anul al 101-lea nr. 38 numĂrul 2 lei braşov joi 26 maiu ... · anul al 101-lea nr. 38 numĂrul 2...
TRANSCRIPT
Anul al 101-lea Nr. 38 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 26 Maiu 1938
e raREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA
- BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 —
Abonament anual 200 Lei Pentru streinătate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi
întreprinderi 500 Lei Ascmturi, reclame, după tarif
FONDATA Li 1838 I I GHEORGHE B A R IU
Apare de trei ori pe săptămâna
Făcând o analiză a Constituţiei române, marele cotidian polon „Czas“ scrie î
„după o perioadă g r ea , România renaşte în sen su l devizei „România M are“.
Reromânizare?...sau maghiarizare?...
Surprinzător, desigur, pare titlul prezentului articol prin faptul că în România Mare se mai poate pune în discuţiune problema maghiarizării şi nu a re- Tomânizării cum logic şi firesc ar trebui să fie discutată. Dar discuţiunile, fără practice apli- caţiuni, duc în marea majoritate a cazurilor, la simple conveniri şi bârfeli dăunătoare acţiunii propuse soluţionării.
A devenit un basm studiul acţiunii de reromânizare şi ca basmul va trece, dacă cei chemaţi nu vor înţelege să ia măsurile dictate de împrejurări...
Şi, să vedem de ce ?
1. Pentru că nu se poate concepe ca o măsură de fixare a elementului românesc în regiunile eteroglote să se înfăptuiască, fără ca elementul să fie legat şi înfrăţit cu glia.
2. Pentrucă elementul înstrăinat, firav fiind din toate punctele de vedere mai cu seamă moraliceşte şi în deosebi materialiceşte, trebueşte consolidat prin toate mijloacele în ambele direcţii aplicându-se măsuri cel puţin echivalente măsuritor luate de conaţionalii noştri, cari făţiş duc o înverşunată campanie pentru anihilarea searbădelor noastre încercări de consolidare a neamului.
Noi încrezători in victoriile repurtate de oţelitele trupuri ale ostaşilor, cari şi pe viitor ne asigură glorii, ne neglijem — tratând ca problemă măruntă — una din cele mai importante misiuni ce avem de îndeplinit ; aceia, a „S fărâm ării şobolanilor c e ne scurm ă tem eliaa cum însuşiI. P. S. S. Patriarhul României a spus.
Neglijem în a lua măsuri de îndreptare a răului ce ne a-
meninţă din partea duşmanilor cari în ascuns ne pregătesc peirea...
Şi pentru ca cititorilor noştri să nu le mărim prea mult curiozitatea să le tălmăcim pe scurt, ce ne determină să dăm acest semnal de alarmă !
E vorba de reromânizare sau de maghiarizare ?...
Conaţionalii noştri întreţin propaganda educând masele, prin aşa zisele predici — şi întâlniri sp iritua le—în bisericile lor, unde săptămânal convoacă pe credincioşi spre a le tălmăci stările actuale — şi multe altele, cari sunt cu totul ostile acţiuaei româneşti din regiunea eteroglotă.
Contraacţiunea noi, o manifestăm prin lipsa de preoţi, de b iser ici ş i de învăţători chiar.
Ne manifestăm prin indiferentismul dus la extremis şi pe urmă ne mirăm de cum se poate ca după douăzeci de ani dela unire să ne găsim în starea iniţială ? !
Bunurile constătătoare din păduri şi terenuri cultivabile trec din zi în zi în mâini streine pentru ca peste foarte scurt timp să ne pomenim cu spusa lor că nu-i interesează cine populează regiunea ci, cin e a - nume o stăpâneşte.
Noi uităm de acţiunea antebelică a fostei stăpâniri în ceia ce priveşte acapararea bunurilor imobiliare, cum uităm de pie-
I dicile ce se creiau românilor de a putea ajunge la posesia acestor bunuri.
Noi, acum ce facem, ce se aude cu exercitarea dreptului de preemţiune despre care am mai scris?,.. Sau întârziem până când nu o să mai avem asupra căror bunuri să ne mai impune nu autoritatea...?
P r e o t ? s i î n v ă ţ ă t o r i l a d a t o r i eLuptele politice care luaseră
în ultimul timp un caracter a- larmant, distrăgeau intelectualitatea satelor — preoţi şi învăţători — dela adevărata lor preocupare ! întărirea credinţei strămoşeşti şi luminarea marei pături rurale..
Prin noul pact, [fundamental, devenit atât de necesar în urma marilor frământări, care puneau tn joc însuşi ^existenţa statului, se interzice categoric preoţilor şi învăţătorilor de a se mai a- mesteca în politică, ei urmând să aplice cunoştinţele lor,la sate aşa de neglijate până acum.
Din cauza acestor negligenţe condamnabile, temelia Bisericei autocefale române era subminată de diferite secte religioase, care-şi făcuseră uşor drum, datorită faptului că păstorul sufletesc era cele de mai multe ori lipsă dela datorie.
Credinţa se clătina în sufletele acelora ai căror predece
sori au păstrat o iubire de neînfrânt Bisericei care a jucat un rol atât de covârşitor în lupta de salvare a limbei şi etnicului românesc.
Este vorba mai ales de Biserica ardeleană, care prin lupta* înteprinsă şi-a făcut cu prisosinţă datoria în vremurile de urgie, deslănţuite de regimul vitreg al asupritorilor de odinioară.
înapoi la amvon se spunea păstorilor sufleteşti, căci de acolo din înălţimea lui veţi face adevărată faptă patriotică prin întărirea credinţei în Biserică, Rege şi Neam!
Tot acelaş lucru se poate spune despre luminătorii satelor — învăţătorii.
Târâţi în vâltoarea luptelor politice, ei se îndepărtau dela devărata misiune de apostolat cu care erau învestiţi ei, care poartă în mâni făclia culturei la sate.
In satele de pe întinsul plaiurilor româneşti este atâta de făcut. Este ştiut că stăm în fruntea ţărilor cu mortalitate infantilă, cum este tot atât de adevărat că avem cel mai mare procent de analfabeţi.
Şi este o situaţie îngrijorătoare că aceasta bântue mai ales pătura rurală, acest imens rezervoriu al naţiunei din ale căror elemente vor fi promovaţi conducătorii de mâine.
Deci înapoi la catedră o spune răspicat pactul fundamental şi învăţătorilor, căci acolo este adevărata vostră misiune !
Luminaţi tinerele vlăstare,
făuriţi caractere, pregătiţi-i pentru lupta acerbă a zilei de mâine, sădiţi-le în suflete iubirea de Rege şi Neam.
Preoţi şi învăţători ! Aţi fost trimişi la datorie prin noua a- şezare constituţională.
