standardizareaiunie 2013 asrsroostandardizarea.ro/revista_standardizarea/2013/iunie 2013 web.pdf ·...

StandardizareaIunie 2013 • www.asro.ro

R e v i s t a A s o c i a ţ i e i d e S t a n d a r d i z a r e d i n R o m â n i a

ASROASRO

DUMNEAVOASTRĂ

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Eveniment .............................................................................................................. 1

Aditivii alimentari ................................................................................................ 2

Noutăţi legislative apărute în luna mai 2013 ............................................ 5

Atmosfere explozive (ATEX) ............................................................................. 7

Vehicule electrice. Către un sistem de alimentare armonizat ............. 9

Eu? De ce să mă intereseze pe mine standardele? ................................10

Părerea dumnevoastră ....................................................................................11

Pentru dumneavoastră ....................................................................................17

Turismul de aventură. Mai multă adrenalină, mai puţine riscuri ......19

Vă place schiul? Pentru o alunecare mai sigură ......................................20

Sunteţi stresat? Optimizarea sarcinii de lucru mentale la birou .......22

Sfaturi financiare competente. Apelaţi la serviciile unui consilier în domeniul managementului patrimoniului! ............25

Vedeţi aceasta? Îmbunătăţirea vederii tuturor .......................................26

Prezervative. Securitatea – obiectiv major ...............................................28

Alertă la catastrofă! Avertizările efectuate la timp salvează vieţi .....31

Managementul on line al identităţii. Garantarea respectării confidenţialităţii ..................................................32

Produse cosmetice. Frumuseţe fără bacterii ...........................................34

Aveţi probleme cu spălatul? Înţelegerea etichetelor de întreţinere a produselor textile ..............................................................37

Cuprins

STANDARDIZAREA | iunie 2013 1

EVENIMENT

Pe data de 5 iunie 2013, ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO) a par-ticipat la Conferinţa Naţională Aniversară a ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU TEHNICĂ DE SECURITATE (ARTS), având tematica „SECURITATEA PRIVATĂ ÎN VIAȚA SOCIETĂȚII - REGLEMENTĂRI ȘI INFLUENȚE”.

Evenimentul s-a desfăşurat la Hotel Crowne Plaza şi au fost prezenţi invitaţi din rândul colaboratorilor şi membrilor ARTS. La conferinţă au participat şi Asociaţia Europeană a Producătorilor, Instalatorilor şi Furnizorilor de Servicii în Sis-teme de Alarmă şi de Securitate la Incendiu (EURALARM), asociaţie la care ARTS este membră, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

Agenda conferinţei a cuprins aspecte legate de viitorul industriei europene de securitate, reglementările pieţei de securitate din România şi relaţia lor cu standardele, analiza de risc la securitate fizică, autorizarea persoanelor din domeniul apărării împotriva incendiilor, precum şi analiza de risc din perspectiva asiguratorilor.

Pe tot parcursul prezentărilor şi al discuţiilor s-au făcut referiri la standarde şi activitatea de standardizare, ARTS fiind implicată activ în activitatea de standardizare românească prin deţinerea secretariatului comitetului tehnic ASRO/CT 27, Sisteme de alarmă. De asemenea, EURALARM a subliniat importanţa standardelor în domeniul sistemelor de alarmă şi al se-curităţii la incendiu şi importanţa stan- dardizării serviciilor din acest domeniu – EURALARM este implicată în activitatea comitetului tehnic european de standardizare CEN/CLC/TC 004 „Project Committee - Services for fire safety and security systems“.

Conferinţa a fost condusă de domnul Silviu Clep, Preşedinte al ARTS. În finalul conferinţei, domnul Silviu Clep a decernat diplome aniversare colabora-torilor care, prin munca lor, au sprijinit ARTS în implicarea sa în problematica legată de numeroasele aspecte ale do- meniului securităţii. ASRO, prin repre-zentanţii săi, a fost onorată de acordarea de diplome ce semnifică o recunoaştere a bunei colaborări derulate cu ARTS de-a lungul anilor.

2

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

O altă definiţie pentru aditivii ali-mentari este dată de dl prof. univ. dr. Sebastian Dumitrache: „orice substanţă naturală sau sintetică, pe care producă-torul o introduce în aliment în cantitate foarte mică, cu scopul de a prelungi du-rata de păstrare a produsului sau pentru a-i conferi însuşiri senzoriale (organo-leptice) atrăgătoare, aşa cum doreşte consumatorul: aspect, consistenţă, cu-loare, miros, aromă, gust, frăgezime etc.”

Anumiţi aditivi alimentari au fost utilizaţi cu mii de ani în urmă de că-tre greci, egipteni şi alte popoare antice, deoarece păstrarea alimentelor pe peri-oade mai îndelungate de timp a fost în-totdeauna o necesitate. Alături de sare, salpetrul (de Chile = nitratul de sodiu; de India = nitratul de potasiu; silitra) a fost mereu utilizat pentru conservarea produselor din carne, iar coloranţi de tipul carmazului se utilizau pentru pre-pararea unor alimente aspectuoase.

În ultimul secol, odată cu dezvoltarea fără precedent a industriei alimentare, ei au căpătat un rol primordial în proce-sarea alimentelor. Datorită cererii foarte mari de produse alimentare prelucrate, a crescut şi cererea de substanţe care să faciliteze prelucrarea materiei prime, conservarea pe o perioadă mai mare timp a produse-lor alimentare, etc. Din această ca-uză, substanţele naturale, utilizate până atunci, au fost înlocuite cu substanţe sintetice, mai uşor de produs şi, deci, mai ieftine.

Utilitatea acestor aditivi alimentari este că ei menţin calitatea şi siguranţa produselor o perioadă mai mare de timp, menţin sau îmbunătăţesc gustul produselor, asigură controlul acidităţii şi alcalinităţii produselor, menţin con-sistenţa produselor, de asemenea, mai menţin aroma sau culoarea produselor alimentare. În absenţa acestora, popula-ţia nu ar mai cumpăra cu plăcere foarte multe produse uzuale: băuturi răcori-toare, produse de patiserie şi cofetărie, bomboane de tot felul, gemuri, marme-lade, mezeluri, multe preparate culinare realizate în unităţile de alimentaţie pu-blică.

Datorită extinderii rapide a utiliză-rii aditivilor alimentari pe plan mondial, toţi aditivii alimentari au fost codificaţi pe plan internaţional în aşa zisul „cod E”. Prin existenţa acestui înscris pe eti-cheta unui produs alimentar, se indică prezenţa unui aditiv acceptat din punct de vedere al siguranţei alimentare, atât în România, cât şi pe plan mondial.

Adoptarea acestui „cod E” la nivel mondial a fost motivată de globalizarea şi necesitatea utilizării unei denumiri care să fie uşor recunoscută în orice ţară, care să nu depindă de limba în care este scrisă.

Aditivii alimentari pot fi clasificaţi astfel:

a) coloranţi (E100 - E182); b) conservanţi (E200 – E297); c) antioxidanţi

(E300 - E390); d) emulgatori (E400

- E496 / E1000 - E1001);

e) săruri de topire (E400 - E496); f ) agenţi de îngroşare (E400 - E496); g) agenţi de gelifiere (E400 - E496); h) stabilizatori (E400 - E496); i) agenţi de gust (E600 - E640); j) acidifianţi (E300 - E390); k) corectori de aciditate şi pH (E300 - E390); l) agenţi antiaglomeranţi (E500 - E580); m) amidon modificat (E1400 - E1450); n) edulcoranţi (îndulcitori) (E900 - E999); o) substanţe de afânare (E400 - E496); p) antispumanţi (E500 - E580); r) agenţi de suprafaţă şi albire (E900 - E999 / E1500 - 1520); s) agenţi de tratare a făinii (E500 - E580 / E900 - E999); s) agenţi de întărire-afermisanţi (E500 - E580); t) umectanţi (E1200 - E1202 / E1400 - E1450 / E1500 - E1520); t) sechestranţi (E400 - E496); u) enzime (E1100 - E1105); v) agenţi de umplutură; x) gaze propulsoare (E900 - E999); y) alte categorii.

Unii aditivi alimentari sunt obţinuţi din surse naturale, cum ar fi:

materii prime de origine vegetală (de yexemplu, E 410 - gumă din seminţe de carruba, aditiv folosit ca agent de coagulare şi de îngroşare); materii prime de origine animală (de yexemplu, E 901 - ceară de albine, aditiv utilizat ca agent de glazurare);

Aditivii alimentari

Prin aditiv alimentar, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, se înţelege „orice substanţă care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este utilizată ca ingredient alimentar ca-racteristic, având sau nu o valoare nutritivă, care, adăugată intenţionat în produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine prin ea însăşi sau prin derivaţii săi, direct sau indirect, o componentă a acestor produse alimentare”.

Daniela Pasculea, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO


materii prime anorganice (de exem- yplu, E514 - sulfat de sodiu, sare Glauber, utilizat pentru corectarea acidităţii şi ca agent de controlare a vâscozităţii).Alţi aditivi nu există în natură şi

trebuie obţinuţi prin sinteza chimică. Aditivii sintetici pot fi:

identici cu substanţele naturale, dar yproduşi în mod sintetic; prezintă aceleaşi structuri chimice ca şi pro-dusul natural (de exemplu, E300 - acid ascorbic, aditiv similar vitaminei C şi utilizat ca antioxidant);complet sintetici (de exemplu, E951 y- aspartam, aditiv utilizat ca îndul-citor).

Prezenţa aditivilor alimentari în compoziţia produselor alimentare procesate, fie că sunt din surse naturale sau obţinuţi prin sinteză, este supusă legislaţiei în vigoare, care stabileşte cantităţile permise conform normelor de siguranţă. Aceşti aditivi nu sunt periculoşi pentru sănă-tate atâta timp cât sunt utilizaţi con-form dispoziţiilor legale referitoare la dozare şi consum.

Legislaţia în vigoare stabileşte can-tităţile maxime admise pentru utilizarea unui aditiv într-un anumit produs ali-mentar, astfel încât acesta să nu dăuneze sănătăţii.

Aditivii alimentari sunt printre cele mai studiate substanţe din alimentaţia noastră. Autorizarea unui aditiv este su-pusă unui control sanitar foarte complex. Acesta din urmă este menit să împiedice orice risc pentru sănătatea consumato-rilor şi să stabilească necesitatea aditi-vului din punct de vedere tehnologic. În prezent, evaluarea se bazează pe direc-tivele internaţionale în vigoare : pentru îndulcitori - Directiva Parlamentului şi Consiliului European 94/35/EC din 30 iunie 1994; pentru coloranţi - Directiva Parlamentului şi Consiliului European 94/36/EC din 30 iunie 1994 şi pentru alţi aditivi - Directiva Parlamentului şi Consiliului European 95/2/EC din 20 februarie 1995.

Mulţi aditivi nu necesită o experti-zare aprofundată, deoarece ei fac parte din compoziţia normală a unor ali-mente consumate de mii de ani de către oameni, de exemplu:

acid citric – E330, cunoscut şi uti- ylizat ca „sare de lămâie” este princi-palul acid al fructelor citrice - lămâi, portocale, mandarine, grepfruit;

acid tartric – E334, principalul acid ydin struguri;acid malic – E296, principalul acid ydin mere, pere, gutui;acid ascorbic (vitamina C) – E300, ydin fructe şi legume, acid lactic – E270, din iaurt, lapte ybătut, sana, chefir;acid acetic – E260 din oţet; ypectine – E440, din multe fructe şi ylegume: mere, pere, gutui, căpşuni, coacăze, morcovi;lecitină – E322, din gălbenuşul de you, grăsimile laptelui, ficat, creier, soia;celuloză – E461, ydin

fructe, le-gume, leguminoase, seminţe de cereale, pâine neagră şi intermediară.

Mulţi coloranţi utilizaţi sunt na-turali: caroten (E160a), capsantină (E160c), ruxibantină (E160d), luteină (E161), roşu de sfeclă (E162), ribofla-vină (E101). De asemenea, substanţele de gelificare şi îngroşare se obţin din seminţele, fructele sau gumele unor arbori exotici sau alge: acidul alginic şi alginaţi (E400 - E404), agar-agar (E406), caragenan(E407), guma car-ruba (E410), guma guar (E412), traga-cant (E413), guma xantan (E415), acid glutamic şi glutamate (E620 – E625).

O atenţie deosebită se acordă aditi-vilor sintetici, deoarece consumul înde-lungat de produse alimentare aditivate sintetic poate avea consecinţe dezastru-oase asupra stării de sănătate a oameni-lor, conducând la deteriorarea acesteia, efect care poate să apară imediat sau în timp. În astfel de cazuri, în organismul uman se produce un adevărat bombar-dament asupra organelor interne cu slăbirea sau distrugerea sistemului imu-nitar care ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, membru al Academiei de Știinţe Agricole şi Forestiere, consideră că incidenţa alarmantă a unor forme

de cancer este strâns legată de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt „vinovate” de răspândirea bolilor cardi-ovasculare, ale tubului digestiv şi a aler-giilor.

