j j f U L a l L X X X Y I - I e a n - l 1 5 5 NUMĂRUL 2 Lei Braşov, Vineri Ii Decemvrie 1923^ f

lidacţm|l.âdmimsit:WAŢA LiBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei pentru streîneîete 800 lei jţlimturi, reclame, după tfirif

rondată la 1838 de George Bariţiu

Apare de trei ori pe săptămână

Fără o pre ^tională cinstită şi demo­cratică, nn popor va da niciodată măsura însuşirilor Iui cnltnraie şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

Opera culturală $î socială.

Reînvierea Reuniune! române de cântâri din Braşov.

Am insistat în unul din nu- merii trecuţi al ziarului asupra nfccXtăţi imperative de-a con-

^ cu toţii, fără deosebire de vederi politice, la promovarea

.Jetei cultura e şi sociale, care ^muîte centre ale Ardealului ^gne iză din cauza luptelor po* lllice şl a diverselor patimi mă­runte, cari s ‘au deslănţuit în in* teriorui ţcr.i., Unul dintre ţnuturile româ­neşti, ca 'e a căzut jertfă aces­tor frământări este şi Braşovul, acest vechiu ceotru de cultură ţi viaţă socială românească. A- iest ora» a fost nur torul cslor nai frumoase n!zuînţi pentru con­solidarea vieţii culturale şi só- dalé a neamului şi ca o conse­cinţă a acestor străduinţi s’au Înfiinţat aici înainte cu 8 dece- «1!: primul ziar românesc şi prl- ■ele societăţi de cultură şl virţâ socială, între cari „Reuniunea le gimnastică şl cântări“, *Ca~

română“ şj una din prf- sucursale ale „Asociaţiuncî

itru literatura şi cultura popo- luj românesc“.Braşovul devenise cu timpul

.li numai un fo:ar al cultureî [f vieţii sociale, ci a servit ca ■dă şi altor centre româneşti, Udri s‘au înfiripat societăţi si» lilán?. Cei cari au trăit în acest olţ de ţară până la isbucnirea isDoiului mond al îşi aduc de Igor bine aminte şi-şl pot da

prin urmare perfect samă de binefacerile mulbple, cari au re­ntat pentru Românii braşoveni te aceste instituţiuni culturale sociale. Reuniunea de cântări runea tot ce avea Braşovul

bun şi mai ales ca cultură jsolet şs condusă pe vremuri dirigenţi ca regretaţii Clprian imbescu, Nichi Popovici iar

[ultimii 2 0 ani de marele no- | tu compozitor şl dirîgent Geor-

D:ma, actualul director al iservaroruluî din Cluj, faima iriunei de cântâri trecuse de- rte peste graniţele înguste ale |tui coiţ de ţaţă. Concertele

ie şi repezentaţiile de operă noapte în Granada“, »Ca­

ria rusticana* etc.) date în ieroase centre aie Ardealu- ,1a Bacareşti şi chiar în Cas*

regal din Sinaia sunt tot ia dovezi despre nivelai

l i culteral-artisfio, la care so in'ase societatea .românească jlraşovului, graţie acestei reu-

Avântul nostru, pe acest i, a avut pe lângă scoul de

ut cultiva şi înălţa sufleteşte i Împrejurări vitregi — trăiam

sab regimul opresorilor ilari — şi darul de-a ne

tea în ochii concetăţenilor noş* Ide alte limbi, cari, deşi ca lct!tur& mai veche şi favort­odé împrejurări, au trebuit [Irtcunoască superioritatea noa- ll şi să ne respecte ca un ele-

puternic de cultură şi viaţă lă.

** *tzi după cinci ani dela

e, Reuniunea aceasta a dis- şl de multe ori îţi pare

i nici n-a existat, căci alt»

fel cum ar putea fi posibil ca să piară o instituţie atât de im­portantă, care timp de decenii a format mândria şi isvorui ^de vi; ţă ai unui neam 1

Noi credem, că toţi acel, cari poartă în sufletul lor dragostea sfântă pentru năzuinţele noastre culturale din trecui-, pentru tot ce e bun, frumos şi folositor unui popor, care a ajuns astăzi element conducător de stat, — sunt de acord c a a c ea s tă reu­niune* înfiinţată acum „vre o 60 arii de înaintaşii noştri, trebuie reînviotă. Aceasta este nu rtu- mri o necesiiate adânc simţi’ă de întreaga societate românească, c! şi un postulat al onoarei na­ţionale.

T- Trebuie să recunoaştem, că s’au făcut îri ultimul timp unele încercări de că?r i oameni de injmă de-a reînvm reuniunea, fără insă a se fac un pas ho­tărâtor. Astăzi nu mai putem în- tâ'zia. Calea cea mai bună şi în concordanţă cu statutele Ren* niunei ar fi, ca uîiimul comitet al Reuniune! să se întrunească de urgenţă şi să hotărască con­vocarea unei adu. ări generale, Ia care să fie învuaţl nu numai foştii membrii al Reuniunei* ci toţi Românii din Braşov, cari doresc să se grut eze în jurul steaguli i Reuniune, dorind sin» cer ca prin muncă şi sfat fră­ţesc să contribaie la reînvierea acestei instituţii.

Conduşi de un singur gând, cel de-a da an nou avânt vieţii culturale artistice a Braşovului fără nici un alt interes — cei ce se vor întruni credem, că” vor putea realiza această frumoasă operă culturală naţionala.

tb.

iiilitafia alegerilor din A i aAlegerile din Anglia s’eu co­

mentat de către presa noastră, grăbită ca întotneaaiie, numai din punctul de vedere al pro* blemelor politice /mediate. S ’a constelat, de acord cu presa streină, că poporul englez s’a rostit pentru liber-schimbişti şi împotriva protecţioniştilor, că un guvern pur conserva or nu mai este cu putinţă, că în sfâr­şit viaţa publică a imperiului britanic va fi condusă de acum înainte de trei partide şi nu de două.

Rezultatul unor alegeri ne fal­sificate — cum este cazul în Anglia — nu conţine însă nu­mai răspunsul la problemele, cari s’au agitat în timpul cam­paniei electorale, căci, în acest cas, cetăţenilor liberschimbişti li-ar fi fost indiferent, dacă îşi

Cine e tiranul | tării“, furtul de urne l»a c»

Ca raportor al adresei la Me» sagiul din partea majorităţei parlamentare, deputatul liberal Em. Dan, cercând să dovedească că partidul liberal este demo­cratic, a fMcut o explicaţie a cu­vântului tiran, Intenţionând să arate că partidul şi guvernul d-luî Brătianu nu sunt conduse de sentimente şi intenţii tiranice.

