standardizarea asrsroo 2015 web.pdf · dardului sr en 206 se recomandă şi utilizarea standardelor...

Mai 2015 • www.asro.ro ASROASRO

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

ÎNTREPRINDERILE MICIAvantajele lor

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ .......................................................................... 1Betonul – cel mai utilizat material din lume. .......................................................... 1

ABC-UL STANDARDIZĂRII ................................................................................. 3Activitatea comitetelor tehnice ...................................................................................... 3

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE ...................................................................... 5Noutăţi legislative apărute în luna aprilie 2015 .................................................... 5

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ .................................................................... 7„Medicamentul dumneavoastră este în ruptură de stoc…“ ......................... 7

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ ........................................................11Să vezi în perspectivă când eşti o entitate mică! ...............................................11

Forţa economică a întreprinderilor mici .................................................................12

Eficienţa energetică a întreprinderilor mici şi mijlocii .....................................20

Lactis îşi supraveghează consumul

de energie cu deosebită atenţie ..................................................................................22

Ne aflăm în zorii unei noi ere spaţiale? ....................................................................26

Produse alimentare sigure datorită standardelor ISO .....................................30

Industria dronelor ..................................................................................................................31

Cuprins

STANDARDIZAREA | mai 2015 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Betonul este un material de construcţii format prin ames-tecarea cimentului, nisipului, pietrişului, apei şi eventual a aditivilor, adaosurilor sau fibrelor, ale cărui proprietăţi se dezvoltă prin hidratarea cimentului.

Calitatea lucrărilor este sensibil influenţată de elementele care intră în compoziţia betonului (ciment, apă, agregate, lianţi etc.), de modul de preparare, de transport şi de tur-nare etc. De aceea, în cadrul CEN (Comitetul European de Standardizare) există un comitetul tehnic dedicat, CEN/TC 104, Beton şi produse de beton, care are ca principală ac-tivitate elaborarea standardelor referitoare la beton. În cadrul acestui comitet tehnic s-a elaborat standardul eu-ropean EN 206-1.

Standardul a fost adoptat la ASRO de comitetul tehnic ASRO/CT 321 – Beton şi prefabricate de beton, ca stan-dard român, SR EN 206, Beton. Partea 1: Specificaţie, per-formanţă, producţie şi conformitate. Standardul SR EN 206 este destinat a fi aplicat în Europa în condiţii climatice şi geografice diverse, cu niveluri de protecţie diferite şi cu tradiţii şi experienţe regionale di-verse. Pentru a acoperi cât mai multe din aceste situaţii de utilizare foarte variate, au fost introduse în standard clase pentru proprietăţile betonului în funcţie de acţiu-nile datorate mediului înconjurător. Dar nu întotdeauna au fost posibile soluţii generale şi de aceea, în standard, există articole care permit şi aplicarea unor standarde na-ţionale sau a altor prevederi în vigoare în zona în care se utilizează betonul.Standardul cuprinde cerinţele pentru:

materialele componente ale betonului;•proprietăţile betonului proaspăt şi întărit şi metodele de •verificare a acestora;limitările impuse compoziţiei betonului;•specificaţiile betonului;•livrarea betonului proaspăt;•procedurile de control al producţiei;•criteriile de conformitate şi evaluarea conformităţii.•

Documentul conţine, de asemenea, şi anexe referitoare la:

încercarea iniţială;•încercările de identificare;•dispoziţii pentru evaluarea, supravegherea şi certifica-•rea controlului producţiei;cerinţe suplimentare pentru specificaţia şi conformita-•tea betonului pentru lucrări geotehnice speciale;recomandări pentru utilizarea agregatelor;•recomandări pentru valorile limită ale betonului;•linii directoare pentru cerinţe ale betonului autocom-•pactant în stare proaspătă;reguli de aplicare a graficelor de control pentru evalua-•rea conformităţii betonului;familii de betoane;•informaţii relative asupra dispoziţiilor în vigoare la locul •de utilizare.

Dacă betonul este conform valorilor-limită specificate, se presupune că cel din structură satisface cerinţele de dura-bilitate pentru utilizarea prevăzută în condiţiile de mediu specificate în măsura în care:

clasele de expunere au fost corect selectate;•grosimea stratului de acoperire a armăturii cu beton este •cel puţin egală cu cea prevăzută în standarde de calcul relevante pentru condiţii de mediu specifice;betonul a fost pus în operă corespunzător, compactat şi •tratat;este realizată o întreţinere corespunzătoare pe durata de •viaţă a construcţiei.

Standardul european se aplică pentru betonul destinat structurilor turnate in situ, structurilor prefabricate, ele-mentelor de structură prefabricate pentru clădiri şi pen-tru structuri de geniu civil.

Betonul pentru care se aplică prezentul standard poate fi greu, uşor sau de densitate normală, fabricat (preparat) pe şantier, într-o staţie de betoane sau într-o uzină de pro-ducţie a elementelor prefabricate.

SR EN 206, Beton. Partea 1: Specif icaţie, performanţă, pro-ducţie şi conformitate înlocuieşte ediţia din 2002 împre-ună cu toate amendamentele şi eratele corespunzătoare. În general, temele principale care au constituit subiectul

Betonul – cel mai utilizat material din lumeJeni Toma, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Betonul este cel mai des folosit material de construcţii din lume, utilizându-se la struc-turile construcţiilor, fundaţii, drumuri, pasarele etc. Utilizarea sa largă se explică prin faptul că, în condiţiile unei execuţii corecte, este economic, rezistent, durabil şi sigur în exploatare.

2

revizuirii când s-a elaborat acest stan-dard european sunt următoarele:

adăugarea regulilor de aplicare şi •pentru betonul armat dispers cu fi-bre şi betonul cu agregate reciclate;revizuirea conceptului coeficien-•tului k pentru cenuşă zburătoare şi praf de silice şi adăugarea unor noi reguli pentru zgura de furnal granu-lată;introducerea principiilor referitoare •la conceptul de performanţă pentru utilizarea adaosurilor, de exemplu conceptul de performanţă echiva-lentă a betonului şi cel de perfor-manţă echivalentă a combinaţiilor;revizuirea şi adăugarea de noi con-•cepte pentru evaluarea conformită-ţii;includerea în acest standard a ce-•rinţelor din standardul EN 206-9, Reguli suplimentare pentru betonul autocompactant (BAC), care s-a anulat;includerea unor cerinţe suplimen-•tare pentru betonul utilizat la lu-crări geotehnice speciale (anexa D).

Pentru o mai bună aplicare a stan-dardului SR EN 206 se recomandă şi utilizarea standardelor pentru concep-ţie şi execuţie (SR EN 1992), ciment (SR EN 197), agregate (SR EN 12620), fibre (SR EN 14889), aditivi (SR EN 934), încercări pe beton (SR EN 12350, SR EN 12390) etc.

Toma Jeni,[email protected]


ABC-UL STANDARDIZĂRII

La nivel naţional, fiecare comitet tehnic îşi desfăşoară ac-tivitatea potrivit Programului de Standardizare Naţională (PSN), program anual, aprobat de Adunarea Generală a ASRO şi avizat de ministrul economiei. PSN-ul este afi-şat pe site-ul ASRO (www.asro.ro/standardizare/program naţional de standardizare) şi cuprinde teme corespunză-toare domeniilor de activitate ale comitetelor tehnice re-feritoare la:

adoptarea de standarde europene;•adoptarea de standarde internaţionale, pentru care •există interes;elaborarea, revizuirea sau modificarea unor stan-•darde române din colecţia naţională;examinarea periodică a standardelor în vigoare din •patrimoniul naţional;anularea standardelor naţionale conflictuale ori de-•păşite din punct de vedere tehnic.

Alte activităţi de standardizare importante la nivelul co-mitetului tehnic naţional sunt:

urmărirea şi analiza documentelor de standardizare •în lucru la nivel european şi internaţional, aflate în anchetă, comentarea şi exprimarea punctului de ve-dere naţional, stabilirea votului (în cadrul şedinţelor comitetelor tehnice sau prin corespondenţă) asupra proiectelor de standarde europene/internaţionale în diferite faze ale elaborării acestora şi transmiterea lui;participarea membrilor comitetelor tehnice, indivi-•dual sau în grup, la reuniunile comitetelor europene şi/sau internaţionale pentru susţinerea punctului de vedere naţional;formularea de propuneri de teme noi de standardi-•zare sau de revizuire a standardelor existente.

Similar organizării la nivel internaţional şi european, la nivel naţional, comitetele tehnice de standardizare au următoarea componenţă: membri, secretar, preşedinte şi reprezentantul ASRO. Membru al unui comitet tehnic este orice factor interesat, din mediul public şi privat din România, care solicită acest lucru şi îndeplineşte condiţi-ile formale de înregistrare.Calitatea de membru al comitetelor tehnice implică ur-mătoarele obligaţii:

participarea regulată şi activă la lucrările comitetului, •inclusiv la lucrările realizate prin corespondenţă,susţinerea în cadrul reuniunii comitetului a punctului •de vedere al factorului pe care îl reprezintă, stabilit prin consultarea compartimentelor din unitatea re-spectivă,iniţierea de propuneri privind elaborarea de stan-•darde noi sau revizuirea de standarde existente, accesarea şi analiza documentelor în anchetă, •păstrarea confidenţialităţii asupra documentelor ac-•cesate.

Prin participarea la lucrările comitetelor tehnice de stan-dardizare, factorii economici au acces din timp la toate informaţiile privitoare la activitatea de standardizare naţi-onală, europeană şi internaţională, la cerinţele şi specifica-ţiile care urmează să se aplice, prin standarde, produselor şi serviciilor. Aceste informaţii ajută la stabilirea priorită-ţilor în vederea adaptării producţiei la o piaţă europeană mult mai dinamică. Accesul la informaţii se face prin con-sultarea regulată a platformelor electronice de lucru (prin parolele atribuite) de către membrii comitetelor tehnice naţionale şi ancheta publică organizată de ASRO privind proiectele standardelor aflate în lucru.Printre alte avantaje ale participării la activitatea de stan-dardizare se numără:

Susţinerea punctului de vedere propriu în perioada •elaborării standardelor, prin vot, comentarii, partici-pare la reuniunile comitetelor tehnice;Accesul la informaţii comerciale şi tehnice utile pen-•tru obţinerea unui avantaj economic în raport cu competitorii de pe aceeaşi piaţă;Gestionarea eficientă şi coerentă a procesului de re-•glementare, în concordanţă cu procesul de standardi-zare, pe domenii ce ţin de protecţia mediului, a sănă-tăţii şi securităţii persoanelor etc;Posibilitatea propunerii şi susţinerii elaborării de spe-•cificaţii tehnice, pentru promovarea unor produse sau introducerea de noi metode.