Conform raportului Comisiei Naţi-onale de Oncologie - 2000, în România cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III”, împotriva căreia nu există încă premisele că se va descoperi un anti-

dot. Cancerul este, fără îndoială, o consecinţă. Chiar dacă nu au fost

descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigătoare, cerce-tătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea: polua-rea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urmă, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor

de cancer. Potrivit rapoartelor organi-

zaţiilor internaţionale, mortalita-tea în rândul populaţiei globului, cau-zată de consumul alimentelor îmbogă-ţite cu substanţe artificiale (aditivi), se află pe locul al III-lea, după consumul de droguri şi medicamente şi după acci-dentele de circulaţie.

Cel mai des întâlnite E-uri în pro-dusele alimentare şi efectele acestora:

E211 (benzoatul de sodiu) este fo-losit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi dulciuri, este de asemenea prezent în multe medicamente; se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul. Este interzis în SUA, Australia şi Noua Zeelandă, însă în Uniunea Europeană este permis.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat în stabilizarea culorii roşiatice a cărnii conservate şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen, în special în bacon. Companiile care pro-cesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic, pentru a împiedica formarea de nitro-zamine. Industria cărnii justifică utiliza-rea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor

4

asupra dezvoltării bac-teriilor producătoare de toxină botulinică.

E555 (silicatul de aluminiu şi pota-siu) este folosit în sare, lapte praf şi făină. Este interzis în Canada, Ja-ponia, Norvegia, SUA şi Suedia. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placen-tare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer, este, totuşi, încă permis în Uniunea Europeană.

E210 (acidul benzoic) se adaugă la băuturi alco-olice, produse de brutărie, brânzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, în special la persoane dependente de medicaţie, şi poate reacţiona, provo-când hiperaciditate la copii. În urma testării pe animale de laborator, a fost asociat şi cu cancerul.

Dintre „E”-urile considerate de specialiştii oncologi drept deosebit de periculoase se pot enumera: E125, E141, E150, E171, E172, E173, E240 (drept adaus de substanţe sus-pecte); E102, E110, E120, E124 (drept aditivi periculoşi). În catego-ria aditivilor toxici sunt incluşi ur-mătorii aditivi: E220, E221, E222, E223, E224 (produc boli intestinale); E338, E339, E340, E341, E407, E450, E461, E463, E465, E466 (afectează tubul digestiv); E230, E231, E232, E233 (produc boli de piele); E200 (suprimă din organism vitamina B12); E320, E321 = antio-xidanţi din margarină (măresc coles-terolul); E311, E312 (atacă sistemul

nervos); E330 = aci-dul citric sau sarea de lămâie (produce boli ale aparatului bucal). În categoria aditivilor cancerigeni sunt în-cadraţi aditivii E123, E131, E142, E211 (foarte nocivi), E213, E214, E215, E217, E230, E631 (glutamatul de sodiu).

În concluzie, aditivii alimentari se folosesc de mult timp, dar numărul şi rolul lor au crescut foarte mult în epoca modernă odată cu dezvoltarea in-dustriei alimentare. Prin urmare, pentru evitarea sau scăderea eventualelor ris-curi asupra sănătăţii umane, sunt necesare cunoaşterea lor cât mai amănunţită şi respectarea cu stricteţe a normelor legale de utilizare,

precum şi a standardelor ge-nerale privind aditivii alimentari.

Standardele generale pentru aditivi alimentari stabilesc pe plan internaţio-nal regulile de utilizare a aditivilor ali-mentari. Aceste norme specifică în mod clar dacă un aditiv poate fi utilizat sau nu în prelucrarea unor produse alimen-tare.

Standardele generale pentru aditivi alimentari (GFSA) au fost adoptate în martie 1997, de către guvernele mem-bre ale Codexului, în scopul utilizării lor de către producătorii de alimente, în conformitate cu „Good Manufacturing Practice”.

Importanţa normelor GFSA este şi mai mult subliniată de existenţa „Codex Alimentarius” – un index pentru stan-dardele destinate produselor alimentare şi care este considerat ca o autoritate de

referinţă în ceea ce priveşte elaborarea standardelor de calitate, a standardelor din domeniul sănătăţii, securităţii, a standardelor de nutriţie şi a metodelor de standardizare uniformă. „Codex Ali-mentarius” a fost pentru prima dată în-tocmit în 1962 de „UN’s Food & Agri-culture Organization” (FAO) şi „World Health Organization” (WHO).

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a publicat o serie de standarde despre aditivii alimen-tari, aceste standarde fiind incluse în ICS 67.220. Aceste standarde pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Stan-dardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23, fax: 021 317 25 14; 021 312 94 88.

Bibliografie

G. Rotaru, N. Sava, D. Borda, S. Stanciu, Scientifical Researches. Agroali-mentary Processes and Technologies, vol. XI, 1, 2005, p. 229-236.

K. B. Sonia, M. Lahirib, P. Chack-radeob, S. V. Bhideb, R. Kuttan, Cancer Letters, vol. 115, 2, 1997, p. 129-133.

Directiva Comisiei Europene 1333/2008, Official Journal of the Euro-pean Union, L354, p. 17-33.

J. W. Daniel, Toxicology and Aplied Pharmacology, 1962, vol. 4, 5, p. 572.

R. Procopie, „Bazele merceologiei”, Editura ASE, Bucureşti, 2001

H. D. Belitz, W. Grosch, Manualul de Chimie Alimentară, ed. Springer-Ver-lag, Berlin, 1992.

M. Hanssen, E = comestibile?, ed. Hornemann - Verlag, Bonn, 1985.

Codex General Standard for Food Ad-ditives CODEX STAN 192-1995, Rev. 7-2006


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 97/23/CE din 29 mai 1997 a Parlamentului Euro-

pean şi a Consiliului, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune, publicată în JOUE C128/1 din 04.05.2013.

1.1.2 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/105/CE a Parlamentului European şi a Consi-liului, referitoare la recipientele simple sub presiune, publicată în JOUE C128/17 din 04.05.2013.

1.1.3 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C128/20 din 04.05.2013.

1.1.4 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Regulamentului (CE) nr. 278/2009 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte cerinţele în materie de pro-iectare ecologică pentru puterea absorbită în regim fără sarcină şi pentru randamentul mediu în regim activ al surselor externe de alimentare, publicată în JOUE C130/4 din 07.05.2013.

1.1.5 Comunicarea Comisiei în cadrul directivei 2007/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind in-troducerea pe piaţă a articolelor pirotehnice, publicată în JOUE C136/7 din 15.05.2013.

1.1.6 Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 552/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind interoperabilitatea reţelei europene de gestionare a traficului aerian, publicată în JOUE C140/7 din 18.05.2013.

1.1.7 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006, privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la echipamentele electrice des-tinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune, publicată în JOUE C149/1 din 28.05.2013.

1.1.8 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009, privind siguranţa jucăriilor, publicată în JOUE C149/91 din 28.05.2013.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul (UE) nr. 397/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte monitorizarea emisiilor de CO2 generate de autotu-rismele noi, publicat în JOUE L 120/4 din 01.05.2013.

1.2.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013, privind metoda comună de siguranţă pentru evaluarea riscurilor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 352/2009, publicat în JOUE L 121/8 din 03.05.2013.

1.2.3 Recomandarea Comisiei din 9 aprilie 2013, privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea şi

Noutăţi legislative apărute în luna mai 2013Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

Prezentul articol conţine, în prima parte, noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna mai 2013.

6

comunicarea performanţei de mediu pe durata ciclului de viaţă a produselor şi organizaţiilor, publicată în JOUE L 124/1 din 04.05.2013.

1.2.4 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2013 al Comisiei din 8 mai 2013, privind autorizarea sele-nometioninei produsă de Saccharomyces cerevisiae NCYC R646 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1750/2006, (CE) nr. 634/2007 şi (CE) nr. 900/2009 în ceea ce priveşte suplimentarea maximă cu drojdie seleniată, publicat în JOUE L 127/20 din 09.05.2013.

1.2.5 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 al Consiliului din 13 mai 2013, de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de stabilire a perceperii cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda şi de închidere a procedurii în ceea ce priveşte Indonezia, publicat în JOUE L 129/1 din 14.05.2013.

1.2.6 Regulamentul (UE) nr. 463/2013 al Comisiei din 17 mai 2013, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind îngrăşămintele, în sensul adaptării anexelor I, II şi IV ale acestuia la progresul tehnic, publicat în JOUE L 134/1 din 18.05.2013.

1.2.7 Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR. 469/2013 al Comisiei din 22 mai 2013 privind autorizarea DL-metioninei, DL-metioninei sare de sodiu, analogului hidroxilat al metioninei, sării de calciu a analogului hidroxilat al metio-ninei, esterului izopropilic al analogului hidroxilat al metioninei, DL-metioninei protejate cu copolimer vinilpiridină/stiren şi DL-metioninei protejate cu etilceluloză, ca aditivi pentru hrana animalelor, publicat în JOUE L 136/1 din 23.05.2013.

1.2.8 Decizia de punere în aplicare a Consiliului, din 21 mai 2013, de respingere a propunerii de regulament de punere în aplicare al Consiliului privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din India, Taiwan şi Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, şi de încheiere a unei proceduri de reexa-minare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din Indonezia şi Malaiezia, având în vedere că propunerea ar impune o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din India, Taiwan şi Thailanda, publicată în JOUE L 136/12 din 23.05.2013.

1.2.9 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 al Consiliului din 21 mai 2013, de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat (PET) originare din India, în urma reexa-minării efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009, publicat în JOUE L 137/1 din 23.05.2013.

1.2.10 Decizia Comisiei din 21 mai 2013, de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a UE pentru robinetăria sanitară, publicată în JOUE L 145/6 din 31.05.2013.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2.1 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1.1 Ordin nr. 1817/2013 din 30/04/2013, privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standarde-lor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 269 din 14/05/2013.

2.1.2 Hotărâre nr. 221/2013 din 30/04/2013, privind aprobarea Strategiei naţionale antidoping pentru perioada 2013-2017 şi a Planului de acţiune pentru implementarea acesteia, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 282 din 20/05/2013.

2.1.3 Normă tehnică din 17/05/2013 „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centra-lele electrice fotovoltaice“ din 17.05.2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 312 din 30/05/2013.

2.1.4 Ordin nr. 29/2013 din 17/05/2013, privind modificarea şi completarea Normei tehnice „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene“, aprobată prin Ordinul preşedintelui Au-torităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 51/2009, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 307 din 29/05/2013.

2.1.5 Lege nr. 168/2013 din 29/05/2013, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din 29/05/2013.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Numeroase industrii sunt vizate de aceste două directive: industria petro-lieră, industria chimică şi farmaceutică, cea agroalimentară şi cea a lemnului. În cadrul directivei 94/9/CE, echipamen-tele implicate sunt destinate industriilor de suprafaţă, atmosferelor explozive da-torită prezenţei prafului de combustibili, a gazelor şi a vaporilor, a ceţii şi a acti-vităţii miniere (prezenţa grizu). Această directivă a generat un mandat de pro-gramare european CEN/CENELEC, pentru elaborarea de standarde de pro-iectare, construcţii şi încercări ale apa-ratelor şi sistemelor electrice şi neelec-trice destinate a fi utilizate în atmosfere explozive. Pentru aparatele şi sistemele electrice, standardizarea în domeniul electrotehnicii a fost încredinţată CE-NELEC care, datorită reglementărilor naţionale europene şi internaţionale, avea un mic avans în elaborarea specifi-caţiilor şi/sau cerinţelor de construcţie, de încercări şi de marcare ale echipa-mentului electric şi ale componentelor „Ex” destinate a fi utilizate în atmosfere explozive, mai ales odată cu avântul in-

dustriei miniere şi apariţia petrochimiei, în secolul trecut. În ceea ce priveşte apa-ratele şi sistemele neelectrice, în cadrul mandatului încredinţat CEN, comisia franceză de standardizare AFNOR S 66A, Atmosfere explozive, participă activ la lucrări.

Zone periculoase: măsuri care trebuie luate

Când aparatele, sistemele de pro-tecţie şi componentele sunt utilizate în zone periculoase, trebuie efectuate ve-rificări pentru a determina dacă se pot produce fenomene periculoase de infla-mare, ţinând seama de procesele de in-flamare. Dacă este cazul, se vor retrage sursele de inflamare din zonele pericu-loase. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să fie aplicate măsurile de pro-tecţie prevăzute în standarde, luând în considerare mai multe informaţii:

Măsurile trebuie să facă sursele de inflamare nepericuloase sau să reducă probabilitatea de apariţie a surselor de

inflamare activă. Această prescripţie poate fi îndeplinită printr-o proiectare şi o construcţie adaptate ale aparatelor, sistemelor de protecţie şi componente-lor, prin proceduri de operare, cu aju-torul dispozitivelor de măsurare şi de control corespunzătoare.