Făcând însă o comparaţie în» tre definiţia dată de către depu­tatul liberal, cuvântului tiran şi între faptele guvernării liberale, ajungem tocmai la un rezultat contrar intenţiei d-lui.

Căci iată ce a spus d-1 Em* Dan.

»Aţi spns că suntem tirani, că şeful nostru este cel mai mare tiran... Domnilor eu înţeleg prin tiran un om, care vrea să con­centreze în mâinle lut toate drepturile, toate puterile şi să nu lase norodului decât obliga» ţianl*,,.

întrebăm:Oare prin Constituţia liberală

prin care se îngrădesc şi se a» sigură toate drepturile şi intere­sele partidului d-lui Brătianu împotriva nevoilor ţării — nu se urmăreşte concentrarea în mâinile lai a tuturor drepturilor şi puterilor şi lăsarea numai de obligaţiuni norodului, care în vremea votării acelei Constituţii a fost oprit şi împrăştiat ca ba­ionetele soldaţilor pe străzile Capitalei?! Şi aceasta, numai pentracă norodul revoltat pro­testa împotriva jugulai, pe care deputaţii liberali îl aşezau atunci prin votul lor, pe grumazii po­porului!...

Este deci, sau nu, tiran d-1 Brătianu cu partidul Iul?

Mal departe a spus deputatul Em. Dan:

»Tiranul nu vrea ca norodul să se hrănească decât din mila lai*...â§Aşa a făcut-o şi o face par­tida! liberal. Caată la ora^e şi la sate, întreabă pe funcţionar ca şi pe negustor şi or;ce mă­ritor în această ţară. Toţi, în cor îţi vor răspunde, că a măr­turisi făţiş în faţa autorităţilor

că nu eşti liberal, însemnează a te expune celei ma veribiîe goane din partea acestora şi ca iertare nu-{i poate aduce decât înge­nuncherea in faţa lor. De aîtfd principiul că nu mentă să trâias* că cine nu e liberai, îl profe­sează prin fapte politica finan­ciară a Brâtienilor. Băncjie li­berale ş:-au întins ghiara ca sâ sug-urne orice instituţie econo­mică, fie financiară, iudustrială ori comercială, care nu face po­litica guvernului, Dovezi sunt de prisos, căci le prea simţim greu şi mereu.

Partidul liberal prin urmare, împreună cu şeful său sunt tirani.

Şi a mai spus ciepuîatul Em. Dan:

»Tiranul nu vrea ca poporul să cunoască cam se conduc trebile publice, ca să nu-1 poată lua la socoteală“...

Ca să nu mal amintim prea multe amănunte, trecem peste felul cum se face legislaţia libe­rală — proiecte de legi făcute în pripă ţi pe ascuns, votate ia repezeală cu sau fără voturi — şi remarcăm un singur lucru. »Pentru ca poporul sâ nu cu­noască cum se conduc trebile

| piit sâ-şi trimită reprezentanţi în Parlament. Iar cei cari totuţl aa putut pătrunde, sunt aruncaţi afară din Cameră, când vor să arate poporului cum conduc li­berali! trebile ţării*

Mai poare spune d l Brătianu despre sine ş! partidul d-saie că nu sunt tirani?.’

Şi a mal spus încă ceva de­pilatul Em, Dan:

»Tiranul ou vrea să dea lu­mină norodului ca, nu cumva acesta să sc deştepte“...

Răspundem scurt: Fumul şi funinginea isvorâte din lumina piesei liberale nu pot lăsa de­cât îmunerec în jurul ei. Ş’apoj starea învăţământului şi ptsul îa care s’a văzut silit corpul di- dacjîc din întreagă ţara prin congresul din săptămâna trecută, dovedesc pe deplin »lumina ce o dă guvernul 1pentru deştep­tarea norodului“.

Este tiran deci, de zece ori tiran, acei guvern şi partid, care l-a însărcinat pe deputatul libe­ral Em. Dan să facă definiţia tiranii i.

Nu noi, ci faptele guvernului liberal în comparaţie cu cele susţ nute de propriul lor depu­tat o spun şi o dovedesc a- ceasta.

Revendicările Icorpului didactic

Atitudinea mlnlstrnlni Anghelesca. D-1 I. U. Br^tlana na primeşte

delegaţia.Alaltăeri s’a prezentat min's-

trnlai Angheieacu [comlsiunea corpului didactic, «leasă de con­gresul recent, prezentâoda-i me­moriul unitar « 1 tuturor grade­lor de învăţământ.

Răspunzând comisiei, ministrul dr. C. Anghelesca a arătat că ministerul de finanţe a prevăzut îa noul buget sama de 530 mi­lioane pentru ameliorarea situa­ţiei funcţionarilor publici. Aceas­tă sumă va fi distribuită astfel:

Se vor mejora salariile corpu­lui didactic pr nur după o rec* tificisre a curbei „Lakscu", «• ceasta spre a satisface această cdtegorie de dascăl’, nedreptă­ţiţi iu aplicarea primei curb?.

Restul fondului rămas, după ce se va fi făcut actul de drep­tate fată de institutori şi învăţă­tori, se va repartiza tuturor func- ţonirilor, inclusiv corpului di­dactic, după o nouă curbă în care ie va fixa coeficientul de majorare a salariilor.

•După informaţiile ce le avem,

primul ministru I. C. Brătianu nu va primi comitetul execativ îl corpului didactic. La întreve­derea recentă, pe care au avat-o d-nii Pangrattl şi Racoviţă în caiitaie de senatori cu d-l I. C. Brăhanu, acesta a declarat că vede ia cererile corpulai didac­tic cn uliimat, adresat guvernu­lui, c«a*ee constitue un act de anarhie. Prin urmare nu va primi delegaţia.

Ştirea aceasta a produs o mare agiDţ e în sânul corpului dldecîic.

dau voiul muncitorilor ssu^par- tidului liberei. Noi ;tim însă că, în foerfe multe circumscripţii, aceste două partide s’au prezin- tet ca adversari politici, deşi în privinţa problemei de actualitate a comerţului, erau de acord.