Activitatea comitetelor tehnice Jeni Toma, expert principal standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

Comitetele tehnice internaţionale şi europene îşi desfăşoară activitatea pe baza progra-melor ce previzionează lucrările pe care le vor desfăşura comitetele în cursul anului.

4

Ştiaţi că …?MODIFICĂRILE ÎN ACTIVITATEA ŞI STRUCTURA COMITETELOR TEHNICE SE PUBLICĂ ÎN BULETI-NUL STANDARDIZĂRII?

Buletinul Standardizării este o publicaţie lunară care cuprinde informaţii privind standardizarea naţională, eu-ropeană şi internaţională, prin publicarea listelor cu stan-dardele române, europene şi internaţionale care au fost aprobate în luna anterioară şi a listelor cu proiectele intrate în anchetă publică. De asemenea, Buletinul Standardizării cuprinde şi detalii privind activitatea comitetelor tehnice naţionale de standardizare care au suferit modificări în or-ganizarea sau structura lor în luna anterioară.

Ştiaţi că …?PREŞEDINTELE COMITETULUI TEHNIC ESTE ALES DINTRE MEMBRII COMITETULUI?

Standardele metodologice naţionale stabilesc faptul că pre-şedinţii comitetelor tehnice sunt aleşi pe o perioadă de trei ani prin votul majoritar al membrilor prezenţi. Dacă această majoritate nu se întruneşte, se procedează la o nouă votare, de această dată fiind considerat ales cel care are cel mai mare număr de voturi. În ceea ce priveşte secretariatele, în general, acestea sunt asigurate de ASRO. Sunt şi situaţii în care secretariatul unui comitet tehnic poate fi atribuit, prin decizia ASRO, unei organizaţii care şi-a exprimat interesul şi care este considerată, pe baza unei evaluări, că posedă capacitatea tehnică şi organizatorică pentru realizarea lu-crărilor de secretariat în bune condiţii.

Ştiaţi că …?MEMBRII COMITETELOR TEHNICE AU ACCES DI-RECT LA TOATE DOCUMENTELE DE LUCRU?

În dorinţa îmbunătăţirii comunicării cu membrii lor (comi-tetele tehnice naţionale), CEN şi ISO au creat un nou instru-ment, NTCLite Server, o platformă electronică prin care se diseminează documentele europene (CEN) şi internaţio-nale (ISO).

Platforma se poate accesa cu user (adresa de e-mail decla-rată de o persoană când devine membru în comitetul teh-nic) şi parolă de acces (stabilită electronic cu ajutorul link-ului primit de la CEN şi ISO)

Ştiaţi că …?COMITETUL TEHNIC ASRO/CT 377 ARE CEI MAI MULŢI MEMBRI?

Există comitete tehnice la care interesul pentru domeniul de activitate este mai mare, acest lucru materializându-se într-un număr mai mare de membri. Primele zece comitete tehnice din punct de vedere al numărului de membri sunt:

ASRO/CT 377 – Medicale: 34 de membri;ASRO/CT 187 – Drumuri: 32 de membri;ASRO/CT 56 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii: 31 membri;ASRO/CT 19, – Condiţii, clasificare, încercări de mediu. Stan-dardizarea privind aspectele de mediu pentru sistemele şi pro-dusele electrice şi electronice. Managementul energiei: 29 de membri;ASRO/CT 343 – Bazele proiectării şi eurocoduri pentru struc-turi: 26 de membri;ASRO/CT 302 – Instalaţii de încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului: 25 de membri;ASRO/CT 323 – Managementul mediului: 25 de membri;ASRO/CT 321 – Beton şi prefabricate din beton: 23 de membri;ASRO/CT 383 – Managementul inovării: 22 de membri;ASRO/CT - 281 – Performanţa termică a clădirilor şi elemente-lor de construcţie: 21 de membri.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna aprilie 2015.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Directiva (UE) 2015/559 a Comisiei din 9 aprilie 2015, de modificare a Directivei 96/98/CE a Consiliului privind echipamentele maritime, publicată în JOUE L 95/1 din 10.04.2015.

1.1.2 Rectificare la comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie, publicată în JOUE C 113/6 din 08.04.2015.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Regulamentului (CE) nr. 278/2009 al Comisiei de punere în apli-care a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiec-tare ecologică pentru puterea absorbită în regim fără sarcină şi pentru randamentul mediu în regim activ al surselor externe de alimentare, publicată în JOUE C 120/2 din 15.04.2015.

1.1.4 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999, privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, publicată în JOUE C 125/1 din 17.04.2015.

1.1.5 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Con-siliului din 12 decembrie 2006, privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la echipamentele electrice desti-nate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune, publicată în JOUE C 125/56 din 17.04.2015.

1.1.6 Directiva (UE) 2015/652 a Consiliului din 20 aprilie 2015, de stabilire a metodelor de calcul şi a cerinţelor de ra-portare în temeiul Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea benzinei şi a motorinei, publicată în JOUE L 107/26 din 25.04.2015.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia de punere în aplicare (PESC) 2015/621 a Consiliului din 20 aprilie 2015, privind punerea în aplicare a De-ciziei 2010/656/PESC de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Coastei de Fildeş, publicată în JOUE L 102/63 din 21.04.2015.

1.2.2 Regulamentul nr. 118 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) – Specificaţii tehnice uniforme în ceea ce priveşte comportarea la foc şi/sau impermeabilitatea la combus-tibili sau la lubrifianţi a materialelor utilizate la construcţia anumitor categorii de autovehicule [2015/622], publicat în JOUE L 102/67 din 21.04.2015.

Noutăţi legislative apărute în luna aprilie 2015Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

6

1.2.3 Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/681 a Comisiei din 29 aprilie 2015 privind publicarea referinţelor stan-dardului EN ISO 4210, părţile 1-9, pentru biciclete de oraş şi de drumeţie, biciclete de munte şi biciclete de curse şi ale standardului EN ISO 8098, pentru biciclete pentru copii de vârstă mică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în JOUE L 111/30 din 30.04.2015.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate nr. 185/2015 din 30/03/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 01/04/2015.

2.2 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 388/2015 din 31/03/2015 privind aprobarea Normelor metodologice de apli-care în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014, pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 01/04/2015.

2.3 Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţională de Asigurări de Sănătate nr. 388/186/2015 din 31/03/2015 pri-vind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2015, a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemu-lui de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 01/04/2015.

2.4 Norma Autorităţii Naţionale de Supraveghere nr. 6/2015 din 23/03/2015 privind gestionarea riscurilor opera-ţionale generate de sistemele informatice utilizate de entităţile reglementate, autorizate/avizate şi/sau supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 227 din 03/04/2015.

2.5 Ordinul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 51/2015 din 23/03/2015 pentru aproba-rea Ghidului de securitate nucleară privind codurile şi standardele industriale pentru centralele nuclearo-electrice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 228 din 03/04/2015.

2.6 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 498/2015 din 25/03/2015, pentru modificarea şi completarea Regle-mentărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 07/04/2015.

2.7 Ordonanţă de urgenţă nr. 5/2015 din 02/04/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, publi-cată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 253 din 16/04/2015.

2.8 Ordinul Ministerului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 836/2015 din 07/04/2015, privind modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 594/2013, pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamentele individu-ale de protecţie, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 282 din 27/04/2015.

2.9 Hotărâre nr. 278/2015 din 22/04/2015, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 74/2011, pri-vind siguranţa jucăriilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 299, din 30/04/2015.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Un medicament nu este disponibil în farmacie, el este în ruptură de stoc sau în ruptură de aprovizionare. Ce în-seamnă mai exact aceşti termeni? Aceste lipsuri în stoc sunt consecinţa unor factori economici, care conduc fie la o întrerupere a disponibilităţii medicamentelor la fa-bricant – vorbim atunci de ruptură de stoc, fie de o rup-tură în lanţul de aprovizionare, făcând pentru moment imposibilă eliberarea medicamentului către pacient de către farmacist. Este cazul aici, al rupturii de aprovizi-onare. În aceste două cazuri, consecinţa pentru pacient este aceeaşi: medicamentul prescris nu-i poate fi eliberat

imediat. Ruptura de stoc se produce în amonte, pe lan-ţul de fabricaţie al medicamentului: fie că medicamentul nu poate fi fabricat, fie că este fabricat, dar controlul său arată că el nu este total conform cu standardele de ca-litate cerute. El nu va fi autorizat să intre în circuitul de distribuţie. Ruptura de aprovizionare se produce în aval, pe acest lanţ: medicamentul fabricat nu poate fi distribuit în toate farmaciile. Penuria medicamentului, termen din limbajul curent utilizat pentru a desemna lipsa provizorie a unui medicament, este rezultanta rupturilor de stoc din amonte şi a rupturilor de aprovizionare din aval. Trebuie

„Medicamentul dumneavoastră este în ruptură de stoc…“Jean-Claude Tourneur

Un medicament prescris nu mai poate fi eliberat din cauză de ruptură de stoc sau de ruptură de aprovizionare. Înmulţirea locaţiilor de producţie şi situarea acestora la dis-tanţe tot mai mari, diversitatea factorilor care intervin în distribuţie sporesc şi mai mult riscurile în lanţul de aprovizionare globală, într-un domeniu în care calitatea a devenit o dată de intrare.

Un medicament care nu este total conform cu standardele de calitate cerute nu poate intra în circuitul de distribuţie.

8

menţionată, de asemenea, şi încetarea definitivă a fabrică-rii, care provoacă „penuria” unui anumit medicament, în-trucât el nu va mai fi fabricat. Aceste opriri ale fabricaţiei sunt anticipate şi sunt organizate în deplină înţelegere cu autorităţile din domeniul sănătăţii.