Numărul măsurilor de protecţie de-pinde de probabilitatea de apariţia unei atmosfere explozive şi de consecinţele unei posibile explozii. El este determi-nat printr-o alegere între diferitele ca-tegorii de aparate, după cum se indică în directiva 94/9/CE. Aceste categorii respectă prescripţiile pentru diferitele zone. Dacă aceste două categorii de mă-suri nu pot fi aplicate sau nu sunt per-tinente, aparatele, sistemele de protecţie şi componentele trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să se limiteze efectele unei explozii la un nivel sigur. Aceste măsuri sunt proiectarea rezis-tentă la explozie, descărcarea exploziei, suprimarea ei, prevenirea propagării flă-cării şi explozia. Ele se raportează, în ge-neral, la atenuarea efectelor periculoase în interiorul aparatelor, sistemelor de protecţie şi componentelor. Răspunsu-rile tehnice la aceste măsuri de prevenire şi de protecţie contra exploziei se referă la cerinţele pentru aparatele neelectrice, fără distincţie a specificităţilor parti-culare, cu standardele EN 13463-1-8*, Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive, utilizate curent pen-tru a demonstra conformitatea echipa-mentelor prezente în zona Ex, precum: pompele, maşinile rotative, sistemele de manevrare, aparatele pneumatice şi re-ductoarele. Celălalt domeniu important pentru lucrările de standardizare euro-pene se referă la sistemele de protecţie prin ventilaţie, suprimarea exploziei şi opritoarele de flacără.

Apărarea intereselor franceze

Programul de standardizare de la CEN permite factorilor francezi să îşi apere in-teresele industriale în Europa, în cadrul * Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat această serie de standarde europene ca standarde române. A se vedea nota de la sfârşitul articolului

Atmosfere explozive (ATEX)Xavier Lefebvre

În cadrul reglementat al atmosferelor explozive, aparatele, sistemele de protecţie şi componentele trebuie să răspundă unor cerinţe de se-curitate. La opt ani de la apariţia directivelor europene ATEX 94/9/CE şi 1999/92/CE, o activitate importantă a fost realizată de comi-tetele de standardizare în domeniul atmosferelor explozive.

Datorită INERIS, Franţa dispune de mijloace de încercare excelente

8

unui puternic context de reglementare, fie ei constructori şi/sau utilizatori, evaluato-rii care sunt organismele notificate însăr-cinate cu marcajul CE jucând un rol de moderator. CEN/TC 305, care se ocupă de atmosfere explozive, numără la ora ac-tuală 15 proiecte în programul său de lu-cru şi are la activ 30 de standarde publicate. Mentenanţa standardelor publicate este în curs de realizare şi subiecte noi de studiu sunt înscrise în program. Standardizarea în acest domeniu se dezvoltă şi la nivel internaţional. Subcomitetul ISO/CEI/ SC 31M, care se referă la echipamentele neelectrice şi la sistemele de protecţie pentru atmosfere explozive, are şase pro-iecte în programul său de lucru. Franţa este membru P (participant). Revizui-rea unor standarde europene ale CEN/TS 305 se efectuează de acum înainte în cadrul Acordului de la Viena (stan-darde care au statutul EN ISO). Unele standarde pot fi ISO/CEI. Implicarea în Comisia de standardizare franceză, coordonată de Florence Saillet, şefă de proiect la AFNOR, favorizează apăra-rea competenţelor şi a practicilor fran-ceze în viitoarele standarde europene şi internaţionale, analiza comună a cerin-ţelor esenţiale ale directivelor comuni-tare şi aplicarea sistemelor de calitate la acest sector în faţa altor factori străini care participă la aceste lucrări (germani, englezi, austrieci şi suedezi). Strategia franceză faţă de prevenirea şi protecţia la explozie, datorată prezenţei atmosfe-relor explozive, este stabilită de comisie. În cadrul ei regăsim reprezentanţi ai or-ganismelor notificate (INERIS), fabri-canţi de echipamente destinate a fi uti-lizate în atmosfere explozive, fabricanţi de echipamente de protecţie la explozie, factori din industrie confruntaţi cu ris-cul de explozie, societăţi de consultanţă. Comisia are nevoie de experţi şi de feedback-uri, pentru a anticipa soluţiile tehnice stabilite în viitoarele standarde europene şi a realiza legăturile adecvate cu diferitele sectoare industriale care utilizează aceste echipamente.

ATEX: ultimele apariţii de standarde

Standardul NF EN 1127-1**, At-mosfere explozive şi protecţia la explozii. Concepte fundamentale şi metodologie, publicat în noiembrie, specifică meto-

** Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat acest standard ca standard român. A se vedea nota de la sfârşitul arti-colului

dele care permit identificarea şi evalu-area situaţiilor periculoase, care conduc la explozie, precum şi măsurile de pro-iectare şi de construire corespunzătoare pentru securitatea cerută. Standardul se aplică oricărui echipament, sistem de protecţie şi component destinat a fi utilizat în atmosfere explozive şi echi-pamentelor şi sistemelor de protecţie şi componentelor în toate stadiile utiliză-rii lor. Alte standarde au fost publicate recent, precum NF EN 16020**, Devia-toare de explozie, NF EN 16009**, Dispo-zitive de descărcare a exploziei fără flacără, NF EN 15967**, Determinarea presiunii maxime a exploziei şi a vitezei maxime de creştere a presiunii gazelor şi vaporilor sau NF EN 13463-5**, Echipamente ne-electrice pentru atmosfere explozive. Pro-tecţia prin securitatea construcţiei în „c”. Fără a omite standardul NF EN ISO/ CEI 80079-34**, care specifică cerinţe particulare şi informaţii destinate a sta-bili şi a menţine un sistem al calităţii, pentru a fabrica materiale Ex, incluzând sisteme de protecţie conform certifica-tului Ex. El trebuie să fie citit împreună cu NF EN ISO 9001.

STANDARDE DIN CUPRINSUL ACESTUI ARTICOL ADOPTATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

EN 13463-1:2009, cu indicativul SR EN 13463-1:2009 şi titlul: y Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive. Partea 1: Metodă şi cerinţe de bază;EN 13463-2:2004, cu indicativul SR EN 13463-2:2009 şi titlul: y Echipamente neelectrice pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive. Partea 2: Protecţie prin carcasă cu restricţie la curgere „fr”;EN 13463-5:2011, cu indicativul SR EN 13463-5:2011 şi titlul: y Echipamente neelectrice destinate utiliză-rii în atmosfere potenţial explozive. Partea 5: Protecţie prin securitate constructivă „e”;EN 13463-6:2005, cu indicativul SR EN 13463-6:2005 şi titlul: y Echipamente neelectrice pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive. Partea 6: Protecţie prin controlul sursei de aprindere „b”;EN 13463-8:2003, cu indicativul SR EN 13463-8:2004 şi titlul: y Echipamente neelectrice pentru utilizări în atmosfere potenţial explozive. Partea 8: Protecţie prin imersie într-un lichid „k”;EN 1127-1:2011, cu indicativul SR EN 1127-1 şi titlul: y Atmosfere explozive. Prevenirea şi protecţia la explozii. Partea 1: Concepte fundamentale şi metodologie;EN 1127-2:2002+A1:2008, cu indicativul: SR EN 1127-2+A1:2008 şi titlul: y Atmosfere explozive. Preve-nirea şi protecţia la explozie. Partea 2: Concepte fundamentale şi metodologie pentru minerit; EN 16020:2011, cu indicativul SR EN 16020:2011 şi titlul: y Deviatoare de explozie;EN 16009:2011, cu indicativul SR EN 16009:2011 şi titlul: y Dispozitive de descărcare a exploziei fără flacără;EN 15967:2011, cu indicativul SR EN 15967:2012 şi titlul: y Determinarea presiunii maxime de explozie şi a vitezei maxime de creştere a presiunii gazelor şi vaporilor;EN ISO/CEI 80079-34:2011, cu indicativul SR EN ISO 80079-34:2012 şi titlul: y Atmosfere explozive. Partea 34: Aplicarea sistemelor calităţii la fabricarea echipamentelor;EN ISO 9001:2008, cu indicativul SR EN ISO 9001:2008 şi titlul: y Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;EN ISO 9001:2008/AC:2009 cu indicativul SR EN ISO 9001:2008/AC:2009 şi titlul: y Sisteme de manage-ment al calităţii. CerinţeEN 1010-1:2004+A1:2010, cu indicativul SR EN 1010-1+A1:2011 şi titlul: y Securitatea maşinilor. Cerinţe de securitate pentru proiectarea şi construcţia maşinilor de tipărire şi de prelucrare a hârtiei. Partea 1: Cerinţe comune;

Toate standardele la care se face referire în Jurnalul Oficial

Un comunicat al Comisiei, în cadrul directivei 94/9/CE, privind apropierea legislaţiilor statelor membre pentru echipamentele şi sistemele de protec-ţie destinate a fi utilizate în atmosfere explozive, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE) nr. C 338. El reia titlurile şi referinţele standardelor armonizate cu titlul direc-tivei, precizând data primei publicări în Jurnalul Oficial şi cazul referinţei standardului înlocuit, precum şi data de încetare a prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit. El cuprinde peste 100 de standarde elaborate de CEN şi CENELEC, care merg de la EN 1010-1:2004+A1:2010**, Securitatea maşinilor. Prescripţii de securitate pentru proiectarea şi construirea maşinilor de tipărit şi de prelucrare a hârtiei, la recentul standard EN ISO/CEI 80079-34:2011**, Atmo-sfere explozive. Aplicarea sistemelor cali-tăţii pentru fabricarea de echipamente.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 334, mai 2013


„Este o etapă importantă către o adoptare mai largă a vehiculelor elec-trice reîncărcabile în Europa şi aceasta deschide calea spre o soluţie armoni-zată la nivel mondial”, a afirmat Ivan Hodac, secretar general al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automo-bile (ACEA). „Chemăm Comisia Eu-ropeană, organismele de standardizare şi furnizorii de infrastructură să urmeze aceste recomandări şi să rezolve proble-mele nerezolvate cât mai repede posi-bil”. Standardizarea conexiunii între reţeaua electrică şi vehiculele reîncăr-cabile este una din condiţiile prealabile pentru a permite mobilităţii electrice să cucerească o parte a pieţei viabile. Diverse soluţii sunt utilizate, ceea ce conduce la o fragmentare a pieţei în întreaga Europă şi în străinătate. Reco-mandările se referă la toate etapele, de la borna publică de alimentare, până la

priza de încărcare a vehiculului, dar şi comunicarea între aceste două puncte şi abordează atât sarcinile lente, în cu-rent continuu sau alternativ. De îndată ce organismele de standardizare îşi vor da aprobarea, fabricanţii de vehicule vor începe să o aplice în mod uniform în ciclurile lor de producţie. Industria automobilului preconizează implemen-tarea ei completă pentru noile tipuri de vehicule începând din 2017. Un stan-dard unic pentru încărcarea vehiculelor va aduce beneficii tuturor părţilor: in-dustria automobilului, consumatori şi furnizorii infrastructurii. „Standardiza-rea oferă previzibilitate investitorilor; ea permite să se realizeze economii la scară largă şi să se reducă costurile. Ne-am asigurat, de asemenea, că această soluţie răspunde standardelor de securitate ce-lor mai exigente şi că ea este simplu de utilizat”, a declarat Ivan Hodac. Majo-ritatea părţilor interesate se bazează pe previziunea unei părţi realiste a pieţei pentru vehiculele electrice reîncărcabile de ordinul a 3 până la 10% din vânzările vehiculelor noi între 2020 şi 2025, po-trivit rapidităţii cu care vor fi rezolvate problemele cele mai urgente.

Membrii ACEA

Membrii ACEA sunt: BMW Group, DAF Trucks, Dailer, FIAT S.p.A., Ford of Europe, General Motors Europe, Jaguar Land Rover, Man Truck&Bus, Porsche, PSA Peugeot Citroën, Renault Group, Scania, Toyota Motor Europe, Volkswagen Group, Volvo Cars şi Volvo Group.

Bateriile cu flux. Cerinţe şi metode de încercare

Un seminar al CENELEC a permis, toamna trecută, să se facă un prim pas

către standardizarea în domeniul bate-riilor cu flux. În cursul ultimilor 20 de ani, interesul pentru tehnologia bateri-ilor cu flux a crescut datorită potenţia-lului său, pentru a permite producţia de masă a dispozitivelor de stocare a ener-giei de înaltă performanţă şi cu costuri reduse, care vor fi încorporate în sisteme pe scară largă. O baterie cu flux este un tip de dispozitiv de stocare a energiei în care un electrolit care conţine unul sau mai multe compartimente active electrochimic traversează o celulă elec-trochimică care converteşte energia chi-mică direct în electricitate şi/sau elec-tricitatea în energie chimică. Electroliţi suplimentari sunt stocaţi în exterior, apoi difuzaţi prin celule electrochimice. Caracteristicile de proiectare a bateriilor cu flux trebuie să permită mişcarea flu-idelor. Acordul grupului de lucru a fost propus de instituţii universitare şi de cercetare, de producători. Acordul pro-venit din această iniţiativă este destinat a facilita etapele precomerciale: com-pararea de către utilizator a cerinţelor tehnice cerute pentru utilizarea diferi-telor tipuri de baterii cu flux sau de cele cerute de bateriile cu flux în raport cu dispozitivele clasice de stocare a electri-cităţii. De asemenea, se pune problema facilitării comercializării acestor baterii, furnizând utilizatorilor un sentiment de încredere şi de securitate. Documentul trebuie să ofere sfaturi organismelor de evaluare a conformităţii, pentru a situa conformitatea bateriilor cu flux com-parativ cu directivele existente şi alte reglementări. Seminarul şi-a propus să furnizeze linii directoare care să includă definiţii, criterii care să permită măsu-rarea performanţelor bateriei, mai ales eficacitatea sa, criterii care să definească şi să precizeze acţiunile care trebuie desfăşurate la finalul ciclului de viaţă a aparatului, criterii pentru întreţinerea bateriilor, criterii de evaluare şi reco-mandări privind durata de viaţă. Pro-blemele legate de securitate nu figurau în domeniul său de lucru.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 334, mai 2013

Vehicule electriceCătre un sistem de alimentare armonizat

Jean-Claude Tourneur

Constructorii europeni de automobile au stabilit un set de reco-mandări care îşi propun să standardizeze alimentarea vehiculelor electrice. Propunerea comună emisă de sector trebuie să facă posibilă utilizarea unui anumit tip de priză electrică, indiferent de marca ma-şinii, de furnizorul de electricitate sau de ţară.