Alegătorul a voiri aşa dară un întreg program de guuernă- mânt. Rezultatul alegerilor de acum, în compăreţi cu fiziono­mia din Irccu! a Camerei C o­munelor, trebu’e să exprime o tendin\ă a sufletului popular. Şi descoperită această iendinfc, ea ne va îngădui oarecari preve­deri în viitor. Viaţa unei socie­tăţi nu e dirijată nici ea de ha- sard şi neprevăzut, ci e supusa unui strict determinism.

Sa căutam prin urmare ten­dinţa şi atunci ne vom da mal bine seama de semnificaţia a- iegerilor eng eze.

După partidul conservator, cere, fiind la putere, a putut influenţa mersul alegerilor chiar şi în Anglia, cel mai puternic este aşa numitul „labour'parfyy*, sau partidul muncitori mei. Libe­ralii viu în al Keiiea rând su­ma*.

Numărând ebia câţiva depu- t:ţi înainte de răsboi, ^partidul muncitoresc a crescut mereu, pânăce astăzi este r^pr*zentat în Cameră prin aproape 2 0 0 de man­date. Succesul nu este aşadarâ surprinzător şi neobişnuit, căci în cazul acesta ei s’ar datori unei cauze excepţionale şi ar dispare deo-dată cu aceasta. Nu, avem în faţa noastră o creştere continuă, care nu poete fi decât produsul unor agenţi constanţi şi dinceînee mai pu- puternici. Poporul englez înţe­lege tot mai mult nevoia unor noui forme de organizaţie so­ciale. Partidul muncitoresc ere aderenţi în toate straturile so­ciale. atrăgând o seamă de personalităţi distinse din vieţa publică a imperiului britanic. Nu e semnicativ oare că însuş fiul primu’ui ministru, descen­dent al unei familii aristocrate, e un fervent „lebourisi" şi în- vierşunet adversar ai tatălui său ?

Partidul muncitoresc, ajun­gând un fa c to r în viaţa politică engleză, va infiuinţa de sigur şi asupra politicei de pe conti­nent.

Imperiul britanic, în urma imensei sale întinderi şi a gran­dioaselor forţe sociale pe cari le înglobează, a exercitat întot­deauna o presiune asupra na­ţiilor mai mici. Este fataia influ­enţă ce au organismele mari în mijlocul celor mai slabe. Astăzi, când interpendenfa eco­nomică dintre state e un fap t , această infţuenţă va fi şi mai accentuată.

O undă democratică a pornit din ţara insulară şi ea se va resimţi pretutindeni pe continent, poate şi mai departe, I. C.

La locul de senator devenitV£icar.t in circumscripţia Reghi­nul săsesc, candidează îa nu­mele pzrtidnlai naţional marele fiianirop român, d*nal Vasile Streescu.

I»cgiisa 2

Pagini din viaţa funcţionarilor-

Funcţionarul şi panzionarul statului şi dreptate socială

Un stat care vrea sa aibă o visîă lungi, trebue să se rf z;m? pe stâlpi teri şi pe o morală proprie puternică.

Stâlpii unui stat sunt funcţîo- narii, iar morala funcţion-ir-jiui este şi aceea « statului, cuprin­zând în sine K galitatea şi drep taiea.

Funcţionarul statului, ca toata lumea, ere şi el nevoie de aju­torul stăpânului său.

De ia funcţionar se cere o viată întreaga de muncă cinst tă, fără cruţare proprie, o morală incontestabilă —adică iegaiiifcte şi dreptate.

Cuvintele legalitate şi drep­tate înseamnă, că ei să trateze ţoala lume-! şi toate afacerile publice conform legei şi drepte­le!, independent de prezentul sau, sau viitorul care-1 aşleapiă.

Mizeria In organele statala!Cuviniele de larg sens, drep­

tate şi legalitate, devin iluzorii, când statul nu se îngrijeşte de mizeriile organelor [sale. Odată, funcţionarul statului în activitate azi, este în modul cei mai scan­dalos plătit, Iftr când acesta pri­veşte în oglinda bălrâneţdor sale, îşi vede mizeria, care-1 aşteaptă. Când statal a supt tot ce era bun în e), se vede şi mai bajocorit, lăsat pleirei.

Pe când funcţionarii privaţi, mulţi fără cahficeţie, ba persoa­ne de râad ale diferitelor bran­şe particulare suni plătiţi întreit, chiar înzecit şi se îmbuibaşi de­vin zburdalnici, cel mai înalt funeţ onar sau pensionar ai ste­iului trebue să îndure cea mii m*re lipsi şi mizerie.

Gospodăria ultimelor guverne ne-fcu adus acolo încât scumpe- tea a atins indicele 35 ,— adică de 35 ori costa astăzi mai mult de cât în 1916, — iar funcţionari buni, cu cea mai înaltă calificaţie, au plecat rând pe rând, ca apoi analfabeţi — urmaşi, să încurce şi moi rău treburile statului. Am ajuns a* coio, că funcţionarii cari au ră­mas în slujbe să demisioneze în bloc, sau sa fie nevoiţi, nu­mai cu ameninţări, să îşi scoată dreptul cuvenit.

Şi astfel de sisteme sunt pe­riculoase încercări pentru vieţui­rea unui ste!. Şi cine este vina?

Ori cât de patriot ar fi un funcţionar, amorul şi patriotis­mul prin stomac trece, imunita­tea ambelor piere, când stoma­cul esre gol...

Sânt, însă îmbuibaţi privaţi, cari zic, că dacă s‘ar urca le­furile funcţionarilor publici, vi ţu din nou sar scump?. Dur când sub ochii statului se urca sala­riile celor privaţi, atunci tpoate că se ieftineşte viaţa?

tuia, un Maior invalid de răz­boi u, orb de ambii ochi, a tre­buit să se întoarcă în ţară cu spese şi greutăţi materiale spai- mântătoare, pentru sa să primeas­că de la bogatul stat român lunar Lei 1.—300.

Li f.:l primeşte la noi un Că­pitan invalid de războiu, com­plet orb Lei 824 lunar.

De ce îşi plăteşte şi Germa­nia toii funcţionarii şi pensiona­rii publici coâf. numitu'ui in­dex de scumpete ? Fiindcă ea bine ştie, că o nemulţumire ge­nerală a acestor stâlpi i-ar scur­ta viaţa,

Unele gazete au arătat în des­tul, cum îşi piateşte de pildă Sârbia şi Polonia chiar ofiţerii, cari au solde de 2 —4 ori mai mari ca ai noştri.

Pe vremuri ofiţerii armatei ro­mâne erau mai bine plătîţ:, de­cât ereu cei austriaci.