Faceţi-va pe deplin datoria şi veţi avea conştiinţa împăcată că aţi contribuit la consolidarea României Noi, a cărei au-
• roră a mijit la orizont, prelu- ! diu zilelor fericite pentru acest ! viguros popor.
Ca/ara£/-Ialomiţa, 22 Mai 938 t N. T. S im ionescu
Patriarhul Miron în Polonia.
L e g ă t u r i l eBisericei ort. românecu Biserica ort, polonă
Vizita I. P. S. S. Patriarhului Dr. Miron Cristea în Polonia a dat prilej unor foarte călduroase manifestaţiuni polono-ro- mâne. In călătoria sa până la Varşovia şi de acolo la Cracovia, autorităţile civile şi militare ca şi populaţia polonă au primit cu o vădită bucurie pe Patriarhul României, în acelaş timp şi priin-ministru al ţării.
Numeroaselelinlrevederi avute cu membrii guvernului polon ca şi dejunul oferit de preşedintele Poloniei d-1 Moscicky în cinstea Patriarhului României au evidenţiat din nou le- găturie de strânsă prietenie între cele două ţări aliate.
O deosebită bucurie au arătat preoţii şi credincioşii orto- doxi ai Poloniei, în frunte cu Mitropolitul Dionisie al Poloniei, cari au făcut Duminecă Patriarhului României o primire extrem de cordială la Varşovia.
După oficierea serviciului divin în Catedrala ort. Sfânta Maria Magdalena a avut loc o masă dată în onoarea I. P. S. S. Patriarhului şi a însoţitorilor săi, la care au participat feţele ierarhice poloneze, ministrul polon al cultelor şi alţi demnitari poloni.
In cursul mesei M itropolitul D ionisie a bineventat pe Patriarh spunând între altele î
„...îmi vin în minte amintirile istorice cari sunt oglinda fidelă a faptelor omeneşti. Cu ochii sufletului îi văd aievea pe e- piscopii moldoveni şi pe numeroşii preoţi cărora evenimentele istorice nu le-au îngăduit să lucreze în ţara lor şi cari au găsit în Polonia o a doua patrie.
Cum au lucrat ei aici pentru sfânta ortodoxia administrând sfintele taine divine, sfinţind ierarhi şi preoţi şi învăţând a- devărata cunoaştere a lui Dumnezeu în şcolile noastre ortodoxe !
II văd aievea pe marele fiu al ţării Sanctităţii Voastre, pe fiul de Domn, Mitropolitul Petru Movilă, care a fost un mare ierarh al nostru şi care ne-a lăsat moştenire cea mai fru
moasă tradiţie a organizaţiei sfintei ortodoxii în Polonia.
Ei a fost de mai multe ori în capitala Poloniei, Varşovia, pentru ca apoi să fie sfinţit e- piscop în oraşul Lwow. Celebra lui „Mărturisire de credinţă“ a fost aprobată pentru prima dată la soborul dela laşi- Moldova.
Mai târziu, când situaţia ortodoxiei s’a înrăutăţit, când la noi a încetat de a mai exista ierarhia ortodoxă pe un timp oarecare, grija duhovnicească a credincioşilor ortodoxi din Polonia au avut-o exclusiv ierarhii români, cari le-au sfinţit preoţii şi s’au îngrijit de ei.
Cum s-a arătat adânca înţelepciune a Providenţiei divine în istoria sfintei ortodoxii !
Oare faptul acesta nu poate fi considerat ca o prorocire a soartei de mai târziu ?... Fără îndoială că da, fiindcă acelaşi sprijin pe care le-au avut ortodoxii din Polonia în 1925 din partea bisericii ortodoxe române, constitue un eveniment istoric sublim...“
A răspuns mulţumind pentru primirea cordială şi binecuvântând Biserica ort. polonă I. P. S. S. Patriarhul Dr. Miron C ristea arătând legăturile între cele două Biserici cari au existat şi mai înainte chiar cu multe veacuri şi încă mult mai strânse,
„Aşa de exemplu — a spus Patriarhul — în Mai 1371, — când Patriarhul din Constanti- nopol a numit pe un Antonie Mitropolit al Haliciului,— i-au dat dreptul să facă şi episcopi noi şi, pentrucă azi nu are e- piscopi cu care să-i hirotonească, trebue ca să-i aleagă pe cei ce-i va crede de cuviinţă şi, zice scrisoarea patriarhului de-atunci, să meargă la Preasfinţiţul mitrogolit al Un- gro-Vlahiei, „ca acolo cu el să facă şi alegerile episcopilor şi hirotoniile" (Hurmuzaki XIV-1 p. 10).
„Murind acest Antonie la 1391 „August, Patriarhul din Constan- tinopol a hotărât „ca ieromonahul Simeon, egumenul mănăstirii româneşti dela Peri în Maramureş, să meargă la Ha
liéi, ca să ţină locul de Mitropolit până se va alege acolo arhiereu (Hurmuzacki XIV-1 p. 16).
„Mitropolitul Antonie al Haliciului a sfinţit pe Mitropolitul losif al Moldovei şi Patriarhul Matei al Constantinopolului îl recunoaşte prin scrisoarea dela 26 Iulie 1401.
„La 6 Iulie 1558 voevodul Moldovei Alexandru Lăpuş- neanu cere orăşenilor ortodoxi din Lwow, „să-i trimită patru diaci tineri (studenţi) ca să-i înveţe cântul grecesc şi slove- nesc". întocmai cum am crescut şi noi câţiva teologi poloni în internatul teologic din Bucureşti, iar statul polon ne-a crescut teologi români la Facultatea teologică ortodoxă din Varşovia.
„Dar marele Mitropolit Petru Movilă, ce urme uriaşe de organizaţie şi cultură bisericească a lăsat în alte părţi ale bisericii slave ? (XVII). Iată deci, cum bunele raporturi cu un vecin bun, numai de folos pot fi ambelor părţi ! Pagubă însă, că curente contrarii creştinătăţii au nimicit aceste istorice urme de înaltă cultură teologică.
„Deci ceeace facem noi astăzi nu este decât o reînoire şi încă mult redusă a acelor seculare raporturi intime...., ceva firesc, ceva de folos ambelor biserici şi credincioşilor învecinaţi. Iară de altă parte — dată fiind şi alianţa politică a României cu statul polon — legăturile intime ale bisericilor noastre vor îndeplini şi o patriotică îndatorire de-a contribui la corsoli- darea patriei polone î unii ca cetăţeni, iar alţii ca a lia ţ i...
Luni Patriarhul Miron a sosit la Cracovia, unde îi s’a făcut aceiaşi călduroasă primire. In cursul zilei a vizitat castelul regal Wawel, în a cărui criptă se află depus sarcofagul mareşalului Pilsudsky, depunândo coroană.