Ruptura de stoc

Ruptura de stoc are mai multe cauze, care sunt toate sau aproape toate de natură economică, începând cu exter-nalizarea masivă a producţiei materiilor prime de uz farmaceutic. Se consideră astăzi că 60 până la 80% din materiile prime sunt fabricate în afara Uniunii Europene. Această proporţie era de 20% în urmă cu 30 de ani. Potri-vit Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), China produce 52,9% din principiile farmaceutice active, India, 22,2%, Israelul 17,7%. Înmulţirea şi situarea la distanţe tot mai mari a diferitelor locaţii industriale de extracţie a substanţei active, de locaţiile de fabricare şi de ambalare, fac controalele fiecărei verigi industriale mai complexe şi accentuează riscurile care planează asupra lanţului de aprovizionare global, acesta putând fi paralizat de o defi-cienţă de moment a uneia dintre locaţii. Or, cu cât lanţul este mai fragmentat, cu atât riscul creşte. Şi cel mai mă-runt „grăunte de nisip” într-una din numeroasele verigi de aprovizionare este suficient pentru a bloca întregul lanţ de aprovizionare. Astfel, ruptura de aprovizionare a unui simplu excipient poate bloca întregul lanţ de producţie. Alţi factori pot apăsa asupra acestuia din urmă: creşterea cererii mondiale de produse farmaceutice din partea ţări-lor emergente – care creează mai ales tensiuni între fur-

nizorii de materii prime, încetarea producţiei din motive economice şi concentrarea producţiei de medicamente în câteva locaţii de producţie sau într-unul singur.

Ruptura de aprovizionare

Ruptura de aprovizionare cu un medicament este definită ca fiind „incapacitatea unei farmacii dintr-un aşezământ de sănătate sau medico-social de a elibera un medicament unui pacient în termen de 72 de ore” (definiţie extrasă din decretul din 28 septembrie 2012 cu privire la rupturile de aprovizionare). Cu cele 22 100 de farmacii ale sale şi cu cele 224 de locaţii de producţie, Franţa se putea crede în mod legitim la adăpost de rupturile de aprovizionare cu medicamente. În urmă cu cinci sau şase ani, rupturile de aprovizionare erau, de altfel, un fenomen marginal, atât în farmaciile din oraşe, cât şi în cele din spitale. Ruptura de aprovizionare rezultă dintr-o deficienţă a uneia sau a mai multor verigi ale lanţului de distribuţie, aceştia fiind fabricanţii, depozitele sau centralele de cumpărare a me-dicamentelor. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, spitalele publice şi private cumpără 95% din medicamen-tele lor direct de la fabricanţi sau de la depozitele acestora, respectând o procedură de cerere de ofertă care figurează în Codul pieţelor publice. Circuitul de distribuţie în far-macie depinde în mare măsură de depozite, farmaciile cumpărând 80% din medicamentele pe care le comerci-alizează (a se vedea Figura). Depozitele sunt obligate prin lege să aibă stocuri care să dureze 15 zile. Totuşi, o eroare de planificare a unuia sau a mai multora dintre cele 181 de centre din Franţa poate provoca o ruptură de aprovi-

Circuitul de distribuţie pentru spitale şi farmacii


Cuvântul specialistului

Christophe Ettviller

Preşedinte al grupului de distribu-ţie Leem

„Aprovizionarea cu materii prime este o problemă foarte complicată”

Fabricanţii sunt obsedaţi de rupturile de stocuri. Sunt

decenii de când ei organizează, adaptează, îmbună-

tăţesc şi supraveghează lanţul de furnizare al medica-

mentelor. Astăzi, perturbaţiile se datorează unor factori

exogeni, independenţi de structura însăşi a lanţului de

fabricare a medicamentului, de la materia primă, la fa-

bricarea substanţei active, apoi ambalarea şi livrarea sa

la centrul de depozitare şi de distribuţie. De zece ani,

piaţa materiilor prime se situează în mare parte în Asia.

Controalele calităţii sunt mai dificil de realizat la aceşti

furnizori, dar autorităţile chineze efectuează propriile

lor inspecţii. Ele au închis, de exemplu, o uzină de pe

o zi pe alta. Este liniştitor faptul că nu există probleme

în ceea ce priveşte calitatea întrucât controalele practi-

cate sunt riguroase şi eficiente, dar acest gen de riscuri

este imposibil de anticipat şi ele pot perturba lanţul de

producţie al medicamentului. La riscurile identificate se

adaugă incertitudini de planificare, care pot genera erori

şi consumarea stocurilor de securitate. Fabricanţii sunt

conştienţi de acest riscuri. De aceea, ei au luat măsuri

care vizează în mod specific aceste verigi slabe. Aceştia

creează stocuri strategice de materii prime şi de produse

chimice indispensabile. Ei organizează, de asemenea, pe

cât posibil, o dublă aprovizionare, cu o uzină de suplinire

în caz de problemă.

zionare în farmacie. Ruptura de aprovizionare poate avea drept cauză şi exporturile paralele de medicamente des-tinate statelor în care sunt comercializate la preţuri mai mari. Pacienţii au fost obişnuiţi cu o piaţă franceză care le furniza medicamentele necesare imediat.

PUNCTE DE RUPTURĂ IDENTIFICATE

Pentru rupturi de stoc

Uneori, materia primă este dificil de găsit din mai multe motive: producţia este pentru moment deficitară, materia primă disponibilă nu răspunde cerinţelor de calitate euro-pene, ţările producătoare (în principal, China şi India) se confruntă cu dificultăţi politice, climatice sau economice care nu permit asigurarea volumului de producţie necesar în termenele prevăzute sau a survenit o creştere neprevă-zută a comenzilor. Fabricarea medicamentului este insu-ficientă. Specializarea şi globalizarea locaţiilor de produc-ţie farmaceutică pot fragiliza continuitatea aprovizionării pieţei în caz de defectare a utilajului industrial. Probleme tehnice, de calitate, de refuz al loturilor fabricate în caz de constatare a unei neconformităţi pot opri fabricarea, deci punerea la dispoziţie a medicamentelor. Sau tot mai puţine întreprinderi fabrică medicamentul (cazul mai multor întreprinderi care au fuzionat, de exemplu). Unele întreprinderi încetează să mai fabrice un produs din lipsă de conformitate cu cerinţele de calitate stabilite de autori-tăţile de reglementare sau din motive economice.

Rupturile de aprovizionare

Unele practici pot genera o ruptură de aprovizionare: li-mitarea stocurilor la factorii de distribuţie, vizând o efi-cienţă mai mare, printr-un management cu flux intens, crearea de rezerve strategice în cazul anunţului unei po-sibile rupturi sau a creşterii preţului unui produs; distri-buţii preferenţiale spre destinaţii unde preţurile sunt mai atractive. Complexitatea industrială tot mai mare şi diver-sitatea factorilor din lanţ generează riscurile de ruptură şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, aşa cum este el structurat astăzi. Mai trebuie adăugată şi exigenţa de zero defecte, care caracterizează lanţul medicamentului. Un defect de calitate într-un lot de mai multe sute de mii de cutii poate paraliza lanţul de producţie al medicamen-tului, ţinând seama de termenele de reactivitate lungi ale proceselor industriale. Variaţiile brutale ale consumului nu pot fi acoperite întotdeauna de stocurile de securitate. Calitatea previziunii rămâne factorul-cheie în planificarea lanţului medicamentului. În Franţa, fabricanţii întocmesc lista medicamentelor indispensabile şi o ţin la dispoziţia autorităţilor. Totuşi, guvernul lucrează astăzi la lista medi-camentelor de interes terapeutic major. Mai mult decât o listă, sunt nişte criterii de analiză a riscurilor care trebuie luate în seamă (gravitatea patologiei, evaluarea pierderii de şansă a pacientului, tratament alternativ, populaţia-ţintă, forma farmaceutică), care sunt importante pentru supravegherea medicamentelor.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 353, aprilie 2015

10

Cuvântul specialistului

Nathalie Le Meur

Preşedintă a grupului Leem, Managementul rupturilor de stoc şi de aprovizionare, la Leem

Fabricanţii au trebuit întotdeauna să facă faţă rupturilor de stocuri şi să le diferenţieze de rupturile de aprovizionare, care

sunt de resortul factorilor din lanţul de distribuţie al medicamentului. Fenomenul a luat amploare în ultimii ani, odată cu

faptul că lanţul de producţie al medicamentului a devenit mai complex şi trebuie să se ţină seama de mai mulţi factori

externi (creşterea cererii, rupturi înregistrate la un concurent). Medicamentele sunt produse de înaltă tehnologie, a căror

fabricare este supusă la numeroase obligaţii de reglementare şi la o serie de controale de securitate în toate etapele lor

de producţie. Unele produse, de exemplu, medicamentele injectabile sau cele de tratare a cancerului, au o fabricaţie de-

osebit de complexă, necesitând numeroase tehnologii sofisticate şi condiţii de sterilitate foarte stricte. Cu cât procesul de

fabricaţie este mai complex, cu atât sunt mai dificil de prevăzut şi de anticipat toate riscurile inerente acestui lanţ de pro-

ducţie, care trebuie să funcţioneze continuu. Dacă una dintre verigile lanţului este deficitară, funcţionarea întregului lanţ

este compromisă. Suntem o industrie în care cerinţa „zero defecte” se impune. În faţa înmulţirii cauzelor deficienţelor de-a

lungul lanţului de fabricaţie (incident industrial, catastrofă naturală, caracterul sezonier al cererii, incident la un concurent),

fiecare fabricant şi-a pus la punct un plan de management al lipsurilor în stoc, bazat pe o analiză a riscurilor care planează

asupra ofertei de medicamente, punând accentul pe medicamentele esenţiale, de exemplu, medicamentele de tratare a

cancerului, nu de siropurile contra tusei (pentru care există adesea zece alternative terapeutice pe piaţă). Analiza riscurilor

se bazează pe mai multe criterii: gravitatea patologiei, evaluarea pierderii de şansă a pacientului pe termen scurt, utilizarea

medicamentului, specificitatea formei farmaceutice: sunt privilegiate unele forme destinate copiilor faţă de cele destinate

adulţilor; fezabilitatea unei treceri către o altă alternativă terapeutică care nu afectează pacientul. Într-adevăr, unii pacienţi,

echilibraţi sub tratamentul lor, se confruntă cu dificultăţi mari când trec pe un tratament echivalent. Este cazul pacienţilor

epileptici, schizofrenici sau care suferă de probleme cardiace. Alte criterii vin să facă situaţia mai complexă, precum lungi-

mea ciclului de producţie al medicamentelor, care poate varia de la trei săptămâni, la mai multe luni, schimbarea locaţiilor

de producţie, fluctuaţia cererii, numărul de locaţii industriale implicate. Analiza specifică a fiecărui criteriu conduce la un

plan de acţiune pentru a face stocurile sigure, a garanta controalele calităţii în condiţii de transparenţă deplină şi în acord

cu autorităţile din domeniul sănătăţii. Într-o a doua etapă, fabricanţii organizează comunicarea cu profesioniştii din dome-

niul sănătăţii şi cu pacienţii.