Azi am ajuns la o situaţie cu fotul pe do3.

Politică de ÎnşelareCe s’a făcut acum la noi I

Guvernul u căutat să adoarmă puţin nemulţumirea cu o urcare a cotei de scumpete, dar nu­mai la unele categorii de func­ţionari, de cari are nevoie pen­tru scopul politicei sale de partid. Văd însă şi aceştia şi ceilalţi, că aceasta urcare a fost numai pentru moment, fiind­că dacă nu solda fundamentală se ridice, sau un spor cores­punzător nu se primeşte, sunt şi azi materialiceşte şi moral mente în urma ultimului soiu de şofer In vremurile de azi nu se plăleş'e numai o catego­rie de funcţionari, cl top, fiind ca foţi sunt ai statului, ai inte­reselor publice.

Sunt oare mai puţin însemnaţi funcţionarii C. F R, sau cei ai Dir. Financiare?

Ce pot aceştia face şi ce pot ei strice, dacă materialmen­te ş’, în consecinţă, moralmente sunt nevoiţi ia diferite apucături, cere sigur că nici presiigiului statului, nici economiei publice, sau finanţelor nu ie sunt spre folos.

Funcţionarii fiind bine plătiţi, nu ar pieri sfântul bacşiş? Cum s’ar încărca, transporta şi în grabă îarăsî descărca vagoa­nele . . . ! Vagoanele nu ar sta cu lunile pe linii, sau în ger;, şi ele ar fi totdeauna la înde­mână . . . . .

Pensionarii statalul

Comparaţia ca Austria de a z i: plata ofiţerilor

Cât de săracă este prăbuşita Austrie, totuşi află de bine sâ îşi plătească şi funcţionarii şi pensionarii conform unui index de scumpete, în mod omenesc şi azi natural.

E destul, sâ arăt un cez, ca să ilustrăm deosebirea [concep­ţiei de dreptate socială a mi­niştrilor de acolo şi a lor noştri. Un Maior- pensionar pri­meşte dela săracul său stat, lu­nar, Lei 4,— 600 şi îi poate con­suma şi pe pământ strein, a- decâ la noi. Camaradul aces­

Când vorbesc de funcţionarii ©tuiului, natural vorbesc si de pensionarii lor. Pentru-că func­ţionarul statului o viaţă întreagă rău plătit, îşi vede zilnic în o- glînda batrâneţelor sşic, mize­rie, în care stalul nostru îşi ţine pensionarii săi.

Ei vede şi aude ţipând, sufe­rind pe părinte, pe frate, sau cunoscuţii sei. Ce îşi zice el, hai sa-mi fac, cât sunt îa pute­rea poziţiei, ca să nu îmbătrâ­nesc în prostie, cum s’nr fi ex­primat vre*un Secretar general, când un nenorocit l-ar fi rugat, ca să-i rezolve odată drepturile la pensie, că de 2 ani nu are cu ce trăi.

Or crede Guvernul, că cu astfel de sisteme de zgârcenie şi astfel de concepţii vom a- junge la normal şi câ statul, ca prestigiu şi ca avuţie, va câşti­

GAZETA TRANSILVANIEI

Dreptate s o c l d ă ? ! . . .Ia statul român trebuie să fie

şi o dreptate sociale. Funcţio­narii statului, calificaţi şi cu me­rite publice, să nu fie împinşi materialiceşte şi moraliceşte înapoia diferitelor categorii de funcţionari privaţi, mul(i fără callficaţie, importaţfuni sau moş­teniţi!, dispensabili ori când pentru stctul şi publicul român. Aceştia sunt plătiţi de zeci de ori mai bine ca p rim ii...

Cred, că e destul dacă comparăm c e so ldă are un General-Corp-Armată ş i un ş o ­fe r importat expres din Ger­mania.

Şoferul este plătit până la Lei 7.000*— soidă, pe care mulţi generali, inspectori adnvnlstre- t,vi, financiari nu au. Aceasta e dreptate socială într’un siat, unde fie-cere după muncă şi merite să fie plătit!

Şoferul poate avea Lei 7.000 iar im demnitar şi funcţionar al statului român, care ere «răs- punderi materiale şi morale co­losale şi o muncă titanică de depus, trebue sâ se îndesiu* ieascâ cu ce îi se dă dela stă­pânul sau zgârcit? Dacă e viaţa scumpă numai puţin este şi pentru funcţionarul si pensionarul sta­tului. Or atunci statui trebue sa cerceteze şi afacerile instiluţiu* niîor private, să vade, cu ce câştiguri lucră fabricile, băncile, acţionarii eîc. dacă suni ei în stare, să îşi plătească un direc­tor lunar cu Lei 20 —40.000* - şi ceilalţi funcţionari la fel peste 6 —9.000*—, ca, Ia directori, să dee tantieme de sute de mii anual, să se tolereze în ochii publicului consumator risipa cu automobilele fabricelor pentru familiile directorilor, sub pre­siune în permanenţi. Uneori chiar şi pantru distanţe de 2 0 0 m până la teatru.

Dacă acţionarii au câştiguri prea miri, ei pot totera trecerea cheJtueblor iâ diverse, chirr di nriioane. Atuact sta ul poate n ai târziu publicul, cere plăteşte m«rfa cum fobrica a fixat pre­ţul, trebuie să controleze.

Publicul rabdă, tace şi plăteşte deo'arndctă dar nu ştiu până când!

In numărul viilor voiu conti­nua să arăt comparativ mizeria funcţionarilor public, faţa de cei din întreprinderile parti­culare. W.

Nr. 155 1923

ga . . . când funcţionarii ar fi ne­voiţi să o ia pe căi piezişe . . ! Apărarea liberiăţei individul

Cazul dela Focşani, ca epilog al unui roman de dragoste din Braşov.

Vesti din BanatTimişoara, 9 Dec. 1923.

Condamnare. Ieri şi ezi s’a judecat »n feţa tribunalului din locriitrţte procesul ţiganului Fren cisc Bocz, asasinul pftzaicu ui dala fabrica de căra aridă din Gyertjomos.

Bocz nega toate învinuirile ce i se aduceau. Nefiind dovezi suficiente împotriva Iui, se purta într’un mod absolut impertinent, răspundea Ia întrebări puse al­tora şi refuza să răspundă la unele întrebări puse lui.

S ‘au ascultat o mulţime de martori din Gyeitj^mos şi alte sate, pe unde a fost văzut Bocz în ziua când a fost omorât paz nicui.

