Atu! al U X æ n U M s» s-l 71 »UMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 15 Iulie 1025

lA tfla gi Admiaiito&ţiaMÂŢA LSBERTAŢE! BRAŞOV

Telefon 226âfeftftament anual 360 Ici Fam&ra strelnătete 800 k( iM nţuri, reclame, după tarif.

i» Ü 8 <*• ieorgeApare de trei ori pe săptămână

Prin line însuţi, cefăfene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

A CUI E VIRA?Sn discursul de propagsndS

electorală ţinut cu prilejui ale­gere! de senator la Chişinău — unde a mâncat-o nespălat, — generalul Averescu a făcut o

, mărturisire, care merită să fie relevată.

Admiţând anume că admînis» traţia în teritoriile alipite nu este la înălţime, generalul a în­cercai să arate şl motivete a cestei situaţii, spunând:

»Că elementele cart se fri- r mit din Vechiul Regat nu sunt ' în totalitate Ia înălţimea mislu-

nei alât de grele ce au — se poate. Dar este oare atât de greu a se explica adevărata cauză ? Vechiul regat era tânăr şi înainte de război abia dacă avea numărul suficient de func­ţionari pentru trebuinţele sale proprii, în diferitele admiraţiuni. Războiul a secerat mulţi dintre ei. Românii din provinciile ali­pite, fiind-că au fost ţinuţi sub vechile dominaţiuni departe de viaţa publică, nu au avut pregă­tirea necesară pentru a se pu­tea organiza cu ei serviciile pu blice; s’a impus necesitatea de a se recurge la disponibilităţii > din Vechiul Regat — deşi avea şi ei goluri multe. Din această cauză re; lă este cu putinţă ca nu toţi cei cart au foît trimişi sâ fi avut pregătirea necesară".

Arn reprodus fidel vorbele d tu! generai.

Ii aducem acum ceva aminte ; Ceea-cc a spus d-sa mai zi­

lele trecute la Chişinău, noi am spus-o şi am repdai o de multe ori $1 de muit.

Am spus-o de atunci de când se afla d-sa ia putere şt când s-a început cu trimiterea .e le­mentelor, cari nu erau ia înăl­ţimea mtslunei lor" în serviciile \

jt administrative ale teritoriilor alipite.

Dureros este insă faptul ca guvernul d-lul general plasa a- ceste elemente, neţinând de ioc seama de nevoile populaţiei peste cari ie trimetea. Funcţio­nar! titraţi, bună oară, în Ardeal erou desiituiţi fără nici un mo­tiv, pentru ca să le la locui, »elementele" d-lui general,drept recunoştinţă a serviciilor elec­torale.

Ne-am ridicat, am protestat şi em arătat atimei urmările rele, cari era natural să suece- deze acestui fapt. Ni s-a răspuns însă că ne ridicăm împotriva Vechiului Regat.»E(ernenteIe cari nu erau ia Înălţime" s’au dat drept victime iar no! am fost arătaţi ca regionaiişti. Şi această acuză ni se aduce tocmai din partea guvernului prezidat de generalul care la Chişinău şi-a recunoscut acum singur greşala şi urmănie ei nenorocite,

Vorbeam atunci: de-o »unifi­care cu furca* şi protestam îm­potriva ei. Azi generalul Ave­rescu, car: Inaugurase acest fel de unific i e îi ved« singur roa­dele, de a căror vină nu e strein.

»Vechiul Rejit, — a spased l general — ei a tânăr şi înainte de război abia dacă avea nu­mărul suficient d@ funcţionari pentru trebuinţele sale proprii...

Iar războiul a secerat mulţi şi din aceştia"..

O credem! Ş? era logic pds urmare ca să se caute pentru umplerea golurilor din Adminis­traţie şi oameni ai teritoriilor alipite. S ar fi găsit poete şi prin aceştia măcar unii cari să fie la înălţimea anumitor »elemente cari nu sunt la înăl­ţimea misiune!*.

Nu s-a ţinut însă seamă de acest lucru şi de aici porneşte răceala iaire fii aceluiaşi neam din diferitele ferifortf e(e ţării. Şi durere, nepriceperii elemen­telor vizate de d l general &ti căzut victimă şi funcţionarii cei buni trimişi din Vechiul Regat, prin faptul că din ce uza celor dintâi au fast şi aceştia primiţi cu o neîncrcdzre pe care nu ar fî meritat-o.

Vina este însă a celui ce a început sistemul de a trimite în administraţiile teritoriilor alipite duium de elemente nepregătite şi nu la înălţimea misiune! ior.

Şi nu va putea spune d-I ge­neral Averescu că nu d sa este cel-ce a inaugurat ac<?sí sistem, pe care 1 continuă şi-i cultivă şi guveraui actual.

Al XXIII-Iea congres interparlamentar

Anul acesta din iniţiativa pre­şedintelui Statelor li ude ...ie A- mericeî, congresul interparla­mentar al lumii, ia care vor lua parte şi parlamentari romáid, se va ţine la Washington. E soro­cit la 1 O : tom vrie. Activitatea lui va dura doua săptămâni (imaă la 14 O dom vrie); şi e al XXlIi-lea convocat până îe pre­zent.

La ordinea z'îei sunt urmă­toarele probleme :

1. Cod ficerea dreptului in­ternaţional

2 . Drepturile şi dciorifle statelor.3. Criminalitatea războiului de

agresiune, (reporter d 1 prof. univ V. V. Pella, deputat în par­lamentul României).

4. înţelegerea vamală euro­peană.

5. Problema minorităţilor nai ţionale.

6 . Lupta contra drogurilor vă­tămătoare.

7. Reducerea înarmărilor.8 . Regimul parlamentar: criza

actuaiâ şi remediile ei.

Alegerile pentru Gamera ele comerţ.Listele electorale pentru

alegerile Camerei de co­merţ şi industrie din Bra­şov, cari vor avea loc în luna Septemvrie a. c., fiind întocmite, pot fi văzute în zilele dela I5 — 29 Iulie a. c. înainte de amiazi de la ora 9 —12 în biroul Ca­merei de comerţ, Str. Porţii Nr. 65.

Comuna şi judeţulAlte vremuri, alte datorii.

Statul, judeţele şi comunele sunt organe între ele coordinateîn viaţa complexă şl multiformă a popoarelor moderne, şi vor fi tot mai mult cu cât prevalează formele prop&şlte de acţiune şi de autonomie comunală şi Ju­deţeană. Na e posibil ca opera concretă şl zilnică a tuturor ju­deţelor ş! comunelor tarii sâ nu extreite o imensă influenţă a- supr» vieţii naţiunii, mai cu seamă la sate, unde ajunge a- tât de ncorienUtă şi inorganlcă acţiunea puterii centrale.

Soluţia problemelor econo mice, culturale, de bunăstare în viaţa locală a mii şi mii de or­gane administrative, cari cuprind milioane de cetăţeni, prepară şi compledează soluţionarea pro­blemelor identice în viaţa na- ţionaiă. Coordinarea forţelor, progreselor, neîncetatelor cuce riri ale steiului şi ale organelor locale e deci condiţiune abso­lută a înaintării unei naţiuni.

Punctele fundamentale d e programului de acţiune în judeţ şi mai cu seamă în comune ar trebui sâ fie: !) prosperitatea economică locală; 2 ) propăşire culturală şi 3) bunasLre popo­rală şt sociala.

Orientarea în oricare din a- ceste ramuri de activitate nu o pot da decât datele statistice amănunţite, grupate şi elabo­rate, asupra tuturor formelor vieţii culturale, economice şi so- cîele locale. Lipsind aceste date, orice măsură devine o perina- i;e, ti încercare, o permanentă pipâire în necunoscut, experi­enţe ceri secătuesc averea co­munei, întârziind aplicarea so­luţiilor jude şi eficace, judeţul şi comuna trebue în primul rând să aibă servicii statistice bine organizate, cu date reîmprospă­tate la perioade scurte, dând mere însemnătate culegerii, gru­pării şi elaborării exacte. Numai pe aceste indicr ţlunî pot clădi comunele, programe serioase, oportune şi realizabile de acţiune economicâ, culturală şS socială locală.

