Anal al LXXXVH-le» n-l 82 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 30 Iulie 1924

\

Rd*etf*|i Administraţi* (PIAŢA LlBERTAŢEI BRAŞOV j

Telefon 226 jAbonament anual 360 lei 'Pentru streinState 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondata i» 1838 <*« George BariţiuApare în fie-eare zi de lueru

Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, nn popor nu va da/niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. |E caffşi cum ar grăi prin gura streinului.

01In nara Braga?. ~ Cortegiul în oraş. - Masa comuni de asear*."Fest!vaiul."G onferinta dini Batzana.

Eri d. a. Ia ora 4 au sosit . oaspefii moldoveni, cei 530 J brl ai Aieneuld popular Tâlă* | raşi-laşi, sub conducerea insu* fleţitului luptător naţional Ifrio», preşedintele Ateneului.

La gt>ră au -eşit întru întâm­pinarea oespeţ&or, in afară de reprezentanţii eutoriie^ilcr, con­ducătorii vieţei noastre intelec­tuale. înţelesesem să venim a- colo ca să primim oaspeţii dregi, fără prea multă oficialitate — fiind-că nu era vorba de acte de stat ci de*o serbare caldă, frăţeasca, nesiâejenită de «ici un resentiment.

Am avut, insă, şi de rândul acesta să constatăm un prea mare zei din partea organelor politice cari reprezintă guvernul, cari au monopolizat ast fel prî «nirea oaspeţilor dragi in cât nu s a putut lăsa liberă exprimarea Insufleţirei populare de cât prin aclamaţi unîle tăcute eatu- siasteî cuvântări a dini Ifriin.

Pentru ca să nu se repete greşaia, trebue să insistăm: ri'am vrz(i4 cor porţiunile romă J neyîi din Braşov cu steagurile, n’am văzut in cortegiu de cât foarte putini cetăţeni de-ai noş­tri. De t e ? Fiind-eâ primirea s’a organiză astfel ca să vor­bească dl prefect ai judeţului lung şi obositor — pe când da­

to r ia dsaie era să lase loc li­ber entusiasmciiui popular. Nu este destul să chemi ta gară lumea, fără ss faci un program cuvenit cinstei ceri nî-au fscul o

fraţii moldoveni, aşa cum s'eu . prezentat eri. 1

Am bănui că s’a făcut şi aci î politică, dacă n’am vedea ca — dintr’o ipertrofie a euîu», — di prefect a căutat să strălucească cu acest prilej, fără să se gân­dească di că poate şi dacă face bine ori nu.

Dacă abia a putut ajunge la cuvânt, glasul pătruns de emo- fiunea clipei în care ne aflam, al dnei Maria B. Baiulescu — «1 a răsunat în inimele tuturor prin sinceritatea cu care exte­rioriza simţirea poporului edu­rut să şi primească oaspefii.

Ca un ecou ai acestei sim* ţiri, e răspuns di lirim salutând Braşovul românesc, având ac­centele calde ale unui patrio iîsm, iubire de frate, şi ale res­pectului de tradiţia neamului nostru mult încercat — accen­tele cari pătrund adânc în su­fletul fie cărui bun român.

Escurslunea din Ardeal pe care a pregătit-o Ateneul Po puiar-Tătăraşi din iaşi — a epue ci*i ifrim — s’a transformat în- t ’un pios peierin8giu.

Noi, pelerinii, am străbătut cu înduioşarea iubirei de pământul acesta românesc trumscţile Ar deaiuiui, ne-am apropiat cu evlavie şi lacrimi în ochi, la­crimile venerării mucenicilor, martirilor dela Aîba-Iulia, am străbătut câmpia Turzei, loc de glorie şi moarte a lui M>hri Viteaza!.; an« pătruns cucernici în Bkjiri cărturarilor romáid —

şi venim 82Î la Braşov, acest centru de cultură naţională dela care a pornit razele luminii în toate provinciile româneşti.

Era firesc ca să aducem pri­nosul nostru de "recunoştinţa Braşovului, unde a trăit şl mun­cit marele nostru istoric Oheor- ghe Baiitiu, părintele ziaristicei române, care a înfiinţat ia 1838 prima gazetă românească — Gazeta Transilvaniei — care a cuprins în coloanele ei frămân­tările şi dorinţele românilor, nu numai ale ardelenilor ci ale moldovenilor ca şi muntenilor.

Braşovul are însă un drept ia recunoştinţa moldovenilor ia special, fiind-că dela şcolile din Braşov a pornit neuit&tul şi mult veneratul Titu Maforescu, cere la Iaşi a contribuit ca pro fesor şi conferenţiar la formarea acelei atmosfere In cari s au pus temeliile societăţei Junim ea , al cărei si firi mare a fost.

Adânc recunoscători ne închi­năm figurilor istorice pe cari Braşovul le-a dat neamului — iar d*voastră vă mulţumim pen­tru primirea de frate care-o fa­ceţi pelerinilor moldoveni, bu. covîneni şi b +sarabenî.

Urate nesfârşite au acoprit ultimele cuvinte ale oratorului.

latre mulţimea care aştepta pe oaspeţi, am remarcat — d-l psvfecî nu văzuse nimic? — re-p ezeîdar.tii Cercului studenţesc dia Ţrsra Bârsei, o ^deleg ţie a

studenţilor dela Politerhnică din Timişoara, o delegaţie a Volun­tarilor în frunte cu preşedintele secţiune! Braşov, Preşedintele Asociaţhmei p. învăţătura şi cultura poporului român, secţia Braşov şi alţii.

Beriefllnl.Dela gară, cu tramvaie spe­

ciale, oaspeţii au venit în oraş la Promenadă, de unde s’a for- mat un cortegiu care. în sune- lele fanfarei absolvenţilor şcoaîei de învăţători Vasile Lupu şi ale muzicei militare (bel. III de Vâ­nători) a străbătut oraşul până la biserica Sf. Nlcolae.

vizitarea Bisericei Sf. Nlcolae.Grupul de excursionişti a fost

primit în Piaţa Prundului de-o mulţime de poporeni din Şche- iul nostru. .

Părintele loan Prişcu, primul paroh al bisericef, a vorbit es cursionişlilor arătând istoricul acestei biserici.

Excursioniştii au viz'tot apoi Biserica Sf. Nlcolae şi s ‘au dus îa cimitirul din Groaveri. la mormântul iui Andrei Mură- şianu.

Preoţii escursionişti, bătrânul Stiubei, părintele Tăban basa­rabean, Abager, bucovinean, dela mănăstirea Putna, îsooreună cu preoţii bisericei Sf. Nicolae

* au oficiat o panechidâ la mor- ! mâ«t.■ Profesorul Slambuiia dela li­

ceul Naţional din Iaşi a vorbii despre însemnătatea lui Andrei Murăşieru.

De-aci s'eu răspândit în oraş pe la locuinţele destine te p. în- cuartiruire.

Incuartiruirea a suferit oare cari întârzieri, unii dintre escur- sionfşti ne fiind plasaţi niri ia ora 10 seara. Foarte mulţi au dormit în vagoanele trenului lor «•pecia!.

H ha comunăIn Restaurantul Transilvania

s’a dst aseară la ora 7 jura. o masă comuna de peste 250 per­soane. Masa fosrte frumos a- repjută, prezenta cu oaspeţii în costume naţionale un pitoresc admirabil.

Muzica batalionului III Vână­tori de munte a cântat diverse ari In vremea mesei.