Potrivit lui Ivan Hodac, „standardizarea oferă previzibilitate investitorilor; ea per-mite realizarea de economii la scară largă şi reducerea costurilor”

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Vă întrebaţi, probabil, la ce vă ser-veşte să ştiţi mai multe despre stan-darde? Sunteţi de acord că ele sunt utile, dar este problema experţilor, nu? Fals. Standardele ne privesc pe toţi. De ce? Pentru că noi suntem beneficiarii lor fi-nali. Și cu cât ştim mai multe despre ele, cu atât vom putea beneficia mai mult de pe urma lor. Nu vă fie teamă, voi fi con-cisă. Următoarele trei motive principale sunt elocvente:

1. Standardele sunt elaborate pen-tru dvs.

Ele ne facilitează viaţa. Când ele sunt aplicate, totul este comod, eficient şi sigur… Gândiţi-vă la provocările care vă preocupă şi priviţi dacă nu există un standard care să le fie consacrat. Dacă sunteţi preocupaţi de protecţia me-diului, aruncaţi o privire la standardul ISO 14001. Dacă doriţi să vă asiguraţi de siguranţa jucăriilor copiilor dvs., informaţi-vă în legătură cu standardul ISO 8124. Cu cât veţi cunoaşte mai bine standardele şi veţi insista asupra aplicării lor, cu atât întreprinderile vor avea interesul de a le respecta.

2. Expertul sunteţi dvs.ISO a elaborat peste 19 500 de

standarde cu privire la subiecte diverse precum: alimentaţia (sunteţi brutar, agricultor?), managementul (încercaţi să optimizaţi procesele întreprinderii dvs.?) sau securitatea tehnologiei in-formaţiei (vă întrebaţi dacă sistemul informatic al întreprinderii dvs. este securizat?), pentru a nu menţiona decât câteva. Fie că lucraţi pentru o întreprin-dere mică sau mijlocie, pentru o organi-zaţie neguvernamentală, un guvern sau o multinaţională, fie că sunteţi dentist, miner sau arhitect, există, cu siguranţă, standarde ISO care se aplică activităţii dvs. S-ar putea dovedi util să le cunoaş-teţi întrucât ele includ cele mai bune practici internaţionale şi vă pot des-chide porţile pieţelor mondiale.

3. Ar trebui să participaţiAcest lucru vă oferă posibilitatea să

sugeraţi noi domenii în care standardele ar fi necesare şi să aveţi un cuvânt de spus la elaborarea lor. Puteţi să vă valorificaţi punctul de vedere în momentul crucial în care sunt decise „regulile şi soluţiile” care modelează comerţul internaţio-nal. Angajaţi-vă, contactând membrul naţional al ISO pentru ţara dvs. Când mergeţi la medic, presupuneţi că acesta va avea competenţele necesare pentru a vă îngriji. Dumneavoastră trebuie să recunoaşteţi, însă, medicul bun, infor-mându-vă asupra cerinţelor necesare pentru a exersa. Atunci, mobilizaţi-vă: informaţi-vă cu privire la standarde!

Acest număr al ISO Focus+ vă pro-pune, în acest sens, o introducere. Ne-am întrebat care ar putea fi cel mai bun mod de a vă ţine la curent cu actuali-tatea standardelor care vă interesează. Aţi vrea să ştiţi, de exemplu, cum să ve-rificaţi dacă încălţămintea de schi este conformă cu standardele ISO sau cum se pot sprijini organizaţiile pe standar-dele de acustică, pentru a face birourile deschise mai propice pentru starea de bine a angajaţilor.

Părerea dvs. contează. Vă rugăm să ne-o comunicaţi pe Facebook (www.iso.org/facebook), Twitter (@isostan-dards), LinkedIn (www.iso.org/linke-din), Google+ (www.iso.org/google+) sau prin e-mail ([email protected]). Comunicaţi-ne ce vă place, ce vă dis-place şi faceţi-ne părtaşi le reuşitele sau la nemulţumirile dvs.

Maria Lazarte este redactor-şef la ISO Focus+

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 4, aprilie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Eu? De ce să mă intereseze pe mine standardele?

Maria Lazarte

Mobilizaţi-vă: informaţi-vă cu privire la standarde!


Părerea dumnevoastră

Vă prezentăm în continuare o suită de articole care evidenţiază avantajele standardelor şi modul în care aceste documente tehnice

vă ajută în viaţa de zi cu zi.

Puncte de vedere din lumea întreagă.Iată câteva dintre cele mai bune.

În domeniul medical, eficacitatea şi eficienţa implementării standarde-lor internaţionale pot avea o impor-tanţă vitală. În calitate de mamă a trei copii mici, dintre care doi necesită o atenţie medicală specializată, standar-dele internaţionale sunt şi vor rămâne întotdeauna primordiale pentru mine. Standardele facilitează, desigur, co-merţul, stabilind criterii de acceptare, specificând niveluri de serviciu şi ar-monizând practicile în lumea întreagă, dar după părerea mea, ele fac mult mai mult. Pentru ca fiica mea, care suferă de probleme cardiace, să fie bine îngrijită, mă interesează în primul rând ca labo-ratoarele medicale să producă măsură-tori fiabile şi trasabile, cu atât mai mult cu cât, în majoritatea cazurilor, aceste rezultate sunt utilizate de specialiştii din străinătate. Standardizarea unităţi-lor de măsură este indispensabilă pen-tru a evita orice eroare de interpretare a rezultatelor analizelor. De asemenea, etalonarea tuturor echipamentelor din sala de operaţie joacă un rol decisiv pentru a supraveghea buna desfăşurare a numeroaselor operaţii de chirurgie cardiacă pe care trebuie să le suporte

fiica mea pentru a duce o existenţă normală. În cazul fiului meu, care este autist, regimul recomandat de nutriţi-onist îi influenţează terapia. Este, deci, important ca toate informaţiile nutriţi-onale ale unui aliment să fie corect in-dicate pe etichetele ambalajelor, pentru a putea alege produsele în cunoştinţă de cauză. În plus, întrucât starea sa de sănătate îl împiedică să se exprime pen-tru a comunica dacă îl stânjeneşte sau îl deranjează ceva, doar rezultatele anali-zelor ne permit să stabilim un diagnos-tic medical. În sfârşit, o mamă acordă o mare importanţă ca jucăriile copiilor să fie sigure şi ca vopseaua utilizată pentru mobilă, obiectele lor şi pentru întreaga casă să nu conţină substanţe nocive. Mă interesează înainte de orice, în calitate de părinte, să îi protejez şi standardele internaţionale asigură acest lucru, fur-nizând o bază pentru atestarea de terţă parte, şi anume certificarea, care per-mite mai uşor alegeri înţelepte. Pentru aceste motive, aspir la o naţiune care adoptă standardele internaţionale şi la o industrie care are grijă de interesele şi de securitatea consumatorilor săi.

Standardele mă ajută să am grijă de copiii meiPhilile Nomalanga DlaminiVărstă: 27 de aniŢară: Swaziland

Standardizarea unităţilor de măsură este indispensabilă pentru a evita orice eroare de interpretare a rezultatelor analizelor

Swaziland12

STANDARDIZAREA | iunie 2013

Gestionez sisteme de management al calităţii (SMC), bazate în principal pe standardul ISO 9001 şi pe specifi-caţia tehnică ISO/TS 16949 (pentru sectorul automobilului) de peste 20 de ani. Cea mai mare parte a carierei mele am desfăşurat-o în producţie şi de pu-ţin timp consacru eforturile mele unui organism de servicii, fără scop lucrativ, care mă pasionează. Ne bazăm pe stan-dardul ISO 9001 pentru a ne construi sistemul nostru SMC, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor pe care le furnizăm comunităţii. Nu am putea reuşi acest lucru fără a recurge la stan-dardele ISO şi, din acest punct de ve-dere, trebuie să le omagiem! Care sunt, pentru mine, avantajele standardelor? La ora actuală, necesitatea de a dispune de standarde internaţionale este la fel de importantă ca şi cea de a schimba produse şi servicii la nivel internaţio-nal. Ce ar fi lumea dacă doar costurile ar motiva deciziile noastre? Care ar fi impactul asupra economiei noastre mondiale, dacă, dezamăgit de calitatea unui produs, consumatorul nu ar mai cumpăra din nou? Consumatorii sunt cei care comandă într-o întreprindere. În consecinţă, dacă ar trebui să sucom-băm unui sistem în care deciziile noas-tre ar fi bazate doar pe consideraţii de costuri, fără a ţine seama de calitatea produsului sau serviciului, am ipoteca întreprinderile noastre aşa cum am fă-cut-o cu casele la începutul anilor 2000. Standardele internaţionale permit tu-turor să se măsoare de pe o poziţie de egalitate, utilizând aceleaşi reguli. Ne îmbunătăţim la nivel colectiv practicile comerciale şi tehnicile de management, pentru a ne utiliza resursele în mod mai eficace şi a menţine satisfacţia clienţilor noştri, astfel încât să asigurăm reuşita pe termen lung a întreprinderilor noastre. Evoluţia noastră către o societate mon-dializată este însoţită de o modernizare

a sistemelor. Standardele internaţionale ne învaţă cele mai bune practici, bazate pe contribuţiile a milioane de persoane din lumea întreagă. Standardele inter-naţionale mă ajută zi de zi, uşurând cercetările pe care le-aş efectua în mod normal înainte de a realiza o achiziţie importantă. Ele îmi oferă asigurarea că aleg o întreprindere care s-a dotat cu mijloacele excelenţei. Cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul calităţii, admit că am criterii foarte ridicate când este vorba de a cheltui pentru produse sau servicii care nu se conformează acestor standarde recunoscute în lumea întreagă. În realitate, nu am încredere în întreprinderile care pretind că oferă o calitate optimă la cel mai bun preţ, dar nu utilizează standardele interna-ţionale. Cum este posibil acest lucru, când a fost nevoie de mai mulţi ani, de contribuţia a milioane de persoane şi de cercetări masive pentru a elabora aceste standarde internaţionale? Ar vrea aceste întreprinderi să mă facă să cred că utili-zează alte standarde „superioare”? Este foarte probabil şi, în calitate de consu-mator, nu le pot acorda încrederea mea. Îmbunătăţirea este, însă, întotdeauna posibilă. După părerea mea, ISO ar pu-tea aduce o valoare adăugată, întărind relaţia logică dintre ISO 9001 şi ISO 31000, pe probleme de management al riscului. Aceasta ar permite celor care descoperă ISO 9001 şi se pregătesc să îşi construiască sistemul de manage-ment al calităţii, să integreze noţiunea de risc în structura sistemului lor. Căci, dacă ne gândim bine, calitatea defec-tuoasă reprezintă un risc în adevăratul sens al cuvântului!

Standardele îmi facilitează activitateaMichael Ray FincherVărsta: 43 de aniŢara: Statele Unite

Standardele internaţionale permit tuturor să se măsoare de pe o poziţie de egalitate, utilizând aceleaşi reguli

SUA13

Lucrez în sectorul serviciilor finan-ciare de nouă ani şi actualmente sunt responsabil în domeniul asigurării ca-lităţii pentru un organism de credit inovator specializat în împrumuturi, la Cape Town. Am urcat toate treptele ca-rierei în sectorul centru de apeluri şi po-sed o solidă experienţă în domeniul re-cuperării datoriilor. După părerea mea, dacă standardele internaţionale permit indivizilor pe de pieţele emergente, cum ar fi Africa, să îşi evalueze expertiza şi realizările în raport cu criterii dovedite, ele oferă, de asemenea, statelor indus-trializate, posibilitatea de a se pune permanent sub semnul întrebării şi de a îşi depăşi nivelurile de reuşită. Cele 19 500 de standarde ale ISO, care aco-peră o varietate stupefiantă de subiecte, reprezintă rodul muncii unor experţi eminenţi, care au ştiut să comunice şi să coopereze pentru a depăşi discrepanţa economică dintre continente. În faţa a tot ceea ce ne diferenţiază, puterea uni-ficatoare a standardelor internaţionale permite convergenţa gândirii noastre, stimularea imaginaţiei noastre şi anula-rea decalajelor economice, pentru a lu-cra împreună la realizarea unui obiectiv comun. Standardele internaţionale mi-au inspirat voinţa de a căuta excelenţa

şi de a o atinge în sectorul centrelor de apeluri externalizate şi de a îmi canaliza energia şi competenţa în vederea certi-ficării, într-o zi, a departamentului meu, în conformitate cu un standard ISO – singura certificare valoroasă, după pă-rerea mea. Standardele internaţionale permit persoanelor tinere, încrezătoare şi ambiţioase ca mine, să spere că, fiind la curent cu tendinţel internaţionale, mergând în faţa principalelor părţi in-teresate şi implicându-se activ în reţele, accesul la pieţele industrializate nu va mai fi un vis, ci o posibilitate concretă. Avem nevoie de standarde internaţio-nale pentru a stabili legături între ex-perţii din diferite sectoare, schimba idei şi stimula discuţia, dar şi pentru a ar-moniza multitudinea standardelor uti-lizate în lume, dacă dorim să ne îmbu-nătăţim eficacitatea conform celor mai bune practici. Utilizarea standardelor internaţionale ar trebui să fie o condiţie necesară şi indispensabilă în orice in-dustrie. Standardele internaţionale în-curajează o anumită unitate, permiţând progrese constante şi implicarea tuturor statelor. Dacă am putea adera la acelaşi ansamblu de reguli în sectoarele noas-tre de activitate, am avea asigurarea de a continua să progresăm către excelenţă.