U i alt ţigan din familia Bocz, adus ca martor, a declarat că atât este de compromisă această familie, încât el, care se ştie de om cinstit, intenţionează sa­şi schimbe numele.

Tribunalul găsindu-l pe Bocz vinovat de o crimă, două spar­geri şi nenumărate furturi, la condamnat la 1 0 ani închisoare.

In programul ziarului nostru este apărarea libertatéi indivi­duale. înţelegem sâ ne ridicăm

I cu energie împotriva ori cărui abuz de putere care privează de libertate pe oricare dintre cetăţenii acestei ţări. Nu putem face deosebiri de naţ onalitate, în aceste cazuri cari astăzi, din nefericire, se petrec foarte des,

Am ţinut să facem această declaraţie, fiind că ne vom o- cupa mai jos de-o chestiune care dacă atinge susceptibilii* tea unei familii din Braşov, nu poate să ne împiedice a ridica protestul împotriva unor ilega­lităţi flagrante.

Ziarele din Bucurîşti s’au o- cupat, ia vreme, de un roman de dragoste al unui tânăr anu­me Zako cu o d-ră din Braşov, fiica unui avocat local. Epilog il acestui roman a fost erestar«a la Focşani a tânărului Zako si a translatorului serviciului de si guranţă din Braşov, d i Falco (prietin cu Z ko), — acuzaţi că „au încercat să fure pe d ra j. narcotizând uo*. Cei doni tineri au stat arestaţi câte,-va săptămâni şi acum îa urma au fost liberaţi pe cauţi ane.

Faptul ar părea că nu intere­sează opinia publică î i forma aceasta. Doui tineri nesocotiţi, acuzaţi de-o crimă, fiindcă îa acest îetţe es au pus chestiunea unele rude ale fetei şi însăş fata, în faţa judelui de instrucţie.

Lucrurile nu stau, însă, ast­fel. Arestarea constituie elemen fele unui abuz de putere, deoare­ce s’rt bazat num-i pe un de­nunţ interesat — al fetei şi părinţilor. Abuzul constă tocmai în faptul ce, împotriva depozi­ţiilor martorilor oculari din Foc­şani şi din gara Adjud (aci au fost arestaţi fata şi cei daui tineri) — martori serioşi fere ţionsri d stat — judele de in­strucţie a ascultat numai de a- cuz iţlHe nedovedite ale celor interesaţi, cari vroiau sâ se răz­bune, se pare.

Ceea-ce nc intereseezi pe noi ca apărători ei drepturilor omului şi ai libertăţd cetăţe­neşti este faptul că se pot ţine arestaţi un fancţ'onar public şi mi cetaţ'^n firă vre-o petă in­famantă, în baza unui simplu denunţ când toate dovezile erau împotriva denunţătorilor.

Nu se poate tolera ca s ă s e zd robească cariera unui func­ţionar public p e baza unui sim- p'u denunţ c ire ane': gravitate prin faptul că s e arunca asupra unui om neoinoocit aeuzc/fa de crimă, fiind-ca este o crimă tentatioa de răpire însoţită de narcotizare. Răspunderea unui asemenea act de acuzaţie din partea unei persoane particula­re va fi stabilită de justiţie, fiind­că nu este posibil ca sa râma nă nepedepsfă asemenea încer­care de-a nimici un om, func­ţionar public, şi un cetîţian—din cine ştie ce interese.

Avem înaintea noastră între­gul dosar ai acestd triste afa­ceri. Cunoaştem, ca şi judecă torul de instrucţie dela Focşani, toate amănuntele şi depoziţiile martorilor din Codlea, Braşov, Focşani şi Adjud.

Nu mai încaoe îndoială de cele ce s’au petrecut înainte de arestarea celor doui tineri.

Vom da, totuşi, numai două depoziţii, cari spulberă acuzaţia — fiindcă ceea-ce ne intere­

sează ca organ de opinie pu­blică nu este scandalul ci apă' rarea celor loviţi prin abuzul de putere dela Focşani.

Reproducem texmal :

Daciaraţis.Subsemnaţii Al. Popovici Şeful Po­

litiei du; gara Ajud judeţul Bot na ţi CoasUotîa Constaati«. js c i sub şeful staţiei A jad declarăm fă !u seara 3U Octomvrie a. pe când a fost «■ ţinută a-ii fata Maria J . . . . şi tânămi Andrri Zako îns)ţi{i de lânărui Ga- lacteon FuUa traosi^ro al Serviciului i^per.iat de Sigu-anţii Braşov, care dispăruse diu Focşani ; acest din urină a e r i trialac e >u Fulea iu tot taupnl eer-ietărei nu a făcut nic« nt uz de calitatea »a, ch’ar cân i s’a le­gitimat n’a uzat de calitatea sa ni oi fa'.a d spre c^re se vorbeşte msi aus nunii Fata singură a declarat i» fa ta no c ird că a placat singură bună vot şi că arc nevoi să se prazinii la Poliţia Braşov uwle urmează să sa ia un interogator important. Fala ruai declarat ca dânsa singură, a sen d-lui Zako să vină la Focşani. V

Snsţinem şi semnăm ^ Adjud. la 28 Noemvne 1U23.(ss) Ai. Popoflcî.

(ss) C. Consfantinescu,sub-jef gara Adjud.

Declâraţtune.Subsemnata! Segal Avram, b'rja; j

No. 6t domiediat in Foc-ani str. Be­te; iei decar câ în s^ura zilei de30 Oct. a. c. pa ia orele 8 —8.30 cauţi mă aflam în faţa Poştei a vsai la name doi domni şi o d-şptră

Această d-şoară care era în c»pu got, ureftn tu-se în tri.sjră m ia sa mân repede la gara Coteş i

M-Ria tocmit ap -i cu ajei doi d-ni sâ-; duc Lui 300 şi dup* ca s’au nrca f-m plecat. Am văz it de al fel şi pi uu sirgsnt care se apropiase do tră­sură. Mai doc:ar că acea d-şnară s’l urcat de bunâ-voi în trăsură spu­nă îi.Iu-m i singură să mân ia gir; Coljşii, iar p c drum F t msren jm şpunea să mâ i mu repede

Pe dram fata era voioasă ai la Co- t -şti s’a debarcat singură üíq ír;» latră ca acei d-al cari păreau str< să o fi lua1 cu f jrţi e-au s-ă o ft a! ninţat cu vr>-o armă. Fata er trei şi veitlâ i*r acei d-ni uu erau d-gl zaţi cu mu-itârt .sau carbă.