In afară de preocupările edi­litare, domeniaie, fiscale şi de stare civilă, atribuite adminis­traţiilor comunale, sfera lor de activitate se tot lărgeşte, cu­prinzând probleme nouţ, car! cer rczolviri grabnice. Administra-

Iu contra eventualelor erori (înscrieri eronate, omi­tere etc.) se poate face con­testaţie la Camera de co­merţ de cătră cei în drept şi anume fiecare în interes personal, sau în interesul al­tor persoane de cătră 5 a« legători în grup.

Amănunte în publicaţia oficială ce apare azi în ziar.

Aviz celor interesaţi.

ţitie comunale şi judeţene, la noi, ţară In plin progres, de cu­rând alcătuită în organism de stat, au o chemare deosebită de cea a colegelor lor din ţările cu viaţă propfeşită, matură şi echi­librată. Acolo administraţiile au funcţii regulatorii, la noi, consi­liul comunal şi judeţean trebue să înceapă să stimuleze, să pro­moveze acţiuni şl alcătuiri de folos obştesc cari în perte, mai târziu, se vor transmite şi vor reveni iniţiativei şi administrării

| private, deoarece numai statul, 1 judeţul şt comuna, organisme, j permanente, pot pune interesele I morale viitoare deasupra celor

materiale momentane,Organele locale, ca şt statui,

trebue să se preocupe mai cu seamă de a asigura populaţiei maximul de ocupaţiune regu­lată, constantă şi remunerativa. Soluţia problemei variază fireşte delà loc la loc. Nu tf<bae nici când să se uite că România e mai întâi de toate o ţară agri­colă şi că agricultura e ele­mentul preponderent al bogi- ţki salo. Pentru cea mai mare parte a judeţelor şi comunelor româneşti progresul techaic al agriculturii şi bunăstarea morală şl materială a ţăranilor şi pro­prietarilor trebue să fie pro­bleme fundamentale ale vieţii administrative. Totuşi e rar ca­zul când chestiunile agrare preocupă comunele; Ia fel se poate spune de chestiunile fo­restiere şi raportul ior cu înde­letnicirile private. îmbunătăţirea produselor locale: cereale, vi­nuri, uleiuri, verdeţuri şi fructe; perfecţionarea raselor noastre de animale şi chiar a păsărilor mal cu seamă prin bune so iuri de reproducător»; organizarea şi bunul regim al târgurilor şi ui produselor; sistem de încura­jări morale şi de mici premii în târguri şi expoziţii locale, după cum se face în Elveţia; des voi- larea instrucţiei agrare practice prin şcoli, conferinţe şi catedre ambulante, iată un întreg com­plex de mici dar neîncetate pro­grese, cari adunate cu miile sfârşesc prin a determina ade­văratul progres generai ai ţârii.

Comerţul şi industria încă o» feră judeţelor şl comunelor un imens câmp de activitate. Căi ferate, tramvaie, servicii de auto­mobile şi telefoane, magazine generale, locuri de desfacere, totul e în România de făcut şi de reorganizat. Marile aplica- ţiuni ale electricităţii prezintă astăzi noul ajutoare muncii şi producţlunii. Forţa motrtcă dis­tribuită la domiciliu în mici can­tităţi e un factor foarte folositor al progresului industrial dintr'o ţară

Comunele maritime şi fluviale trebue să se ocupe de desvol- tarea, iacă foarte redaşă la nai, a pescuitului ţi să contribue, alături de stat, de judeţe, Camere de comerţ şt aiociaţiuni econo­mice, ia desvoltarea marinei co­merciale fluviale 'şi maritime, la intensificarea serviciului de ca­botaj.

Âiministrsţiiie comunale pot

| face cercetări «ruăauaţfte «laprt j condiţjunilor de munc| şi de j viaţă ale claselor poporale, dea

s i desfăşare treptat un program de scţlaae ca următoarele sco. puri: sâ îmbunătăţească salariile ioseficieate; sâ mărească pro­ductiv titea tinguru'ei individ; sâ limiteze numărul cârciumilor în cartierele popor*!?; să ’amal- ţeascâ şcolile, băile şi vizitele sanitire; să reîntoarcă ia pământ pa cl> mai mulţi posibil; s l în- gdje»s :â prin crice mijioacs ri­dicare morală şi materială a cls*e!or muncitoare.

Ş:o&}«, mai ca seamă şcolile agricole practice cu mancă la s.erj liber'; şcoli de arte şi me­serii prevăzute cu ateliere com­plecte; şcoli în plină ru lară; bi­fa ioteci poporal»; totul t ebuesâ contribue spre a prepara Româ­niei o nouă generaţ e de mun­citori. Analfabetismul ne chiamă ia o datorie msre de împlinit în numele civiliziţiel. Ia această direcţ e cousi iile comunaie pot desfăşura o activitate de mare preţ. Câte sate, orăşde ţi oraşe dic România nu au încă o bi­blioteci publică. In Anglia, îa- cepând cu Londra, comunele descbH numeroase săli pablice de lectură; o cameră la parter, cu z are, reviste gi cărţi de o- nectare (mon graf 1, anuare, ghizi, statistice etc ); o altă ca­meră alătur, continua provâzută cu noi volume de călătorii, da ştiinţă şi cultură poporală; două domnitoare cu schimbul şi ca cheltuială paţtnă şi fără vr’un edificiu monumental;—se aprind mi de mici fădii de cnitsră şl intelectualitate.

Pariid £cu politici muncii şi a şcolii se impune ca organele administrative să desfăşure o energică politică de bunăstare prin clădirea ia orsţe de case poporale; laptâaj centri scam- petif; răspândind hlgiea* şi lup­tând con ir* tuberculoze; procu­rând în Duse condiţii apa, lami­na şi mijloace de comunicaţie. Mijloace de comunicaţie urbane — tramvaie şi automobile — an o taii uenţ« deJs vă asupri pro­bleme! iocuinţeior, valorificând iOuuinţele dela periferie J dia împrejurimi.

Lărgirea sufrajului sdm.nstra- tiv va avea fără îadojaâ o in­fluenţă asupra activităţii orga­nelor locale. Comuna îa trecut era expresia unor ciase restrâa* $?, cu un grad relativ de ins­trucţie şi de bunăstare. Noul onş şi-a mărit cercai electorii: e oraşul tuturor, oraşul ceior mulţi. Excluşii de eri vor alcătui majoritatea de mâine, vor deveni probabil dominatorii de ma! târziu.

Lărgirea sefrajulni va înlocui mentalitatea dominantă burgheză prin nona mentalitate socială, modificând organizarea finan­ciar â a comunelor, va intensifica lupta pentru ridicarea claselor de jos. Noua democraţie va tre­bui să ne dea ridicarea progre­sivă a deselor muncitoreşti în familie şi în viaţă, atenuarea in­egalităţilor sociale existente as­tăzi, spiritul unei mai mari co­laborări şi solidarităţi de clase In efortul comun pentru pros­peritatea naţiona'ă şi pentru bunăstarea socială.

Dr. Victor Jtoga.

Pagna 2. g a z et a transilvaniei ? Nr. 71—1925

Delà festivităţile jubilare.

In numele Universităţii din Cluj dd prof. I. Lnpas, fost elev al liceului, a rostit următoarea cuvântare:

»In numele Universităţii din Cluj am însărcinarea de a ex prima, cu acest prilej festiv, sentimentul de gratitudine şi ad- miraţiune pentru întreagă opera culturala, ştiinţifică şl educativă săvârşită de cltre prtfesorii şi elevii liceului »Andrei Şaguna* timp de trei sferturi de secol.

Universitatea noastră are cu un motiv mai mult de a parti­cipa la această serbare, fiindcă ea s’a putut bucura, chiar dela începutul naţionalizării sale de concursul unor elemente valo­roase recrutate dintre foştii e- levi ai acestui liceu, Numărul lor ar fi fost şi mai considera­bil, dacă moartea nu ar fi ră­pit în cursul anilor ds război pe Alexandru Bogdan, pe Tit Liviu Blaga şi pe neîntrecutul educator Virgii Oniţiu, cari ar fi putut să îndeplinească, fle­care în specialitatea sa, o în­semnată parte din munca con­structivă reclamată de organi­zarea şi naf Qnalizârea Univer­sităţii româneşti din Cluj

Ne simţim datori a mulţumi corpului didactic al acestui li­ceu şi pentru stăruinţa neprege­tată, ce desfăşură In timpul de fata, spre a da Uni­versităţi noastre istudenţi cât mai bine pregătiţi pentru munca ştiinţifică, ce eu de îndeplinit în cursul studiilor universitare.