Standardele mă ajută să aspir la obţinerea succesuluiDarion PillayVârsta: 27 de aniŢara: Africa de Sud

Standardele internaţionale mi-au inspirat voinţa de a căuta să ating excelenţa şi să o obţin.

Africa de Sud14


Imaginaţi-vă că organizaţia dvs. proiectează un dispozitiv medical ino-vator, care poate salva viaţa a milioane de oameni. Sunteţi nerăbdător să intro-duceţi noul produs în lumea întreagă, dar, înainte de a îl putea vinde distri-buitorilor din străinătate, trebuie să vă conformaţi tuturor standardelor şi reglementărilor aplicabile. Vă întrebaţi atunci, este cu adevărat necesar? La ce bun atâta hârţogăraie? Lucrez de nouă ani în domeniul dispozitivelor medicale şi al produselor farmaceutice (de la in-travenoase, ace, pompe de perfuzie, la dispozitive de imagerie dentară). Mă implic în mod deosebit în domeniul calităţii şi al reglementării şi lucrez ac-tualmente pe aceste probleme la un fa-bricant de dispozitive medicale pentru prelevarea fluidului oral şi diagnosticul prin test salivar. Examinând lucrurile mai amănunţit, perspectiva dvs. cu pri-vire la noile cerinţe şi la hârţogăraie riscă să se schimbe. Numeroase stan-darde, precum ISO 14971, cu privire la aplicarea managementului riscului la dispozitivele medicale şi ISO 13485, cu privire la sistemele de management al calităţii pentru dispozitivele medicale, conţin elemente esenţiale care vă ajută să elaboraţi un produs sigur şi eficace. Aceste standarde permit să se asigure că un medic va putea utiliza produsul pe care l-aţi proiectat cu încredere deplină şi că pacientul nu va suferi nicio pagubă. Obiectivul vizat – de a salva o viaţă – va fi atins, fără consecinţe negative. Veţi

înţelege atunci că, dacă standardele internaţionale sunt necesare, ele sunt, într-un sens, şi o binecuvântare, pentru a proteja publicul şi întreprinderea dvs. Zi de zi utilizăm, fără să ştim, obiecte care trebuie să se conformeze standar-delor internaţionale. Aceste standarde permit să se evite că echipamente utile – de la telefonul dvs. mobil, la aparatul pe îl utilizează dentistul pentru radio-grafii – nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Standardele şi reglementa-rea acoperă o gamă largă de produse, pentru a asigura securitatea, a reduce deşeurile şi costurile. Ele veghează, în primul rând, la securitatea publică. Și în clipa în care aceasta este prioritară, fabricanţii au tot interesul de a pune la punct produse de calitate. Datorită standardelor, produsele sunt fabricate mai eficient, prezintă mai puţine ris-curi şi defecte, ceea ce permite creşterea producţiei şi a profiturilor. Standardele internaţionale servesc la crearea unui mediu mai sigur pentru fiecare dintre noi, în lumea întreagă. Nu le remarcăm, probabil, în viaţa noastră de zi cu zi, dar, datorită lor, putem utiliza fără teamă te-lefonul mobil, ne putem încălzi hrana la cuptorul cu microunde sau putem cir-cula cu automobilul personal.

Standardele mă protejeazăMonica K. ChibberVârsta: neprecizatăŢara: Statele Unite

Datorită standardelor, produsele sunt fabricate mai eficace şi prezintă mai puţine riscuri şi defecte

SUA

15


Când mergeţi la spital, sunteţi suficient de preocupat de acest lucru. Nu mai este ca-zul să vă îngrijoraţi în legătură cu sterilizarea instrumentelor pe care le va utiliza medicul pentru a vă consulta sau cu privire la pericu-lozitatea nivelurilor de radiaţie la care apa-ratele medicale vă vor expune. Standardele ISO sunt acolo, pentru a veghea la sănătatea dvs., datorită cadrului de referinţă pe care îl stabilesc pentru încercarea, calitatea şi sigu-ranţa dispozitivelor medicale.

Standardele ne însoţesc la locul de muncă, acasă şi în călătorie. Ele constituie garanţia că produsele pe care le utilizăm sunt compatibile şi că aparatele şi echipamentele vor putea să se conecteze şi să funcţioneze împreună, pentru o utilizare mai uşoară. Datorită simbolurilor standardizate, fiecare din noi poate lua cunoştinţă de informaţii importante, indiferent de limba sa. Datorită standardelor pentru siguranţa sanitară a ali-mentelor, nu mai avem decât o preocupare: meniul.

Locuinţa dvs. este sigură întrucât ea este conformă cu standardele de construcţie. Da-tele dvs. personale sunt protejate de stan-darde cu privire la securitatea tehnologiei informaţiei. Numeroase destinaţii turistice se bazează pe liniile directoare ale ISO, pen-tru a garanta securitatea vilegiaturiştilor, mai ales cea a amatorilor de scufundări. Și, când sunteţi la clubul de gimnastică, standardele ISO veghează la buna funcţionare a aparate-lor de musculatură.

Fără standarde, cardul dvs. de credit nu ar putea fi utilizat în alte state.

Iar atunci când un standard lipseşte, ne dăm seama imediat de importanţa sa întru-cât lucrurile nu funcţionează simplu, aşa cum ar trebui. Vreţi să ştiţi mai multe?

Articolele care urmează vă oferă o vedere de ansamblu cu privire la ceea ce vasta lume a standardelor are de oferit dumneavoastră, numai dumneavoastră.

Pentru dumneavoastră


Aveţi un temperament de aventu-rier? Vă place să vă scăldaţi în apa învol-burată, vă place să vă plimbaţi prin junglă sau să escaladaţi vârfuri înalte? Visaţi să parcurgeţi cu bicicleta itinerarii incre-dibile? Trekking-ul, plimbarea pe jos, rafting-ul pot să vă facă să trăiţi senzaţii puternice, memorabile, dar aceste prac-tici, pe care le acoperă termenii „turism de aventură” nu sunt lipsite de riscuri. Pe măsură ce acest tip de activităţi câş-tigă popularitate, problemele de securi-tate devin o provocare majoră. ISO ela-borează actualmente standarde pentru ca riscurile să fie măsurate, iar plăcere, nelimitată. Piaţă de nişă în plină ascen-siune, turismul de aventură a crescut cu 17% între 2009 şi 2010 şi constituie as-tăzi obiectul (principal sau secundar) al unei călătorii în patru. Această tendinţă va continua şi, potrivit unui studiu rea-lizat în 2011 de Adventure Travel Trade Association, până în 2050, această piaţă se va adresa şi călătoriei în doi. În acest scop, experţii mai multor state lucrează actualmente la două standarde ISO:

Turism de aventură. Sisteme de ymanagement al securităţii. Cerinţe (ISO 21101);Turism de aventură. Informaţii ydestinate participanţilor. Cerinţe minime înainte, în timpul şi după activitatea de turism de aventură (ISO 21103).

Un raport tehnic cu privire la com-petenţa coordonatorilor este, de aseme-nea, în curs de pregătire. Aceste docu-mente vor fi gata până la sfârşitul lui 2013. Primul dintre aceste standarde, ISO 21101, stabileşte, pentru presta-

torii activităţii de turism de aventură, cerinţele sistemului de management al securităţii şi îi încurajează să îşi anali-zeze activităţile, să înţeleagă cerinţele participanţilor, să stabilească procesele care garantează securitatea şi să men-ţină aceste procese sub control. Stan-dardul poate fi utilizat pentru a defini o politică, obiective şi planuri de secu-ritate, precum şi pentru a stabili proce-durile aplicabile managementului riscu-lui, cerinţele în domeniul competenţei coordonatorilor, de control operaţional şi de pregătire în faţa urgenţelor. Cel de-al doilea standard, ISO 21103, spe-cifică informaţiile care trebuie furnizate participanţilor potenţiali şi altor părţi interesate din sectorul turismului de aventură în ceea ce priveşte aspectele contractuale ale serviciilor. Aceste stan-darde vor garanta un nivel de securitate mai ridicat, vor îmbunătăţi competitivi-tatea şi fiabilitatea în sectorul turismu-lui de aventură, în mod deosebit pentru destinaţiile în care trebuie imperativ măsuri importante pentru îmbunătăţi-rea serviciilor. Și cine ştie? S-ar putea ca ele să motiveze mai mulţi oameni să se lanseze în turismul de aventură.


Timpul meu liber

Turismul de aventurăMai multă adrenalină, mai puţine riscuri

+17%

2009 2010

ISO elaborează actualmente două standarde pentru ca riscurile în acest domeniu să fie măsurate, iar plăcerea nelimitată

Turismul de aventură a crescut cu

Daniel Spinelli este coordonator al grupului de lucru GT 7, Turism de aventură, al comitetului tehnic ISO/TC 228, Turism şi servicii conexe.

Autorul

20

Faceţi parte dintre cei care aşteaptă cu nerăbdare zăpada, pentru a vă pune schiurile şi a pluti pe pante, într-un nor de zăpadă fină? Schiul, sport de plăcere şi de senzaţii tari, comportă şi riscuri. Unele dintre acestea pot fi eliminate cu un echipament bun, dar trebuie să ţinem seama şi de nivelurile de compe-tenţă variabile şi de stilurile diferiţilor schiori. ISO a elaborat o serie de stan-darde pentru echipamentele de schi şi de snowboard, pentru a ajuta la stabili-rea celor mai bune practici şi a face alu-necarea un exerciţiu mai agreabil şi mai sigur pentru toţi. În Norvegia, în seco-lul XIX, a apărut ideea de a transforma practica schiului în sport. Cu schiul al-

pin, în mod deosebit, acest sport a făcut rapid adepţi în lumea întreagă. Schiul este acum o activitate sportivă foarte populară şi mult mai accesibilă. Odată cu evoluţia considerabilă a echipamen-tului de schi, încălţămintea pentru schi, de la începuturi, are astăzi o înfăţişare preistorică. Iubitorii schiului pot alege acum echipamente sofisticate proiec-tate respectând cele mai înalte stan-darde de performanţă şi de securitate. ISO elaborează standarde pentru echi-pamente de schi şi de surf de mai bine de 40 de ani. Iniţiativa în domeniul elaborării de standarde ISO cu privire la legăturile de schi revine unei asocia-ţii create în Statele Unite ale Americii,

Timpul meu liberVă place schiul?Pentru o alunecare mai sigură

Necesitatea de a „standardiza” fiinţele umane a ridicat o provocare neobişnuită

50% Sursa: National Ski Areas Association

Accidentele de schi au scăzut cu

din anii 1970


International Association for Safety in Skiing. Pe vremea aceea, standardizarea în domeniu nu era lucru uşor întrucât metodele utilizate în Europa nu erau aceleaşi ca în Statele Unite. Astăzi, principalele standarde internaţionale cu privire la legăturile pentru schiuri sunt:

ISO 5902, Schiuri alpine. Determi-narea caracteristicilor elastice;

ISO 8364:2007, Schiuri şi legături de schi alpine. Zonă de montare a legăturii. Cerinţe şi metode de încercare.

Chiar şi piese minuscule, cum ar fi şuruburile de fixare a schiurilor, fac obiectul unor standarde ISO (ISO 6004:1991 şi ISO 6005:1991).

Tipologia schiorilor

Necesitatea de a „standardiza” fiin-ţele umane a ridicat o provocare neo-bişnuită când s-a pus problema definirii unei tipologii a schiorilor în funcţie de modul lor de a schia, pentru a stabili criteriile de reglare pentru declanşarea legăturilor (a se vedea Tabelul 1).

Tipul 1: schiori prudenţi, care evo-luează pe piste netede, în pante blânde până la moderate, şi schiori debutanţi şi nesiguri de clasificarea lor. Valoarea de reglare a legăturilor schiurilor, pen-tru acest tip de schior, este inferioară valorilor medii ale declanşării/retenţiei. Riscul de declanşare intempestivă este mai ridicat, dar declanşarea este asigu-rată în caz de cădere.

Tipul 2: Schiori neclasificaţi în ti-purile 1 şi 3.