Marţi dimineaţa I. P. S. Sa Patriarhul, părăsind Polonia, a sosit la Cernăuţi unde a poposit câteva ore ca oaspe ai Mitropolitului Visarion Puiu, care l-a însoţit în cursul călătoriei prin Polonia.
Astăzi dimineaţa a sosit în gara Bucureşti, unde a fost primit de membrii guvernului şi de o mulţime imensă de credincioşi.
Aplicareapedepsei cu moarte
„Monitorul O fi c ia l publică ju rna lu l Consiliului de m iniştri prin ca re s e in troduce pedeapsa cu moarte pentru atentate contra Suveranului, membrilor Fam iliei Regale, şefii statelor streine ş i demnitarilo r statului, din mobile în legă tu ră cu ex erciţiu l fun cţiun ilor c e le sunt încredinţate, ^precum ş i în cazurile de tâlhărie cu omor ş i asasinat politic« A ceste dispoziţiuni sunt valabile p e un term en de un an.
Pagina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 38—193»
In cotro mergeazii ?
Canalul Oder-Dunăre. — Franţa ş i statele dunărene. Ucraina ş i România de mâine.
de Dr. Romulus Damian.III-
Viaţa economică din Rusia sovietică bazată din primele sale zile pe sistemul economic socialist de stat şi finanţat de capitalism de stat— factori cunoscuţi în limbaj'politic sub denumirea de „comunism“—a produs din primele sale începuturi reacţipni. Aceste s'au reflectat în primul rând în pătura ţăranilor deposedaţi de pământul şi averile lor moştenite din moşi şi strămoşi şi ele transformate apoi în răscoale generale conduse |de armatele generalilor Denikin şi Wrangel ar fi înregistrat succese depline dacă capitalismul de stat, ce a procurat ajutorul fizic şi tehnic dinafară de hotarele Rusiei, nu ar fi intervenit. Această intervenţie, datorită capitalismului din Statele Unite Americane, din Marea Britanie şi din Franţa, a provocat la rândul său dictatura şi teroarea cu toate urmările sale nefaste cunoscute până acum. Şi pentru ça aceste două elemente de conducere de stat anormale şi evident cu tendinţe de răzbunare să fie mai bine mascate în faţa masse! majoritare covârşitoare, în sufletul căreia mugeşte şi azi jăratecul dorinţei şi al instinctului de răfuială, s’a recurs la un truc politic, inversându-se clasele sociale. A stfel c e i de j o s au ajuns ce i de sus, ia r c e i de sus au ajuns c e i de jo s . Iată toată explicaţia posibilită ţii ca un f o s t lu cră tor simpla de me- ! ia lu rgit sub regim u l ţarist, cum e s t e cazul lui Vorosilov, să f i j putu t a jun ge la treapta de ma- j reşa l de armată, iar f o ş t i con - j s ilieri imperiali ca vaste ş i t e - > m ein ice studii un iversitare ş i ; ştiin ţi gen era le , să a jungă la j trep te le so cia le ce le mai de j >s, ca hamali de porturi, salahori, c e r ş e to r i etc.
Nicăiri nu a fost mai mult simţită această nenorocită inversare de clase sociale în Rusia sovietică, decât in Ucraina. Aici, unde întotdeauna au existat divergenţe de ordin psihic între slavii dela Ost şi serioase neînţelegeri economice între ruşii albi şi ucraineni, a fost întotdeauna depozitul de explozibile sociale, politice şi economice din Rusia, dela Ţarul Petru cel Mare încoace.
Nimeni nu a înţeles acest lucru mai bine decât Berlinul.
Din această cauză Germania antibelică era beneficiarul real
, tuturor bogăţiilor din Ucraina, mai ales in materii de cereale şi de primă necesitate. Dovada acestor afirmaţii ne-o dă fapiul proclamării independenţei absolute a Ucrainei, ocupată de armatele germane până în Martie 1917, adecă până laf
f pacea dela Brest-Litovsk, când Berlinul a consimţit să-şi retragă armatele cu scopul de a da lovitura de graţie aliaţilor pe frontul de vest, trupelor franceze, engleze şi americane, — proiect ce însă a sucombat, Germania fiind silită să încheie pacea dictată.
Intr-adevăr Ucraina privită din punct de vedere economic şi geo-politic reprezintă pentru Germania mai mult interes şi mai multă valoare, decât orice teritoriu din Rusia de azi şi de mâine. Ucraina cu suprafaţa sa de 740.000 km. p. şi cu o populaţie de 48 milioane de suflete, duşmane din naştere şi din creştere ruşilor albi, cu o- raşele sale mari, toate centre de atracţie, cu drumurile şi poziţiile sale geografice strategice, cu portul său de mare Odesa, de însemnată importanţă maritimă, şi cu pădurile sale, posedă cele mai bogate raine şl lane de grâu din toată Rusia sovietică.
Aci se găseşte în abundenţă aur în basinul Doneţ, argint în basinul Cuban şi Torek, plumb şi mercur în basinul Mîkivka, aramă în basinul Kerson şi Taurid, manganez în basinul inferior al râului Dniepru, cărbuni în suprafaţă de 24.000 km. p. în basinul Doneţ, producţia anuală din 1936—1937 fiind de 78 de mii de tone, minereu de fier în basinul Kerci şi Don, desfacerea anuală din 1935— 1936 fiind de 51 de milioane de dolari americani, din această fantastică sumă încasând concernul bancar al lui lohn Pierpont Morgan din New- York exact 47 milioane 210.000 de dolari americani, iar restul rămânând la dispoziţia Moscovei, petrol în basinul Kuban, extragându-se pe an 15 milioane de quintaie şi în sfârşit sare, producţia anuală variind între 179.000—185.000 de quintale.
In agricultură şi silvicultură bogăţiile Ucrainei nu sunt mai pre jos. Subt regimul ţarist se
cultivau 48 de milioane de hectare de pământ, iar azi subt regimul cotntmisi se cultivă: numai 37 milioane de hectare, după statistica oficială pe 1936 1937 a Moscovei, pe care am primit-o alaltăeri dela un prietin din Riga, care mă ţine în curent cu tot ce se petrece ia Moscova.
Producţia anuală de grâu, secară, orz şi ovăz era de 298 de milioanede quintale sub regimul ţarist, iar azi este de 267 de milioane de quintale. Recolta anuală anuală a sfeclei era de o sută milioane de quintale pe an, a pomiculturei de 60 de milioane, a tutunului de 92 de milioane, a olegionaselor de 6 milioane quintale, a inului de 700.000 quintale şi a cânepei de un milion şi 200 de mii quintale, Astăzi toată a- ceastă recoltă este scăzută cu 31,7 la sută, în medie generală. Dar nici în silvicultură nu este mai bună situaţia, pădurile frumoase de altădată fiind azi a- proape despopulate, neamenajate şi părăsite, iar numărul animalelor domestice, în special al cailor, este în continuă scădere.