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Cei care şi-au părăsit locul de muncă pentru a crea o nouă întreprindere se bucură de mai multă independenţă fi-nanciară – în interesul lor, dar şi în cel al economiei şi al societăţii, întrucât ei creează locuri de muncă şi stimu-lează dezvoltarea economiei. A-ţi crea propria întreprin-dere înseamnă a da dovadă de spirit de iniţiativă. Potrivit teoriei, crearea unei întreprinderi ţine de gradul de dez-voltare economică. Numeroase întreprinderi sunt create în jurul unei meserii, al unei profesiuni sau al unui produs, dar şi pentru a valorifica metode şi idei noi sau pentru a lansa produse noi pe piaţă. Şi câştigurile pot fi impor-tante. Veţi fi surprinşi când veţi afla că 90% din totalul întreprinderilor sunt întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi este de mirare că majoritatea acestora sunt în rea-litate microîntreprinderi care utilizează forţa de muncă a mai puţin de zece angajaţi. Iată de ce ele reprezintă „cheia de boltă a economiei mondiale”. Este, fără îndoială unul din secretele cele mi bine păstrate din lume! Vă întrebaţi, desigur, care este rolul standardelor în toate acestea. Le utilizează IMM-urile? Participă acestea la elaborarea lor? Răspunsul la aceste două întrebări este acelaşi: nu atât cât ar putea sau ar trebui. În acest număr al revistei ne vom ocupa de rolul IMM-urilor în diversificarea activităţilor economice, în sprijinul acordat dezvoltării durabile, în încurajarea inovaţiei şi dezvoltarea calităţilor de antre-prenor, precum şi privind importanta lor contribuţie la dezvoltarea comerţului şi a exportului. Vom aborda, de asemenea, importanţa standardelor internaţionale pe

plan economic şi faptul că IMM-urile (în ciuda tuturor obstacolelor), au mult de câştigat dacă le utilizează. Este fundamental ca toate economiile să ghideze eficient între-prinderile mici şi mijlocii şi să le ajute să exploateze din plin potenţialul standardelor. Pentru aceasta, vor trebui revăzute modurile de colaborare între sectorul public şi cel privat, într-un spirit deschis ideilor novatoare. Pentru a susţine IMM-urile este esenţial ca noi – comunitatea elaboratoare de standarde – să nu plecăm de la zero, ci să ţinem seamă de cele mai bune practici deja valorificate de IMM-uri în lumea întreagă. Şi vom vedea că ele sunt numeroase. Nu există o soluţie magică valabilă peste tot. Pentru a servi lumea proteiformă a întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie combinată o gamă variată de factori. Un lucru este sigur: standardele internaţionale constituie o piesă de rezistenţă, indispensabilă pe care se pot baza toate întreprinderile, indiferent de forma şi dimensiunea lor, pentru a lucra mai eficient, a-şi spori productivitatea şi a avea acces la noi pieţe, revigorând şi întărind econo-mia. Este timpul să facem loc comunităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, nu credeţi? Astfel facilităm dezvoltarea economică şi pe cea a societăţii, în ansamblul său.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 109, martie-aprilie 2015, revista Organizaţiei Interna-ţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Să vezi în perspectivă când eşti o entitate mică!

Este o certitudine în actuala conjunctură economică nesi-gură: este mai bine să schimbi tu lucrurile decât să aştepţi să se schimbe ele, de la sine. A întreprinde la scară mică nu este însă uşor. „A pune pe picioare” o afacere şi a o menţine „pe linia de plutire” necesită mult timp, voinţă, eforturi, te-nacitate şi, mai ales, nu trebuie să te temi de nimic.

12

Forţa economică a întreprinderilor mici

Zi de afluenţă la Portobello Road (Londra), unde are loc în fiecare săptămână cel mai celebru talcioc din lume, cu peste o mie de standuri unde se găsesc tot felul de curiozi-tăţi şi de obiecte de colecţie.


Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii – să o spunem clar – cântăreşte greu. Potrivit estimărilor, peste 90% dintre întreprinderile din lume sunt IMM-uri. Nu vă vine să credeţi? Greşiţi! În ansamblu, IMM-urile sunt cele care generează dez-voltarea, creează locuri de muncă, se dezvoltă mai rapid şi sunt mai inovatoare. Dar, mai presus de toate, ele sunt mai puţin complexe (din punct de vedere al structurii), mai eficiente şi mai flexibile decât întreprinderile mari. Situaţia nu este însă roz. IMM-urile au fost afectate grav de criza financiară. Statisticile Uniunii Europene sunt uluitoare: doar 50% dintre întreprinderile care şi-au început acti-vitatea în 2001 s-au menţinut. Atunci, cum să ajutăm IMM-urile? Numeroşi sunt cercetătorii, economiştii şi cadrele universitare care, de-a lungul anilor, au căutat formula de succes… cu rezultate controversate. Trebuie să reflectăm în continuare pentru a găsi modalităţile de întărire a întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu există o soluţie-miracol pentru a garanta prosperitatea IMM-urilor în lume, întrucât, dacă ar fi existat una, ea ar fi fost probabil implementată de multă vreme. Totuşi, o utilizare mai intensă a standardelor internaţionale poate stimula spiritul de între-prindere şi poate ajuta IMM-urile să cucerească pieţele pe un picior de egalitate.

În lumea întreagă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) joacă un rol stimulant în inovare şi crearea de locuri de muncă. Este deci esenţial să înţelegem care sunt adevăratele provocări şi oportunităţi care conturează viitorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

14

De ce contează IMM-urile?

Nu există o definiţie universal acceptată a IMM-urilor, dar practic toate statele sunt de acord cu un aspect: IMM-urile joacă un rol esenţial în asigurarea prospe-rităţii economice. Întreprinderile mici şi mijlocii constituie o componentă consi-derabilă a ţesăturii economice a numeroase state şi utilizează o parte importantă a forţei de muncă mondiale. Chiar dacă nu există date precise, potrivit unei cer-cetări a Băncii Mondiale, IMM-urile reprezintă aproximativ 95% din totalul între-prinderilor şi utilizează aproximativ 60% din mâna de lucru din sectorul privat. Credem, de asemenea, că ele contribuie în proporţie de 50% la valoarea adăugată brută (VAB) mondială. În 2014, în Statele Unite, Small Business Administration a stabilit existenţa a peste 28,2 milioane de întreprinderi în ţară şi a constatat că între 1993 şi mijlocul lui 2013, 63% dintre noile locuri de muncă au fost create în IMM-uri. Aceste 28,2 milioane de întreprinderi – dintre care majoritatea au sta-tutul de autoantreprenor, constituie aproape trei pătrimi din toate întreprinderile din Statele Unite.

Abolirea sărăciei

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), care se ocupă de prosperitatea economică a statelor în curs de dezvoltare, acce-sul la piaţa mondială prin liberalizare, dereglementare şi democratizare reprezintă pentru statele în curs de dezvoltare cel mai bun mod de a aboli sărăcia şi inegalită-ţile. În acest context, dezvoltarea unui sector privat dinamic, care permite IMM-urilor să joace un rol central, este un element important.

Mic salon de înfrumuseţare la periferia Dali, provincia Yunnan, China


Specialistul pe probleme de export Khemraj Ramful, con-sultant principal în domeniul managementului calităţii exporturilor la Centrul de Comerţ Internaţional (ITC), explică în ce măsură IMM-urile joacă un rol esenţial în programele de atenuare a sărăciei prin contribuţia lor potenţială la dezvoltarea economică. Facilitând accesul lor la informaţiile cu privire la reglementările tehnice şi standarde, ajutându-le să se conformeze cerinţelor stan-dardelor internaţionale şi oferindu-le un acces mai bun la servicii competente de evaluare a conformităţii, putem ajuta IMM-urile să se dezvolte pe o piaţă mondială tot mai competitivă şi să joace un rol în abolirea sărăciei. Ramful este convins că standardele internaţionale sunt soluţia. „Standardele internaţionale ale ISO au un rol precis de jucat în eliminarea barierelor tehnice din calea comerţu-lui şi ghidarea întreprinderilor din economiile în curs de dezvoltare care se înscriu în lanţurile valorice mondiale. A promova standardele internaţionale înseamnă a inspira în-credere. Şi mai important încă: „Pentru omul de pe stradă, aceasta înseamnă că standardele internaţionale precum cele ale ISO pot contribui la îmbunătăţirea exporturilor, fapt care se va traduce prin crearea de locuri de muncă şi atenuarea sărăciei în statele în curs de dezvoltare”.

Aspecte pozitive şi negative

Există aspecte pozitive şi negative. Un aspect pozitiv con-stă în faptul că standardele internaţionale furnizează tot atâtea avantaje întreprinderilor mici ca şi multinaţiona-lelor. Utilizarea strategică a standardelor internaţionale poate influenţa considerabil cifra de afaceri anuală a unei întreprinderi mici sau mijlocii şi poate fi uneori o condiţie de succes sau o cauză de eşec.

Printre avantajele utilizării standardelor internaţionale de către IMM-uri, menţionăm:

Accesul la pieţele de export, produsele fiind compati-•bile la nivel mondial;O eficacitate sporită;•Un nivel de încredere mai mare, întrucât clienţii din •lumea întreagă recunosc standardele internaţionale ale ISO.