Tipul 3: Schiori rapizi, agresivi, care evoluează pe pante moderate, până la abrupte. Valoarea de reglare a legă-turilor de schiuri, pentru acest tip de schior, este superioară valorilor medii de declanşare/retenţie. Legătura se va declanşa mai greu în caz de cădere, dar riscul de declanşare intempestivă va fi minim.

Progresele

ISO a publicat, de asemenea, stan-darde în următoarele domenii:

Încălţăminte de schi pentru schiuri alpine (ISO 5355:2005);

Bastoane pentru schiuri alpine (ISO 7331:2011);

Valorile cuplului de declanşare a le-

Tip 1 2 3a

Viteză Lentă, până la moderatăSchiori care nu corespund nici

descrierii de la tipul 1, nici celei de la tipul 3

Mare

TerenPante blânde, până la mode-

ratePante abrupte

Stil Prudent (sau nedeterminat) Agresiv

Se recomandă ca schiorii care au 22 de kg sau mai puţin să nu practice acest tip de schi

găturilor (ISO 8061:2004);Legături pentru schiuri alpine.

Cerinţe şi metode de încercare (ISO 9462:2006);

Legături pentru schiuri al-pine. Dispozitive de retenţie (ISO 11087:2004);

Montare, reglare şi control ale unui ansamblu schi-legătură-în-călţăminte pentru schiuri alpine (ISO 11088:2006);

Echipament pentru sporturi de iarnă. Dispozitive de încercare pentru reglarea unităţii funcţionale schi/încăl-ţăminte/legătură (ISO 11110:1997).

Odată ce aceste standarde au fost publicate, toate statele europene care participaseră la elaborarea lor le-au adoptat, cu excepţia Statelor Unite. În schimb, membrii europeni şi americani care au lucrat la revizuirea standardelor ISO 9462 şi ISO 13992, care se referă la legăturile pentru schiul alpin şi pen-tru schiul alpin de circuit, au căzut de acord asupra metodelor lor de încercare – o frumoasă reuşită pentru un grup internaţional de experţi care încearcă să facă schiul mai sigur.


Tabelul 1: Determinarea tipului de schior

Otto Harsánay este preşedinte al comitetului tehnic ISO/TC 83, Echipament sportiv şi activităţi în aer liber şi al subcomitetului ISO/TC 83/SC 4, Echipament sportiv de iarnă.

Dagmar Schermann este secretară a subcomitetului ISO/TC 83/SC 4, Echipament sportiv de iarnă, şi al grupurilor de lucru GT 1, Încălţăminte pentru schi şi surf practicate pe zăpadă, precum şi al GT 3, Schi şi surf practicate pe zăpadă, al ISO/TC 83/SC 4.

Autori

ISO a dezvoltat standarde pentru pentru echipamentele de schi şi de snowboard de peste 40 de ani.

22

Vă gândiţi la prea multe lucruri la locul de muncă? Sunteţi dintre cei care, ca şi controlorii aerieni sau şoferii de autobuze, trebuie să facă faţă unei aten-ţii continue? Condiţiile de luminozitate sunt esenţiale pentru munca dvs. ca atunci când trebuie controlate acoperi-rile de suprafaţă din industria automo-bilului sau calitatea sticlelor în sectorul băuturilor îndulcite? Sau probleme de societate mai generale, precum con-junctura economică, au un impact asupra performanţei dvs.? Orice acti-vitate poate genera stres. Tensiunea şi oboseala pot afecta indivizii şi pot avea un impact indirect asupra organizaţiei, în ansamblul său. ISO a elaborat, deci, un standard în trei părţi, ISO 10075*, Principii ergonomice referitoare la efor-tul în activitatea mentală, pentru a ajuta angajatorii, angajaţii, reprezentanţii lor, supervizorii, proiectanţii de sisteme, au-torităţile şi alţi profesionişti să trateze problemele efortului în activitatea men-tală, în proiectarea sistemelor de lucru.

Un trio eficace

Standardul propune o abordare în trei părţi:* Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat acest standard în trei părţi ca standard român, după cum urmează: SR EN ISO 10075:2001-1:2001, Principii ergonomice re-feritoare la efortul în activitatea mentală. Partea 1: Termeni şi definiţii; SR EN ISO 10075-2:2002, Partea 2: Princi-pii de concepere; şi SR EN ISO 10075-3:2005, Partea 3: Principii şi cerinţe pentru metodele de măsurare şi evaluare a efortului în activitatea mentală

Partea 1, Termeni generali şi definiţi-ile lor, defineşte o terminologie comună pentru a facilita înţelegerea subiectu-lui. Standardul se bazează pe un model simplu – „stimul-organism-răspuns” – şi distinge exigenţa mentală, care este ansamblul de influenţe exercitate de factori externi asupra unui individ (stimul), al solicitării mentale, care este răspunsul intern al individului la acest stimul. Acest document se adresează angajaţilor şi sindicatelor, pentru nego-cierea acordurilor cu privire la sarcina de lucru mentală, care se interesează de condiţiile de lucru sau de impactul lor asupra individului. Partea 2, Principii de concepere, descrie fundamentele con-ceperii, pentru a evita efectele jenante şi a îmbunătăţi condiţiile de lucru. Ea se concentrează asupra sarcinilor, echi-pamentelor, mediului şi organizaţiei, în scopul optimizării, nu al reducerii efortului în activitatea mentală – este vorba, cu alte cuvinte, să se evite extre-mele – un efort mental prea intens sau prea redus. Această parte a standardului este deosebit de pertinentă pentru pro-iectanţii de sisteme de lucru şi echipa-mente, responsabili, reprezentanţi sin-dicali, precum şi autorităţi care se ocupă de probleme de sănătate şi securitate.

Partea 3, Principii şi cerinţe pentru metodele de măsurare şi evaluare a efor-tului în activitatea mentală, este consa-crată instrumentelor de evaluare. Cum nu există decât un mod temeinic de a evalua exigenţa şi solicitarea mentală,

Munca meaSunteţi stresat?Optimizarea sarcinii de lucru mentale la birou

ISO 10075 ajută la tratarea problemelor de efort în activitatea mentală, în proiectarea sistemelor de lucru

Sursa: UK labour force survey

442000de persoane

în Marea Britanie, au considerat că stresul, la locul de muncă, dăuna sănătăţii lor, în 2007/2008


standardul nu recomandă instrumente de măsurare specifice, ci defineşte cri-terii de obiectivitate, fiabilitate, precizie şi valoare diagnostică. Există un mare număr de instrumente de măsurare disponibile, fiecare fiind conceput pen-tru situaţii şi scopuri diferite. Partea 3 va ajuta profesioniştii să aleagă instru-mentele adecvate şi îi va orienta pe cei care elaborează proceduri de măsurare. Partea 3 a standardului ISO 10075 este destinată a fi utilizată în principal de către experţii în ergonomie, fiziologi, specialiştii din medicina muncii şi/sau fiziologişti, care posedă elementele de teorie şi practică corespunzătoare pen-tru utilizarea şi interpretarea acestor metode. Ea furnizează şi nespecialişti-

lor – angajatori şi reprezentanţii aces-tora, responsabililor şi proiectanţilor de sisteme, precum şi autorităţilor publice, informaţii utile pentru orientarea acti-vităţii lor şi pentru măsurarea efortului în activitatea mentală.


Martin Schütte a participat la elaborarea seriei de standarde ISO 10075. El participă activ în cadrul Societăţii Germane de Ergonomie GfA şi al societăţilor ergonomice europene

Autorul


Criza economică mondială, ale că-rei efecte sunt încă prezente, i-a afectat pe mulţi dintre noi. Dacă se furnizează fonduri instituţiilor, chiar statelor, pen-tru stabilizarea situaţiei lor, economice, consumatorii sunt singuri pentru a în-frunta dificultăţile – risc de a investi, inflaţie, concedieri, expulzări, etc. În această conjunctură dificilă, mulţi din-tre noi regretăm că nu ne-am planificat mai bine finanţele. Dar uneori, pro-blema nu vine de la noi, ci de la consi-lierii noştri, care nu au fost „inspiraţi”. Potrivit unei cercetări universitare, în Germania, consumatorii au pierdut în ultimii ani aproape 100 de miliarde de euro, cumpărând, pe baza unor sfaturi defectuoase, produse financiare opace, în mod deosebit din punct de vedere al construcţiilor legale şi al costurilor. Consumatorii nu pot să îşi permită să îşi neglijeze finanţele. Efectele imediate ale unei decizii financiare sunt adesea minime, chiar invizibile, dar un con-silier competent ştie cât de important este să prevadă pe termen lung. În plus, sfatul financiar nu ar trebui să se limi-teze la o singură categorie de active sau la o situaţie personală particulară la un moment dat, ci să se înscrie într-o per-spectivă globală.

Competenţa este capitală

Un consilier în domeniul manage-mentului patrimoniului elaborează o strategie completă, cu diverse scenarii financiare şi personale, în funcţie de necesităţile şi de obiectivele clientului său. Un bun plan financiar dezvăluie interdependenţele dintre toate bunurile şi reprezintă baza pentru bune decizii de investire. Planul financiar va arăta potenţialul fiecărui plasament şi modul

în care el se inserează în patrimoniul clientului. El va trebui să ţină seama de obligaţiile legale, de problemele fiscale, de fiecare scenariu de risc şi de opor-tunităţile în domeniul planificării pa-trimoniului. Și, în sfârşit, el va trebui să acopere toate categoriile de active, obligaţii, bunuri imobiliare, chiar opere de artă. Cum poate un consumator să găsească un consilier fiabil în domeniul managementului patrimoniului, care va ţine seama de toţi aceşti parametri? Problema diplomei este crucială. Nu veţi merge niciodată să consultaţi un medic fără diplomă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu banii dvs. Iată de ce o echipă de experţi internaţionali a elabo-rat standardul ISO 22222:2005, Plani-ficare f inanciară personală. Cerinţe pen-tru consilieri în domeniul managementu-lui patrimoniului. ISO 22222 defineşte procesul de consiliere în domeniul ma-nagementului patrimoniului şi specifică cerinţele referitoare la comportamentul etic şi la formarea continuă pentru ac-tualizarea competenţelor profesionale ale consilierilor. Acest standard rigu-ros va ajuta consumatorii să aleagă un consilier calificat şi competent. Numai în Germania, 1 500 de consilieri în do-meniul managementului patrimoniului sunt deja certificaţi în conformitate cu standardul ISO 22222. Iată o veste bună pentru consumatori, care dispun deja de o referinţă pentru alegerea con-silierului lor.


Banii meiSfaturi financiare competenteApelaţi la serviciile unui consilier în domeniul managementului patrimoniului!

Un consilier competent ştie cât de importat este să prevadă pe termen lung

Guido Küsters a ju-cat un rol motrice în elaborarea ISO 22222. El este preşedinte al Comitetului de certi-ficare a consilierilor în domeniul manage-mentului patrimoniu-lui (ZA FP) de la DIN

Autorul

1500de consilieri în domeniul managementului patrimoniului utilizează ISO 22222 în Germania

26

Peste 285 de milioane de persoane suferă de deficienţe vizuale în lume, şi 90% dintre ele locuiesc în statele în curs de dezvoltare. Potrivit Agenţiei inter-naţionale pentru prevenirea cecităţii, aceste deficienţe ar putea fi evitate prin prevenire sau corectare în 80% dintre cazuri. Când patologiile oculare cau-zează deficienţe vizuale, avem la dispo-ziţie mai multe soluţii. Standardele ISO de care dispunem pentru lentile, ramele ochelarilor, lentilele de contact, implan-turile, instrumentele şi echipamentele oftalmice, precum şi procedurile de în-cercare a acuităţii vizuale, permit să se pună în comun cele mai bune practici pentru a garanta calitatea şi securitatea acestor produse, pentru a deschide pieţe şi a reduce costurile pentru consuma-tori.

Neclar?

Pentru a evalua în mod fiabil vederea unui individ şi a determina cu exactitate gradul său de corecţie (putere dioptrică) a lentilelor, opticieni, optometrişti şi of-talmologi utilizează rame de încercare şi diferite scări de încercare a acuităţii vizuale. Pentru a le facilita sarcina, stan-dardele internaţionale referitoare la pro-dusele şi echipamentele oftalmice defi-nesc terminologia, cerinţele şi metodele de încercare în domeniu. Ele specifică, de exemplu, că trebuie ca axele geome-

trice ale suporturilor de sticlă ale unei rame de încercare să fie paralele şi ca lentilele să poată fi rotite liber. Trusa de lentile de încercare trebuie să cuprindă mărci care corespund unui sistem stan-dardizat. Sunt aplicate limite de tole-ranţă stricte pentru exactitatea lentilelor şi a prismelor. Standardele ISO descriu, de asemenea, combinaţii de lentile de încercare dintr-un lot complet, necesare pentru a desfăşura toate încercările şi prescripţiile tip.

Este vorba, de exemplu, de standar-dele:

ISO 8596:2009 y *, Optică oftalmică. Încercarea acuităţii vizuale. Optotip standardizat şi prezentarea sa;ISO 9801:2009 y **, Instrumente oftal-mice. Trusă de lentile de încercare;ISO 12867:2010 y ***, Instrumente oftal-mice. Rame de încercare.