Această deplorabilă situaţie economică a Ucrainei, hrănită şl sporită mereu de călăii din Moscova, a silit populaţia să se răscoale în mai multe rânduri. Dacă aceste răscoale au putut fi înăbuşite prin cunoscutele bestialităţi teroriste şi cruzimi nemai pomenite în istoria omenirei, sufletul Ucrainenilor înfierbântat mereu de dorinţele de răzbunare şi de independenţă naţională nu a putut |fi înfrânt, dimpotrivă el a fost întărit şi avântat. Nimeni nu înţelege mai bine acest fapt decât Moscova de azi şi nimeni nu se teme mai mult de Ucraineni decât ruşii albi în majoritate covârşitoare comunişti, în vrerile ce majoritatea covârşitoare a Ucrainenilor [este naţionalistă. Toate aceste fapte, bine cunoscute şi la Berlin, unde sunt cu multă dibăcie manevrate şi speculate, ne spun destul de lămurit că la cea dintâi ciocnire de arme a Moscovei, Ucraina se va declara de liberă şi independenta, pu- nându-se sub protectoratul adversarului Moscovei, care din punct de vedere ideologic şi strategic este Germania hitle- ristă.
In fa ţa a cesto r evenim ente datoria României nu poa te f i alta, decâ t să -ş i ap ere cu toa te f o r ţe le posib ile ş i imposibile hotarele de azi dela Nistru, pentru ca apoi prin această tenace apărare să-şi poată muta hotarele dincolo de Nistru, până la fluviul Niepru, unde
M a r c a d a î n c r e d a r » ^
E S T E UN P R O D U S C H A T E L A I N
încetează sentimentul naţional românesc ş i unde interesele economice [şi politice a le Ucrainei se contopesc cu ale României.
Rubrica şcolară
Cele 10 porunciale şcolarilor japonezi
In toate şcolile primare din Japonia, elevii sunt obligaţi să înveţe pe din afară şi să urmeze aceste zece porunci s
1. Să fii credincios şi respectuos faţă de împăratul tău.
2. Să ajuţi pe părinţii tăi cu toată inima şi cutoată recunoştinţa, pentru creşterea ce ţ i’au dat’o şi pentru iubirea lor.
3. Iubeşte'ţi fraţii şi surorile şi trăeşte cu dânşii în pace şi bună înţelegere.
4. învinge răul din tine şi din afară de tine. Fii drept faţă de străini şi de duşmani, ca şi faţă de ai tâi.
5. Urmează adevărurile ştiinţei, şi fugi de erori şi prejudecăţi.
6. Studiază trecutul, înţelege prezentul, dar munceşte pentru viitorul tău.
7. Aibi milă de cei asupriţi, de cei nedreptăţiţi, de cei persecutaţi. Ajută’i din toate puterile tale.
8. Răul intră în corpul tău prin gură. De aceea ia seama la ce mănânci, ce bei şi ce vorbeşti.
9. Oricât de umilă ar fi situaţia ta socială şi meteriala, caută să’ţi păstrezi demnitatea
şi să ai ambiţia de a ajunge cât mai mare.
10. Onorează casa ta părintească. Urmează numai îndemnurile cele bune. Alegeţi prietenii şi fă cinste părinţilor tă i.
Comunicate de : Gr. C. Hagiu, (Moldovean).
Expoziţie-târg la I Braşov
Camera de Agricultură Braşov, în colaborare cu Sindicatul pentru creşterea vitelor de rasă „Simenthal“ şi a porcului alb de carne „Edelschwein" va a- ranja în ziua de Duminecă 29 Maiu 1938, o expoziţie-târg de vite de reproducţie (tauri, vaci şi tineret) rasa Símenthal; vieri, scroafe şi tineret „Porcul alb de carne“ (Edelschwein).
Se va expune materialul de elită înscris în sindicatele locale.
Se va putea vedea pentru prima dată în ţara noastră „liniile de sânge“ ale taurilor pe- pinieri-elită.
Pot participa şi animale ne- înscrise în sindicat dacă au fost aprobate de comisia de clasare.
Exemplarele expuse, *cari se vor distinge prin caractere fizice şi lactative, vor fi premiate.
Prezentarea animalelor la biroul expoziţiei in ziua amintită va avea loc dela ora 6—8, clasarea dela 8—11 şi premierea la ora 11.30.
Expoziţia va avea lo c p e t e renu l oborului oră şăn esc (lân gă abator).
Comitetul d e organ izare.
Un document ştiinţificdespre Isus Christos
La Expoziţia internaţională dela Paris de anul trecut s-a putut vedea în subsolul pavilionului pontifical (fiecare ţară între cari şi Vaticanul işi avea pavilionul său) fotografii în mărime naturală a lintoliului sfânt, care a servit să învălue corpul Mântuitorului divin. Vă aduceţi aminte, fraţii mei cititori, că Iosif din Arimateia a obţinut dela Pi lat permisiunea de a îngropa trupul Mântuitorului. Acesta luând în giulgiu curat şi asistat de Nicodim, cel care încă după izgonirea vânzătorilor din templu venise noaptea la Isus, ca să afle dela cel mai mare învăţător al lumii, cum sè poate naşte cineva din nou din apa şi din duh, au uns trupul divin cu o sută de litrii de amestec de mir şi aloe, cum era obiceiül Iudeilor pe atunci.
baza celor mai noi date ştiinţifice, urmele lăsate pe giulgiu de trupul sfânt. Acest giulgiu se păstrează azi în catedrala din oraşul italian Turin. Până la 1204 a fost în stăpânirea împăraţilor creştini ai Bizanţului, apoi fu luat de Cruciaţii latini. La 1355 un nobil francez Geofroy de Charny îl depună spre păstrare la Lirey lângă Troyes, capitala provinciei Champagce din sud-ostul Franţei. Contesa Margareta, o nepoată a acestui nobil îl donează la 1532 lui Ludovic I, duce de Savoia. Giulgiul sfânt rămase atunci în păstrare la Chambery, capitala provinciei Savoia. Aici izbucnind un foc linţoliul sfânt sufere câteva stricăciuni, dar călugăriţele din Chambery îl repară, păstrân- du-se chiar şi procesul-verbal, document al acestei reparaţiunl. Dela 1578 şi până azi se păstrează acest document de o aşa mare valoare în o mică capelă
La ocaziuni rare cum a fost anul 1898 şi 1931, din prilejul unor nunţi în familia principilor de Piemont şi apoi în anul sfânt 1933, când s-a celebrat de omenirea întreagă 1900 de ani dela crucificarea fiului lui Dumnezeu giulgiul sfânt a fost expus vederei vizitatorilor şi cu ocaziunea asta comisiuni ştiinţifice italiene şi franceze au făcut studii aprofundate a- supra acestui document. Acuma recent o comisiune din America de Nórd a studiat dease*- menea luni de zile giulgiul sfânt. Distinsul profesor al Institutului catolic din Paris Paul Vignon reuneşte în studiul său toate aceste examinări ştiinţifice ale acestor comisiuni pentru a ne da exact starea actuală a tuturor acestor cercetări.