Ca o mângâiere şi răsplată pentru o&teneeia dv, în aceesti privinţă, permiteţi mi d-nule di­rector şi d-ior profesori, să vă amintesc faptul îmbucurător, că foştii elevi ai acestui liceu sunt aproape ia toate facultăţile lini-

In numele Românilor d!n Pe­ninsula balcanică d-nui D r. G. M tcu , profesor la Ş:oaia Supe­rioară de comerţ a României ţi fost elev ai Liceului Şaguna, fiind delegat de Cercul de studii ma­cedoromân a rostit următoarele:

E ra ţi T ransilvănen i

Neţărmurit de mare ne-a fost bucuria că toate asplraţiunîle nea­mului nostru s‘au împlinit. Graţie atâtor jertfe făcute‘pentru cauza naţională, grade atâtor părinţi şi copii ce s‘au rupt din sânul cald al familie), lăsând în .urmă bo­cete nesfârşite, — patria noastră scumpă fî-a ajuns hotarele de pe vremea lui Mihai, şi ţine azi la pieptul său aproape toţi fii ştergând lacrimile celor ce-au suferit jugul apăsător al streinului,

Bucuraţi-vă dar, fraţi ardeleni, că aţi pus capăt suferinţelor, că idealul vi s‘a împlinit ţi martirii voştri din morminte triumfă în sfârşit că sacrificiul lor nu le-a fost zadarnic,

Noi cei ciopârţiţi între neamuri streine, conştienţi că suferinţele noastre prin forţa lucrurilor nu pot avea un asemenea strălucit sfârşit, oricari ar fi străduinţele celor ce ne iubesc şi ne apără soarta, ne bucurăm totuşi alături de voi, că cel pu(tn acum puteţi respira fără sfială şi în plină li­bertate aerul Carpaţilor, luăm parte cu sufletul plin de mân­drie la această sărbătoare, care nud numai a voastră ci a ori­cărei inimi ce simte la fel cu voi.

O strânsă dragoste ne leagă, nu numai aceea frăţească ci şi aceea născută din durere, căci prigonirile amândurora şi truda cu care ne-am luptat să apărăm împreună »datina străbună*, a săpat în Inimile noastre pentru eternitate iubirea reciprocă, nu­mai cel ce-a cunoscut "din plin durerea, numai cel ce-a plâns, poate să înţeleagă jalea altuia.

Azi se împlinesc trei sferturi de veac de existenţă a liceului

versităţli noastre printre stu­denţii cei mai buni şi că unul dintre ei a publicat în vara a- nului trecut cea dlntâiu lucrare ştiinţifică, isvorâtâ din efortul intelectual el unui student adă­pat exclusiv la îsvorul de lu­mină al Universităţii româneşti din Cluj. Este frumoasa mono­grafie istorică întitulată „Avram iencu şi epoca sa*.

Vedem în aceste fapte sem­nificative fot atâtea dovezi, că testamentul cultural al întemeie­torilor şi directorilor din trecut este respectat şi acum, de pro­fesorii acestui liceu, ca o literă de Evanghelie.

Ca fost elev al acestui liceu îmi reamintesc cuvintele, cu cari neuitatul nostru director şi îndrumător s ’a despărţit de noi trimiţându ne în lupta vieţii: »să ştiţi, dragii mei, că eu voiu ur­mări cu atenţiune isprăvile vosstre în od-ce brazdă a ogo­rului nostru naţional veţi săvârşi munca voastră; dacă vreţi să reuşiţi în viaţa, să aveţi tot­deauna insu flţre pentru ideal, hotărâre de a lupta pentru bi­ruinţa luminii şi să credeţi, dra­gii mei, să credeţi în Dum­nezeu*.

Iată lozinca scumpă, care do­rim să călăuzească munca tu- tuor profesorilor şi elevilor li­ceului » Andreiu Şaguna" şi în prezent şi în viitor.

Dorim să continuat! buna tra­diţie, care formează titlul de glorie şi garanţie viitorului pen­tru acest liceu, dând universită­ţilor noastre şl tuturor dome niilor de viaţă naţională a Sta­tului nostru elemente tot aşa de bune, productive şi devo­tate, cum au fost cele de până acum.

»A. Şaguna". Simţim o vie sa­tisfacţie, că printre marii apos­toli ai culiurei ardelene şl fău­ritori ai acestui sanctuar de înaltă cultură sufletească şi naţională, se poate număra pe merit fi A. baron de Şaguna, ai cărui părinţi au fost conlocuitori ai meleagurilor ^macedonene. Şa­guna este originar din satul Gra« bova (Macedonia).

Ca un perfect îndrumător al culture! naţionale şi un desăvâr­şit regenerator al conştiinţelor, el a ştiut să inspire discipoli­lor săi, înaltul s op şi dragostea ce-o avea de-a contopi şi în­drepta pe aceeaşi cale cultura macedo-ardeleanâ. Reuşi, că i mai târziu următorii săi vin în Macedonia să d ia mâna cu lup­tătorii de aici, ridicând sus mo ralul celor ce păreau poate obo­siţi şi descurajaţi de mizeriile asupritorilor şi vitregia timpu­rilor.

Astfel vedem, că Ia i860 se înfiinţează liceul român din Bi- tolia, al cărui iniţiator şi prim director fu braşoveanul Dr. Va* sile Giodariu, urmat mai târziu de Corvln originar tot din Ar­dea).

iată de ce salutăm acest fo­car vechi de lumină a neamului şt pe voi toţi mucenici, foşti elevi ai acestei şcoale: Vă urăm din toată Inima să continuaţi cu a- ceeaşi muncă şi râvnă neobo­sită opera străbunilor voştri, de redeşteptare a sufletelor celor ce zac Încă în întunerec.

Societatea Vânătorilor Români din Braşov. Se aduce la cunoş­tinţa membrilor, că !u confor­mitate cu adresa „No. 123 din 4 crt. a Inspectoratului judeţean de vânătoare Braşov, vânătoarea ţapilor ae permite numai cu glonte. Membrii societăţii sunt rugaţi pentru stricta respectare a acestei disposiţiuni.

Solemnitateasfinţirii drapelului

şcoalei primare de Stat Io. 4 din Braşov.

Eforia şcoalei primare de s'at nr. 4 Braşov ne trimite urmă­toarea Invitare, asupra căreia a* tragem deosebita atenţiune a p rb ’icnlal românesc.

Avem onoare a vă ruga să bine voiţi a h a parte la solem­nitatea sfinţi Hi drapelului de paradă, confecţionat pentru şcoa­la primară de stat No. 4 din Braşov, str. Agrişelor, care va avea Ioc L u n i 2 0 Iu lie 1 9 2 5 (Sf. Iile), or« 10 dimineaţa, la biserica »Sf. Adormire* din Bra­şov (Braşovul-vechi).

Cunoscând sent mentele, de care sunteţi animiţt pentru ase­menea macifestsfiuni, ne-am permis a rezerva un cu iu d e argisit pe care îi ţinem la dîs poz’ţia D \ io ziua sfinţirii dra­pelului.

Nomele persoanelor cari vor marca prezenţa la ^solemnitatea sfinţirii, prin baterea cuiului re­zervat, urmând a f înscris într’o »C arie d e a u r*, care va rămâne de veci îatr’sn galantar săpat în peretele diu antreu! localului de şcoa’ă, vă rugăm a ne comu­nica răspunsul Dv. pe adresa Şcoalei Primare de S at No. 4 Braţo/, Str. Agrişelor.

Din donaţunîle ce se vor face cu octzia baterii cuielor, se vor acoperi cheltuielile făcute ca confecţionarea draaelalui — chelita icli c&ri îotrec sama eoiec- Uiă pâuâ t z ; ier suma ce va prisosi va forma un fond cu titlu! ,Sab drapelul Şcoiki Pri­mare de Slut No. 4 d a B’aşov* pentru întreţinerea copiilor de talent, sărac, la şcoală.

Naşii drapelului vor fi urmă­toare e persoane (scrise 2a ordi­nea alfabetică):

Demarat P., Prefectul jude­ţului Braşov. Ghiţesco P , D rec­torul general al învăţământului primar Baccreftj. Jean Luca P. Niculesca, mare comerciant Bu­cureşti (Sucursala Başov). Muu- teanu P.. Preşedintele Eforiei Şcoalei Primare No. 4 Braşov, U teanu M, Genera), Coman­dantul Corpuiui 5 Armată Bra­şov. cosacsu E-, Preşedintele Comitetului Şcolar Comanal Bra­şov. Volna D, Mare industria; Braşov.