Aceasta îcai este d^clsraţis. uietfl care o susţin -i peniiez prrp.iu punerea de d get dupâ-ca mi-i’ cetst.

Fo-şaui. la 2 Nov. 1923.

Sega! Avram.Keiactată de mias p atest identitatea piiţ

Avocat (s?) ne de sc if ráI Am publicat aceste declars[ î fiind-că ele sâai do cum sute- pn i bliee în dosarul cauzei şi ©pal i beră însăşi depoz ţia friei.ri

pite“ îa faţţ judecătorului di Focşani, care lotuşi a raen săptâmâii d-î zile erestaji cei doui tineri. Solicitaţi de ceştia şî îa apărarea drepii şi a liberiăţei individuale, facem şi această neplăcuţi to ie de-a reproduce aci documente.

Pariidd Raţional R om áién Braşov-

Convocare.Prin prezenta avem caoari

a convoca pe membrii cornii tuiui local din Braşov, împreui cu toţi bărbaţii de încredere Partidului Naţional ia o şedloj de comitet, care va avea loc i ziua de 16 Dec. crt. orele 5j m. în localul „Gazetei Traasf vaniei*.Dr. A. Suc iu Dr. P,M

v,-prdşa dinte preşedinţii

F O I DAT 1830 BRAŞOVa Pista Liber;.atei. 1

33 3—6 Transporturi internaţionale, camîonaj şi bilete, C. F. R. vămuiri şi înmagazinare....sari«;:'

T55 1 IÏ! i V ' « J f - A Ï V . 3

sau o polemică cu „Viitorul“Polemicele oficiosului guver­

nului an trei faze : prima, fals:* liaiea informaţiei; secunda, a* jkmarea, ca adevăr inextricabil a feisulul : terţa, folosirea „arie* vă1 ului“ astfel întocmit la i .si* filiaţii şi calomnii ordinaj*e.

Sistemul este bizantin, rărră- ||â a fanaru'ul — a?ea»c2 arată de unde. şi trag izvoarele mora­li politice anumiţi bărbaţi de stat, cad din nefericire conduc astăzi destinde unui neam prea îngăduitor.

hm precizat această manieră, fiind«câ ea se repetă şi în ches­tiunea aşa zisului „antidinasti* clsrn naţionalist“ — cum îi z!ce „Viitoru;“, care sub acest titlu sa ie :

„Gazeta Transilvaniei“ reve­nind asupra atacului ticâlcs, ce Fa îndreptat în numele Partidu­lui naţonal, contra Dinastiei. . . et, etc.*...EwOfba de articciul nostru

sc pregătesc rezublice.'e N» când Regele calcă Constitu-

şi se amestecă în luptele po- ice“ — articol în care nu "era

o atingere a prestigiului Co­danei dar să rnai fie vre-un jitac ticălos“.Am somat .Viitorul“ să pre»

<&eze ard; sunt ttaccril-î îra* potrivi Coroanei şi unde este lilsificafea Istoriei statoial grec. ta numărul trenat „Vdiortd a- iâogîse că în acel articol se insultă ş! Dinastia greacă. Acum nuanţă ia această afirmaţie. Mâine’ vi ceda ca total lu ridl- toial csrc.l cuprinde amenin­ţarea cu parchetai şi tribanslele. Ridicolul acesta ou-! între; e de­cât stupiditatea de cuget de rai* iilia care plasează asemenea a- meniaţâri.Constatăm c.ă, îa loc de pre*

ăzâri la so naţiunea noastră, jinitorui“ falsifică adevărul şl ‘adaogă Insulte, cărora nu na «coborâm a răspunde.

Ceeace, însă, du va putea, trece sr?b tăcere este însă o altă ţfaestluoe: cum rămâne cu părătorii Disc ştiri şi Coroanei" din psrtîdoi liberai, csri nVu făsit nici un cnvâotde desap^o- bire atenei, când iutr’o pub i* raţie streină, uo generai Thona* lonn cure oi-a vizitat şi care a j !o»t iu cercurile guvernamentale, indică lamei pe d l Brătasa ca

nn Richelieo al României. Oficiosul guvernului a’a Io*

iervenit atunci câad ®e prezenţi

IRiveran ol Româaiei-Mari în si- liţia ridicolă a !oi Ludovic ai llll-iea. N’a intervenit fiindcă taircaga activitate de propsgicdă icrisă şiverb dl,ce fac liberalii,vrea 4 acrediteze câ îatfadevăr îa HBrâtiaan R,che’hu redivivas!.,. Cum era să intervină .Vito*

al" atunci când generalul Thom* cnn prezenta pe eH Brăiiana

^1 415601 al României — „a ai biografie &$ confundă cu ria contemporană a Roma*

tei". — Na oire acelaş zar a- bmâ că tRomâoia-Mire este fleiţlanea partidului iiberai, că Rgaiitatca el a făcut-«, că tăz- loial de eliberare el i’a făcut tRege, popor, ţară — sunt in­tram en te docile îa mâna aces­ta nou Richiieu •Na este îa acest fel de*a pre­

tat« lucrările, o insultă nu ntnai Suveranului dar şi ţârei Itrcgi?Citatele din scrisul acelora

tari se coboară până la c«Iom- de dragul unei mingi la

lat *— nu poate salva etitu- lea făţişă a oficiosului guver* mental de a încuraja credinţa priilor emuli că, într’adevăr, Brătianu este Richeiieul Ro­lei.acă surdem nevoiţi în inte*.I cauzei ce apărăm, în a-

;a al dreptăţei şi iosalităfei ,ui popor întreg — să remar-

asemenea atitudini, mărtu- că o facem cu repygnare.

| De-ali-fel, polemicile »Viito­rului* înseamnă coborîrea la ex- presiuni mahaiegeşti. după re­nunţarea la demnitate aunei discujiuni de principii, aceasta pentru ca să poată face loc ori­cărei calomnii.

E mai pre jos, aşa dar, de ori ce tolerantă, să mai retevezi stupidităţi învechite cum sunt .guvern al lui Horly*, etc. etc. expresiuni cu care se închee de obiceiu atacurile din artico­lele lui meschine împotriva Par­tidului National.

Nu ne putem murdări conde­iul în est fel de polemici.