Cum se prezintă g iu lg iu l s fâ n t ? Pe o bucată de pânză albă lată de 1,10 m şi lungă de 4,36 m, se observă clar urma unui corp omenesc; şl anume ambele părţi ale corpului şi faţa dorsală : (spatele) şi partea anterioară căci bineînţeles, corpul Mântuitorului divin a fost aşezat pe spate în giulgiul sfânt şi apoi învălit cu restul cearceafului
alb. Pe faţa anterioară se vede curat urma părului mare încadrând faţa cu o frunte puternică, arcadele spâncenelor bine marcate, ochii închişi, umerii obrazului bine desemnaţi, mustaţa, barba bine pronunţate.
Cum se explică a ces te urme ? Paul Vignon le explică aşa s In sudoarea de tortură a Mântuitorului divin au fost cuprinşi vapori amoniacali, cari acţionând asupra amestecului de aloes şi mir au fixat pe pânză Urmeie clare ale corpului sfânt. Ba ce e mai mult după părerea generală a membrilor comisi- unii, cari s-au dedicat studiului acestuia, au putut preciza, că fruntea, era încununată deo coroană de spini, se observă pe conturul frunţi şi câteva pete de sânge, tot aşa şi la mâni şi la picioare se observă răni produse de un obiect tare, sângele scurs din plaga mânilor arată bine urmele, curo a fost crucificat; în partea dreaptă a pieptului o rană adâncă, din care s-a scurs deasemenea mult sânge, pe faţa dorsală se observă deasemenea bine urmele sbiciuirilor cu un bici ce avea la capăt bucăţi de plumb ca
să facă şi mai dureroase loviturile sălbatice ale schinjuito- rilor.
Ceea ce ne serveşte însă şi ca document ştiinţific al învierii este faptul, că aceste urme nu arată, cum normal ar fi să fie la ori-ce muritor urmele descompunerii cadaverice ci arată, că acel corp învelit în giulgiu a părăsit groapa înainte de a se arăta ori-ce urmă de descompunere.
A stfel g iu lg iu l s fâ n t s e transfo rm ă în tr ’un adevărat d o cu ment m ed ico -lega l pen tru a arăta n ecred in cioşilor — ş tiin ţific i — a - tât punerea în mormânt a Corpu lu i Mântuitorului divin sbi- ciuit, chinuit cu Coroană de sp in i ş i apoi cru c i fica t câ t ş i fa p tu l, că a ces t co rp n ecunoscând pu trezirea, în vierea M ântuitorului divin a treia zi după punerea în groa p ă e s te ş i ş tiin ţific d ocu mentată.
Dr. M ircea Suciu-Sibiantu
Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA T R A S ILV A N IE l* cel mai vechi ziar românesc
Intrun volum de 216 pagini şî cu 72 de figuri a iul Paul Vignon profesor la Institutul catolic din Paris se sudiază pe a marei catredale din Turin.
Apa M inera lă R a d io a c t iv ă
Cft CIU L A T Aeste recomandată la tratamentul :
Bolilor de r in ich i, ficat, c ă i u rinare , gută ş i a rtr it ism Comeazile se primesc la
Administraţia Băilor
C9LIM9RESTI-CAUIIL&TAGara J ib le a , Jud . V âlcea297 2—4
ConvocareSocietatea Păjiştenilor „Cru
cea Dreptăţii“ din Braşov-Şchei, ţa conformitate cu art. 14 din statute, îşi va ţineadunarea genera lă o rd inară
Duminecă, în 29 Maiu a. c., ora 81/a a. m., în localul „Uniunii Societăţilor" din Prund, •cu următoarea
Ordine de z i:1. Raportul general.2. Raportul casierului.3. Raportul comisiei de cen
zori.4. Votarea bugetului pe a-
nul 1938.5. Diverse propuneri.Tot pe această cale se aduce
la cunoştinţa membrilor, ca să ia parte la parastasul, ce se vâ oficia în amintirea membrilor răposaţi. întrunirea va fi în localul Uniunii la ora 8, de unde vor pleca la biserică după ţ inerea adunării generale.293 2_2 Comitetul.
I
INou depozitde scânduri şi
material de construcţii.
în a in te de a vă procura m ateria lu l lemnos de c lăd ire ş i tâm p lărie ca ş i stocul de ţig lă , v iz ita ţi m arele depozit, de curând desch is, de scân duri ş i tot fe lu l de mate r ia l d e construcţiiAlexandru Diosi
şilosif Muranschi
ş i convingeţi-vă de preţu rile reduse ale acestu iaBRAŞOV. Şos. Sf. Petra 72 (terenul Zorn) Telefon 8C4
306 2—4
L u s t r e
instalaţiuni electrice
pe 10 ra te lunare la BRAUNStr. T itulescu, 1
Telefon 8-86' 246 2—3
Alto ReparationPETRU ropovici
V opsitorie „DUCO“ Em ail rece ş i
T ap iţerie sp ec ia lă B R A Ş O V
Str. S p ita lu l M ilitar , 7 276 4—8
V Ă P R E Z IN T Ă :
% ln AUTOMOBIL^!care define locul de frunte in categoria sa, oferind pentru un pref redus avantajii întrunite nurhai la automobilele cu mult mai scumpe.CHEVROLET pune anul acesta fa dispoziţia automobiliştilor un
if automobil complet, atât din * punct de vedere al confortului i c it şt al performanţelor.“'.|ÊI prezintă două tipuri, din cari
unul cu suspensiunea din faţă* normală, cu arcuri semieliptice
-{(tipul Master) şi unul cu sus- pensiune independentă J tipul WàSter de Lux) ,.
MA
S U C U R S A L E :BRAŞOV Bd. Regele Ferdinand No. 5 CLUJ Calea Regeîe Carol II No. 18 CONSTANŢA Bd. Carol No. 97 CRAIOVA Str. Cuza Vodă No. 45 GALAŢI Str. Domnească No. 86
IAŞI Str, Lăpuşneanu No. 40 PLOEŞTI Piaţa Unirii No. 38 SIBIU Sír. Regina Maria No. 25 TIMIŞOARA Str Reg«»'» Maria No. 4 CERNĂUŢI Str. I. F lu ^ o r N o.l
U ,
AUTOCAMIONcu trei mărimi de şasiu, cari permit ca acest vehicul să fîe adaptabil tuturor felurilor de transport şi anume :Tipul Comercial, de o tonă capacitate. Tipul Truck scurt, de3,34 m. între osii şi tipul Truck lung, de 4 m. între osii, cu roţi duble AR, având ambele o capacitate de 4 tone.Aceleaşi şasiuri cu roţi simple la spate, cu o capacitate până la 2 şi jumătate tone.