Pentru numeroase întreprinderi mici, angajamentul în procesul de elaborare a standardelor nu vine de la sine, întrucât patronii mici nu sunt în general dispuşi să inves-tească resurse într-un proces pe termen lung care promite cel mult avantaje intangibile. Totuşi, dacă întreprinderea îşi ia acest angajament şi participă activ la procesul de ela-borare a standardelor, ea poate câştiga mult. Principalele avantaje ale acestei participări se măsoară mai ales în ter-meni de vizibilitate, de control aprofundat al provocărilor, de inovaţie, de avantaj concurenţial, de stabilire a reţele-lor şi de oportunitate de acces la clienţi potenţiali. Cu alte cuvinte, a nu participa la activitatea de standardizare în-seamnă a oferi concurenţei puterea de decizie. Care sunt aspectele negative? Diferite anchete recente stabilesc o legătură între slaba reprezentare a IMM-urilor la lucrările de standardizare şi impedimente precum lipsa de timp, de personal sau de mijloace. Potrivit unui raport anual al grupului german Deutsches Normungpanel (DNP) din

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii cântăreşte

greu

16

2014, referitor la modul în care întreprinderile îşi desfă-şoară activităţile lor de standardizare şi implementează standardele, constrângerile financiare împiedică nume-roase întreprinderi mici să participe activ la lucrările de elaborare a standardelor. Knut Blind, unul dintre exper-ţii europeni eminenţi în domeniul standardizării, consi-deră că standardele „oficiale” cum ar fi cele ale ISO, sunt utilizate aproape uniform de toate întreprinderile (o mie aproximativ) implicate în acest studiu anual, indiferent de dimensiunea lor. Există totuşi o excepţie: dacă întreprin-derile relativ mari posedă mijloacele de elaborare şi de implementare ale propriilor lor standarde interne com-plementare, întreprinderile mai mici, care au mai puţine resurse, se bazează pe standardele internaţionale pe care le au la dispoziţie. Blind consideră că întreprinderile mici trebuie convinse să participe la activitatea de standardi-zare şi să-şi trimită experţi în comitetele tehnice. „Majo-ritatea IMM-urilor nu posedă resursele necesare pentru a se angaja în strategii şi investiţii pe termen lung, ale căror rezultate nu vor fi imediate. Directorii acestor întreprin-deri sunt „acaparaţi” de problemele cotidiene ale activi-tăţii lor şi nu au nici timpul, nici mijloacele de a se an-gaja în activităţi care nu au un raport direct cu munca lor obişnuită. Aceste întreprinderi sunt deci obligate să aibă o viziune pe termen scurt şi se mulţumesc să reacţioneze la schimbări anticipate precum intrarea în vigoare a noi reglementări sau publicarea unor standarde noi”.

Nu toate beneficiile sunt egale

Dar dacă, potrivit lui Knut Blind, trebuie desfăşurate ac-tivităţi de sensibilizare pentru a înlătura unele obstacole, acest lucru nu împiedică unele întreprinderi mici să bene-ficieze de pe urma utilizării standardelor. Într-o discuţie purtată recent, Isabelle Jacobi Pilowky, de la Rentes Ge-nevoises, o instituţie longevivă din Elveţia, elogiază bine-facerile standardelor. De ani de zile, această întreprindere mică a optat pentru un management responsabil al patri-moniului său imobiliar, utilizând standardele, în mod de-osebit ISO 50001, pentru a controla consumul energetic al clădirilor sale. „Primele rezultate sunt foarte concludente”, declară Ja-cobi Pilowski. „Ne-am stabilit ca obiectiv o scădere cu 3% a emisiilor de CO2 şi, în 2012, reducerea a fost de 4,7%. O iniţiativă excelentă pentru această întreprindere care utilizează forţa de muncă a 30 de persoane. ISO 50001 ajută această instituţie să îşi stabilească obiective şi să le respecte. Ea îşi propune, de asemenea, să îmbunătăţească eficienţa energetică a celor 60 de imobile pe care le deţine şi să scadă costurile de consum, sporind în acelaşi timp confortul locatarilor. Întrebată ce sfaturi ar da altor întreprinderi mici şi mijlo-cii, Jacobi Pilowski recunoaşte că are numeroase sfaturi practice de dat. „Lista este lungă!”. Trebuie mai ales să dis-punem de instrumente de măsură pentru a supraveghea performanţa, a urmări permanent realizarea obiectivelor şi a forma toate părţile interesate. Veţi găsi lista la sfârşi-tul articolului, la subtitlul „Secretele unei reuşite pe plan energetic”. Întreprinderea Rentes Genevoises şi-a atins obiectivele pe care şi le-a stabilit, dar nu trebuie să neglijăm rolul pe care îl pot juca asociaţiile profesionale în îmbunătăţirea

Un stand, cea mai mică întreprindere posibilă, la Misir Carşisi (bazar egiptean) la Istambul, în Turcia


CONTRIBUŢIA LA VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ MONDIALĂ

aproape%

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

Sursa: World Bank

CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

aproape%

IMPACT ASUPRA

% ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

UTILIZAREA MÂINII DE LUCRU DIN SECTORUL PRIVAT

Source : World Bank

aproape% aproape

%ÎNTREPRINDERI

EXISTENTE

ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCIIÎNTREPRINDERI MARI

Sursa: World Bank

VENITURILOR

LOCURILOR DE MUNCĂ

PROSPERITĂŢII ECONOMICE

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII SUB LUPĂ

18

situaţiei IMM-urilor. Pur şi simplu pentru că „unirea face puterea”. Una dintre priorităţile principale ar fi deci lega-rea de relaţii sectoriale sau întărirea relaţiilor între aceste grupuri, examinarea rolurilor şi punerea la dispoziţia lor a cunoştinţelor şi a materialelor necesare.

În Brazilia, Sebrae, organism cu scop nelucrativ, îşi pro-pune să contribuie la îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor şi să le ajute să acceadă la piaţă. Scopul său este să întărească economia braziliană, în care IMM-urile reprezintă 99% dintre întreprinderi şi contribuie în pro-porţie de 25% la PIB-ul ţării. Sebrae furnizează sprijin la numeroase niveluri, mai ales facilitând accesul la credite şi la tehnologia informaţiei, precum şi la inovaţie şi tehno-logie, prin intermediul standardelor. Luaţi, de exemplu, sectorul saloanelor de înfrumuseţare. Brazilia numără peste 500 000 de astfel de saloane, care, până recent, nu erau supuse nici unui criteriu şi nu func-ţionau după nişte standarde oficiale. Iată de ce Sebrae a lansat în urmă cu câţiva ani – în colaborare cu ABNT – membru al ISO pentru Brazilia – un proiect pentru a ajuta sectorul esteticii să răspundă necesităţilor sale de standar-dizare. În 2014, ABNT a publicat primul standard naţi-onal provenit din acest proiect: Terminologie referitoare la sectorul esteticii. Pentru a ajuta IMM-urile să înţeleagă standardele, au fost puse la dispoziţia lor două documente de sprijin: Bune practici pentru instituţiile de înfrumuse-ţare şi Competenţe ale persoanelor care lucrează în dome-niul esteticii. „Valul de profesionalism care s-a înregistrat ca urmare a acestui proces de standardizare a condus la pregătirea a două legi care îşi propun să reglementeze serviciile este-tice în ţară, care legi se află în discuţie în Congresul Naţio-nal”, declară Heloisa Menezes, director tehnic la Sebrae. În calitate de coordonator al acestui proces, Sebrae trebuie în prezent să soluţioneze provocarea difuzării acestor noi standarde în Brazilia, pentru a promova competitivitatea şi a completa eforturile de îmbunătăţire sistematică anga-jate deja pe lângă directorii de întreprinderi”.

Sortite falimentului?

Toate întreprinderile mici sunt sortite falimentului? Sigur că nu. Este important de constatat că o proporţie redusă a acestor întreprinderi, cu un potenţial puternic de dez-voltare, se menţin „pe linia de plutire“. Unele dintre ele ajung să se dezvolte şi să folosească o mână de lucru im-portantă. În plus, în ciclul de creare şi de dispariţie ale în-treprinderilor, IMM-urile expun întreprinderile existente la concurenţă şi la inovare, forţându-le să se schimbe şi să îşi sporească productivitatea, fapt care stimulează dezvol-tarea economică. IMM-urilor, care sunt în măsură să identifice şi să adopte noi tendinţe, nu marilor întreprinderi le datorăm cele mai multe produse şi servicii existente actualmente pe piaţă. Ele promovează diversificarea activităţilor economice, sprijină dezvoltarea durabilă, stimulează inovaţia, fac să evolueze competenţele antreprenoriale şi – să nu uităm – contribuie în mare măsură la schimbările comerciale naţionale şi internaţionale. Şi mai important încă, prin di-mensiunile lor reduse, ele sunt mai puţin complexe (struc-tural), dar şi mai eficiente şi mai flexibile. Cum întreprin-

Avem nevoie de soluţii standardizate care să ajute

IMM-urile să îşi exercite mai eficient atuurile

concurenţiale


derile mici reprezintă jumătate din întreprinderile şi din mâna de lucru a ţării, avem nevoie de soluţii standardizate care să ajute IMM-urile să îşi exercite mai eficient atuurile concurenţiale. Dacă standardele nu pot să salveze singure întreprinderile mici de la faliment sau să contribuie la creşterea speranţei lor de viaţă, ele vor crea reguli de joc echitabile, care le vor permite să facă faţă concurenţei pe picior de egalitate. Şi dacă aceasta funcţionează, nu putem decât să ne bucurăm de apariţia unui nou peisaj econo-mic, în care întreprinderile mici vor putea, în sfârşit, să joace un rol important în conturarea lumii.


Secretele unei reuşite pe plan energetic

Sunteţi o întreprindere mică sau mijlocie şi aţi dori să im-plementaţi ISO 50001?Aveţi nevoie de ajutor? Nu intraţi în panică!

I-am cerut Isabellei Jacobi Pilowski, de la Rentes Genevo-ises, să ne dea câteva sfaturi esenţiale în domeniul imple-mentării ISO 50001:

Implementaţi instrumente de măsurare ai indicilor de 1. performanţă energetică, se pot utliza tabele de bord pen-tru ca aceştia să fie conformi cu obiectivele propuse;Clarificaţi toate procesele legate de managementul 2. resurselor energetice;Întemeiaţi relaţii cu partenerii şi furnizorii cu privire la 3. contracte care specifică serviciile aşteptate şi obiecti-vele de atins în ceea ce priveşte managementul ener-getic;Formaţi şi/sau sensibilizaţi toate părţile interesate;4. Elaboraţi planificarea anuală a managementului ener-5. giei;Supravegheaţi ca îmbunătăţiri continue să fie imple-6. mentate în sistem.