FestivalulIn mijlocul unui cald eniu-

siasm, manifestat prin aplauzele foarte numerosului public ce umplea Teatrul A pofto — oas­peţii au desfăşurat un program de festival românesc prin exce­lenţă : coruri, jocuri naţionale, declamaţiunf, o rapsodie pe vi­oară /originală) şi arii execu­tate de fanfara şcoalei normale de învăţători Vasile Lupu din Iaşi,

Festivalul a început cu Imnul Regal «senile t în picioare de a- siâientă, urmai de conferinţa diul Batzaria.

Dl Baţaria , ca român maee* donean, vorbeşte în Ardeal mol­dovenilor ca delegat al societă­ţilor culturale din Muntenia.

Arată caracteristicele poporu­lui românesc, unitatea etnică,, unitatea religioasă, puterea de asimilare, tenacitate în conser­vare nc{ionelă, şi dragoste de neam.

Din lipsa de spaţiu, vom pu­blica — aşa cum se cuvine — o dâre dc seamă asupra con­ferinţei şi festivalului de aseară»

* * *latre cei pr zer.ţi ia primirea

delegară, am r m. rcef: d-na ge­neral O teanu, d-na Baiulescu, preşedinta Uuiunei femeilor ro­mâne; d-l general Butunoiu, re­prezentând comandamentul cor- poluî V armată, d-l general Ol­teana lipsind din oraş; colonel

Continuare pe pagina 2.

Congresul Legionarilor jeeho-siovaci Ii

— NOTE — 1de FoICQ fflfeSCU. {

VII.

Gnm primase legionarii Manifestai.Cele patruzeci de mii de legionari strânşi în

piaţa lui loan Huss aprobă cu strigăte puternice de „Viborne“ (aşa e !) pasagiile Manifestului privitoare la democratizarea ţării şi la înstăpânirea unui regim de libertate, de egalitate şi dreptate pentru toţi

Aprobările sunt însă foarte puternice şi stea­gurile legionarilor se închină în chip semnificativ când manifestul vorbeşte despre libertăţile religioase şi necesitatea separării bisericii de către stat.

Coborâtori ai celor cari au purtat greul răz­boaielor husitice şi în acelaş timp hotărâţi de a nu răsplăti prigonirile din trecut cu aceiaş monedă, ei răspund cu libertatea de conştiinţă şi cu deplina egalitate a confesiunilor. Trecutul pentru ei este un izvor de învăţături,

din cari reţin tot ce cultura şi civilizaţia impun o- mului de azi pentru a creia condiţii de mai multă înţelegere, de mai multă pace şi de o mai uşoară convieţuire, j

Luptători pentru libertate şi dreptate ei nu pot îngădui nici-o tiranie şi mai puţin a acelei biserici care în unire cu Habsburgii de altă dată şi cu pof­tele de cucerire ale Germanilor şi Maghiarilor au suprimat independenţa de stat a Boemiei ş’au pro­vocat dezastrul dela Muntele Alb.

(Aci stă şi esplicaţia faptului că la aceste ser­bări şi Ja comemorările din ziua întâia a congresului nu s’a oficiat niciun serviciu religios şi nu s’a văzut nici-un popă, ceia-ce în alte ţări din orientul apro­piat" e lucru de neînchipuit 1). 4

Spre Castel.După citirea şi ratificarea manifestului, legio­

narii se îndreptă spre Castelul oraşului Praga, în care îşi are azi reşedinţa preşedintele Republicei.

In fruntea lor peste o sută de sergenţi de oraş (mai bine de jumătate sunt legionari) în frunte cu prefectul (care asemenea e legionar) deschid dru­mul şi disciplinează publicul, care ameninţă să de­bordeze de pe iroatuare.

Traversând strada Sf. Nicolae, prin care altă­dată preoţi şi călugări veniţi din toate părţile făceau procesiuni pentru locţiitorul lui Crist şi pentru vá­záiul lui dela Viena, legionarii trec Vltava peste podul lui Svatopluc, străbat vechiul cartier al negu­ţătorilor germani, înconjoară adâncul întinderii Letna, unde odinioară Frideric, prusacul îşi aşeza tunurile pentru a trage în cei ce luptau pentru libertate şi în care azi Socolii, [avangarda şi solii libertăţii de acum, sunt aclamaţi de cetăţenii capitalei, şi se în­dreaptă pe subt faimoasele grădini, cari înconjoară castelul şi în preajma cărora erau ezecutaţi odini­oară nobilii cehi, spre lăcaşul şefului legionarilor şi al Republicei.

Caste!®!.Clădit pe coama dealului care se înalţă dea­

supra Vltavei, castelul de Praga (Hrcany) e şi azi unul din frumuseţele capitalei cehe. El îşi păstrează aproape neatinse formele de altădată, doar zidurile sunt mai înegrite de vreme. Lăcaş al regilor naţio­nali, reşedinţă a Luxemburgilor şi loc de descindere şi de trândăvie sau de distracţii astronomice al Hab-

s sburgilor, Hrcanyul este astăzi reşedinţa celui dintâi preşedinte al Republicei ceho-slovace.

Construit din lemn de Premyzli şi înconjurat de jur împrejur cu un zid de peatră, el a fost trans­format şi clădit în stilul vremii (renaissance) subt domnia lui Carol al IV-lea, când capitala de azi pen­tru marele avânt ce-1 luase, fu botezată Zlata P raha (Praga* de aur). Refăcut şi reclădit de nou în stil gotic ceh, de domnitorii de mai târziu, castelul deveni, în deosebi subt domnia, lui Rudolf al Il-lea, cea mai strălucită reşedinţă domnească din Europa centrală în acele vremuri. ^ —

Mai bine păstrată e aripa în care strălucea odi­nioară tronul domnesc şi în care se făceau încoro­nările. Parte din capelele clădite în cursul vremii au fost lăsate în desuetudine, numai biserica sf. Gui îşi păstrează în urma reparaţiilor şi transformărilor con­tinui deplina strălucire.

Hrcanul n’a rămas nici el lipsit de frământările revoluţionare ale poporului, care în cursul celor trei sute de ani, urmaţi după dezastrul dela Muntele Alb, a făcut sforţări repetate pentru a-şi recâştiga liber­tatea şi independenţa. La 23 Mal 1618 reprezentanţii statelor ceheşti încercară printr’o lovitură de forţă să scape Boemia de jugul Habsburgilor. Ei aruncară pe ferestre pe trimişii şi reprezantanţii Vienei. încer­carea nu reuşi însă şi cei cari au pus-o la cale, au plătit-o cu capetele lor.

Astăzi castelul nu mai are decât amintirea ma­iestăţii de odinioară. Vastele şi pompoasele săli ale dietei, ale tribunalului ţării, ca ,şi cabinetele consi­liilor imperiale de altă dată sunt transformate în ateliere de muncă. In ramura cea mai solidă e in­stalată prezidenţia Republicei, în alta ministerul de externe cu toate birourile lui (aci e şi locuinţa dluiE. Beneş) şi alte instituţii utile pentru ţară.