Aşteptăm însă, parchetai şi tribunalele. . . La bara justiţiei, dacă ni se va da fericita oca- zitme, vom demasca pe falşul Richeiieu şi pe măscăricii lui,

Loturile de casădin Braşov

— O scrisoare —Intr'unul din artico’ele sem­

nate nb. publicate în ziarul nos­tru despre împărţirea loturilor de case din Braşov, s’a vorb.t în irearăt şî de d-na Maria Po­pescu Bogdan, care a primit un asemenea lot.

D-na Popescu ne trimite acum o scrisoare prin care ţine să do­jenească pe autorul articolului în chestiune că s4a ocupat de „neînsemnata mea persoană“, cum zice d-sa.Publicăm acea parte din scrisoare

care nu cuprinde elementele unei polemici pe sonale, fnnd-că du vrem să dăm loc unor asitel de polemic1 în ziarul nostru:

„Mie rni se pare că am tot dreptul ia această umilă favoare şi că merit pe deplin locşorul ce mî s=a dat, mai mult de.ât atâ­ţia novici nechemaţi, cărora îi s’au acordat locuri de viiigiatură în Braşovul nostru suprapopulat.

Ca fiică de negustor braşo­vean, al că eî bunic, Ioan Mun- tcanu, a fost pe vremuri vke« primar al acestui oraş, — ca al şaselea copii dintre cei 11 ai

’i familii în deobşte cunos« 4e şi, cred cinstite, care a po­

sedat odinioară în Braşov M jugâre cadastrale de pământ, 5 case, 3 grădini, două mărerjştf, — avere ce s’a fărâmiţat şi cheitait cu creşterea celor Î l copil, dintre care trei profesori universitar!, trei profesoare, trei alte profesd şl ca locotenent* coloael în armata română — dupăce subsemnata am funcţio­nat în acest oraş aproape treizeci ani in învăţământul românesc ca conducătoare a grădinii de co­pii a bisericii Sft. Nicoiae din Şcheiu, ^care, deşi Qispunea o« fonduri, a avut solicitudinea a tnă ţine ca şcoala într’un local asemuitor unei pivniţe igrasi­oase, din care pricină astăzi şuier de reumatism/—după tot atâţia «ni de slujbă ca profe­soară de studii la şcoala profe­sională a Reuniunii Femeilor

Saxonia No. 1769.

Române din Braşov după ce în întreg cursul acestor ani de grea muncă am dat totdeauna spri­jinul meu intelectual, moral şi chiar material, atât înainte, cât şi după războin, tuturor socie­tăţilor de binefacere şi de pro­pagandă naţională, începând cu acţiunea Femeilor române dn timpul procesului Memorandului fi sfâr?ii'd cu ultima manifesta­ţie culturală naţională d;a ziua d« eri, — cred c â mi s e cu­vine ş i mie un p etec de p ă ­mânt fata de cei ce on aa cu­noscut Braşovul decât, poşte, din geamul acceleratului de Paris, s?u dîctr'o vliigiaîură de 3 —4 săptămâni, sau chiar numai dia auzite.

„Eu aici în Braşov m-ani năs­cut, aici am crescut, a:cî am muncit şi aici vreao sâ mor. S îu poate aceia, care îmi de­testă azi na locşor de casă, îmi vor detesta şl cei 4 metri de pământ pe care va trebui sâ-i ocup, când voiu sfârşi cn aceas*

j fă vi«ţă chiuită, în mijlocul * anei lumi a ât de rele, cu a că­

rei matrapazlâcuri şi apucături siâte, nu te poţi potrivi ?

.Ser u aceste câteva şira nu pentru a insista pentru petecul de ioc, care pe drept ml «-a dat, ci pentru a dojeni pe bsoâ dreptate pe edee te a aeă în gazete, etc. etc."...

C E T A T E A D E G R A N ITSOC. H O U M i BRAŞOV-

C O N C U R S .Societatea anonimă „Cetatea

de Granit“ pentru exploatarea de cariere şl mine caută:

Un contabil pentru sucursala Brăila.

Un contabil pentru „Carierele j C ara bal“» comuna Greci.

Caii ficat i a : Certificat de ba- j calaureai la o şcoală superioară de comerţ.

Retribuţia după învoiala.Posturile se vor ocupa imediat-

52 i -3 DlreeţlQsea Generală.

BANCA „CETATEA”soc jn o n ih A braşov .

Din cauza snpraîncărcirei depozitelor noastre vindem cu preţuri scăzute

9S C H E IBRAŞOV, Str. Porţii Na. 5.

S t o f e ş i p i u ş u p i sStofe englezeşti colorate pt. doamne 145 cm. lat Lei 225.— Stofă de lână curată pt. doamne lăţime 130 „ 260.— Sîofe pentru paltoane de dame » 400.—Pluş presat „ 520.—Pluş pentru paltoane * „ 850-—Siel-pluş de mătase » 1200.—Catifele iâtime 75 cm. „ 200.—Popîin pentru haine şî cârp e dela lei 300. —.

C â p tu ş e li :Satin cu flori (Brocat) L 80 Mercelinurî broşate „ 120

Mercelinurî uni L 95Mătase brocaîă » 240

Pânză de cearceafuri L 120 m Americă » 38

P â n z e t u r i sPânză de trusou L 42

„ SchrolI „ 46B i r c f o e t u H şt f l a n e l e c u p r e ţ u r i d i v e r s e .

500 bac. perdele artistic executate (3 buc. garniture) â 550.—

Plapwns dupî comandă şi confecţionate gata.

Fr@tMri red u sei

Caută un:Contabil penii îi Sucursala sa

din Gherla.Calificata : Bacalaureat dela o

şcoală superioară de comerţ- Salariareaf după pragmatica

de serviciu.Definitivare duoă un an de

serviciu la societate şi conduită ireproşabilă.

Postul are a se ocuna imediat.53 i —3 Direcţiunea Generală.

e s t e @ b u c a l ă

Chiffon „SchrolI”3 - 6

Vânzarea en-gros ]n A P I? P O *4 S ° cieiate Anonimă către Comercianţi Iu j f i l l I f i b U Secţia Manufactură2 6 . SS sjşov, SiR*ui Inului 2 6 .