Ochelarii

Când puterea de refracţie şi lun-gimea axială (distanţa între cornee şi * Asociaţia de Standardizare din România - organis-mul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 8596:2009 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 8596:2009 şi titlul: Optică oftalmică. Verifica-rea acuităţii vizuale. Optotip standardizat şi prezentarea sa** ASRO a adoptat standardul EN ISO 9801:2009 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 9801:2010 şi titlul: Instrumente oftalmice. Trusă de lentile de încercare *** ASRO a adoptat standardul EN ISO 12867:2010 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 12867:2010 şi titlul: Instrumente oftalmice. Rame de încercare

Sănătatea meaVedeţi aceasta?Îmbunătăţirea vederii tuturor

Standardele ISO expun cerinţele referitoare la sănătatea oculară şi la producţia economic viabilă a dispozitivelor medicale asociate.

„Inelul lui Landolt”, optotip standardizat potrivit ISO 8596, utilizat pentru exa-minarea acuităţii vizuale


Sănătatea mea retină) ale unui ochi nu corespund, ve-derea este neclară. Ochelari cu lentile adaptate vor corecta problema. Lenti-lele corectoare necesită proceduri bine stabilite şi instrumente de precizie. Pentru a furniza toate puterile diop-trice, lentilele ochelarilor sunt oferite în 25 de dioptrii şi trebuie să respecte toleranţele specificate. Este, de aseme-nea, important ca lentilele să fie fixate la nişte rame adaptate. Iată de ce ISO enunţă regulile de bază în domeniu, precum şi celelalte domenii pertinente în standarde precum:

ISO 12870:2012 y ****, Optică oftalmică. Rame de ochelari. Cerinţe şi metode de încercare;ISO 14889:2003 y *****, Optică oftalmică. Rame de ochelari. Cerinţe fundamen-

**** Asociaţia de Standardizare din România – orga-nismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 12870:2012 cu indicativul SR EN ISO 12870:2012 şi titlul: Optică oftalmică. Rame de ochelari. Cerinţe şi metode de încercare***** ASRO a adoptat standardul 14889:2009 ca stan-dard român, cu indicativul SR EN ISO 14889:2009 şi titlul: Optică oftalmică. Lentile de ochelari. Cerinţe funda-mentale pentru lentile f inisate, nedebordate

tale referitoare la lentile f inisate şi nedebordate;ISO 21987:2009 y ******, Optică oftalmică. Lentile de ochelari montate.

Lentile de contact

Lentilele de contact sunt mici dis-pozitive medicale practic invizibile, dar deosebit de complexe. Ochii diferă ca mărime, formă şi termeni de refracţie. Oftalmologul este cel care determină tipul de lentile care se potrivesc cel mai bine şi corectează vederea în mod efi-cient. Există o gamă largă de geometrii şi de puteri de vergenţă pe piaţă, pre-cum şi lentile personalizate, proiectate în funcţie de necesităţile specifice ale persoanelor. Fie ele fabricate în serie sau pe măsură, lentilele de contact trebuie să fie furnizate şi conservate în condiţii care să nu afecteze sănătatea celui care le posedă şi nici să le diminueze perfor-manţa. Din nou, standardele internaţio-nale expun cerinţele referitoare la sănă-tatea oculară şi la o producţie economic viabilă a acestor dispozitive medicale. Este vorba mai ales de standardele:

ISO 14534:2011*******, Optică oftal-mică. Lentile de contact şi produse de în-treţinere a lentilelor de contact. Cerinţe fundamentale;

ISO 11980:2012********, Optică oftal-mică. Lentile de contact şi produse de în-****** ASRO a adoptat standardul EN ISO 21987:2009 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 21987:2010 şi titlul: Optică oftalmică. Lentile de ochelari montate******* ASRO a adoptat standardul EN ISO 14534:2011 cu indicativul SR EN ISO 14534:2011 şi titlul: Optică oftalmică. Lentile de contact şi produse pentru întreţinerea lentilelor de contact. Cerinţe fundamentale******** ASRO a adoptat standardul EN ISO 11980:2012 cu indicativul SR EN ISO 11980:2013 şi titlul: Optică oftalmică. Lentile de contact şi produse pentru îngrijirea len-tilelor de contact. Ghid pentru investigaţii clinice

treţinere pentru lentile de contact. Direc-tive pentru investigaţiile clinice.

Datorită unor standarde simple şi recunoscute în lumea întreagă, persoa-nele care poartă ochelari sau lentile de contact văd mai bine, în toate sensurile termenului.

Se verifică, în general, ajustarea unei lentile de contact, utilizând fluoresce-ina.


Rame de ochelari adaptate trebuie să sa-tisfacă numeroase cerinţe – stabilitate di-mensională, anduranţă, caracteristici de menţinere a lentilelor şi compatibilitate f iziologică

Elisabeth Leitner este de multă vreme secretară a comitetu-lui tehnic ISO/TC 172, Optică şi fotonică, subcomitetul SC 7, Optică şi instrumente oftalmice

Autorul

28

Prezervativele masculine din latex şi alte contraceptive mecanice sunt uti-lizate pentru a evita sarcinile nedorite, precum şi transmiterea unor infecţii transmisibile sexual (IST), în mod de-osebit sindromul imunodeficitar do-bândit sau HIV, responsabil de SIDA. Chiar dacă prezervativele, fie ele femi-nine sau masculine, nu sunt eficiente în proporţie de 100%, ele joacă un rol esenţial în protecţia sănătăţii noastre şi salvează viaţa a numeroase persoane. Vă întrebaţi, probabil : prezervativele sunt fiabile? Cum trebuie ele păstrate ? După cât timp sunt ele inutilizabile ? Cum trebuie să procedăm pentru ca toate condiţiile de securitate să fie întrunite ? Fac ele obiectul unei reglementări ? Iată tot atâtea întrebări la care lucrează comitetul tehnic ISO/TC 157, Contra-ceptive nesistematice şi barieră profilactică contra IST, care se referă la toate contra-ceptivele mecanice, inclusiv prezervati-vele masculine şi feminine, dispozitivele intrauterine şi diafragmele din cauciuc. Standardul cel mai important al co-mitetului, în ceea ce priveşte mărimea pieţei şi aplicarea este ISO 4074 :2002*, Prezervative masculine din latex de cau-ciuc natural. Cerinţe şi metode de încer-care. Persoanele cu pielea sensibilă sau care sunt alergice la latexul de cauciuc natural vor putea utiliza standardul ISO 23409:2011, care stabileşte cerin-ţele şi metodele de încercare referitoare la prezervativele masculine fabricate din substanţe sintetice. Alte standarde esenţiale abordează subiecte precum :

Prezervative feminine (ISO y25841 :2011);Dispozitive intrauterine care conţin y

* Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 4074:2002 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 4074:2003 şi titlul: Prezervative din latex de cauciuc natural. Cerinţe şi metode de încercare;

cupru (ISO 7439 :2011)**;Diafragme contraceptive reutiliza- ybile din cauciuc (ISO 8009 :2004); Bariere profilactice (ISO y29942 :2011).

Produsele conforme cu standardele ISO, în mod deosebit prezervativele, do-mină piaţa mondială a contraceptivelor mecanice. Ca dispozitive medicale, ele fac obiectul unor reglementări în ceea ce priveşte autorizaţia de introducere pe piaţă, eficacitatea, calitatea şi capacita-tea de utilizare. Din acest motiv, orga-nizaţii precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, PATH, ONG, specializate în soluţii sanitare mondiale, Consumers International şi agenţiile de marketing social sunt toate părţi intere-sate în lucrările ISO/TC 157. Concret, standardele internaţionale elaborate de acest comitet tehnic sunt utilizate de organismele de achiziţie a medica-mentelor şi de specialiştii de marketing social. OMS se referă pe larg la standar-dele internaţionale în specificaţiile sale referitoare la cumpărarea de prezerva-tive masculine şi feminine. ISO îşi va continua lucrările pentru a elabora şi a îmbunătăţi standardele aliniate cu dez-voltarea acestui sector şi a elabora do-cumente de orientare corespunzătoare, cu privire la încercările clinice pentru dispozitivele intrauterine care conţin cupru, prezervativele feminine şi cele masculine din materiale sintetice.


** Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 7439:2011 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 7439:2011 şi titlul: Contraceptive intrauteri-ne cu f ir de cupru. Cerinţe şi încercări.

Sănătatea meaPrezervativeSecuritatea – obiectiv major

Prezervative masculine

Sursa: WHO

98%rata de succes în prevenirea sarcinilor


Sănătatea mea

29

Diferite tipuri de prezervative feminine

Standardele ISO domină piaţa mondială a contraceptivelor mecanice

Ong Eng Long este preşedintă a comitetului tehnic ISO/TC 157, Contraceptive sistemice şi barieră profilactică constra IST

Autorul

Sursa : UNAIDS

13de prezervative vor � necesare până în 2015 pentru a contribui la oprirea răspândirii epidemiei VIH şi a altor MST în lume

miliarde


Pe 26 decembrie 2004, un val uriaş a ucis peste 200 000 de persoane în Asia de Sud-Est. Deşi a existat un interval de timp de mai multe ore între cutre-murul de pământ şi impactul tsunami-ului din Oceanul Indian, aproape toate victimele au fost luate prin surprindere din lipsa unor sisteme de detectare şi de alertă la tsunami. ISO finalizează lu-crările cu privire la două standarde in-ternaţionale care vor îmbunătăţi starea de pregătire şi răspunsul populaţiilor la catastrofe, vor salva vieţi şi vor reduce numărul şi gravitatea rănilor. Ele vor permite diseminarea celor mai bune practici între state şi se vor asigura că, oricare ar fi ţara sau limba noastră, vom înţelege alertele lansate pretutindeni în lume.

Să punem în gardă populaţia…

Primul standard, ISO 22322, Se-curitatea societăţii. Managementul ur-genţelor. Punerea în gardă a populaţiei, prezintă principii şi linii directoare generale, pentru a proiecta, gestiona şi aplica puneri în gardă înainte, în timpul incidentelor şi după producerea aces-tora, furnizând forţelor de intervenţie instrumente pentru a alerta persoanele expuse la risc, pentru a fi luate măsuri de securitate. O punere în gardă eficace a populaţiei necesită sisteme care per-mit să se supravegheze riscurile iden-tificate într-o zonă circumscrisă şi să se comunice informaţii temeinice cu privire la catastrofă (supravegherea pe-ricolelor). De asemenea, este necesar să se ştie clar când şi cum să se alerteze persoanele expuse la risc (difuzarea de avertizări). Toate avertizările lansate către populaţie ar trebui să fie formate dintr-un mesaj de notificare. Alerta are scopul de a stimula auzul şi/sau văzul, pentru a atrage atenţia şi trebuie să ia în consideraţie caracteristicile persoanelor

expuse la risc şi condiţiile în care ele se găsesc. Mesajul de notificare cu privire la pericol comunică măsurile care se impun.

… şi să ne asigurăm că ea înţelege

Cel de-al doilea standard, ISO 22324, Securitatea societăţii. Managementul ur-genţelor. Alertă cu cod de culoare, va întări şi mai mult avertizarea populaţiilor, specificând alertele vizuale şi utiliza-rea diverselor culori. Codul de culoare utilizat în alerte serveşte la informarea persoanelor expuse la un risc de evolu-ţie a situaţiei în domeniul securităţii sau pericolului. El permite să se asigure că vor fi luate măsurile de securitate adec-vate. Totuşi, în starea actuală a lucruri-lor, există mai multe sisteme cu culoare utilizate în lume, şi chiar în cadrul ace-leiaşi ţări. Pentru a disipa orice confuzie, ISO 22324 prezintă o abordare standar-dizată a procedurilor de punere în gardă contra pericolelor, indiferent de tipul de pericol, pentru a asigura că persoanele vor şti ce au de făcut, oriunde s-ar afla. ISO 22322 şi ISO 22324 vor fi publi-cate la începutul lui 2014.


Stefan Tangen este secretar al comitetului tehnic ISO/TC 223, Securitatea societăţii

Securitatea meaAlertă la catastrofă!Avertizările efectuate la timp salvează vieţi

Toate avertizările lansate către populaţie ar trebui să conţină o alertă şi o notificare

90%

Inundaţii

Avalanşe şi alunecări de teren

Furtuni

Temperaturi extreme

Secetă şi foamete

Cutremure

Erupţii vulcanice

37 %

28 %

9 %

8 %

6 %5 %

2 %5 %

Sursa : WMO

dintre catastrofele naturale sunt de origine meteorologică

Incendii de păduri şi de arbuşti

Autorul

32

Cum să facem să domnească încre-derea online? Tranzacţiile – de la plăţi, la voturile electronice – efectuându-se tot mai mult prin Internet, afişarea identităţii noastre poate părea un mij-loc uşor de a câştiga încrederea. Dar ce înţelegem prin identitate şi cum ne pro-tejăm datele personale on line?

O abordare clasică a identităţii este axată pe elementele procedurale legate de identificare. De exemplu, în admi-nistrarea electronică, fiecare tranzacţie, o declaraţie de impunere, de exemplu, trebuie să poată fi atribuită unui indi-vid unic. Identificarea mondială unică a indivizilor este, de altfel, o ambiţie afişată.

