se ocupă de elaborarea acestui standard, să ne ofere mai multe informaţii cu privire la el.

De ce este atât de gravă problema tăierii ilegale a lemnului? Ce rol poate juca trasabilitatea produselor din lemn?Iată o întrebare foarte judicioasă. Pentru a răspunde la ea în câteva cuvinte, tăierea ilegală a lemnului şi despădurirea afec-tează integritatea şi bunăstarea ecosistemelor şi, implicit, societatea, la diferite niveluri. Ele distrug în primul rând biodi-versitatea întrucât sistemele forestiere adăpostesc peste 50% din speciile vii cunoscute.În plus, exploatarea ilegală a pădurilor este însoţită de violarea drepturilor omului şi constrânge populaţiile să îşi abando-neze locul lor de viaţă şi pământul culturii lor. Ea conduce, pe de altă parte, la degradarea gravă şi la eroziunea solurilor, sporind riscurile de catastrofe naturale.Aceste practici ilicite pot genera o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră, fapt care amplifică dezordinea climatică şi face mediul nostru mai periculos şi mai ostil. Este, deci, deosebit de important ca societatea să poată fi sigură că produsele din lemn, pe care oamenii le cumpără, nu sunt asociate cu distrugerea pădurilor în lumea întreagă, ci provin din păduri gestionate în mod durabil.

De ce a creat ISO un comitet cu privire la lanţul de control al produselor din lemn şi pe bază de lemn?Trei motive esenţiale au condus la crearea ISO/PC 287. În primul rând, trebuia elaborat un standard care să unifice stan-dardele în vigoare în domeniul trasabilităţii produselor forestiere din lemn şi să furnizeze informaţii omogene cu privire la originea lemnului. De asemenea, era necesar să se reducă costul actual al unei certificări duble sau triple. În sfârşit, o pro-porţie mai mare a produselor forestiere trebuia să fie neapărat trasabilă până la sursă, pentru a veghea ca lemnul de origine ilicită sau îndoielnică să nu intre în lanţul de aprovizionare al industriei forestiere.

Ce aşteptaţi de la viitorul standard ISO? Care va fi aportul lui la combaterea tăierii ilegale a pădurilor şi a despăduririi?Principalul aport evident al acestui standard va consta în faptul că va permite întreprinderilor să garanteze clienţilor şi, indirect, societăţii, că lemnul pe care îl utilizează nu provine din păduri care au fost exploatate ilegal, care au fost degradate sau despădurite.Obiectivul nostru este să elaborăm un standard armonizat pe care toate întreprinderile forestiere vor putea să îl adopte pentru a asigura fiabilitatea şi regularitatea trasabilităţii produselor din lemn, de la pădure, până la comerciantul în detaliu, în lumea întreagă.Există deja mai multe standarde referitoare la lanţul de aprovizionare cu produse din lemn şi pe bază de lemn. Prin ce se va distinge standardul ISO?Standardele actuale de trasabilitate sunt în mod paradoxal asemănătoare, deşi sunt diferite. În aceasta rezidă problema. Sistemele actuale ale lanţului de control (COC) nu privesc decât 25% din pădurile productive din lume, cu regiuni precum Asia şi Africa şi industria forestieră tropicală, care nu sunt acoperite.Acest standard va pune în balanţă necesităţile de trasabilitate şi cerinţa ca toate întreprinderile, indiferent de dimensiunile lor sau regiunea în care îşi desfăşoară activitatea, să poată fi în măsură să garanteze că produsele forestiere pe care le co-mercializează provin din surse durabile. Dar, de asemenea, şi mai ales, elaborarea unui standard unic va permite producă-torilor să îşi gestioneze sistemele de trasabilitate în mod eficient şi transparent şi să ofere consumatorilor informaţii fiabile şi demne de încredere cu privire la integritatea de mediu şi cea socială a produselor din lemn, propuse.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2014

Managementul durabil al pădurilorISO „trece la verde”

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării - format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista „Standardizarea“ (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 977

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 59 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 176Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 311Număr de documente de standardizare în vigoare: 13 864

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 14 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 71Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 750 din 63 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismul de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2014Editura Standardizarea 2014

standardizarea asrsroo 2014 web.pdf · proiectarea lucrărilor de construcţii, pentru a verifica...

Documents