Preşedintele Eforie! Şcolare, P. Muntean; Directorul Şcoalei, A. Popovici.

Teatru maghiar.H a m le t. Pentru ca puţinele

forţe dramatice să fie complec­tate, în scopui reprezentării aces­tei celebre drame a im Shakes­peare ^‘a adus pentru câtzva seri cunoscutul actor dramatic Fargá;s Sándor, pe care l-am mai văzut jucând aci acum câtva timp. D-nui Fargâ:s în rolul iui Harnkt, fiul regelui danez, asa­sinat de urmaşul său pe tron (d -1 Váká ). Temperamentul spe­cific ai d-iui Fargâ:s, precum şî jocul inteligent ş, interpretarea pasională a d feritelor scene şi stări sufleteşti, face dintr'ânsul un actor de talent cu o puternică individualitate...Hamlet se poate interpreta foarte bine în acest mod, cu toate-că s ar putea con­cepe corect şi un Hamlet mai glacial, mai viguros, mai diabolic, menţlonându-se totuşi fondui m s - tic“şi idealist al acestui complicat caracter. Este de relevat şi d-na R. Farkas Ida, care a redat cu multă artă rolul Ofellei. Ceilalţi au contribuit şi ei după puteri, la succesul serii.

K is m u s z k á k (Micii muscali) este o comedie socială din tim­pul războiului, in care am vă­zut din nou relevăndu-se atât d l Forgács cât şi d-na R. Far- kos Ida, Vákár, Holdy Ind, Sza­bados etc. Piesa nu es te lipsită de interes şi are caracter abso­lut realist.

L

Nr. 13804/1925. cos«. orăş.

în baza a rt. L R. 52 şl 53.Se aduce la cuao$t!nţa tutu­

ror tinerilor ctg. 1926 (născ. 1904) şi mai vechi cari sunt În­sumaţi în coid. art. 52 şi 53 L. R. şi cari în luna Anglist termi­nând şcoala ar urma să cadă în prevederile art, 52 iau 53 R. L. R.

Tinerii Însumaţi In condiţia- nile art. 52 şi 53 (cu termen redus) diu ctg. 1926 (aăic. 1904) şi mai vechi conf. Ord. Circ ta­lar No. 48 din 25 iunie 1925 publicat în Mon. OL No. 144 din 4 îe!?e a, c. s e vor încor­p o ra p e z iu a d e 15 A u g u s t 1 9 2 5 în fee de 1 Oct.a. c. cam a fost până acum.

Toţi tinerii care la epoca re­crutare! nu au f o s t în su m a ţi în condiţiunlie art. 52 «ia 53 şi cari în luna Iulie p ot căpăta di­plomele necesare ia şcolile unde au nrmit pentru art. 52 sau 53 le vor prezenta Cercurilor de Recrutare c e l m a i tâ rziu pân ă la 1 A s g u s t a. c .% ca Careul să poată interveni la M. R. pentru incarnare iar categoria aceasta se va încorpora tot pe 15 Au* gust a. c.

Toii tinerii însumaţi în coed. srt. 52 iau 53 L R. cari doresc a arma cnrsuri avâid nevoie de a m â n ă ri de ntaais pe anul 1925/1926 trebae ca p â n ă ia 1 A u g u s t a . c , să în a in te ze G e r • cuiu l c e re r i timbrate cu câte un timbru de stat de 1 Leu şi câte ua timbru ajator de 50 bani, d e a m â n ă ri p en tru s tu d ii, *n care vor sră:s precis, ce »târlii, şi ia ce şcoală şî în al vâ.eiea an urmează anexând estrasai de naştere şi o declaraţie că pâuâ la 15 Noembrie 1925. va depu­ne certificatul de înscriere, de* cisraţi* Md. A. şl B. cu recfpjsa de plata taxei militare p e b a za cerere i d e p u se p â n ă la 1 A u ­g u s t tânăra! nu se va încorpora pe 15 August a. c.

Tinerii cari nu au art. 52 sau 53 şi cer amânări de stadii ur­mează ca cu cererea de amâ­nare pentru continuare de sta­dii să specifice, că «a cerut cu cererea înregistrată sub No. a* p’icsre ari. 52 s«b 53 R. L. R.

Tinerii aflaţi în streînâtate din citegjr.ile de mai sus se vor conforma ordinu ui de faţă cu părţile ce priveşte pe fiecare tânăr.

Fsmliile tinerilor, aflaţi la atreieătate se ver interesa de îndată la secţia militară orăşe­nească (str. Porţii No 6 3 Et.II. uşr 8) pentru f.t sau rudele ior asupra situaţiei militare a acestora, cari pot face cereri de amânări în scris pentru iii sau radele lor pâ iă i& 1 Aug ist a.c.

T ncrli cari au dreptul ia a- m âsăi pentru stadii şi nu vor cere «ceasta până ia 1 Asgnst 1925 pierd acest drept .şi vor fi chemaţi la încorporare pe ziua de 15 August 1925.

Braşov, 8 iulie 1925 647 1— 1 C o n siliu l o ră şe n e sc .

CINEMA MODERNR ikazâ încă şl obţine mari

succese

Deşertai albsau

Grozăviile polului nordicReprezentaţia următoare:

„Tragedia procuro­rului Pascal“

dramă socială de primul rang. Vine Vine

Omal cometafi’m de aventuri de senzaţie mon­dială. In rolul prinsipai cu Ln- clano libertini (Ssmioo).

Controlarea listelorde alegători ale Gaueret de comerţ şi indastrie Braşov-

Nr. Camerei 2197/1925.:P abiica ţiane .

Listele de alegători pentru con­siliul de administraţie ai Came­rei de comerţ şl industrie Bra­şov întocmite în sensul ari. 14 din legea pentru reorganizarea Camerelor de comerţ şi indus­trie (oublicată în Monitorul Ofi­cia! Nr. 102 din 12 Msi 1925) se află expuse spre controlare In localul Camerei (Str. Porţii 65) în zilele dela 15—29 Iulie a. c. orele 9—12 a. m. Ia timpul acesta cei în drept pot face pen­tru sine sau 5 membri ai Came­rei pentru alte persoane în co­mun contestaţie la Cameră în contra vre-une‘ erori provenită prin înscriere sau omitere.

Drept electoral au toţi acei ce­tăţeni români majori, cari au do­miciliul real în circumscripţia Ca­rneţel (iudefe’c : Braşov, Tâma- va-Mare, Sibiiu şi Făgăraş) şt anume :

a. Comercianţi! şî industriaşi! supuşi la plata impozitului adi­ţional, pe lingă impozitul pe ve­niturile cornercala şl industiiale, cart au firma înregistrată sau au- torlzaţiunea industrială de cei puţin un mn ;

b Asociaţii cu semnătură ai societăţilor ia nume colectiv, co- manditaţli cu semnătură ai so­cietăţilor în comand.tă, membrii comitetelor de direcsie (adminis­tratorii delegaţi) si societăţilor anonime şi garanţii socîetăjilor cu răspundere limitată;

c. Directorii cu semnătură ai sediilor sau sucursalelor între­prinderilor individuale sau so­cietăţilor comerc ale şi industriale. Caiitatia de membru în Came­rele de comerţ şi industrie a per­soanelor prevăzute în alin. b. şi c. de mai sus se pierde odată cu încetarea siiuaţfunH pe care membrii în chestiune o au în so* cietăţile respective.

Femeile cari aparţin uneia din categoriile de mal sus fac de asemenea parte din Camerele de comerţ şi de industrie.

Braşov, în 12 Iulie 1925.Canera d e c o m e r ţ

694/1—1 ş i in d u str ie

CINEMA APOLl O

Diavolul mirilormire film de aventmi în 10 sete.

15 —16 iulieTrei săptămâni

dramă sentimentală în 7 mari arte, depă romanul ini Elinor Glya. i i roini principat: Conrad Nagel şl Ai teen Pringle.

Progranai următor:Pat dt Patachon

PublicaţiuneSe «dace Îs ccnoftioţ« ama­

torilor z i Divzlonai TfecuMsnte Braşov are nevoie "de e-mătoa- rde csiîtităsl de fsraje pe exerc. 1925.