Pafla* 2 OAgEt» TRANétt^uHa ''_______________r: : • ' fr,, 3>

Frt«m w stwfeiîiiior m Căminul„ t e i M i ţ t t o i W Én Cloj

Biserica cateisă contra modei fe r e ş til 7Ziarul «Dautsche Allgemeine Zettang* primeşte din Milano ştiri despre o îatinsă propagandă pornită de biserica catolică în contra Îmbrăcămintei moderne femeieşti

Liga italiană a femeilor cato­lice a publicat un concurs cu scop de-a se înlocui haina mo­derni femeiască prlntr’o îmbrăcă­minte «cinstită“, adecă o haină nujprea scurtă şi cu mâneci. Papa a dat, ca primul premiu pentru acest concurs, o medal e.

Antialcoolismui în Norvegia

BStorthîng“-al norvegian a res­pins cu 22 voturi contra 16 pro­iectul guvernului privitor ia des­fiinţarea legeî, care opreşte con­sumul rachiului.

Onorată Redacţie /In urma articolului apărut ia

ziarul D-V08siră în 27 Iuiie 1924 „Un advocat ungur escroc" şi In conformitate cu legea de presă vă rog să binevoiţi a da ioc rectificării ce urmează, fâ* cându-mi concesiunea de a rec­tifica într’o extensiune m°J mare decât cum prevede legea.

In urma informaţiilor primite deia D voastră autorul articolu­lui plin de injurii, minciuni şi calomnii ia adresa mea ar fi un oareşicare Adalbert Anioş pe ctare eu nu l cunosc.

Acea minciuna şi cdonnie ordinară ca*şi fi fost urmă­rit pentru o escrocherie de1.000 000 coroane săvârşită a- firmstive la djuaa lui Bart din Budapesta, cade deia sine atât prin abaterea deia acuză a Par­chetului din Budapesta (No. 112/129 B. XLVIII din 1922) cât şi prin încheierea Parchetului din Sft. Gheorghe, (No. 224 4 — 1923 dos. No. 165/923).

Am plecat din Budapesta în 1922, siabi!idu-mă definitiv în oraşui meu natal şi de aparţi- nere Sft. Gheorghe, fără să avut vre o neplăcere timp de un an de zile. După un an am fost expus la multe neplăceri din partea prefectului d-1 Rauca- RSucean şi fratele d sale d-1 Primar îzidor Raucs-Răuceen, cari mă suspicionau câ aş fi autorul mai multor articole com­promiţătoare pentru dânşii. Drept aceea, doreau să se scape de mine şi au decretat deia sine putere expulzarea mea d n tară. Plecând personal la Bucureşti, d i ministru de interne cumpă­nind bine întreaga afacere şi In baza cei ti ficatului de naştere,

Continuare din pagina 1 a articolului „Primirea fraţilor moldoveni in

Braşov“.

I. Popovicb comandantul garni­zoanei; ofiţeri superiori din co­mandamentul şi din regimentele garnizoanei Braşov; primarul dr. Schfiel cu ajutorul de primar <M *Socaciu cu d na şi dr. Krumei, consilier; d-1 inspector regional şcolar dr. iosif Blaga, d-i revizor şcolar P. Dan; Ioen Odor, profesor reprezentând Direcţiunea liceului real; dr. Voicu Niţescu fost deputat, ma lor i. r. O, Cernea, preşedintele seefiei Braşov a voluntarilor; părintele N. Furnică, profesor; d-na şl d-1 A. Suiu; d-i Safi rescu, preşedintele T ibunalului, €tc.

Crucea ţie CapifoliuDfi Roma se anunţă':Ministrul de interne Federzoni,

înţr‘o scrisoare adresată depu­tatului Martire, a aprobat cu plă­cere, ca în ziua de 4 Noemvrle, aniversarea victoriei italiene, să fie din nou ridicată pe Capitoiiu crucea, care a fost înlăturată a- cum vre o 40 ani.

Un oraş fără firmep.imăria oraşului Veneţia a

hotărât nu de mult să perceapă o taxă dă 20 lire d e Jlecu re li­teră a unei firme sau unui anunţ de afaceri afişat la loc public.

Cei loviţi de măsura luată au hotărât să se l pscas:ă de firme. De două săptămâni' toate otelu­rile, restaurantele şi prăvăliile oraşului au rămas fără nume, fiind firmele luate jos sau văp- site.

aparţinere şl a ailor documente, mi-a eliberat paşaportul pe care îl posed şi azi şi mi-a promis că va ordona o anchetă minu­ţioasă contra d-lui Prefect Rauca în baza indicaţiilor mele, pe car! îi le-am expus cu ocaziunea audientei.

Presupun cu temeinicie că şi articolul apărut în pretată d-v. gazetă este inspirat de acei domn Prefect şi de fratele dân­sului, primarul din Sft. Gheor- ghe, fiind acel Antos Adalbert numai omul de paie al fraţilor Rauce.

E lipsit autorul articolului de cea mai elementară bună cu­viinţă şi cinste, când punânduse In slujba de răzbunare a fraţilor Rauca atacă şt pe soţia mea prin diferite epitete murdare. In această privinţă ţin să amin­tesc, că soţia mea cu care sunt căsătorit legitim, a fost nevasta unui mzdic din Budapesta şi descendentă a unei familii no­bile de acolo, cu o reputeţiune foarte bună.

Pe un sergent maior Alexan­dru Goga nici nu-i cunosc, cu a?ât mai puţin puteam oferi 500 Lei mită. „ Actele cuvenite" dre­sate atunci aş dori să ie cu­nosc foarte mu t şi sunt foarte curios să cunosc succesul d-lui Prefect în jarul dresării cuve­nitului proces-verbal.

Cunosc pe un anumit Vajna Dezideriu (şi nu ^Vajdj) a i Cere am avut diferite legături comer­ciale, aşa încât acesta astlzi îmi datorează mai multe sute de mii de Lei, de a căror încasare se va îngrijii advocatul meu. Este adevărat că şi dânsul m-a acţionat — după cum am 8- fiat — pentru suma de Lei 108000 (şi nu 128.000) şi &- ceasta tel la îndemnul d-lui Pre­fect Rauca şi a tovarăşului său de afaceri, a unui advocat un gur din Sft Gheorghe.

Poliţa afirmativă falsificată de J mine despre 150.000 Lei şi pe I care am girat*o mai departe, J mi a fost predată în prezenţă : de martori drept garanţie pen- t tru pretenţiuniie mele faţă de j Vejne.

Cunoscând firea răzbunătoare a Prefectului şi primarului din Sft, Gheorghe m-am stabilit la Braşov, unde m am convins câ a existat şi există o stare de drept şi sunt convins că Siguranţa locala, care a fost

J şi tbte la culmea chemărei sale,I nu va cădea in cursa unor că­

pruii şi denunţări lipsite de 1 o i* ce teme iu a unor persoane

Un congres alfenreilor titrate.

Zilele aceste are loc Ia Crjs» tiania (Norvegia) al treilea con­gres mondial al femeilor cu sta­dii academice. Iniţiativa acestui congres a luat-o Uniunea femei­lor academice din Norvegia, Da nemarca, Svedia şi Finlanda.

S‘au anunţat până acum peste 500 femei cu studii academice, din diferite ţări. Vor fi repre­zentate pe lângă statele euro­pene, Australia, Africa de sud, Notta-Zetendă şl Indille. O dele­gaţie foarte na mc roasă va sosi dm America. S*au anunţat până acum 93 tenul americane.

Regina Norvegiei şi ministrul de externe al Norvegiei vor da câte-un banchet în onoarea con- gres!ţtiior. La şedinţa de des­chidere va lua cuvântul latre alţii profesorul Fritjof Nanser.

fără scrupule şi mânate numai de pofta răzbunării.