Totuşi, acum, când tot mai multe

aspecte ale vieţii noastre sunt gestionate prin intermediul Internet-ului şi sunt publicate, identificarea mondială unică a persoanelor suscită îngrijorări – risc de prea mare transparenţă a cetăţenilor şi a consumatorilor, exploatarea datelor lor şi atingerea adusă vieţii lor private. Iată de ce persoanele ar trebui să poată menţine identităţi diferenţiate (parţi-ale) pentru contexte specifice când dis-cută pe o reţea de socializare, comandă medicamente sau alte produse, îşi vând unele bunuri on line etc.

ISO/CEI 24760, Tehnologia infor-maţiei. Tehnici de securitate. Cadru pen-tru managementul identităţii, abordează acest subiect problematic şi îşi propune să asigure un management al informa-

Securitatea meaManagementul on line al identităţiiGarantarea respectării confidenţialităţii

Numărul mediu al victimelor fraudei privind identitatea

571 900Sursa: US Department of Justice Javelin Strategy & Research

Cum să ne protejăm datele personale online?


ţilor referitoare la identitate, care să fie sigur, fiabil şi confidenţial şi să ţină seama de necesităţile persoanelor şi ale organizaţiilor.

Partea 1, Terminologie şi concepte, pu-blicată în 2011, cuprinde o examinare aprofundată a diferitelor concepte ale identităţii şi ale managementului iden-tităţii, precum şi ale problemelor conexe legate de încredere.

Definiţia universal aplicabilă a iden-tităţii, pe care o stabileşte standardul ISO/CEI 24760 – ansamblu de atri-bute referitoare la o entitate – înglo-bează conceptul de identităţi parţiale. Această definiţie nu presupune că o identitate va stabili exact distincţia între o entitate şi alta într-un domeniu dat. Această ultimă proprietate ţine de con-ceptul de „identificant”.

Luarea explicită în calcul a identi-tăţilor parţiale şi clara diferenţiere în-tre „identitate” şi „identificant”, fac din ISO/CEI 24760 standardul de manage-ment al identităţii care respectă cel mai mult viaţa privată, dintre toate standar-dele care au fost publicate până acum.

Alte părţi ale standardului sunt în curs de pregătire. Ele se vor referi la o arhitectură de referinţă, la cerinţe, cele

mai bune practici (de exemplu, prin in-termediul unui model bazat pe ciclul de viaţă a informaţiei referitoare la iden-titate), la proiectarea suportului, imple-mentarea şi funcţionarea sistemelor de management al identităţii.


USD 4930Sursa: US Department of Justice Javelin Strategy & Research

Prejudiciul �nanciar mediu al unei victime a unui furt de identitate

Dintre toate standardele care au fost publicate până acum, ISO/CEI 24760 este standardul de management al identităţii care respectă cel mai mult viaţa privată

Kai Rannenberg este coordonator al grupului de lucru GT 5, Managementul identităţii şi tehnologii în domeniul privat, în cadrul comitetului tehnic ISO/CEI JTC 1, Tehnologia informaţiei, subcomitetul SC 27, Tehnici de securitate ale tehnologiei informaţiei.

José Fernando Carvajal Vión lucrează la Departamentul de Securitate informatică, Indra, Spania. El este specialist în tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor de peste 20 de ani.

Autori

34

Contrar a ceea ce cred unele per-soane, produsele cosmetice nu se limi-tează la cele pentru machiaj. Ele înglo-bează şi numeroase produse de îngrijire, necesare igienei personale şi sănătăţii, precum: pasta de dinţi, şamponul, săpu-nul sau chiar produsele pentru protecţia solară. Toate aceste produse sunt apli-cate direct pe piele, cel mai întins organ al corpului uman. Este, deci, primordial ca ele să nu conţină microorganisme periculoase, dar trebuie să veghem şi ca microorganismele introduse la utiliza-rea normală a produsului să nu rişte să îi compromită calitatea sau siguranţa.

Este evident că piaţa produselor cosme-tice este supusă unor cerinţe riguroase. Standardele ISO, ca mijloc de transmi-tere a celor mai bune practici mondiale, sunt pentru utilizatori şi organismele de reglementare, o garanţie a încrederii în ceea ce priveşte calitatea produselor fabricate în alte state. Această abordare internaţională serveşte şi industriei pro-duselor cosmetice, întrucât îi este mai uşor să se conformeze unui singur set de directive decât mai multor proceduri naţionale.

Lucrurile meleProduse cosmeticeFrumuseţe fără bacterii


Produse de protecţie solară

Cu trecerea timpului, consumatorii au învăţat să aleagă produsele de pro-tecţie solară în funcţie de factorul de protecţie solară (FPS), denumit şi in-dice de protecţie (IP), indicat de o ci-fră, pe etichetă. Totuşi, cu puţin timp în urmă, reglementarea pentru metoda de determinare a acestui factor era di-ferită de la o ţară la alta şi, în funcţie de ţară, cifra indicată putea corespunde unor niveluri de protecţie diferite. Ima-ginaţi-vă că mulţi turişti au cumpărat produse locale, fiind convinşi că acestea erau identice cu cele din ţara lor. Astăzi, trei standarde ISO – ISO 24442:2011, ISO 24443:2012 şi ISO 24444:2010 descriu metode de încercare in vitro şi in vivo pentru determinarea factorului de protecţie solară a unui produs care joacă rolul de ecran solar şi de protecţie contra radiaţiilor ultraviolete A (UVA). Datorită acestor standarde internaţional recunoscute, consumatorii ştiu de acum înainte că indicele de protecţie menţio-nat pe un produs are aceeaşi valoare în lumea întreagă. Acest lucru îi va linişti pe cei care se tem de insolaţie!

Fără impurităţi

Comitetul tehnic al ISO care a ela-borat aceste standarde, ISO/TC 217, Produse cosmetice, a elaborat multe altele şi programul său de lucru cuprinde în mod deosebit: Piaţa produselor cosmetice

este supusă unor cerinţe riguroase

Standarde microbiologice; yMetodele analitice în domeniul yîncercării produselor cosmetice şi ingredientelor lor.

Formula produselor cosmetice poate fi foarte complexă, pentru asigurarea in-ocuităţii acestora, ingredientele utilizate trebuie să fie de calitate foarte bună. De exemplu, au fost elaborate standarde pentru armonizarea încercărilor privind limitarea şi determinarea conţinutului de N-nitrosamine şi pentru cuantifi-carea metalelor grele precum plumbul şi mercurul din produsele cosmetice. Încă o dată, în contextul schimburilor internaţionale şi al comerţului, este in-dispensabil să se dispună de metode ar-monizate. Metodele de încercare stan-dardizate ale ISO sunt recunoscute de industrie, de autorităţile de control şi de reprezentanţii consumatorilor, pretu-tindeni în lume.


Mojdeh R. Tabari este secretară a comitetului tehnic ISO/TC 217, Produse cosmetice. Ea coordo-nează grupul de lucru GT 1, Standarde şi limite microbiologice, al ISO/TC 217

Pierre-Antoine Bonnet este coor-donator al grupului de lucru GT 3, Metode analitice, al ISO/TC 217.

Philippe Masson este coordonator al grupului de lucru GT 7, Metode de încer-care a fotoprotecţiei furnizate de produsele de protecţie solară

Autori

Indicele de 15 �ltre pentru

Indicele de 30 �ltre pentru

93%

97%

UVB

UVB

Sursa: www.cancer.org


Vi s-a întâmplat vreodată ca un pro-dus din lână să se micşoreze la spălat sau aţi pătat un articol alb în cursul aceluiaşi proces? Cine nu şi-a ars sau nu şi-a gău-rit o ţesătură sintetică călcând produsul cu fierul prea cald? Cum să procedăm ca îmbrăcămintea noastră preferată să dureze mai mult timp, fără a se deforma sau a-şi pierde culoarea? Dat fiind faptul că articolele vestimentare sunt confecţionate din diferite materiale, cu diverşi coloranţi, trebuie să cunoaştem tratamentul de curăţare şi de întreţinere corespunzător fiecărui articol, pentru a fi siguri că le păstrăm mai mult timp în bună stare. Primele simboluri de etichetare cu privire la întreţinere, care datează din anii 1950, au fost introduse după sosirea pe piaţă a noilor fibre tex-tile precum: acetatul, nylonul, polieste-rul şi viscoza, pentru a indica, consuma-torului tratamentele aplicabile acestor substanţe noi. Aceste simboluri au fost puse la punct de GINETEX (Grupul internaţional de etichetare pentru între-ţinerea produselor textile), un organism internaţional cu scop nelucrativ care cooperează cu filiera produselor textile şi cu toate sectoarele profesionale asoci-ate. GINETEX participă, alături de alţi experţi din industrie, la lucrările comi-tetului tehnic al ISO care se ocupă de simbolurile de întreţinere a produselor textile.

Înţelese pretutindeni

De mai bine de 20 de ani, o mare parte a pieţei produselor textile şi a îmbrăcăminţii a recurs la standardul ISO 3758*, Produse textile. Cod de etiche-tare de întreţinere cu ajutorul simboluri-

* Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 3758:2012 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO 3758: 2012 şi titlul: Materiale textile. Cod de etichetare de întreţinere cu ajutorul simbolurilor

lor. El ghidează fabricanţii, furnizorii şi comercianţii en detail cu privire la încercările realizate pe materiale şi pe îmbrăcăminte, pentru a preveni orice pagubă ireversibilă cauzată de spălare sau uscare. Simbolurile care figurează pe etichetele de întreţinere oferă con-sumatorilor şi profesioniştilor din do-meniul curăţării uscate toate informa-ţiile necesare cu privire la tratarea cât mai puţin severă posibil a articolului în cursul spălării, albirii, călcării şi curăţă-rii de către un profesionist.

Un exerciţiu nu prea uşor

Standardizarea în acest domeniu prezintă mai multe dificultăţi: simbo-lurile de întreţinere trebuie să fie sufi-cient de simple pentru a fi înţelese în lumea întreagă; recomandările tehnice indicate trebuie să fie precise; evoluţia tehnică, noile sisteme, detergenţii şi sol-venţii care inundă piaţa, trebuie să fie luaţi în seamă. Există, de asemenea, o dezbatere cu privire la modul de a re-flecta cât mai bine, pe simbolurile de întreţinere, cererea crescândă pentru o curăţare care să protejeze mediul. Pen-tru ca o asemenea standardizare să dea roade, ea trebuie să aibă o întindere cu adevărat mondială. Cu ultima versiune a standardului ISO 3758, publicată în 2012, sperăm că state precum Canada, Japonia, Coreea de Sud şi Statele Unite vor adopta mai amplu soluţia ISO şi îşi vor adapta regulamentele în consecinţă. Consumatorii din toate regiunile lumii să fie în măsură să înţeleagă clar şi exact aceleaşi pictograme. În aceasta constă munca noastră.


Lucrurile meleAveţi probleme cu spălatul?Înţelegerea etichetelor de întreţinere a produselor textile

Simbolurile de întreţinere trebuie să fie suficient de simple pentru a fi înţelese în lumea întreagă

Agathe Pacard este secretară generală a GI-NETEX. Ea îndeplineşte, din 2008, activităţi de standardizare ale ISO, în cadrul comitetului teh-nic ISO/TC 38, Produse textile, subcomitetul SC 2, Metode de între-ţinere, de finisare şi de rezistenţă la apă.

Autorul

Sursa: ISO 3758:2012

Spălare

Albire

Uscare

Călcare

Curăţare de către un profesionist

38

Aplicaţia se comercializează plecând de la pachetul de bază, la care se adaugă preţul co-respunzător numărului de accese simultane solicitate în plus (user/parolă).

În preţul pachetului de bază sunt incluse:

de la unu, la patru accese simultane; x

un pachet de standarde, la alegere, în limita a 75 de pagini. x

Pe lângă facilităţile preluate de la apli-caţia InfoStandard, avantajele utilizării noii aplicaţii sunt:

posibilitatea accesării de către an- xgajaţii dvs., de la orice punct de lucru, prin conectare la server, fără a mai fi legaţi de un anume calcu-lator;

instalarea aplicaţiei este mult mai xuşoară;

fiecare user îşi poate face propria xlistă de interes, cu standardele pe care le utilizează cel mai des;

a fost introdusă şi căutarea după xdata (intervalul) de aprobare a standardelor.

INFOSTANDARDDORIŢI O INFORMAŢIE DESPRE UN STANDARD, DAR NU SUNTEŢI LA BIROUL DUMNEAVOASTRĂ?

SOLUŢIA ESTE ACCESUL LA INFOSTANDARD WEB

UNDE? În secţie, pe şantier, în inspecţie, în delegaţie sau chiar în fotoliul de acasă…

PE CE? Pe calculator (staţie), laptop, iPad, Smartphone…

CUM? Cu user şi parolă

APLICAŢIA INFOSTANDARD WEB

VĂ OFERĂ LIBERTATEA DE CARE

AVEŢI NEVOIE!

Informaţii la un click distanţă!WEB

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării - format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 573

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 82 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 307Număr de documente de standardizare în vigoare: 14 885

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 369Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 236

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servi-cii în domeniul telecomunicaţiilor

şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2013

standardizareaiunie 2013 asrsroostandardizarea.ro/revista_standardizarea/2013/iunie 2013 web.pdf ·...

Documents