Aceste sfaturi vor ajuta şi cea mai mică întreprindere să privească cu încredere viitorul!

20

Energy management systems

A practical guide

for SMEsEficienţaenergetică a întreprinderilor mici şi mijlocii

Sistemul de management al energiei şi al eficienţei ener-getice rămân cantonate în întreprinderile mari în cele mai multe dintre cazuri. Totuşi, ar fi suficiente câteva sfaturi adaptate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) pentru a le arăta că nimic nu le împiedică să adopte şi ele un SME şi, cu ajutorul acestuia, să economisească energie.


Managementul energiei şi eficienţa energetică nu sunt re-zervate întreprinderilor mari. Şi IMM-urile pot face im-portante economii. Potrivit Departamentului American al Energiei, consumul clădirilor mici reprezintă aproape jumătate din cel energetic global şi aceste structuri ar pu-tea economisi 30 de miliarde de dolari americani pe an. Ţinând seama de economiile considerabile care pot fi obţinute pe plan energetic, de mediu şi operaţional, pro-blema nu mai constă în a şti dacă o întreprindere îşi poate permite o îmbunătăţire, ci dacă se poate lipsi de ea. Liam McLaughlin, specialist în managementul IMM-urilor şi autor al manualului ISO/ITC/ONUDI ISO 50001, Ghid practic destinat întreprinderilor mici şi mijlocii, explică din ce puncte de vedere aceste sfaturi adaptate la specifi-cul lor vor ajuta IMM-urile să îşi reducă costurile, să facă faţă mai bine fluctuaţiilor viitoare ale preţurilor energiei şi să se înscrie într-o logică mai durabilă pe termen lung.

ISO Focus: Care sunt dificultăţile pe care le ridică as-tăzi problema energiei pentru IMM-uri? Există pre-judecăţi care trebuie combătute?

Liam McLaughlin: În faţa imperativului de a rămâne com-petitive şi de a-şi reduce costurile, IMM-urile – ca majo-ritatea întreprinderilor – caută mijloace de a-şi gestiona consumul energetic în mod mai raţional şi mai economic. Ele cred însă că managementul energiei şi eficacitatea energetică sunt doar preocupări ale întreprinderilor mari, care dispun de resurse şi de mijloace financiare impor-tante şi care deţin, în plus, competenţa tehnică pentru a-şi reduce factura de energie. Acest lucru este fals. În realitate, puţine întreprinderi posedă „în mod natural” ex-pertiza tehnică necesară în acest domeniu. În plus, adesea este mai uşor de implementat aceste principii în IMM-uri decât în organizaţiile mari întrucât structurile lor ierar-hice sunt, în general, mai simple, iar ponderea lor admi-nistrativă este mai mică, fapt care facilitează şi accelerează aplicarea schimbărilor şi a îmbunătăţirilor.

ISO Focus: De ce sunt importante sfaturile bine ori-entate pentru IMM-uri?

Liam McLaughlin: Este important ca acestea să poată ve-dea concret potenţialul economiilor de energie şi celelalte avantaje care pot fi obţinute. Frecvent, ele nu ştiu cum şi cu ce să înceapă şi multe se mulţumesc să primească sfa-turi, fără a le aplica pentru reducerea costurilor şi obţine-rea de avantaje. Iată de ce IMM-urile au nevoie de sfaturi bine orientate care să le permită să înţeleagă mai bine care

sunt principalele puncte de consum de energie şi cum să realizeze economii.

Ce trebuie ştiut despre IMM-uri?

IMM-urile au adesea impresia că îmbunătăţirea eficienţei energetice se face în detrimentul altor aspecte precum: se-curitatea, productivitatea, confortul sau calitatea. Nu este cazul, mai ales dacă abordarea adoptată este pragmatică şi chibzuită. Potrivit studiilor internaţionale şi propriei mele experienţe, îmbunătăţirea exploatării şi a controlului ener-giei cu ajutorul unor sisteme corespunzătoare prezintă, în afară de economii de costuri, avantaje care nu au raport cu energia, mai ales la nivelul îmbunătăţirii confortului, al creşterii productivităţii, calităţii şi al reducerii costurilor de mentenanţă. Aceste numeroase alte avantaje rezultă dintr-o mai bună înţelegere a modului de funcţionare a echipamentelor şi a sistemelor.

ISO Focus: Ce sfaturi aţi da IMM-urilor?

Liam McLaughlin: Lista este lungă, dar mă voi limita la două domenii: managementul şi tehnica.

Sfaturi de management:

Fiţi dispuşi să vă modificaţi obiceiurile de lucru.•Obţineţi sprijinul managementului.•Repartizaţi roluri şi responsabilităţi.•

Sfaturi tehnice

Stabiliţi utilizări şi necesităţi energetice.•Determinaţi modul în care fluctuează consumul •dumneavoastră de energie. Variază el de la o zi la alta sau de la o săptămână la alta? Sau, şi mai important, de ce nu este cazul?Măsuraţi-vă şi calculaţi-vă sarcina de referinţă, ceea •ce implică să ştiţi de ce consumaţi energie când acti-vitatea întreprinderii dumneavoastră este redusă sau este egală cu zero, de exemplu, în timpul nopţii sau în week-end, când producţia este oprită. Pentru aceasta, este suficient să întrerupeţi dumneavoastră înşivă consumul de electricitate sau de combustibil!Simplificaţi-vă pe cât posibil indicatorii şi rapoartele.•


IMM-urile caută mijloace de a-şi gestiona consumul energetic în

mod mai raţional şi mai economic

22

Lactis îşi supraveghează consumul de energie cu deosebită atenţie

În sfârşit, lapte bun, bun pentru planetă! Implementând ISO 50001, cu privire la sistemele de management al energiei (SME), Lactis – producător de produse lactate din Republica Moldova – şi-a îmbunătăţit considerabil consumul de energie. Mica întreprindere ne explică demersul ei.


Lactis S.A. este o întreprindere de produse lactate situ-ată în oraşul Rîşcani. Specializată în procesarea laptelui, ea asigură fabricarea de produse lactate moi, semi-tari şi tari, comercializate sub propria sa marcă – Lactis. Con-sumul de energie fiind foarte ridicat în fermele producă-toare de produse lactate, Lactis s-a interesat îndeaproape de eficienţa energetică şi a început să implementeze ISO 50001 din 2011. Rezultatele au fost concludente: re-ducerea consumului de electricitate cu 4% şi a celui de gaze naturale cu 22%. ISO Focus i-a cerut lui Gheorghe Angheluţă, director general al Lactis S.A., să ne dezvăluie reţeta de succes a întreprinderii sale.

ISO Focus: Care au fost principalele măsuri luate de Lactis pentru a implementa ISO 50001?

Gheorghe Angheluţă: Una din primele etape a constat în identificarea principalelor puncte de consum energetic. Am realizat un sistem de supraveghere pentru a culege şi a analiza datele. Au fost reperaţi factorii pertinenţi şi au fost adăugaţi la cifrele de producţie şi de consum al energiei. Rezultatele sunt elocvente: au fost identificate

aparatele mari consumatoare de energie şi au fost elimi-nate imediat.Rezultat: economii de 4 300 kWh, fără investiţii

Este cazul compresoarelor, care sunt mari consumatoare de energie. Instalarea a 11 compresoare electrice de oca-zie ne-a permis să măsurăm consumul lor şi să stabilim previziuni pentru fiecare zonă de producţie. De acum înainte, orice consum anormal de ridicat este detectat in-stantaneu şi sunt luate măsuri în consecinţă. Rezultat: economii de 8 000 kWh – rentabilizare într-un an

Productivitatea a crescut şi ea, spre satisfacţia noastră! La început, pentru a asigura procesul de producţie, dispu-neam de două boilere, care funcţionau simultan. Datorită câtorva reamenajări inteligente, a fost posibilă stingerea completă a unuia dintre ele. De acum înainte nu se mai înregistrează valori de vârf ale consumului, ci un flux re-gulat, iar boilerul restant funcţionează mai eficient. Rezultat: economii de 229 000kWh, fără investiţii

Reamenajând în mod inteligent boilerele, a fost posibilă renunţarea la unul dintre ele.

24

Ne-am dat seama că dispozitivele de încălzire a apei func-ţionau 24 de ore din 24, iar noi nu aveam nevoie de apă decât ziua. Acum ele nu mai funcţionează decât în orele de producţie.Rezultat: economii de 140 000 kWh – rentabilizare într-o lună.

Sistemul de răcire funcţionează întregul an. La început, un sistem de pompare continuă dirija apa din cisternele exterioare către diferitele zone. Or, necesităţile noastre de răcire oscilau de la un sezon la altul şi sunt, în general, mai ridicate vara. Alimentarea cu apă era asigurată de o pompă situată în subsol, care era perfect dimensionată pentru volumul de apă indispensabil vara. Pompa era deci supradimensionată pentru sezonul rece. Am instalat deci o a doua pompă, mai mică, care a permis să se reducă în mod semnificativ consumul de electricitate în timpul lunilor de iarnă.Rezultat: economii de 15 000 kWh – rentabilizare în patru luni.

Cum aţi ajuns la aceste rezultate?

Cu ajutorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dez-voltare Industrială (ONUDI) şi a unei finanţări din partea Fondului pentru mediul mondial, Lactis a putut să imple-menteze ISO 50001.

Aţi putea să ne daţi unul sau două exemple de îmbu-nătăţiri observate de-a lungul timpului?

Într-adevăr, aceste îmbunătăţiri sunt durabile. Până în prezent, ne-am redus consumul de electricitate cu 2% şi pe cel al gazelor naturale cu 5%. Scăderea consumului nostru de resurse şi cea a emisiilor noastre au avut reper-cusiuni considerabile asupra performanţei noastre econo-mice şi asupra societăţii şi a mediului, în general.

Ce sfat principal aţi da altor IMM-uri?

O întreprindere, indiferent de dimensiunea ei, trebuie să fie conştientă că implementarea unui sistem de manage-ment al energiei nu este uşoară. Este o decizie importantă, mai ales în ceea ce priveşte instalaţiile de producţie şi este esenţial sprijinul acordat de un expert.

Gheorghe Angheluţă, director general al Lactis S.A.

Nu a fost uşor!


Aveţi proiecte pentru 2015?