Ar fi cea mai mare impru­denţă din peitea mea să mă reîntorc la Sft. Gheorghe, când ştiu că acel Prefect pătimaş, susţinut de actualul guvern, ar fi in stare să conceapă ori-cc acţiune josnică şi ilegală con­tra mea, când cunoscut este că tot acest Prefect a săvârşit ile­galităţi contra 3 advocaţi frun­taşi români de bună reputaţie (dr. Roman, dr. Crişen şi dr. Olteanu).

Am convingerea că zilele de guvernare ele d-lui Prefect şi ale d-lui Primar sunt numărate, ceeace şi d-1 ministru de in­terne a promis de mai multe ori şî, odată cu apunerea paşa- licuiui sui generts a acestor doi satrapi, voiu fi primul care mă voiu restabili In Sft. Gheorghe neurmărit de nimeni.

Contra autorului articolului a- părut în preţuitul D-voastră ziar din 27 Iulie a. c , am pornit proces de presă

Primiţi, Vă, rog domnule şef- redactor, asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni.

Braşov , la 28 Iulie 1924.Dr. D. Veress Gâbor

De arendaţi!

In Poiană, păşune de prima calitate pen­tru oi cca 120 jugăre.

Informaţii Str. Prun­dului 25. 7—7

—

Nr. 1241— 1924,

PubiiGaţiiutfi.Comuna Turcheş, exarân-

dează prin licitaţie publica în zu a de 18 August 1924 la ora 9 a. m. cariera de piatră pe du­rata de 3 ani.

Preţul strigărei va fi de 30C0 lei. Turcheş» la 20 Iulie 1924.

703 3 —3 Primăria comunală.

No. 1242-1924.

Publicâţiune.Comună Turcheş, exarân-

dează prin licitaţie publică în ziua de 18 August 1923 la ora 9 a. m.: localul cârcîumei co­munale pe durata de 3 am.^ Preţul strigărei va fi de 10.000

Turcheş, la 18 iulie 1924 704 3 —3 Primăria comunală.

Comitatul Fondului Gheorghe Lezâr, îh baza §-lui 25 din statute publică concurs pentru ocuparea alor 175 locuri în Căminul »Casa învăţătorilor“ din Cluj pe anul şcolar 1924— 1925.

Unele din aceste locuri sunt gratuite, altele cu jumătate plata iar altele cu solvă. Pot înainta petiţii fiii membrilor activi ai Fondului Gheorghe Lazar, cari urmează regulat studiile la uni­versitate (toate facultăţile) ori alte şcoli superioare din Cluj, (Academia de comerţ, Acade­mia de agricultură, Conserva­tor). Doritorii de a obţine unul din aceste locuri vor înainta petiţiile însoţite de următoarele acte:

1. Extrasul de naştere. 2 Cer­ţi ficatul de bacalaureat, even­tual indicele de student în ori­ginal sau copie autentificată judecătoreşte ori certificat de studii deia Facultatea respec­tive. 3. Certificat de bună pur­tare. 4, Extrasul de pe foaia de dare a părinţilor deia Admi­nistraţia Financiară ori Percep- torat. 5- Certificat m edica 1 eli­berat de un medic legist, 6. Certificat din partea primăriei prin care se constată averea mobilă, numărul membrilor fa­miliei — orfanii vor alătura extrasul de moarte al tatălui şi o copie de pe carnetul de pen­sie al mamei văduve. Acest carnet va fi alăturat şi de acei concurenţi al căror tată e pen sionar. 7. Chitanţă deia casierul general al „Fondului Gheorghe Lazăr“, că tatăl său este la curent cu cotizaţia de membru.

Vechii bursieri şi semibur- sieri îşi menţin bursele, dacă şi au trecut examenele în se­siunea din Iunie a. c., iar a- ceia cari au dreptul să treacă examenele în rate încă îşi vor menţine favorurile avute în a- nul precedent, cu condiţia ca în sesiunea din Octomvrie a.c. sâ-şi complecteze examenul.

Studenţii primiţi în Cămin vor beneficia de locuinţă, masă (dejun, amiază, cină^ luminat, încălzit şi serviciu. Taxele de întreţinere se vor stabili la timp. Ele se vor plăti lunar antici­pativ. Studenţii primiţi în Cămin, sunt obligaţi a şi face studiile în mod serios a-şi trece exa-

Doi tauri fr jsă Simenthal cu certificat de i

prăsilă în bună regulă, de vân­zare.

Adresa Ioan I. Moreriu, Haş- faîău (gara in comună) Nr. 112, jud- Târn»vfl-mpr#». fi— 7

De închinatMai 1925 pe timp de 5 ani o locuinţă modernă cu 3 odăi, o bucătărie şi odaie de scaldă în cel mai frumos loc al Braşo­vului. A se adiesa administra t»ei ziarului. 689 3—3

In a p ro p ie re a B ra ş o ­v u lu i o lo c u in ţă de 2 c a ­m ere cu lo c a l de p ră v ă lie şi m a g a zie de a re n d a t.

In fo rm a ţiu n i la A d m . G a ze te i. 697 3_ 4

Regimentul 36 obn> ziere Sibiu, nre locuri vacante de reangajaţi artilerişti, doritorii a-se adresa regimentului..

J J @ v a a s a r s f e t a brld°eculo&re galbenă o căruia cu covâriir uzată din nou lustruită şi un camion uşor.

M a rto n S z a b ofabricant de cirnţe Str Lungă 74.699 1 - 1

Cazul deia Sft. Gheorghe— al d-rului D. Veress Gábor -

menéle Şi a cerceta orele de curşuri regulat, şi a se con­forma regulamentului intern al Căminului, Studenţii bursieri nu vor putea ocupa funcţii.

La intrarea în Cămin, fiecare student:

1. Va dovedi înscrierea Ia Universitate. 2. Va plăti a) o taxă de una sută (100) Lei pentru uzaj şi biobliotecă, care sumă nu se restitue, b) o cauţie de 50 Lei pentru chei. care sumă se rest tue la sfârşitul anului. 3. Va aduce ruşine ru- făria necf sară; hainele de pat se dau deia institut.I Petiţiile timbrate. însoţite de actele cerute se vor prim i până în ziua d e 20 August 1924 . pe adresa: 9Comt teiul Fondului G heorghe Lazâr ; C asa învăţă­torilor Cluj".

Orice petiţie sosită după a* ceastă dată, ori lipsită de unul sau mai multe acte cerute nu se va lua în considerare.

C l u j . la 23 Iulie 1924.(ss) Dr, G heorghe Vilţ

preşedinte.(ss) Andrei Pora

secrr tar.

. Un atentat contra Expresului I Bucureşti—laşi. — Direcţia ge- * nerală c. f. r. publici următorul

comunicat oficial asupra acestui eter tet:

„Expresul 61 Bucureşti—Iaşi mergând Duminecă noaptea pe dist nţa Bârnova—Ciurea, a în­tâlnit la km. 475 butoanele deia linie desfăcute, asemenea şî tir- foanele pe distanţa unei şine, între 12—18 metri. Linia fusese deplasată în interior pe această distanţă. A deraiat maşina Ex­presului, u-r tenderul s a răs­turnat la câţiva metri de linie. Au mai deraiat vagonul de poştă ş! un vagon ci. II-a. Prinţr’o fe­ricită -împrejurare nu s’a înre­gistrat nici un accident de per­soane, mulţumită prezenţei de spirit a mecanicului, care a o* prit brusc trenul.