In România, vehiculele Chevrolet
oferă şi un alt avantaj:Orice proprietar de CHEVROLET beneficiază de serviciul de întreţinere şi de atelierele specializate
ale Societăţii :
IÆ ON1D A & C o .B U C U R E Ş T I
B-dul T A K E IO N E S C U 30 Telefon 2-1883
Căminul de ucenici din Braşov
S trad a Pe Tocile Nr. 19Pentru aprovizionarea Cămi
nului cu alimentele şi materialele necesare delà 1 Maíu 1938 la 1 Maiu 1939, se va ţine licitaţie prin tratare prin bună învoială cii oferte închise sigilate şi timbrate conform legii şi însoţite de garanţia de 5 la sută asupra valorii întregei furnituri, în ziua de 28 Maiu 1938 ora 10 la cancelaria Căminului.
Pot participa la licitaţie persoane a căror îndeletnicire principală este comerţul articolelorpp.nţm care se ţine licitaţia şi cari au firma înscrisa la Tribunal.
Ofertele vor fi întocmite pe următoarele categorii j
a) Articole de băcănieb) Carne şi derivatec) Pâined) Laptee) MaterialeTabloul articolelor şi a can-
■ tltăţilor pentru care se ţine l icitaţia precum şl caetul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru dela ora 7—13 la cancelaria Căminului.
Director,/. Taraş
Econom,D. Petea
Pentru Străjeri
Se află ciorapi, cămăşi şi băsci
la f i rmaB L A T T
Str. Regele Car oi 30311 1—1
C I N E M A . A S T R A '
Primăria Municipiului BraşovNr. 12.856/1938.Serv. economicPublicaţie de licitaţie
Pentru darea în antrepriză a lucrărilor de asfaltare necesare pe anul 1938/39 se va ţine în ziua de 10 Iunie 1938 ora 12, la Primăria Braşov o licitaţie publică în conformitate cu disp.art. 88—110 din L. C. P.
Valoarea lucrărilor este de circa lei 180.000. '
Garanţia provizorie este de 5 la sută din valoarea ofertei.
Condiţîunile detailate se pot primi la serviciul technic al Primăriei.
Braşov, la 14 Mai 1938. Primar, Lt.-Col. Victor Nanu.
Secret, gen., Dr. V. Voicu
Dela 27 MAIU
Un ad evăra t film p o liţis t(Ui H A R R Y P I E L şi
CÂINELE POLIŢIST GREIFtntr,un film senzaţional, c rim in a lis t de m are acţiune
GEL HAI BUN PRIETENAcest film încoronează activitatea de 25 ani a lui HARRY PIE&
Cu! EDNAGREIFF, HENUY LORENZEN, LISSI ARNA. Regia: HARRY PIEL. Muzicas FRITZ WENNEIS,
A fară de aceasta ed iţie sp ec ia lă com plectă
Vizita d-lui HITLER la ROMA1. Călătoria cancelarului în Italia. 2. încoronarea monumentalii national din Roma. 3. Neapole salută pe cancelar. 4. Marina d e război italiană salută pe cancelar. 5. Defilarea celor 50.000. 6 . Aviaţia la Furbara. 7. Lupta la San-Marinello. 8. Horenza ovaţionează. 9. Despărţirea de Duce şi 10. întoarcerea cancelarului
Conducător de şantiercu practică mare la lucrări de stat pentru construcţii şi conducte mari de apă, se angajează imediat. Se preiera inginer. Oferte cu copii de referinţe şi cu date asupra vârstei, timpului de practică, şcoală, stare civila, ş i militară transmite agenţia de publicitate Carol Schulder, Bucureşti, str. Carada 2, sub „Conducător de şantier
Pagina 4 oazeta:jransilvaniei Nr 37—1938?
Evenimentele din CehoslovaciaStrăduinţele pentru menţinerea păcii
Fără să exagerăm şi de-ase- menea fără să ascundem, vom spune că actuala situaţie politică a Europei, este critică. Poate dela conflictul italo-abi- sinian, bătrânul nostru continent, nu a mai cunoscut zile fn cari respiraţiile să-i fie aşa de des suspendate, pulsul aşa de mult grăbit, ca în aceste zile de ameninţătoare prevestiri.
După alipirea Austriei la Reich, a venit rândul Cehoslovaciei să devină punctul nevralgic al păcii din Europa. Tensiunea spiritelor între germanii sudeţi şi cehoslovaci a fost sporită şi prin propaganda electorală pentru alegerile municipale cehoslovace, cari au avut loc Duminecă, dar cari, In urma măsurilor de ordine luate, au decurs fără incidente. Totuşi câteva fapte destul de regretabile au sporit gradul nervosităţilor. Este vorba de împuşcarea a doi germani-su- deţi de către grănicerii cehoslovaci, întru cât aceştia au încercat să treacă frontiera spre Germania în plină viteză de motocicletă. S'ar fi descoperit deasemenea, încercarea unor soldaţi cehi de-a arunca un pod în aer, in marginea ace- leaş buclucaşe frontiere.
Fără îndoială că asemenea întâmplări, chiar când ai drept vecin un stat cu care întreţii relaţii amicale, pot produce supărări. Cât priveşte situaţia actuală şi raporturile existente în prezent între cele două ţări, asemenea regretabile întâmplări,
pe lângă sporirea până Ia paroxism a enervării, pot aduce conflicte cu complicaţii ireparabile.
Totuşi sunt nădejdi cari ne îndreptăţesc să stăruim în optimism. Este înainte de toate calmul guvernului din Praga şi perfecta lui stăpânire a situaţiei. Totuşi asta s'ar părea că nu-i suficient pentru a putea sconta o trecere liniştită a furtunii, Se întâmplă însă că Ang l ia , această mare putere internaţională, uzează de întreaga sa influinţă participând în modul cel mai activ la liniştirea şi găsirea posibilităţilor de rezolvare paşnică a conflictului prin intervenţii făcute la guvernul Reichului şi al Cehoslovaciei, In aceste sforţări Anglia este secondată de întreaga cooperare a Franţei, Guvernul din Berlin primind favorabil sforţările guvernului englez a răspuns că împărtăşeşte pe deplin dorinţa guvernului britanic de-a vedea negocierile ajungând la bun sfârşit.
In acelaşi timp guvernul din Praga este gata să acorde în limitele constituţiei toate drepturile cerute de germanii sudeţi. In acest scop a şi avut loc eri o primă întrevedere în- tred primul-ministru Hodza şi şeful partidului sudeţilor-ger- mani Heinlein.