O răi 32.400 kgr.Fân 64.800 k$r.Paie 48 600 kg.Doritorii se pot prezent« ia

licitaţia publică ce ss va ţine în zisa de 5 Asgust 1925 ora 9 dimineaţa la Braşoy în locuinţa acestui corp.

Licitaţia se va ţine în confor­mitate ca art. 72 din Legei Contabilităţii publice.

Comand. Divizionnlni Tren- Munte, — Colonel PeneSGR.

645 1—1

I iU a ţ i b i le te e le -a le l o te r ie i P r e s e i R o m â n e ă m A r d e a l ş i J B a n a tf p e n t r u s p o r i r e a f o n d u l u i n e c e s a r l a r i d i c a ­r e a u n u i „C â m t n a l p r e s e i * d i n C uj* P r e ţ u l b i le tu lu i 2 l e i . T r a g e r e a i r e v o c a b i l l a 1 6 A u g u s t 1 9 2 5 . S u n t 5 1 1 2 p r e m t i î n v a lo a r e to ta le i d e 5 0 0 , 0 0 0 le i.

Salutul fraţilor macedoneni.

Rr. 70—1024 GAZETA TRANSILVANIE! Pagina 3

Ministerul JustiţieiConlslanea de na tu ra lizări.Conform art. 22 din legea

privitoare ia dobândirea şi pier-

Iv, derea naţionalităţii române, se rpublicâ următoarea cerere de

naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâm*

ş pinare, poirivit dispoziţiuniior art. 23 din zisa lege:

Domnule Preşedinte,\ Subsemnatul Josif Grosser,

domiciliat în Braşov, Strada Furcilor No. 14, căsătorit cu o cetâţeană română, cu respect vă rog ca în baza actelor ală­turate să fiu primit ca cetăţean român renunţând definitiv la cri ce supuşenie străină, şi întrucât voesc a rămâne defi­nitiv în România uncie am toate interesele mele, vă rog să bine­voi a-mi acorda dispensa de stagiu.

Cu respect643 1 — 1 (ss) Josif Grosser,

Ministerul JustiţieiComiâlsuea de n a tu ra lizări.

Conform art. 22 din legea pri­vitoare h dobândirea ţi perde* re* naţionalităţii române, se pu­blică armatoarei cerere de ca* tarilizsre, spre ştii nţ* acelora cari ar voi sâ facă vre-o întâm*

l'pinare, potrlv t dispoziţianiior 23 din zisa leg-:Domnule Preşedinte,

Subsemnatul Anton Czanek, născut îri Schmiedels (Cehoslo­vacia) de profesiune şofer, do­miciliat în ţară din anul 1923, de prezent cu domiciliul în o* laşul Braşov, voind a deveni cetăţean român, vă rog să bine* voiţi a*mi aproba facerea for- realităţilor de naturalizare con- lorm nonei legi pe baza acte­lor ce anexez şi cari sunt spe­cificate pe contra pagină.

Sunt căsătorit cu o româncă şi-mi câştig existenta exercitând profesiunea de şofer.

Cu profund resoect, (ss) Anton Czam k, şofer.

644 1 -1

iiu.sîeral justiţiei«om isiunea de na tu ra lizări.

Conform erf. 22 din legea pri­mitoare ia dobândirea şi pier­derea ncjioriilifăţii române, se publica următoarea cerere de jwtureiizsre, spre ştiinţa acelora cari rr voi să facă vreo întâm­pinare, poirivit dispoziţiuniior art. .23 dm zisa lege :

Domnule Ministru.Ă Subsemnatul Paveí Rózsa, de"^cetăţenie Ungaro, ^domiciliat în

Braşov Str. Valea Lată No. 8 funcţionar al firmei Producţiu nea Forestieră Regnicolară S. A. din Braşov, cu onoare vă rog, să binevoiţi a* mi admite do­bândirea naţionalităţii române prm naturalizare.

In sprijinul cererei mele ală­tur aci- N cerute de lege şi a- nume :

a) Certificatul de botez, b) Declaraţia notariala de renun­ţare la cetăţenia ungară, c) Cer­tificatul de moralitate al Primă­riei comunei Sandomicic, d) Cer­tificatul de moralitate al Pre fecturei poliţiei şi e) Certifica­tul dovedind că posed mijloa­cele de întreţinere şi posibilita­tea de a* mi asigura existenţa, — recipisa 51722/28/925 a Ad­ministraţiei financiare pentru plata taxei de timbru fix,

In speranţa unei rezolviri fa­vorabile» vă rog a primi D le Ministru asigurarea deosebitei mele stm e şi consideraţiuni.

(ss) Panel Rozsa. Braşov, 5 Aprilie 1925.

«41 1—1

* a v i z !iVlND o p artidă de încălţăm inte

dane, b ărb a ţi şl la special copil, calitate bună, vând p reto ri con- veublle. A se ad resa STRADA PANOULUI No. 5, fondai cârtii, •ra 4—7 637 1—3

Ministers! Justiţiei Nr. 612execuţional 1925.

No. 13303/925. cons. oraş. CONVOCATOR

Comisiunea de natu ra lizări.Conform art. 22 din legea pri­

vitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâm­pinare, potrivit dispoziţiuniior art. 23 din zisa lege:

Domnule Preşedinte,Subsemnatul Nicuiae Márkus,

de cetăţenie ungară, domiciliat în Braşov, Str. Porţii No. 9 func­ţionar al Producţiunei forestiere Regnicolară S A. din . Braşov, cu onoare vă rog să binevoiţi a-mi admite dobândirea naţio nalităţii române prin naturali­zare.

In sprij’nul cererei mele ală­tur actele ceruie de lege şi a- nume î

a) Certificatul de botez, b) Declaraţia notarială de renun­ţare la cetăţenia ungară, c) Cer­tificatul de moralitate al Primă­riei oraşului Braşov, d) certifi­catul de moralitate al Prefec* turei poliţiei şi el Certificatul dovedind că posed mijloacele de întreţinere şi posibilitatea de a*mi asigura existenta, f) Reci­pisa 51724/924 a administraţiei financiare pentru plata taxei ;de timbru fix.

In speranţa unei rezolviri fa­vorabile, vă rog a primi D le Ministru asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni.

Nioulae Márkás.Braşov, 5 Martie 1925,

640 1 -1

No. 13342/1925cons, orăş.

PGbiicaţianeSe face cunoscut că în ziua

de 30 Iulie 1925 ora 8 dimi­neaţa se va ţine Ia secţia eco­nomică Str. Argintarilor 5. etaj II. uşa 3 în conformitate cu art. 72—83 ale legii contabilităţii publice o licitaţie publică cu o ferte scrise, închise şi sigilate pentru vânzarea materialului lemnos, întrebuinţat pentru tri­bunele ia jubileul liceului »An­drei Şaguna*.

Condiţiunile detailate se p; t vedea in z lele de lucru la ser viciul techn’c orăş.

Odată cu oferta se va de* pune o garanţie de 10% asu­pra preţului oferit.

Concurenţii vor rămâne obli­gaţi cu ofertele lor până Ia ad- judecatiunea definitivă.

Braşov, la 8 Iulie 1925.639 M Consiliul orăşenesc.

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul executor judi­

ciar aduc la cunoştinţa publică în senzui legii articlul LX din 1881 § î02 respective XLI din 1903 § 19 cumcă lucrurile ur­mătoare ş. a. 1 gabrioietă şi 1 camion care în urma decisului Nr. 3464 din anul 1925 al jude­cătoriei de ocol din Braşov s’au execvat în 19 Iulie 1925 în fa­vorul execvatorului Vâlcănean Dumitru repr. prin advocatul

| dr. Spindon Boita pentru incaş* sarea capitalului de 2550 iei şi acces., prin execuţie de aco p^rire şi cari s’au preţuit în 10,030 lei se vor vinde prin Lcitaţie publică.

Pentru efeptuirea acestei li- cltaţiuni, pe baza decisului Nr. G l 4930—1925 al judecătoriei de ocol din Braşov se fixează tei“ mintii pe 28 Iulie anul 1925 îa orele 5 p. m. în Braşov, Strada Neagră No. 17 şi toţi cari au voie de a cumpăra sunt invitaţi prin acest edict cu observarea aceia, că lucrurile susamintite vor fi vândute în senzui legii LX din 188 i § 107 şi 103 celor cari dau mai mult, pe lângă sdvirea în bani gata şi în caz necesar şi sub preţul de strigare»

Pretenziunea care e de în- cassat face 2550 lei capital, do-

' bânzise cu 5% socotind dm 10 Ianuarie 1925, iar spesele până a* cum staverite de 773 lei plus can se vor mai ivi.

Întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­tigat dreptul de acoperire, lici­taţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzui articlului XLI din 1908 § 20.

Dat în Braşovj la 9 Iulie 1925.

B. Crişan,executor judecătoresc de ocol. 638 1—1

ÎE.TÜTSEK

ÍG.SZAVAÍI€IiII«€«

Primul institut de în­mormântare s’a mu­tat din Strada M hail

Weiss în

Siraia Vămii Na. 10,(onde a fo st ta ta n g e r la spe-632 clalâk 2—10

I8I889I»8

A á Á A A á Á i A i A Á A A A A A Á A & i i A A i< m ____________________________________________◄◄<◄◄◄◄◄

◄◄

◄<◄◄◄◄<◄◄<<◄◄◄◄

-ra J. fi.Care foiajază înjurai jămâiliilDi a sosit din locurile SfiiteD-ra J. A. a produs cea mai mare senzaţie în toate oraşele mari din cele 4 continente pe unde a călă­torit, unde a fost vizitată de un public foarte distins, care a admirat aria ei de a prezice şi explica:

Gândurile exacteSpirit medîum, care prezice: trecutul, viitorul, pre­zentul, după fisionomie, fisio’ogie, matematice şi chi- romantie. Descoperă orice secrete şi boli. — Prezice şi desluşeşte de asemenea orice afaceri personale : comerţul, amorul, căsătoria, sarcina, câştiguri neaş­teptate, judecăţi, boale, suferinţe sufleteşti de iubire, arată calea de luat pentru evitarea accidentelor fatale şi prezicerile ei. D-fa J. A aduce liniştea şi nici odată vrajba conjugală. — Prezice în limbile : Română, Lngleză, Franceză, Italiană, Germană şi Greacă.

PREŢUL ESTE MODESTVizitele se primesc în fiecare zi dela ora 8—12 a. m.

şi 2—7 seara.Cine doreşte a scăpa de Incrnri fa ta le să se grăbească, to trn - cât răm âne pentru nn sen rt timp la Covasna jad . Treiscaune.

Str. Regele Carol (fost Racoti) No. 26«, la 677 3—5 GAL LAIOŞ, birjar.

►►►►

>►►►►►►►►►►►►►►►►►►►►

◄ B “V V T V V V V V V V V V V V V V V V V T V V V T ^

Publicaţiune.Se face cunoscut că în ziua

de 25 Iulie Ia ora 9 a. m- a. c. se vor vinde 2 trăsuri vechi, pro­prietatea oraşului Braşov prin licitaţie publică.

Ofertele închise şi scrise se vor înainta la termenul sussta* biiit la secţia economică a ora­şului Braşov Strada Argintari­lor 5, U etaj uşa No. 3.

Totodată se vor înainta şi o* fertele relative la furnizarea unei trăsuri noui, de care oraşul Bra­şov are nevoie.

Braşov, la 8 iulie 1925.648 1-1 Consiliul orăşenesc.

PublicaţiuneSubsemnatul arbitraj face cu­

noscut, că la 17 Iulie a. c. ora V^î2 a- rn< se vor vinde prin licitaţie publică două autobuse.

Licitaţia se va ţine în biroul dlui advocat dr. Adolf Rosen* feid Str. Neagră 17.

Braşov, la 13 Iulie 1925.M. Roih preş. m. p.

J Wagner m. p. M. G dall m. p. 642 1—1

D r . A l e x a n d r u D o b r e s c u medic den tist

consultează de aici înainte între ora 11—1 şi între 3—6 d. a.) Şirul Inului No. 33 442 15—Q

Delegaţii Comitetelor Şcolare aparţinătoaie Comitetului Şcolar Comunal, Braşov, precum şi delegaţii de drept sunt invitaţi la adunarea generală ordinară a Comitetului Şcolar ComunaL Braşov, care se va ţinea Marti în 28 Iulie 1925 la ora 3 p. m. în sala de şedinţe a Sfatului.

Ordinea de z i :1. Deschiderea adunării şi

numirea a doi verificatori.2. Raportul general.3. Votarea bugetului Comite­

tului Şcolar Comunal.4. înfiinţarea şi edificarea u*

nei Şcoli primare şi Grădinii de copii în suburbiul Schei Pe tocile.

5. Propuneri şi interpelări* înaintate biroului în scris cu cel puţin 48 ore înainte de a- dunarea generale.Preşedinte :Socaclu. 649 1—2

rp «tiip °dO p pQ H ftJ băieţi cari do*

b u S U u resc să facă prac­tică de electrician. Să aibă 4, sau cel puţin 2 clase reale.

A se ad resa la firma :i. BOTE & MOUIR

Str- Mihail Weiss 26. 628 2—3 LocoE ___ .‘niE___ j ¥ ~ ^ =s3

0 . am «ttv

1 <

I <*»> . <W> 4»

Găsi« d un ecou atât de puternic şi o desfacere peste aşteptare în cercurile onoratului public

CAFEAUA MALZin totdeauna proaspăt prăjită in fabrica noastră de bere din Oârste, o ţinem în depozit stabil în Bodega noastră din STRADA VĂMII No. 17.

Comande engros peste 25 chilograme pen­tru revânzătsri se efectuiază pe lângă preţuri engros foarte avantagioase di-

rect prin C E N T R A L A noastră.Cu distinsă stimă

Grapa CARL CZELLStrada Principele Carol 17.559 8 0

, *10 * 0 VS? *t0 *i0 W "mc'«nan ’«* I

»?

75% i*etSucei*e d e c ă lă to r ie la C.F.R>de!a20 Eu*file până fia 15 Aug* 50% r e d u c e r e In Ungaria.

E X P O Z I Ţ I A A G R I C O L A P e s te p a tr u su te d e in d u str iaş! e x p o z a n ţi. C oncerte, r e p r e z e n ta ţii te a tr a le ş i Radio. F est iv a le sp o r tiv e .C ongrese a le tării e tc .

i

■»"to-.

0 CIRCULAŢIA OE TAXI-AUT0^ Zilnic circulă autobuse pe linia

§ BMSOHTIIPI SI BRASOV-TIIPL DE 1(fi Plecarea delà biroul Taxi-Âuto STB.^ PO R ŢII No. 16., la orele 8 dimineaţa.□ 622 3—3

Pagina 4

Specula zidurilor goale In BraşovLacunele Legei chiriei. — O locuinţă de

4 camere anual numai 140.000 Lei.

GAZETA' TRANSILVANIEI Nr. 71—132».

In Braşovul frumos, peria Transilvanie!, a i ,crede că tră­ieşti ca’filr'un rai.

Lăcomia crescândă ş! Iote* rată, necontrolată de nimeni, ba încurajată prin lacunele legei Mârzescu, face din Braşov un fad, în special pentru cei cari nu contează Intre „Baronii ba­nului* şi soiul nou de paraziţi ai d-lui Mârzescu.

D i VîffitlIS, marele vistiernic, are şi el paraziţii lui, p e n s io • narii, cari cum d-sa vroia să se exprime, nu mai lucră nimic şi totuş d-sa trebuie să-i plătească; dar nici d-1 Mârzescu, omul dreptăţii, nu s’a dat înapoi şi a căutat prin minunata-i Lege a chiriilor — o lege numai de for­me şi puţin de fond — să-şi creieze şi d sa un soiu nou de paraziţi, acela ai zidurilo r goale...

Deosebirea între aceşti para­ziţi este, că funcţionarul,^devenit pensionar are merite publice, adecă a lucrat zeci de ani pen­tru Stat, dec! pentru public, cu o soldă de batjocoră, săturată cu şicane şi amar, iar al doilea soiu de paraziţi nu are nici un merit public, fiindcă legea Mâr­zescu i-a făcut peste noapte mp en$ ionari v ia g e r i* ...

Şl iată cum !Până în zilele de mai apoi

există între oamenii de omenie o încredere, deci onoare reci­procă, h care îndrumă şî o kge a dreptului comun, studiată sute de ani şi na făcută peste noapte, o lege, care avea la bază uma­nitatea, adecă coRsider&tiunea fajă de fiinţa omenească...