C rCuiaţia se face prin Irans- hordáré până la restabilirea li­niei. Chiar in cursul nopţei, organele c. f. r., eu întreprins o anchetă, al cărei rezult*.t e că ia mijloc e vorba numai de o mână criminală, ce r e vroia să provoace deraierea Expresului No. 61. Cercetările continuă*.

CAFEA MEINLZ I L N I C

p r o a s p ă t p r ă j i t ă .

Sucursala: Str. Mitei Weiss ÎL642 8 -1 0

; B a t i 8 t @ p a n ! r u d a m aşi dosfiüPp noutăţi sumai la F i * t t n o i s c G f o a s #341 8 - 0 Saxonia No. 2278

Cetiţi şi răspândiţi;«Gazeta Transilvaniei,cel mâi vechi ziar românesg

m s r .—? m GAZETA TRANSILVANIEv Pagina 3

li Irasn i IIndicaţiuni necesare pcntpi informarea exactă a vizitatorilor noştri

Rubrica aceasta este permi* aentă, ca fă Me ta ori ce zi U dispoziţia cetitorilor noţtri. Cre­dem că na este nevoie să ară­tăm utilitatea ei, ori cine putând găsi aci daieie necesare pen­tru prima orientare înoraşnlno- «tru şi împrejorimi.Altitudinea Braşovului

Braşovnl aşezat la poalele pă* daroase ale Carpaţilor, este si­tuat în frumoisa vale a Bârfei Jf o aitltodioe de 585 metri de* aaapra nNeiobi mărei.

Cu drept cuvânt este staţiune climaterică p in împrejurimile «ale code cum a plăcută, răco* sroaaS, aera! curat şj bogat in ozon, face din oraşnl nostru un loc de atraqione pentru mii de vizitator!.

■ Suburbiile oraşului.Sânt patm: Scheial, cel mai

pitoresc, Cetatea (central), Bla­mán» şi Braşovschlal, Ia Schela poţi patraade prin străzile: Eca- terinei, Pronduiui, Clociac şi atr. Băilor. Din Scheu dace drămui »intre Pjetrile lai Solomon* şi la „Poiana*.

De vizitat în Schela: L?ceul Andrei Şigana înfiinţat la an. 1850 (p)aţa general Berthelot); Internata! llceulai Şagana (Str. Prundului), Biserica Sf. Nicolae {originea ci deia anal 1519) Bi «erica Sf. Treime de pe Tociie <1727), Morar aţele Eroilor din cimitiral aceleiaşi biserici, Spi­talul de ochi str. Ecaterinei; In* ternafai Re^ulane! femeilor ro­mâne str. Ejâterioei; Címűiről din Groaven, aub Tâmpa (prin Piaţa generai Berthelot) aude este mormântul ini Andrei Mn- reşianu.

In C e ta te : Biaerlca Neagră ca mazeeie săseşti. B serica Sf. Adormiri şirul Grâalui. Licee : Real »Me$ctâ*, Prlncipeaa Elena <de fete), Şcoala Comercială, Post«, Administraţia financiară, Tribunain ,^pe Bulevardul Regele Ferdlnand şl pieţele lai.

In B raşooech iu : Biserica Sf. Adormiri, str. Biaericei. La Bar- tolomen: Gmiliral eroilor. Ce* tăţaia (vedere »pre oraş ş! Bra* şovcchiu)

In a fa ră d e o ra ş : Pe romár, bodega Belvedere; W*rte (ve* dere generală spre ţara Bîrsei), Restaorantnl »Vederea Carpaţt* lor*, Tâmpa (sas reuaurant cu vederi admirabile «pre Săcele spre oraş şi Ţara Bârsei.

Tramvaiul Honterus- Noua-Dârste-SăceleD ela Prom enadă, plecarea :

ora 6 dira. până U Dârste, 7.09, & 23,9.52, 12.08 (până ia Dârste), 12,19,1^.37, 14,39, 15,57, 17.05, 18.20, 19.28 «(până ia Dârste),19.46 — Satalucg.

Ultima! tramvai dela Dârste ia Braşov ora 20.

L a B arto iom eu : deia prome­nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 şl 20.38.

D ela Bartoiom eu la Prome­nadă: 5.51, 7.00, 7.46, 13.21, 17.40.

La gara Braşoo, dela Pro­menadă : 8.03,8.41, 10.55, 13.40, ^4.30, 16.30.

D ela gară la P rom en adă : 8.26, 9.12. 11.24. 14.09, 15.05,16.46 (până ia Bartoiomeu)

D irect Bartoiomeu-PromenadaD ârste-Satulung ; plecarea din Bartoiomeu: 5.51, 13.21.

D ela Dârste direct B artoio­meu : 6.50 şi dela Satulung-Bar­toiomeu 11.14, la Promenadă £2,08.

Localităţi deviz tat în jurul Braşovului

Dela Braşov la Codlea 15 klm.» „ Râşnov 15 klm.» „ Zizln (băi) 18 klm.» » Predeal 25 klm.» » Vâlcele (băl) 27 km„ „ Bran 28 klm.» „ Sinaia 48 klm.» „ Taşoad (băf) 72 kl.Dela Braşov la Bran face carse

o camionetă cate pleacă din P/aţa sfatulai (central oraşala ) In Lecare zi.

Damineca şi în serbători, din piaţa Libertăţei (dela Sfat), câte un camion pentru persoane la ora 5, 6 şi 7 dim. pâoă la mar­ginea Scheiaia', în vederea es* cursîilor in Poiana.

FarmaciiGeorge Talia »Sfânta Marla*

Str. Principele Caroi No. 9 I. Popişterin »Sfânta! George"

Piaţa Prnndulni No. 6 Victor Klein «La Coroana de

Aor" Strada Eriterinei No. 7 Caroi Schmiedt .L i Uaraa*

Strada Orfanilor No. 1 IaJios Hrrnang »La Arap“

Şirul Florilor N. 15 Eugen Nfuslădter »Îngerul pă­

zitor* Târgul Grâului No. 7 Franciac Kelemen »Biaerlca

Albă* Str. Principele Caroi No. 36 Fridlrich Stenner »La Leul de

Aur* Strada Porţi No. 21 Ferdlnand Jckelius »La Spe­

ranţă* Strada Porţii No. 33 Fritz Lukaa »Crucea de Aur*

Strada Gării No. 14 E. Eichhorn »Tamnl Nîgru*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Kugier „Hygeia"

Strada Lungă No. 81 Gh. Coteanu Str Lucgă, lân­

gă restaurantul »Gambrinos*I. Borgovan str. Castelanii în

faţa Hoteiaiai Coutinental,

DrogheriiN. Carigea, str, Hirschen Tele­fon No. 515Krafft & Herber, Sg. Grâu ui.C. H. Ncusfă iter, atr. Porţii 16. iulius Tentach, sir. Prncipelc Caro! 5.

Restaurante»Transilvania*, Principele Ca­

roi 31 (pe Promenadă). »Maio­rul Mura*. Principele Caroi No. 9. Otel »Coroana", str. Porţei. „Rotenbăcher*, str. Lungă 34. »Gewirbeverein". Bulevardul Re­gele Ferdlnand. „Redoute*, str. Hlrscher. .Gaura daice*, str. Mă­celarilor. »Gabel*, T g ., Boilor. „Gambrinaa*, str. Lungă 12. »La- Cerba“, «tr. Langd 13 . »Prede- leana*, str. Mlh.- Weiss No. 10. In Nona: restaurant grădină L a Poiana Verde (Tanne nan)

Oteluri»Coroana* Strada Porţii 70,100

camere.Continental Str. Castelului 48

27 camere.Vila Kcrtsch Bai. Ferdinand 4,

20 cartiere.Metropol str. Neagră 2, 15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roşelor 3

10 camere.Cârciuma Roşie Frisier Str.