Ca concluzie \ destinderea intervenită de 2—3 zile în situaţia internaţională se accentu- iază.
IIIControlul, în orice ramură de
activitate, e o necesitate . Prin organele sale se constată ap lica rea legilor şi rezultatele obţinute, se uniformizează sau se diferenţiază — după caz şi circumstanţe — programele şi metodele spre a se ajunge la ţelul dorit de legiuitor, se sancţionează abaterile şi se încura- Jază meritul, etc.
In învăţământ, controlul are un rol covârşitor, In mare parte, de tactu l şi p riceperea lui, depinde progresul au to rită ţii reale şi al educaţie i integrale. Rolul de a controla pe educato ri nu*i o jucărie, mai ales când aceştia au aceiaşi pregătire, ba poate superioară. Aci, controlorul, fie el revizor, inspector, sau inspector general, trebuie să fie dotat cu aptitudini alese : dragoste de meserie , puternic sp ir it de observa ţie ca să poată cunoaşte oameni şi să-i aprecieze după justa lor valoare, apoi să aibă Un trecut de muncă aleasă la ca ted ră ca să ştie ce să seară altora şi să-i îndrum eze pe calea adevărată, om drept şi cinstit ca să ferească pe alţii de nedreptăţi, fiindcă nedreptăţile sunt m arii duşmani a i educa ţie i întemeiată pe ordine şi muncă.
Personalul din control recrutat din cluburi şi „inamovibili- zat" sub regimul politicianismului cu excluderea condiţiilor de mai sus, are în structura sa drept criteriu, sistemul opre- s iunei, care-i tocmai contrar educaţie i. Nimic entuziast, nimic pornit din căldura convingerilor conştiente, nimic părintesc ! Doar ameninţări, ofense, pedepse.
Să se facă o statistică a pedepselor aplicate învăţătorilor de aceşti „procurori-judecători sui-generis“ şi se va vedea că, aproape toate sunt pornite din
P rob lem eale învăţământului naţional
1 resentimente personale, din răs- bunări şi interese meschine şi că im ensa majoritate din cei pedepsiţi sunt elementele de elită ale dăscălimii, deci se impune o revizuire totală a pedepselor şi radierea din oficiu a celor fără temeiuri serioase, dupăcum o rev izu ire a înaintărilor cu anularea celor nemeritate e unanim cerută. Autoritatea şcolară are nu numai dreptul dar şi dato ria de a repara nedreptăţile şi de a reda educatorilor prigoniţi entuziasmul creeator spulberat ani dea- rândul de pigmeii ajunşi în control şi’n minister, sub oblăduirea politicianismului abject. Am strigat totdeauna acest adevăr şi-l vom repeta cu hotărâre, până ce şcoala primară şi implicit, milioanele de cetăţeni ce’şi dau copii la şcoală, vor dobândi satisfacţia deplină.
De altfel, însăşi declaraţiile concludente ale d-lui Ministru întăresc constatările noastre de mai sus. E primul ministru al şcoalei naţionale care, cunoscând răul în toată goliciunea,l-au spus răsp ica t, aşa cum îi ş.ade bine unui dacăl ajuns la comanda celui mai de seamă altar de regenerare naţională. Ce se impune deci ?
întâi, prem enirea birourilor direcţiei învăţământului primar prin punerea în retragere sau trimiterea la catredă a tuturor slujbaşilor dela şef de birou în sus şi în locu irea acestora cu elemente străine de mecanismul şu rubăriilo r şi m esch inăriilor politicianiste, dar înzestrate cu temeinică p regătire , cu frumos trecut de muncă şi cu dragoste de profesiune.
Slavă Domnului, dăscălimea noastră are din belşug forţe de acestea, în mai toate satele şi oraşele ţării, iar vacanţa ce vine ar fi un minunat prilej ca toate aceste schimbări să se facă fără cea mai mică perturbare.
Operaţia nu-i imposibilă, nici măcar grea şi poatei’deveni fapt împlinit tn mai puţin de o lună de zile, dacă-i executată după un plan chibzuit şi hotărât. Dar, cât bine s’ar face şcoalei primare !
Şi câtă satisfacţie ar fi pentru massa dascălească, care s’ar vedea scăpată de besna atâtor trepăduşi urcaţi‘de politicianism pe negândite la locul de unde atâţia ani, au învârtit după plac destinele şcoalei şi ale dăscă- limii !
loan C. Dogaru
Cerem dreptate
Dreptate absolută nu există în lume, după cum nici omul nu este o fiinţă posedând în mod absolut simţul dreptăţii şi posibilitatea de a o aplica fără nici o greşeală.
Aşa fiind, trebue să recunoaştem şi să ne mulţumim cu o dreptate relativă, ce diferă de la naţiune la naţiune, de la clasă socială la clasă socială şi chiar dela individ la individ. Toate acestea fiind strâns legate de tradiţie, cultură, mediul înconjurător şi nevoile imperioase ale naţii şi individului, Necesitatea este legea tuturor legilor.
Romanii aveau marele principiu că, pe deasupra statului roman şi a nevoii lui de a trăi nu este nimic mai important. Dreptatea şi toate măsurile ce se iau în Stat, trebue să urmărească toate în ultima esenţă existenţa şi continuarea Statului Roman.
De asemenea marele revoluţionar din timpul revoluţii franceze din ani 1789—1800 Robes- pier avea ca linie de conduită, că î Jnlpace se guvernează numai cu virtutea, iar in timp de revoluţie cu virtutea şi violenţa. Deci în timpuri excepţionale măsuri excepţionale.
Dar cum àoi suntem în pace şi in o perioadă de mari transformări, pentru îmbunătăţirea vieţei noastre sociale a tuturor în Statul român, cred că se impune în mod imperios, fiindo chestiune de viaţă şi de moarte pentru existenţa Statului nostru naţional românesc, că în toate măsurile de îndreptare ce se vor lua ; adică în numirea tutulor funcţionarilor la Stat, comună, judeţ, să domnească principiul selecţionării valorilor şi alegân- du -se astfel cei mai valoroşi sub toate raporturile, să se creeze funcţionari de carieră în toate întreprinderile Statului, primăriilor şi judeţelor.
Să nu se admită sub nici un motiv pensionari în funcţiile Statului, comunelor şi judeţelor. Cine este pensionar şi-a făcut rândul de funcţionar, acum a venit rândul altora mai tineri. Ar fi o mare greşală a vedea pe la primării, judeţe, sau în diferitele funcţii ale provinciilor, noi create, pensionari, iar tineret de valoare, cu diplome bune, căpătate cu multă muncă şi sacrificii, să stea pe de lături.
Aceasta ar fi o mare nedreptate, ce ar atinge adânc demnitatea tutulor şcoalelor noastre superioare, care scot promoţii de titraţi, dar când este vorba de plasat, sunt preferaţi pensionarii. Rândul pensionarilor a trecut. Fiecare la rândul său.