Intre părţi erau şi mei nainfe contracte. Plata chhisi se făcea fot pe această încredere reci­procă, şi dacă proprietarul ca­sei îi zicea chiriaşului: Dar mai ai vreme, ezi am ceva urgent de rezolvet, sau d*ta eşti ulti­mul chirisş, pe care 11 voi îm- proiesua, seu da efară pentru o zi’întârzîere de chirie,— era vorbă şfântă; dar articolul d-lui Mâr­zescu, nu ştim din ce motiv, a sters fondul legei şi a introdus pe acela ®! formei,., a nencro citei forme, psntruca cel fericit să arunce afară, pe cel de bună- credinţă în proprietarul său de caşfL.l

Legea dreptului comun aus­triac, sute de ani praclicată, spune că un chiriaş se poate evacua numai dacă acesta este de două ori în întârziere şi atunci, dacă fu două rânduri a fost soma! din partea feri citului proprietar, ca să se fină de angajament

S’au îust în consideraţie şi îm­prejurări de fo ia majoră, adecă momente pentru acei, cari stran­gulaţi din vre-o parte şi de oareşicari momente, au putut fi aduşi In sîtucpa, ca să nu poată plăti îa timp şl era firesc, că legiuitorul să fisă cont de ne­cesitatea unei apărări a acelui?, care nu a avut soartea sau po­sibilitatea să-şi postă clădi sau cumpăra ziduri proprii etc..,.

Câţi dintre chiriaşi n’aveati încredere î.: vechi? lor proprie­tari, în ale căror ziduri de 20 de ani locuiesc şi nici prin gând au le putea trece, că unii merg până acolo, până să tăgădu­iască, ca ce s’a convenit, sau In acest chip, seu ne primind chi­ria In lipsa unei simple raci- pişe, neaîaşaiă ia acte, dar exis­tentă şi destul de documenta- bilă, să Ii se dee posibilitatea să zică pe vechiul chiriaş i’am aruncat afară şl apoi [si îi se dee posibilitatea, ca un paian- gen, sau o hi« * , să-şi pân­dească »noul aspirr.ir-*'cu chiria anuală de »numai 100 000" sau anua)£numai 140 0 0 0 Lei.

Legea chiriei nu apără de speculă pe noii chiriaşi, mei pe vi ie gk turiştii s©3iţ{ ia Braşov, sau dacă da, îi liuseşte contro­

lul sau interpretarea la acest articol.

Dacă art. speculei există şi pentru cei de suî, atunci pro­prietarul casei nu poate lua nici chiriaşului nou mal mult ca de 4 ori chiria din 1914, Şt atunci de ce se cere pentru o locuinţă de 1—2000 cor. azi în Ioc de 4— 8000 lei, una de 6 0 -8 0 -1 4 0 000.

Un „baron de cămeşi“ işl în­chiriază o locuinţă peste vară cu numai Lei 70.000; o bătrână vrând se-şi conserveze corpul său la băi, cere peste vară pen­tru locuinfu sa L i 70.000.

Un proprietar de casă ia pen­tru 4 came re-mansardă anual Lei 80.000.

Cei fericiţi au o scuza: »El nu sunt de vina, ci acei, cari dau".

Autorităţile ar putea da răs­punsul cuvenit.

In Braşov, sunt proprietar», ceri cer chirie anuala, deîa chiar case vechi, pe numai 4 camere şi dependinţe suma de Lei 140.000 anual, In nici un caz sub 80.000 Lei, vrând astfel să devină pan- slonari-viagerf, cu lunar numai puţin decât 7—1 2 0 0 0 L e i. A- cesia este noul soi de pensio- nari-psr&zifi, fără merite publice, deci un inadmisibil câştig iară muncă, adecă venit prea gras pe o simplă locuinţă.

M . P .

Taxe de export pentru vite şi grâu

Consiliul do miniştri a ratificat: încheierile delega­ţiei economice de a se lăsa liberi la export tauri şi caii dela G aai în sus, şi na deîa 7 ani, cum era până acum. Ia aceiaşi timp s’au redus taxele la berbeci deîa 4 0 0 lei de cap îa 200, Ia ce priveşte porcii, pen­tru cei în greutate de peste 100 kgr. s’au menţinut ac­tualele taxe de export de 150 0 lei de cap, iar pen­tru cei mai mici de 100 kgr., s’au redus taxele la1200 Iei de cap.

•în legătură cu fixarea taxelor

de export pentru grai şi cu raod'ficoraa regimului pâfnei, d î Tancred Constarriinesraj. minis­trul industriei şi comeiţuiui a declarat următoarele:

Guvernul va continua în poli tica cerealelor, calea, urmată In emil trecut. Se v® stabili un re­gim lîbsr cu tex® da export, cari să asigure rentabilii tea cultivări! cere ele lor.

Comisia vamală shidlază fi­xarea noilor texe c ri pe de o parte sa nu dea un caracter prohibitiv exportului, pe de altă pat te, să scumpească preţul ar­ticolelor îa consumul interj?. Aceste itxe vor f>y-o mai mult un caracter regulator şi ele vor varia după preturile mondiale ceri se enunţă a fi foarte fluc­tuante.

In principi«! taxele de export ce se vor stabili îa consiliul de miniştri ce avea ioc Miercuri, vor fi: pentru grâu 25—30000 iei de vcgoi» îa ioc de 45 000 cât a fost ia început, iar secara, orzul, ovăzul, vor fi impuse la o tsxă de 20 mii lei de vagon.

In legătură cu s.himbarea regimului cerealelor, se impune şi schimbarea regimului pâhief. G râil ieftinindu se, trebue să se ieftinească şi pâinea. Se vor lua măsuri aspre contra spe­culanţilor.

i t o i l al A. S. I PrinciueîB

A. S. S. Principele Moştenitor Caro! a fost Dumineca victima unui accident de automobil, care însă din fericire n’a avut nki un fel de urmări.

Duminecă seara Sa orele 6 şi jumătate, A. S. R. care asistase la disputarea premiului de Sie* plec-hase pentru ofiţeri români şi aliaţi, la Floreasca, a plecat dela hipodrom 'spre Sinaia.

in drum, pe ia orele 8, pe distanţa dintre Băicoi şi Câm- pina automobilul A. S. R. Prin­cipele Carol a fost lovit de un automobil cere venea cu o iu­ţeală nepermisă dinspre Câmpl- na. Datorita prezenţei de spirit a A. S. R. care se afla la volan şl care a frânat cu putere, Izbi­tura a fost oarecum micşorată. Totuşi ambele maşini au fost aruncate de o parte şl de alta a şoselei şi «»’au răsturnat.

A. S. Regală a scăpat neatins. Aghfotan!ul A. S R., d. col. Con- deescu a căpătat o rană uşoară.

In celaît automobil se afU in* glnerul so~. Fiat, Riga şi un a- jutor de şofer. Primul n’a sufe­rit nici o leziune, iar celalt a fost lovit la cap.

Cu un automobil care trecea spre Sinaia, A. S. R. şi d. col. Condeescu şî-eu putut continua drumul.

Bandiţii Tomescu şi Munteenu reuşind $S se strecoare printre unităţile de jandarmi trimise în urmărirea lor, şi-eu mutat bsza de operaţiuni mai ia sud, dând lovitura hi apropierea de GSeştf.

Noua lovitură au da!«o Sâm­bătă spre seară îrrir’o pădure din aproprierea Găeştilor. Vic­timele bandei au fost precepto* ml con unei Ccbia şi soţia tuf, cărora bând f i le -a u lua t su m a d e 3 5 0 0 0 le i ş i o sa lb ă d e aur p e c a m fe m e e a o a vea a su dra ei

Bn -d jii erau îmbrăcaţi îa u- nilormă de jandarmi si au ope- ml după vc h'iri sî§t«m, uouî s'â id cu arm® întinsă spre vic­time, celălalt ponmcindurie se depună toate sumele şi obiec­tele de valoare, ce aveau asu­pra lor.

Operaţiunea a dure? un sfert de oră, după c«re ban di fii s’au făcui nevăzuţi. înfandându-se în desişurile pădurii.

După ce eu k s î jefuite, vie tirade m adus faptul la cunoş tinţa postului d i j indsrml din Că«şti csre s‘a pus imediat în urmărirea bandei.