Neagră 18, 5 camere.Mielul Aib Str. Lângă 2, 13 ca­

mere,Römer Str. Fântânei 23, 10 ca­

mere.Kristea Str. Fântânei 42,6 ca­

mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere. Calul A b Gara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43,5 ca­

mere.In Noua „Otelul Schneider* cu

24 odăi.

Oseraţhml bancare.Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi în toate părţile şi ora­şele tării. Remiteri, scont, de puneri în conditiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odorhei, Topliţa-Româ" nă (Borsec), Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Garaje de automobile.Leonîda & Co* garaj. Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schieil, garaj. Strada Castelului 138- Magazinul» de­pozit, Strada Porţii.

Ziegler A., Strada Lungă 14. Babinsky, Strada Lungă 105. Hansmann & Martin, {Strada

Lungă 39Gusbeth A Turnus, Strada

Lungă 168.

B ă i .Baia de aburi, băi de cadă

(vană) şi hydroterapie, a Efo­riei şcoaleior române, str. Prun­dului No. 4. Tel* 161. şi Baia de cadă (vană) din Tg. Boilor.

Spitaiuri publiceSpitalul Orajalai, Şiroi Spitalulal 13, Tel. 75.Spitalni de ochi, str. Caterinel 4, Telef. 327.Spitalni Militar „Regina Mari«*,TeJef. 99.Spitaiai de boale contagioase, Piaţa Ţ in te lo r , Tel. 455.Staţia ae deparazitare, Caz. Re­gele Ferdimnd, Tei. 733. Ambalatcrui Policlinic, str. Nea­gră 44Laboratoriu S :rv . Igienic al ora­şul aî, str. Cistelaiui.

Cafenele.Transilvania, Principele Caroi

No. 31.Coroana, Strada Porţii No. 70. Elite, Şirul Inului No- 34.

Primăifa comunei Tărlangnl iad Braşov,

No- 473- •1924.il

Primăria comunei Târlungeni jud. Braşov, dă în arândă pe cale de licitaţiune publică cu oferte închise şi oral dreptul de pescuit asupra teritorului co* munel în ziua de 7 Septemvrie1924 orele 9 a- m. în localul primăriei comunale, pe timp de 3 eni începând dela 1 Ianuarie1925 până la 31 Decemvrie 192.7

Conditiunile de licitaţie se potvedea zilnic în biroul notarial în orele de oficiu.i?. D eişoreanu Oh, Muntean

notar, primar.705 3—3

Părinţi! Elevi!C u rs u ri dic p r e p a r a ţie

p e n tru t c o r ig e n ţi , e x a ­m en e d e a d m ite re l a li­cee, g coll s e c u n d a re , n o r ­m a le , m e se rii , şco li m i­l i ta re , p r e p a r a ţi i p e n ­t r u e x a m e n e d e b u rs e , p e n tru b&eţi ş l te te — c u r e u ş ită su g a ră , p r e d ă p ro fe s o r a u to r iz a t . C u rs sp e cia l d e lim b a r o m â ­n ă p e n tru s tre in i.

T a v e le d e c u r s u r i to a r te co n v e n a b ile

C u rsu l ţin e 4 5 s ile . în s c r ie r i le se p r im e s c

le S e c r e ta r u l liceu lu i r e a l t t r . I- H e ş o t ă , în S tr a d a d e M ijlo c IXo. 41 î*a f ie c a re z i d e la o re le 3 —5 p . m .

709 2 - 1 0

Văd. Marie FriedmannBirou de mijlocire

pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivable şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară.Braşov, Str . Castelului 47.600 1 3 - 0

Avem onoare a aduce Ia cu­noştinţa acţionarilor ea» cu în­cepere dela 1 August a. c*. se va face plata dividendului pe 1923 la acţiunile Societăţii noas­tre, la următoarele Bănci ♦T a BUCUREŞTI: la Banca

de Credit român; Banca Mar- morosch, Blank &Co.; Banca ca Românească. • • « ' -

La SIBIU: .Albina“ Institut de Credit şi Economii.

La C LU J: la Banca Agrară.La TIMIŞOARA: la Banca

Timişoarei şi Societatea Comer­cială pe acţiuni.

Cuponul acţiunilor emisiunea I a şi Il-a, pentru care dividen­dul a fost fixat Ia Lei 150,— de acţiune, va fi plătit sub dedu­cerea impozitului asupra divi­dendului, cu Iei 127*25 pentru deţinătorii de acţiuni ce locuesc în ţară şi cu Lei 120*50 pentru cei domiciliaţi în străinătate. Dividendul de Lei 75*— pentru acţiunile din emisiunea III-a (sub deducerea impozitului) se va plăti cu Lei 63*25 pentru cei ce locuiesc în ţară, şi cu Lei 58*75 pentru cei domiciliaţi In străinătate.

Nu se vor achita decât cu­poanele acţiunilor prezentate spre stampilare. Cupoanele a- cestor acţiuni poartă pe verso stampila rotundă a Societăţii noastre şi 2 parafe.

Consillnl de Administrare.712 2 - 2

Cioplitori £ £ £ . ! £duri etc- se caută în condiţium avantajoase. A se adresa sub „Cioplitori* la agenţia de publi­citate „AMARCO* 5 Str. Că­luşeilor, Bucureşti.

713 2 - 5

De vânzare,locuinţă liberă, informaţiuni la Eremlas Nepojii, Braşov.

633 12——0

E R S U L E N U R I L 0 RV A L A B I L D E L A I I U N I E 1924.Trenuri cari sosesc la Braşov.Deia Bucureşti;

Trenul expres No. 31: ora 2*02Expres Orient No. 1: „ 4*12Tren personal iNo. 32/: „ 6 07Tren personal No 4*27: » 13 57Acceleratul No. 401: » 14 55Acceleratul No. 20 i: „ 19'^1Tren personal No. 325: » 22 u3Dela Oradea-Mare:Tren expres No. 32 ora 3*31 Expresul No. 31: oraTren personal No. 326 n 5‘35

14*29Personalul No. 327:

Tren personal No. 428 ft Personălul No. 427: *Tren accelerat No. 402 tf 15*49 Acceleratul No 401: •Tren personal No. 328 » 23*23 Personalul No. 325: m

Oela Arad: La Arad:Expres-Orient No. 2: ora 229 Expres-Orient No. 1: oraAcceleratul No. 202: 10*11 Acceleratul No. 201: n

Deia Făgăraş şi Sibiu: La Făgăraş şl Sibiu:Tren mixt No. 2022 (nu- Personalul No. 229 (până

mai deia Făgăraş): ora 7 40 la Sibiu) oraTrenul de persoane No. Trenul mixt No. 2021 (nu

230 (dela Sibiu): n 12*20 mai până la Făgăraş) nDela Sf. Gheorgbe şl Brefcu: La Sf. Gheorgbe şi Bretea :

Trenul personal No. 442: ora 8*58 Personalul No. 441: oraTrenul personal No- 444: » 18*26 Personalul No. 443: a»