Acest articol este scris de un pensionar, care doreşte colegilor săi să ocupe locuri în întreprinderi particulare, nu la Stat, comună sau judeţ. Şi încheind să ne reamintim de zică toarea romană ; Lex dura sed lex.
General Al. Cornăţeanu
P ro cesu llui Corneliu Z. Codreanu
Nu ce tiţi gazete vrăjm aşe in terese lo r neam ului.
Luni dimineaţă a început la secţia I a tribunalului militar al Corpului II armată, judecarea procesului intentat lui Corneliu Zelea Codreanu.
Tribunalul este format din colonel C. Dumitru, preşedinte, membri î It.-col. lonescu, maior R. Popescu, căp, Bardacă Gh. şi căp. Dumitrescu Grigore. Procuror î maior Radu lonescu.
După cetirea formalităţilor preliminarii, e introdus acuzatul, căruia i se iau datele personale.
In decursul şedinţei, apărarea a ridicat câteva incidente, pentru amânarea procesului; au fost însă respinse de către consiliu.
După citirea martorilor se constată că apărarea din 117 martori propuşi are 27 prezenţi, lipsesc patru informatori a i a- cuzării,
D-1 adv. Cosmovici, ca apărător, cere aducerea martorilor, membrii ai legiune! cari se ailă de prezent cu domiciliu forţat, Tribunalul admite.
Se citeşte ordonanţa definitivă de trimitere în judecată a lui Codreanu. Ordonanţa acuză pe inculpat de uneltire contra or- dinei sociale, crimă de trădare şi răzvrătire.
In şedinţa de după masă se stabileşte ca consiliul să aprecieze singur când este nevoe să se declare şedinţa secretă.
IntormaţiiDirector a l Teatru lui Na
ţional din Bucureşti a fost delegat d-1 Ion Marin Sado- veanu, director general al Teatrelor. ' •
A dunarea generală a Institutului de Cultură Româno- German „Simion C. Mândrescu" (Secţia Braşov) va avea loc Vineri, 27 Mai ora 8Va» în sa a mică dela „Gewerbeverein", Bulevardul Regele Ferdinand I.
Serbare câm penească. Parohia ortodoxă română din Bra-
! şovul-vechiu învită publicul braşovean la marea serbare câmpenească (maial) ce o va aranja Reuniunea femeilor cu concursul Şcoalelor primare, pe terenul dela Honterus în ziua de 29 Maiu 1938. Venitul este destinat terminării Caselor Culturale. In caz de timp nefavorabil serbarea se amână p e a 2-a zi de Rosalii.
Excroci.Ministerul Economiei Naţionale a adresat Camerelor de comerţ o circulară, din care reţinem următoarele :
Diferiţi indivizi, cutreerând satele şi oraşele se prezintă în numele „Asociaţiei Casa Negustorilor“ din Bucureşti la diferiţi comercianţi şi industriaşi, inducându-i în eroare că se prezintă în numele altor insti- tuţiuni şi chiar în numele Camerelor de comerţ, excrocân- du-i sub diferite forme de diverse sume de bani.
Pentru a feri pe comercianţi şi industriaşi de aceşti indivizi, nimeni să nu mai facă nici o plată la persoanele cari se vor prezenta sub orice formă, urmând ca orice plată să nu se facă decât la oficiile Camerei de comerţ şi de industrie sau a diverselor autorităţi.
•
Ca elevă de 13 an i am suferit foarte mult de o râcèala de cap. Togal mi-a ajutat în mod uimitor ! Foarte eficace a fost şi la durerile reumatice, de cari suferea tatăl meu. Tabletele Togal sunt de neînlocuit.
Se dă apoi cuvânt acuzatului- pentru a se face, sub formă de declaraţie, interogatorul-
Acuzatul susţine că învinuirea ce i se aduce de a fi utilizat fonduri însemnate pentru mişcare, nu e întemeiată şi că aceste fonduri au fost strânse din cotizaţii lunare, vânzare de afişe, manifeste şi broşuri şî din contribuţia benevolă a membrilor.
Intrând în miezul procesului, acuzatul vorbeşte de capitolul trădării, contestând în primul rând autenticitatea scrisorii ce i-ar fi fost adresată de un funcţionar de stat, cu privire la caracterul subversiv al „Gărzii de fier“.
Fiind în discuţie anumite ordine ce s’au găsit la locuinţa acuzatului, se declară şedinţă secretă.
In şedinţa publică de noapte, ce a urmat, acuzatul a căutat să se disculpe contra acuzei ce priveşte periclitarea siguranţei Statului.
Şedinţa de eri dimineaţă a continuat cu interogarea acuzatului, urmând apoi audierea martorilor, între cari au fost d-nii: prof. Frolo, prof. Chir- noagă, preot Ion Moţa, prof, M. Manoilescu, prof. Tr. Brăi- leanu etc.
Nu agrava ţi cazul Dv... Nuştiţi Dv. că eficacitatea unul remediu este cu atât mai mare cu cât maladia este tratată mai din vreme ? Nu aşteptaţi ca arterio - scleroza să confirme existenţa sa pe socoteala sănătăţii Dv. prin teribilele sale manifestaţiuni. Aţi început să suferiţi de digestíuní grele, de vâjâeli de urechi, de turburări vizuale. Mişcarea intensă din stradă vă face rău, vă dă impresii oribile de ameţeli. Somnul vine greu şi nu vă odihniţi complect. Tensiunea arteriala seţridică... Atenţiune ! Este timpul ca să vă îngrijiţi. Urodonalul va fi cel mai mare factor al vindecării Dv. 247 î —1
BibliografiePrimim la redacţie volumul
„Dr. Eugen Biann : O rdinea obştească, îndreptar p ro fes ion a l în ştiinţa po liţien ească
Lucrarea d-lui Dr. Eugen Bi- anu, director general al Siguranţei statului, se extinde pe 500 pagini şi conţine importante îndrumări şi lămuriri asupra tuturor chestiunilor importante de ordin poliţienesc. Este un a- devărat manual pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale necesare organelor din diferitele ramuri ale serviciului poliţiei. Un al 2-lea volum va urma. Preţul volumului de faţă este de lei 450.
Imobil şi curte acceptabilpentru întreprindera sau gospodărie de vânzare. Informa- ţiuni la ziar, 253 ! —0
Siguranţa abso&tăva oferă numai cel mai bun : întrebuinţaţi deci numai neîntrecutele „ Brillant-Extra-Prim is- sima s i Luxus-SiIken~F inest“
20 5—(
neîntrecut
Tipografia „ Astra w Braşov — Editura „Tlpograflela Victor Branisce Braşov1 Redactor-şef şi girant iVictor Branisce.