Urmărirea a durat toată noap­tea. Pădurea, care ocupă o vastă suprafaţă de teren, & fost cufreer&tă îa lung şi-n tet, fără iasă a se putea da de urma bandiţilor.

Cu această ocaziune, din pri­cina urei coûfuziuni, p lu ton ieru l P o p e seu , din d e ta şa m en tu l d e ja n d a rm i tr im is d in B u c u re ş ti, care s e g ă se a cu un g rup d e ja n d a rm i, în pa tru lare , a îm ­p u ş c a t p e piu ton ier c i D inu ion , ş e fu l p o s tu lu i d e ja n d a rm i din com . Jâ fa , ca re s e g ă s e a în- îrfun p o s t d e p â n d â ş i p e c a ­re-1 lu a se d re p t unul din ban difi. N e fe r ic itu l ja n d a rm a ră ­m a s m o r t p e loc.

Urmărirea continuă.

Muzică Ia promenada de josîncepând cu 15 lai.c <*. c. Vwîu avei zilnic muzică la promec«b \ 1 de joi. Orchestra oraşului va concerta Lanţ, Marţ}, Joi şi Vi­neri dala orele 572—7 seara, iar orchestra militară in zilele dâ Miercarl şi Sâmbătă dela erele 5J/a—7 sear*, iar Dummecâ delaorele Iri/a —12V-2 a. m.*

S’a găsit în strada Gării un pachtt cu instrumente medicale.« Pâgabafui ie poate lua în pri­mire ia firma Dumitra Orgh’dan, Stradss Porţii.

Ultime ştiriUnde m ergem ?!Atacurile bandiţilor Tomescu şt Munteanu, cari

se repetă aproape zilnic;afacerea falsificăm titlurilor de rentă în sumă

de milioane lei, de care s’a sesizat instrucţia;noua afacere de spionaj din Basarabia, în care

sunt implicate şi arestate pe3ta 45 persoane — trei e- venimente, ca să nu mai vorbim de altele, cari preo­cupă şi agită de câteva zile întreaga opinie publică — ne dau măsura situaţiei, în care a ajuns ţara.

Haiduci, spioni ş i escroci de tot soiul şi din toate categoriile societăţii operează în ziua mare de-a lungul şi latul ţării — ca în codrul Yiâsiei.

Iată roadele unui regim, care fiind preocupat exclu­siv de cointeresări şi afaceri familiare, a lăsat ţara pradă celei mai dureroase şi ruşinoase exploatări.

Până când l î

I N F O R M A Ţ I U mD 1 Miliai Popovlcl fost minis­

tru, a plecat alaltăeri în Franţaspre a urma o cură îa Vichy,

«Noul episcop al Arabului, P S.

Sa Dr. Grigore Comşa a fost in­stalat Dumineca cu mari ono­ruri, luând psrte ia actul solemnP. S. Sa Episcopul Caransebe­şului Bădescu, mirastrui Lape- dfcfu, autorităţile şi toţi intelec­tualii ţinutului Aradului in frunte cu d nii V. Goldiş, St, C. Pop, Dr. Cosma c?c.

După actul ii stalerii ia Cate­drala ortodoxă ci*ti Arad, cu care prilej noul Episcop şi-a expus programul activităţii sale valoare, au urmat recepţia la locuinţa episcopali, un bán h rit iar seara un concert.

9

M ire în trun ire averescaaă- D i«minecă, 5 falie, — scrie .Voinţa Bănetului“ — organizaţia ave- rescene dia jiid. Timiş Torontíí a ţinut o întrunire publică în comuna Gătak>. Cuvântările ora­torilor eu fost ascultate de 15 persoane, care tocmai eşisu din biserică şi au fost forţamente reţinute la întrunire. Un bătrân găiăianţ a spus ce; »A mai fost Averescu la guvern şi toi rău a fost şl atunci“. Domnii propa­gandişti averesoeni o’au prea avat ce răspunde acestei juste observaţium. Succesul dsla Gă* taia este tot etât da mare ea şi succaseîe averescaue din alte părţi. *

Epilogul soc. .Etlacorea Indas- trlsiâ“. Cetim iu „Uaivernai“ : C t tarii î|i reamintesc de o fai­moasă afacere, izbaccită scara doi an! la Făgăraş ca „Rria:e- r:aindistrl®lă", S’aa ficat prssl- uni să fia arestai! trei diitîeş! intelectEsii din Ardeal şi anume.: ing aer Sorin, dr. Laz*r Popo* viei şi Victor Mărgineaua, acu­zaţi da gestia&e .frsndalotsâ şi furt.

icstinţele jalecăioreiti deli Sibiu ş{ acutn fa nrmiă Curtea de Apei dia Cluj aa clasat a- facerea, demonstrând prin acea» ste, că c’a fost nimic temeinic cin pirtea acuzatorilor. De bit­tel, dela început s’a ştiut că e o înscenare politică.

La timpul i&u ziarul nostru s’a ocupat pe ' larg cu aceistă faimoacă înscenare politică, pa­tronată de fostul ministru ai justiţiei /, Th. E lo rescu şi de prefectul Radoviri.

•îsJandarm bătu t. Din Ghimba?

n. se carmmtca că locuitorii saşi Frlairich Oksrii şi lohaaa Schmidts £U băiat pe jandarmul din localitate, fiindcă acesta ce­ruse închiderea birtului ia ora reglemeuiarâ de noapte. Cazul s* anchetează.

Trasarea frontierei d in tre Ro­m ânia Şi CebOSlOV8Gta f iad ter* mlnnîâ, urmează ca lucrările e* xe;ataie să fie ver.ficste de co­mis unea internajiona ă pentru f xarea fruntariilor. Ace* verifi­ca?® va fi făcută în s cartă vreme,- «*

0 petrecere câm penească !n B raşov-S tapisl. in grâdhiâ bis» Sf. Nicoiae, (Dumbrava numită Krîâtoff), va avea loc Duminecă ie 19 Iulie. Muzica militară jj a Vânătorilor de Munte. Pentru orăşeni stau la dispoziţie |Taxi« Aulo No. 1—10), ia orele 1, 3,5 şi 7 dopa prânz.

0 nouă panamaîn finanţele ţării

justiţia a început urmărirea asupra unei imense panamale în finanţele ţării.

Cu instruirea afacerii a fost îasâfcmei d. judeeâfor Sioe- nescu, titularul cab. 7 instrucţie, secondat de d. Al. Răşcanu, pro­curor de secţie ia trib. Ilfov ~ carl au şi pornit investigaţiile. S’a« operat descinderi, pereţii- ziţii şî arestări — aî căror re* zuitst îasă se ţine iu cel mai stri i secret. Magistraţii au lu­crat -pâuă noaptea târziu, în- tr’un cabinei a prefecturii po­liţiei Capila’ei, instrumealâad probele descoperite şi fixând '** mâriurisirile smulse l.i primele momente de dezorientare ale celor reţinuţi provizoriu.

Se pare că e vorba de © vastă organizare pentru m ă slu i­rea rezu lta tu lu i tragerilor ren ­telor d e s ta t c e s e p lă te s c a • nual.

Iată câteva amănunte:D. jude instructor Şt, Stoe-

nescu a început cerc«:orile în chestiunea falsificării titlurilor de redă ia valoare de 10 mii,

TânSiui D â m b o o ic e a n u , de fa­milie bune, care ar fi implicat îa această afacere, a f ares­tat la Conriaiiţa, unde se ifh de câteva zile.

Sâmbătă dimineaţa i s’a luat un interogatoriu asupra modului cum s’au falsificat titlurile* Dam- bovîceanu nu a făcut nici o mărturisire precisă. Percheiui caută a t fia pe complici, cari se crede câ sunt dintre funcţio­narii dela finanţe, fără de aju­torul cărora operaţiunea nu ar fi reuşit.

In urma uşor r< r :etări făcute la ministerul i n a|e, s’a do­vedit că titlul.- ciu fost furate dela direcţi® dotoiiei pubiic -vl din ministerul de finanţe. Ce citările continuă, pentru a 3 vedea dacă este cazul să st deschidă acţiune publică esu- pre unor persoane, ale cărot nume instrucţia nu ie spune îsrii

.4 iruuriA hlA A . MUrihŞînNU : BtibLilSCE & COMri, uKAŞOV. tted actor lesponzabu lOAN BROTEA