Dela Madefalăo, Târgul Mureşului etc- La Madefalău» Târgul Murâş etc.Trenul personal No. 440 ora 3*10 Personalul No. 435: oraTrenul personal No. 436 » 11*14 Personalul No 437: »Trenul personal No. 438 % 14*23 Personalul No. 439: »

Dela Zârneştt: la IZitaeţfl:Trenul mixt woCCoCMc 7*09 Trenul mixt No.; 2017 oraTrenul mixt No. 202(): 13*40 Trenul mixt No. 2019 m

Trenuri cari pleacă dela Braşov,la Bncunţti:

No. 2: oraNo. 32: wNo. 326: „No. 202: „No. 428: *No. 402: ,No. 328: „

La Oradea-Hare:

Orient-expres Expresul Personalul Tren accelerat Tren personal Tren accelerat Tren peisonal

2*563*466*09

102614*5616*0623*51

2*356*25

14-3515*1322*36

4*2719*36

7*10

17*15

8*2217*10

2*356*20

15*20

72

Pasma A OAZETAÏTRANSILVANIEI N». 82—1924. -

nFOBHaTIDfll| f lOU Pop | Avem de înre­gistrat o noué pierdere dure­roasă. Preşedintele Partidului national român din judeţul Co- joene, veneratul protopop loan P o p din Morlaca, un neobosit InptStor pentru luminarea şi pro­păşirea poporului nostru pe toate terenele vieţii publice, a încetat din viaţă alaltăeri. În­mormântarea are loc mâne în Merlaca. Organizaţia Partidului national român va fi reprezen­tată la înmormântare prin d-1 dr. Simion Tămaş, fost prefect.

Odihnească în pace.•F raudele din B asarab ia . —

La prefectura Tightna şi la zemstva locală se fac cercetări cum sunt administrate fondurile publice. Descoperirile făcute compromit pe couducători.ţVice- preşedintele zemstvei Valerian Cecati s'a sinucis; preşedintele a dispărut.

*A rd pădurile, O perte a pă­

durii statului „Carada" (jud. Tulcee), aproximativ 200 hectare au căzut pradă unul incendiu. Pagubele trec de 3 milioane lei.

in pădurea comunei Indepen­denta din jud. Covurlui a iz. bucnit un incendiu, care con­tinuă.

•Comitetul parohial ortodox

rom. din Vi&na publică un con­curs pentru .ocuparea postului de preot la parohia ortodoxă română dinViena. Salar.de bază 5000 lunar, spor de scumpete 3000 lei lunar, pe lângă locuinţă şi lumină gratuită şi venitele stoiare. Petiţiile investite cu do­cumentele necesare se vor îna­inta până la 26 August comite - tutui parohial ort. rom. din Viena, I Lôwelstrasse 8. Parchia apar­ţine arhidiecezei din Cernăuţi.

«Condamnări* Erf s'a desbătet

iii faţa t. .banalului ein loc pro­cesul fostului şef de gară d n Porumbarul de jos, A ztafos Odon, ocupat pentru că a sus­tras In d ferite rânduri din casa statului bani in sumfl de 197.171 vânzând bilete făiă a le intro­duce în registre. Acuzatul a fost condamnat ia 2 ani închisoare şl perd rea drepturilor ceiăţe- neşti pe timp de 5 ani. Intere­santă este constatarea fă:ută în decursul anchetei, că timp dê 4 ani n’a fost controlata gestiunea financiară a case!, ceea-ce a fa­cilitat defraudarea. *

— Tot eri tribunalul a con­damnat pe plugarul Neacja din Prejmer, tare din cauza unei certe între nevastâ-sa şt s„ţla plugaruiai Balcu, l-a lovit pe a» cesta atât de puternic incât a incitat din viaţă, ia 3 ani reclu­ziune.

Prinos de recunoştinţă?

In luna Septemvrie va avea loc serbarea pentru desvâlirea unei plăci comemorative pe casa din Dârlos (jud. Târnava-mlcă) în care s’a născut Ilarie Chendi.

Faptul merită tot respectul de care sunt vrednice actele de re- cunoştin'ă faţă de bărbaţi bine meritaţi ai unui neam.

Un lucru însă ? Era nevoie oare să intervină o cauză cu to­tul streină de memoria dispăru­tului pentru ca ea să*şi merite cinstea ce i-se face orln această tablă comemorativă?

Se ştie doar cum s'a a petre­cut lucrurile: D-nul ministru al cultelor şi artelor, fiind în tur­neu politic de propagandă pen­tru partidul liberal, a ajuns şi în comuna Dârioş. Nici prin cap nu-l trecea că se află în comuna natală a iui Iiarîe Chend!. Iar când o învăţătoare de stat l-a atras atenţia asupra acestui lu­cru, d-1 ministru a strigat plin de bucurie :

Evrica / — încă un motiv de propagandă pentru partid ! O tab’ă comemorativă, şi am câş­tigat un sat..,.

Or! şi cât de mare şi de fru­moasă ar fi o faptă, ea îş? pierde din măreţia el atunci, când in­tenţiile cari au născut o sunt streine de însemnătatea şi ade­văratul ei scop.

D aă numai un turneu de pro­pagandă politică — împreunat cu atâtea interese personale — a fost în stare să-i aducă aminte d-iui ministru de cinstea pe care o merită memoria iu! liarie Chendi — e dure os!

Aceasta, cei puţin, in mod o- biectiv «pus, este impresia pe ca»e o face gestul d-nulul mi­nistru.

Mai avem însă şi alţi bărbaţi a căror amintire nu prea e în raport cu recunoştinţa pe careci şi-au câj.tigat-o în faţa nea­mului. Şi ei dorm uitaţi, nici ei n-au nici plac! comemorative şi pici măcar crud fa mormintele lor.

Va fi oare nevoie de campa­nii şi turnee politice, ca să ne aducem aminte de memoria lo ?!

La sinagoga din comuna Io* săşel de lângă Arad s'a produs Sâmbătă noaptea o puternică explozie, care a distrus mai multe obiecte din interiorul şi­na gogei. Explozia a provenit dela un cartuş cu dinamită. Că­zui se anchetează.

*

Un ziar smstit româ­nise asta o eomo&râ pin- tru s m flăcărui Român. Abonau dar „SâZETA T R A N S IL V A N ® «

Ora 3 d. a.

Ultimele ştiri telefonice— dela corespondenţii noştri speciali —

Bănăţenii cer o universitate Desc°ferirea,urt

i n i i p i l . „BRAŞOV, TÂRGUL CAILOR 17

9

fiind situat la loc scutit în inte­riorul oraşului, se va deschide

Miercuri î n 3 0 i . c.

Local nou renovat şi frumos aranjat. Bucătărie ci. I. beuturi escelente, ser-

11 ~ viciu prompt. ----- ~

Rog onoratul public să mă onoreze cu concursul său.

smm riMEL im.715 1—1

S B S B S S 1 ^ 3 1

Timişoara, 28 Iu l*. — în întreg Banatul s’a pornit o întinsă mişcare cu scop de a se înfiinţa o universitate în Bănat La propunerea fruntaşului lugojan Dr. G. Dobrin s*a ales o comisie compusă din următorii intelectuali din judeţul Timiş-Torontal: d-nii Emanuil Ungureanu, ing. V. Blăjan, Ion Petrovici inspector şef, Sever Bocu, Dr. P. Cioban, protopopul Dr. P. Ţiucra, părin* tele lonescu, general G. Domăşneanu, Dr. 0 . Crâşmariu, Dr. C Balta, Dr. Cândea, ing. Victor 1. Vlad, Dr- L. Cigăreanu, Dr. Ga- bor şi preotul Dr. P. Fleşenu.