Ne propunem să utilizăm un sistem cu freon pen-tru a menţine temperatura apei calde folosite în producţie. De asemenea, avem o listă lungă de elemente pe care am vrea să le implementăm, dar unele dintre ele necesită desigur investiţii. Din punct de vedere strategic, am ales să începem prin activităţi mai la îndemână, aplicând măsuri simple, care implică cheltuieli reduse şi care ne permit să economisim imediat timp şi bani. Ne continuăm eforturile pentru a îmbunătăţi şi mai mult contro-lul eficienţei energetice a operaţiilor noastre şi a proceselor tehnologice, căutând să dezvoltăm în paralel proiecte mai complexe pe plan tehnic, care necesită capital.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 109, martie-aprilie 2015, revista Organi-zaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatu-lui Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Motoarele electrice au fost demontate şi nivelul de ex-ploatare a fost adaptat la necesităţile reale de pompare.

Au fost instalate contoare electrice de ocazie pentru a facilita luarea de mă-suri individuale.

LACTIS

Lactis este o societate pe acţiuni, care produce şi comercializează produse lactate; ea acoperă 15% din piaţa moldovenească

185 de salariaţi;• o locaţie de producţie cu o capacitate de procesare a laptelui de • 25 000 de tone pe an;un demers de optimizare energetică iniţiat în 2009;• Îmbunătăţirea performanţei de la un capăt la altul, pentru un • nivel de producţie constant (octombrie 2012);

Reducerea consumului de gaze cu 22%;• Reducerea consumului de electricitate cu 4%.•

Îmbunătăţiri înregistrate de Lactis în perioada 2011-2012

Număr total de măsuri pentru implementarea SMM 11

Economii brute, în bani (dolari americani) 22 000

Economii anuale de energie (MWh) 328

Investiţii totale (dolari americani) 6 900

Durata globală de rentabilizare (în ani) 0,32

Reducerea anuală a emisiilor de GES (tone de CO2) 160

26

Ne aflăm în zorii unei

noi ere spaţiale?

Asistăm la sfârşitul revoluţiei spaţiale sau suntem pe punctul de a deschide un nou capitol al acesteia ? Rusty Rentsch, preşedinte al ISO/TC 20, Aeronautică şi spaţiu, ne comunică gândurile sale cu privire la industria aerospaţială şi perspectivele de viitor în acest domeniu.

În urmă cu 54 de ani, pe 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Youri Gagarin (atunci, în vârstă de doar 27 de ani), inaugura era cuceririi spaţiale, efectuând la bordul navei spaţiale Vostok 1, primul tur al Terrei, pe orbită. Această dată istorică marchează simbolic cucerirea ultimei frontiere şi intrarea într-o nouă eră a explorării spaţiale şi a descoperirilor ştiinţifice. Pentru a comemora aniver-sarea acestei mari realizări, Naţiunile Unite au decretat ziua de 12 aprilie Ziua internaţională a zborului spaţial cu om la bord. Înainte de misiunea lui Gagarin, nimeni nu şi-ar fi putut imagina că într-o zi astronauţii vor ieşi în spaţiu şi că vor fi construite staţii spaţiale orbitale. În cursul ultimelor decenii, misiunile spaţiale au făcut posibile realizări ştiinţifice şi tehnologice care, într-un mod sau în altul, sunt utilizate astăzi pretutindeni în viaţa de zi cu zi, în societatea noas-tră. Asistăm la sfârşitul revoluţiei spaţiale sau suntem pe punctul de a deschide un nou capitol al acesteia? I-am cerut lui Rusty Rentsch, preşedinte al ISO/ TC 20, Aeronautică şi spaţiu, să ne spună ce crede despre industria aerospaţială, despre viitorul navelor spaţiale robotizate, despre inovaţiile şi misiunile către orizonturi neexplorate şi despre rolul pe care standardele sunt destinate a-l juca în acest context.


ISO Focus: Acum, când sărbătorim cea de-a 54-a aniversare a primului zbor spaţial cu om la bord, mi se pare just să subliniem că sărbătorim în acelaşi timp şi un formidabil exemplu de cooperare mondială în scopuri paşnice, chiar între rivali politici. Vorbiţi-ne despre acest efort de colaborare internaţio-nală pe care-l ilustrează unele inovaţii mar-cante ale industriei aerospaţiale.

Rusty Rentsch: Ca mulţi alţi oameni, mă minunez când văd zburând un avion, decolând o rachetă, când aud zbârnâitul unui turboreactor sau pri-vesc un astronaut care calcă pe altă planetă. Este incredibil. Suntem pe Terra doar de câteva mile-nii şi numai de 110 ani aparate zburătoare prevă-zute cu motor sfidează legile greutăţii şi de-abia de 54 de ani am ieşit din atmosfera terestră. Colaborarea mondială şi standardizarea interna-ţională au jucat un rol semnificativ în a împinge tot mai departe limitele posibilului. Nu sunt de-loc surprins că omenii de ştiinţă şi inginerii care împărtăşesc această pasiune contribuie la aceste realizări, fără distincţie de naţionalitate. Ei îşi concentrează energia şi colaborează la tehnologii noi, care permit progresul cunoştinţelor şi al ca-pacităţilor umane. Staţia spaţială internaţională constituie o ilustrare exemplară a acestei colaborări. Partenerii inter-naţionali care au sarcina de a proiecta şi construi această staţie demonstrează capacitatea noastră de a lucra împreună fără distincţie de naţionali-tate, pentru binele omenirii.

Domnule Rentsch, foarte puţini oameni îşi dau seama de ceea ce industria aerospaţială a adus în viaţa lor de zi cu zi. Vă rog să ne vorbiţi despre standarde, dar şi despre activi-tăţile pe care le desfăşoară AIA – Aerospace Industries Association.

Numeroase inovaţii din industria aerospaţială fac acum parte din viaţa noastră de zi cu zi. Unele dintre ele ni se par absolut banale. De exemplu, pentru a vă orienta în spaţiu, dispuneţi de siste-mul de poziţionare globală (GPS) al smartphone-ului dvs., puteţi consulta previziunile meteorolo-gice locale sau puteţi privi Jocurile Olimpice la televizor. Mulţi oameni nu ştiu acest lucru, dar nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără tehnologia comunicării la distanţă prin satelit. Sunt uimit şi încântat de fiecare dată când pot utiliza capacitatea de geo-localizare a smartp-hone-ului meu pentru a găsi în apropiere servi-ciile şi produsele pe care le caut. De asemenea, sunt fascinat că pot obţine în câ-teva secunde, pe ecran, imagini transmise prin intermediul radarului Doppler, pentru a evalua durata şi intensitatea unei furtuni violente care stă să izbucnească. Unele dintre aceste aplicaţii pot părea lipsite de interes pentru unii, dar, la nivel internaţional şi de întreprindere, avantajele

28

semnificative pe care ele le furnizează sunt uşor de măsu-rat. AIA, care participă la lucrările ISO prin intermediul ANSI, membru al ISO pentru Statele Unite, preconizează diferite domenii de acţiune care, în final, sunt benefice la nivelul planetei. AIA consideră că factorii politici de decizie trebuie să vegheze la crearea de programe de cercetare aerospaţială solide şi echilibrate, pentru a aduce profituri substanţiale Statelor Unite, dar şi sistemelor aeriene fără pilot şi infra-structurilor aeroportuare. În calitate de asociaţie profe-sională, ea pledează pentru creşterea bugetelor acordate NASA, o agenţie unică, care, îi face pe tineri să viseze, prin descoperirile ei formidabile. Aceasta inovează per-manent şi multe din realizările sale se regăsesc în aplicaţii de zi cu zi. AIA este şi membru al organizaţiilor de aviaţie civilă care urmăresc obiective fundamentale legate de îmbunătăţirea eficienţei energetice a transportului aerian care vizează o dezvoltare neutră în carbon până în 2020. Prin interme-diul Consiliului internaţional de coordonare a asociaţii-

lor din industria aerospaţială (ICCAIA), ea s-a alăturat organizaţiilor din lumea întreagă care reunesc interesele companiilor aeriene, ale aeroporturilor, ale organismelor de management al traficului aerian şi ale aviaţiei de afaceri pentru a sprijini aceste obiective. Sub egida Organizaţiei de aviaţie civilă internaţională (OACI), ICCAIA lucrează la elaborarea unui standard cu privire la emisiile de CO2, care va fi foarte util noilor aparate de aviaţie civilă. În sfârşit, AIA participă la grupuri internaţionale al că-ror scop este de a facilita interoperabilitatea sistemelor şi a proceselor pentru afaceri, cu ajutorul standardelor din seria ISO 10303, ale căror protocoale favorizează intero-perabilitatea, arhivarea pe termen lung şi extragerea da-telor.

ISO Focus: AIA asigură secretariatul ISO/TC 20 pen-tru ANSI. Care sunt principale domenii de acţiune urmărite la ora actuală de sectorul dumneavoastră?

În domeniul aerospaţial, competiţia se joacă între în-treprinderi şi ţări, dar există şi o comunitate de interese la nivelul planetei. Misiunea AIA este să asigure succe-sul industriei aerospaţiale americane, bazându-se pe un limbaj, pe clienţi şi parteneri internaţionali. Este im-portant ca piaţa americană să fie deschisă pentru a asi-gura succesul constructorilor de aeronave care nu sunt americani. În consecinţă, domeniile de acţiune ale ISO/ TC 20 se încadrează perfect în obiectivele AIA. Comitetul

Rusty Rentsch, preşedinte al ISO/TC 20, Aeronautică şi spaţiu


tehnic garantează existenţa unor standarde internaţionale recunoscute pe plan mondial în domeniul proiectării, construcţiei, încercărilor şi evaluării, exploatării, manage-mentului traficului aerian, al mentenanţei şi al eliminării componentelor, echipamentelor şi sistemelor aeronavelor şi vehiculelor spaţiale, inclusiv în ceea ce priveşte proble-mele de securitate, de fiabilitate şi de mediu.

ISO Focus: Pentru cei care nu cunosc bine ISO/TC 20, trebuie ştiut că au fost create două noi subcomitete pentru sistemele aeriene fără pilot şi infrastructurile aeroportuare. Care este, după părerea dumneavoas-tră, pertinenţa acestor subiecte în programul spaţial mondial?