In aceleş timp au fost invitaţi şi intelectualii din judeţul Caraş-Severin, ca să-şi trimită delegaţi la prima întrunire, convo­cată pe eri în Timişoara în chestia universităţii.

In şedinţa de eri s’a hotărît să se înceapă o întinsă propa­gandă în întreg Banatul pentru înfiinţarea universităţii reievân- du-se că o universitate în Bănat ar fi un far, care ar împrăştia strălucirea culturei latine până departe către Balcanul slav» fiind hotărîtoare pentru lupta pe care o ducem pe terenul cultural pentru cucerirea Bănatului întreg*

Convenţie militară întreStatele Micei înţelegeri

B u c u re ş ti. — D in cercurile guvernam entale se a firm ă că se vor încheia convenţii defen sive m ilitare în tre S tatele M icei în ţelegeri,

O convenţie m ilitară a r f i f o s t tra ta tă şi s ’a r f i ajuns la în ţelegere cu C ehoslovacia, Convenţia p rev ed e a p ărarea reciprocă p rin intervenţia m ilitarâ t în caz de atac,

O convenţie m ilitară se va încheia şi cu Ju g o - slam a.

Preşedintele Statelor-Unite pentru evacu­area R u h ru iu ’.

B E R L I N . — In m esajul a d r e s a t de d-1 C o o d lig e , d -ln l H u g e ss la L o n d r a , se spune c a s ă se pu n ă în tre a g a a u to r ita te a R e pu blicei S ta te lo r -U n ite c a s ă fm G e rm a n ia c h e m a tă la c o tife re n ţa de a L o n d r a şi c a te rito riu l R u h r s ă fie c â t m ai c u râ n d e v a c u a t. ’

Sosirea Ateneului Popular TătăraşTaşnad, 29 Iulie. — Astăzi la ora IIV 2 a. m. eu sosit aici

membrii Ateneului popular din TU făraş venind dela Braşov.După' primirea ce !i s‘a făcut ia gara, membrii Ateneuki au

vizitai băile si au aranjat apoi un splendid festival cu conferinţe şi coruri in Paietul cultural.

Cu acest prii»j di prof. Siambuîea a ţinut o impresionantă conferinţă deşire Contribuţia Ardealului în ce priveşte redeştept tarea naţională. La fesiîv&l a luat paf te un public numeros.

Cu trenul special escursionişM vor părăsi la ora 5\- d a. Tuşnadul plecând spre 1 şi.

Cnza dm Iugoslavia— Noul prîm-minisiru —

B elg ra d , 28 . — Regele Alexandru a însărcinat pe conducătorul blocului opoziţiei cu formarea unui gu­vern de concentrare. Di Davidovici, care are această misiune, crede că va reuşi să compună guvernul din 5 democraţi, 4 clericali sloveni, 8 mohamedani bosniaci şi 1 radical dizident.

Bursa: 29 Iulie 1924.Z U R I C H

DESCHIDERE:Berlin 129 Amsterdam Z07b./8 New-York 5437/s Londra 23.8972 Paris 27.60 Milano 23 50 P>aga 16.10 Budapesta 69 Agram 6 42V-2 Bucureşti 2,35 Varşovia i06 Vi*na 763 *Q m*. austr. stamp.

TIPOGRAFIA A. MURBŞIANU BM M sOŞ & COMP. BRAŞOV.

B U

D E V I Z E :

Paris 11,75 Berlin — Londra 10.Î3 N'W-York 219 italia 10 Elveţia 42V2 Viena 3272 Fraga 685 Budapesta —

A g e n ţ î a E 1 D 0 E

Braşov.

C U R E Ş T I

V A L U T E ;

Napoleon 825—835 R,>mtrci 5 2 - 5 4 Leva 160—1S5 Lire otomane 118—!20 Lire steri ne 990—1010 Franri francezi 12.20— 12.40 Franci elveţieni 42.50—4350 Lire italiene 9.90—10.20Diahme 3.80----- 4.10Dinari 2.60—2,70 Dolari 2 2 6 -2 2 7 Marca polon. 44—45 Cor. austriacă 3272—3372 Cor. ungară 27—28 Cor. cehcsiov. 6.80—6 85

SF GHEORGHE 29 Iulie. — DI comisar Lungulescu, după întinse cercetaşi a descoperit pe autorii furiului de obiecte, bani şi îmbrăcăminte din strada Regina Meria. Ei suni civili şl militari. Civilii ou fost arestaţi de poliţie iar militarii sunt an­chetaţi la regiment.

Disolvarea organizaţiilor comuniste din ţa r i .

— In urma ordonanţelor date de către comandamentul cor­pului ii. armată, prin care se introduce staiea de asediu, con­siliul de războiu ai corpului II. armată a dizolvat următoarele asociaţiuni:

„Asociaţiunea prietinilor uaturei“; „Cercul femenin“; „Tineretul comunist“; „Con­siliul general sindical uni­tar“ şi „Partidul comunist“,, pentru că s’a constatat, fcă aceste asociaţiuni propovă- duesc prin grai viu şi prin scris schimbarea formei de guvernământ, suprimarea şi; schimbarea prin violenţă a legăturilor şi a aşezăminte­lor statului.

Greutăţile părinţilorla trimiterea copiilor lor la şcoală*

Primim urm&towea scrisoare :Subsemnatul îmi iau voie a

vă face cunoscut următorul caz:

Noi părinţii copiilor, cari au terminat şcoala primară O. VI*,. dorim din toată inima să lăsăm pe copii noştri să înveţe mai departe urmând liceul, şcoala . reală, normala sau meserii.

Ca părinţi săraci fără mij­loace având copii cari învaţă foarte bine, dorind să devmă intelectualii generaţiei viitoare şi bum patriot'', eu durere ve­dem şi simţim că suntem siliţi a renunţa la şcoală întâmpinând foarte multe greutăţi, rămânând astfel copii noştri fără cultură.

N . trebuie adecă atâtea a* testate pe cari suntem nevoiţi să le plătim cu câte 120 Lei plus 4'50 Lei timbre. Copilul meu de pildă, care a terminat O- VI. primară de Stat din co­muna Crîzbav, fiind născut în Pran Jud. Făgăraş, a cerut d-lui Irn ob Popa notar în Bran şi tot deodată ş ofiţer al stărei civile, săn elibereze atestatul de botez. Pentru acest certificat sofia mea a plătit 120 Lei plus 4 50 bani timbre-

Din astfel de cauze şi alte greutăţi părinţii nu pot să-şi tri­mită copii la şcoale mai de­parte. Aşa mergem tot cu un pas înainte — ca racu.

Cu toată s'ima N icolae Micu

brigadă silvic al oraşului Braşov«* Crizbav, la 26 Iulie 1924.

ţfgg WII 117212*18 raAni III? ¥ dIMCtl 8 liberă, Grd-dinâ cu pom i roditori, împreună cu casă de locuit cumpusS din 2 odăi şi dependinţe, rproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte frumoasă. A m adresa la d l loan Popesc», Valea Morilor a) No. 44.

Redactor responzabiiJ lOÂN BROTEA