Suntem foarte bucuroşi de iniţiativa care a condus la crearea ISO/TC 20/SC 16, Aeronave fără pilot, şi a ISO/TC 20/SC 17, Infrastructură aeroportuară. Aceste două subiecte sunt pertinente pentru lucrările ISO/TC 20 şi pentru industria aerospaţială mondială. Sectorul vehicu-lelor aeriene fără pilot (UAS) reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru industria aerospaţială. Domeniul de aplicare al UAS este în plină dezvoltare, atât în scopuri militare, cât şi comerciale. Întreprinderile de comerţ on-line precum Amazon şi Google au în vedere să propună un serviciu de livrare prin UAS care să transporte colete mici în termene foarte scurte. Dacă acest proiect reuşeşte, vor fi necesare alte standarde. Numeroase organizaţii şi ţări elaborează standarde legate de UAS. ISO/TC 20/SC 16 nu are misiunea de a elabora standarde redundante, ci de a identifica necesităţile şi la-cunele. ISO/TC 20/SC 17 va aborda subiecte importante care vor face obiectul unor lucrări de standardizare pre-cum: asfaltarea pistelor, semnalizarea verticală şi tablou-rile electrice şi electronice de semnalizare. Este important pentru piloţii internaţionali să dispună în toate aeroporturile de infrastructuri şi de tablouri de co-municare asemănătoare. ISO/TC 20 aşteaptă cu interes programele de lucru propuse de aceste subcomitete.

ISO Focus: În sfârşit, care este, după părerea dum-neavoastră, strategia generală pe termen scurt şi lung a întreprinderilor din sectorul aerospaţial, mai ales în ceea ce priveşte colaborarea? Credeţi că întreprinde-rile sau statele mici pot juca un rol mai important în sectorul aerospaţial şi în cadrul ISO/TC 20?

Potrivit previziunilor pe termen scurt şi lung, dezvolta-rea industriei aerospaţiale comerciale va fi exponenţială. Potrivit previziunilor anunţate de IATA, coeficientul de dezvoltare anual compus (TCAC) va fi în medie de 5,4 până în 2017. La Boeing, se estimează că vor trebui con-struite peste 36 000 de avioane până în 2033 pentru a răs-punde cererii şi a înlocui aparatele ajunse la final de viaţă. Industria va trebui să găsească deci mijloace mai eficace de a produce noi aparate, precum şi materialul lor auxi-liar; aeroporturile vor trebui să îşi sporească şi ele capa-citatea. Tehnologia şi standardele vor juca un rol-cheie pentru a răspunde imperativelor acestei dezvoltări care va conduce la intrarea „în joc” a noi ţări şi întreprinderi pe piaţa industriei aerospaţiale. Vor exista, cu siguranţă, oportunităţi pentru întreprinderile mici de a participa la baza industrială a industriei aerospaţiale. Dacă aşa vor sta lucrurile, sper că ele îşi vor propune să fie membre ale ISO/TC 20.


Boeing prevede construirea a 36 000 de avioane noi până în 2033

30

Produse alimentare sigure datorită standardelor ISO

Conţinutul farfuriei dumneavoastră este sigur?

În fiecare zi, după producerea lor, alimentele sunt trimise în străinătate pentru a fi consumate. În timpul transportului, ele pot fi expuse unor riscuri de contaminare sau de alt tip. Cum putem avea certitudinea că produsele alimentare pe care le consumăm sunt sigure?

Aceasta a fost şi tema Zilei mondiale a sănătăţii: siguranţa sanitară a alimentelor. Pentru a marca însemnătatea acestei zile şi a pune accentul pe importanţa standardelor referitoare la produsele alimentare, ISO a lansat o campanie pe reţelele de socializare.

Începând din 7 aprilie, ISO vă invită să descoperiţi campania sa prin intermediul a şase afişe pe care le-a elaborat pentru a ilustra problema siguranţei alimentelor.

Standardele ISO îşi propun să promoveze calitatea şi securitatea produselor alimentare, precum şi eficienţa lanţului de aprovizionare, de la fermă, la farfurie, pentru a ajuta la prevenirea bolilor, a detecta prezenţa bacteriilor şi a gestiona ris-curile.

Producătorii agricoli, fabricanţii de alimente, laboratoarele, autorităţile de reglementare şi consumatorii pot conta pe o întreagă colecţie de standarde ISO pentru a garanta utilizarea în lumea întreagă a uneia şi aceleiaşi reţete pentru a asigura calitatea, securitatea şi eficacitatea produselor alimentare.

Prin intermediul reţelelor sale de membri naţionali, standardele ISO utilizează cunoştinţele cele mai perfecţionate şi cele mai bune practici din lume în domeniul siguranţei sanitare a alimentelor, pentru a le difuza atât în statele dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO/2015


La ora actuală, când dronele constituie un subiect obişnuit al ştirilor şi sunt pe cale de a prolifera în spaţiul aerian, este bine să ne distanţăm puţin de această temă şi să ne punem câteva întrebări elementare, dar totuşi, importante.

Dronele, denumite şi aeronave fără pilot (UAS), pot varia în mare măsură de la un model la altul în ceea ce priveşte dimen-siunea, capacitatea şi preţul. Piaţa mondială a acestei tehnologii a progresat cu paşi gigantici în cursul ultimilor ani. Ţinând seama de sumele colosale investite în acest domeniu, toată lumea se interesează de această industrie şi de tot ce implică ea – aeronavă, post de comandă, legătură de date şi aparat, desigur.

Am discutat cu Cortney Robinson, director în domeniul infrastructurii aviaţiei civile la AIA (Aerospace Industries Associ-ation – Statele Unite) şi nou secretar al ISO/TC 20/SC 16, cu privire la aeronavele fără pilot, al cărui secretariat este deţinut de AIA pentru ANSI, membru al ISO pentru SUA – care ne-a vorbit despre tendinţele care se schiţează în elaborarea standardelor în acest domeniu.

De ce a creat ISO un subcomitet special pentru aeronavele fără pilot şi de ce a făcut-o tocmai acum ?

Acum, când a sporit cererea de drone civile şi interesul pe care aceste aparate îl suscită pentru controlul frontierelor, al pădurilor, al pescuitului, al conductelor de petrol şi de gaze naturale, fără a uita perspectivele pe care ele le deschid pentru livrarea mărfurilor, momentul este bine ales pentru a lansa activităţi de standardizare în domeniu.

În plus, această tehnologie este tot mai apreciată în operaţiile de cercetare şi salvare, aviaţia de transport şi cea agricolă şi în lupta împotriva focului declanşat în păduri, pentru interesul pe care îl prezintă pentru rezolvarea problemelor legate de detectarea catastrofelor de origine naturală şi umană, supravegherea stării planurilor de apă, autostrăzile, rezervele şi organizarea căilor de comunicaţie şi reglementarea traficului rutier în marile oraşe.

Dezbaterea se amplifică în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei dronelor pentru scopuri comerciale şi de petrecere a timpului liber, inclusiv riscurile pe care ea le implică în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea. Care sunt, după părerea dumneavoastră, domeniile în care tehnologia dronelor îşi aduce contribuţia în mod eficient ?

Utilizarea comercială prezintă posibilităţi aproape nelimitate, dar, dacă ar trebui stabilite priorităţi, ar trebui să adoptăm o abordare bazată pe riscuri şi să punem în balanţă aplicaţiile benefice ale acestei tehnologii şi riscurile operaţionale. Acesta este mijlocul cel mai sigur de a demonstra securitatea acestei noi tehnologii. În Statele Unite, industria cinematografică a arătat din ce puncte de vedere este mai sigur să se utilizeze dronele pe platourile de filmare, în locul elicopterelor. Evident,

Industria dronelor

32

zborul dronelor deasupra persoanelor implică riscuri, dar decizia FAA (US Federal Aviation Administration) de a simpli-fica restricţiile utilizării dronelor în Arctica constituie un început bun. În mod mai concret, agricultura va fi, fără îndoială, primul mare sector care va integra masiv dronele în operaţiile sale. În programul său de reglementare (NPRM), FAA întoc-meşte o listă impresionantă de aplicaţii posibile.

Aţi putea să ne prezentaţi câteva dintre provocările pe care le prezintă tehnologia dronelor pentru industrie ?

Potrivit reglementării naţionale, pentru unii factori din domeniul industriei, elaborarea şi realizarea de politici şi infrastruc-turi corespunzătoare constituie cea mai mare dificultate. Pentru drone ar fi ideală o infrastructură de comunicare, de navi-gare şi de supraveghere digitală sau prin satelit. Iată de ce Organizaţia de Aviaţie Civilă Internaţională (OACI) şi principalii prestatori de servicii de navigaţie aeriană, printre care FAA, orientează elaborarea standardelor internaţionale în favoarea unei transformări a dronelor, investind în infrastructuri precum NextGen, care ar oferi un acces eficient la spaţiul aerian tuturor utilizatorilor, asigurând în acelaşi timp securitatea lor.

În ce mod vor aborda standardele internaţionale câteva dintre aceste provocări ?

Standardele internaţionale joacă un rol esenţial în crearea pieţei comerciale mondiale pe care o reflectă. Este fundamental ca aceste standarde să furnizeze un spaţiu aerian armonizat la nivel mondial care să lase un loc dronelor pentru a deschide şi mai mult oportunităţile comerciale, fără a periclita securitatea şi eficacitatea globală a exploatării spaţiului aerian în ansamblul său. Standardele cele mai importante, în curs de elaborare, se referă la tehnologiile DAA (detect and avoid – de-tectează şi evită) şi C2 (command and control – comandă şi controlează).

Traducere: Maria Bratu, Comunicat de presă ISO 2015

25% din preţul �abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

10 % din valoarea tarifului �pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25 % din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

50 lei+TVA � (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

200 lei+TVA � (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop patri- �monial, cât si pentru membrii Colegiului E (a că-ror cotizaţie este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a următoare-lor publicaţii:

Revista Standardizarea• – format electronic;Buletinul Standardizării• – format electronic;InfoStandard• – monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFEREDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismul de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2015Editura Standardizarea 2015

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 293Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 977

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 195

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 parteneriNumăr de comitete tehnice: 450Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul electric (standarde generale în elec-

trotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 14 parteneriNumăr de comitete tehnice: 209Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 519

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi sis-

teme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 767 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 37 000

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

standardizarea asrsroo 2015 web.pdf · dardului sr en 206 se recomandă şi utilizarea standardelor...

Documents