EXISTENŢA SIGURAP R Ă V Ă L I E

de manaîsctară şi mărfar! diverse feadatl 1993, asM Hîâai csadi-

ţiaalle d@ trai,Se vinde din motivul retro» gerei împreună cu casa din piaţa principală. Cern aţ­

in caz de cumpărare se nece­sită numai trei sute mii numerar, restul condiţiurn avantajoase.

informaţiuni, Braşov, Strada Castelului 74 la Sole. 50 1—2

u i a - z a . ' u . r z . t -fLa şcoala profesională a Re-

uniunei tem. rom. din Braşov, str. Şirul Spitalului No. *10, ate­lierele de croitorie precum şi secţia de menaj, fiind în curs, se pot primi comande.

Doamnele române sunt ru­gate a sprijini această şcoală, încercând a şi confecţiona în atelierele ei haine, iingerie şi alte lucruri de mână, iar la sec­ţia de menaj a comanda pen­tru anumite ocaziuni, prăjituri, torturi, dulceţuri etc

Braşov, ia 4 Dec. 1923.13 3—1 p. prizidentă

M. Popescu Bogdan•

Un local de prăvălie bine frecventat se află de vânzare în S f. Gheorghe. Informaţîunî la redacţie.

41 1 - 6 ’

ocaziE de mmm pentru u n

C IH E M â A P O L L OAstăzi Joi şi mâne Vineri

AwentDFîera din Nontecarli= Partea a III-a. —

Cu Ellen Richter şi Carol Huszar in rolurile principale.

Intre acte se vor produce 5 acrobaţi, foşti artişti ai circului, Sidoh, Alhambr, Majestic—Bu-

[ cureşti.[ Reprezentaţii dela o — 7, 7—9* şi 9 —40.

Sâmbătă şi D ammecă : Film detectiv senzaţional „TiffFSSI ftl*rlsnlni“.

Saxenia No. 1755.

Cumpărare ocazională!Loc de clădire, 17* jugăre,

alăturat de Strada Fabricelor, împreunată cu calea ferată, ief­tin de vânzare.

Informaţiuni se pot lua Ia Banca de Industrie şi Comerţ S. p. A. din Ardeal, Braşov. 8 -8

No. 28369—1923

Pentru a goli m a r o l a n o s t r u d e p o z i t sie c o v t a r e vom acorda începând cu ziua de 19 O e e e m v r i e până la la p n a r i®

u n s o ă z ă m â n f d a IO°|oa p r e ţ u r i l o r a c t u a l e i a

re si c o i5^precum şi la t o a t e mărfurile din secţia noastră de covoare,

Tellm an 8 Speli, Sef™, # £ . r 8AREfi,

Cosa. oră?.

Anunţ.Candidat de advocat şi uncan-

eelist cu praxă, se caută pentru secţia juridică a primăriei Braşov.

Ofertele se vor adresai prim* jurisconsultului, Dr. Gustav P h i­lip pi.

Braşov, la 27 Noemvrie 1923. 34 3—3 Consiliul orăşenesc .

54 1 - 2 1

CROITOREASA DE DAMEPRIMEŞTE LUCRĂRI

C o s t u m e şi m a n t o u r iPRETURI CONVENABILE.

BRAŞOY, Str. Caterinci No. 21.5 3 -3

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI

yNr. 15Î-19J3

U L T I M A O R AU MJ J L A iJ J L iJ L x jL7

Bi mare succes al Partidalni naţionalBucureşti, 15 D ec. — La Durostcr a fost alegere parţială

pentru un loc de deputat. Din partea Partidului naţional român a candidat d l 1. Cămărăşescu, fost ministru şi fost prefect, rar Ri- chard Frenasovici, secretar de stat !a interne, libere!.

Au candidat, de-esemenea, d-nii Beibecaru (partidul ţărănist), Lama, independent; Zemfîrol (iorghist).

Din partea administraţiei sau făcut cele mai straşnice pre­siuni ca să fie ales secretarul de stat dela interne.

Populeritetea candidatului Partidului naţional n’a putut fi insă acoperită de cât cu o majoritate de 1 0 0 0 voturi cari au fost aruncate pachet în urne în uit'mul moment.

Ceea-ce s’a evidenţiat a fost înfrângerea guvernului, care fafă de 17.000 de voturi ele celor doui candidat« ai opoziţiei (ira­ţional şi ţărănist) a întrunii numai 10.875 vcturi şi aceste tocmite, prin teancuri da voturi în u r n e ... ,

Succesul Partidului naţional e s te foarte m ere. D-l Cămără- şescu a întrunit 9.716 votu i, ţărănistul 6.466 (:u voturile comu­niştilor bu'g^ri) partizanul d-lui Iorga, „cel pe care-1 vrea ţara“, abia 196 voturi. Independentul 710 voturi.

Rezultatul a făcut o mare impresie în toate cercurile poDice.** *

însemnătatea succesului Partidului naţional la Du- rostor există în aceea că popularitatea sa s’a evidenţiat şi în Vechiul regat. Pentru prima oară Partidul naţional se prezintă înaintea alegătorilor de-acolo şi aceştia răs­pund cu o grandioasă manifestaţie de încredere trecând peste ori*ee piedică şi peste ameninţări, măsuri huliga­nice, bătăi şi arestări făcute de agenţii guvernului.

0 pildă despre popularitatea Partidului naţional ni-a dat-o faptul că în două cercuri de votare candidatul nostru a avut câte 1 0 0 0 voturi majoritate faţă de cel guvernamental.

Guvernul nu s a dat înapoi deîa nici o volnicie. Autorităţile au expulzat chiar cetăţeni la Olteniţa. Cu toate acestea, n-a putut fi eclipsat marele succes al Partidului naţional român.

Chestia Românilor din America in camerăBucureşti. 13 Dec. — In şedinţa de eri a camerei dep. V.

Moldovan (part. n.) a arltet cu numeroase date şi exemple situa­ţia tristă ce s’a creiet cetăţenilor români din Slutele Uaite prin complecta desinteresere a guvernului Averescu şi Brătianu. A a- rătet cu deosebire rolul nenorocit al comandorului Pentazzi şi ai d lui Bîbescu, cori au făcut Românilor din America şi ţării cele mai rele servicii, cerând guvernului să pună capăt acestei steri de lucruri înlăturând pe Începi bilii de-acolo.

Eavagdls ploilorSighetul-Marmafiei. 13 Dec*. — Şoseaua dinfre Bafa-Mare şi

Sfghetul-Marmaţiel a fost distrusa pe o întindere mere din cauza ploilor căzute în ullimul timp. in unele locuri terenul şoselei s’a cobor.'t cu 1 metru.

Tot în urma ploilor multe a inundat şi râul Tisa şi a fost stricat podul dintre Slatine şi Sighetul-Mfirmaţiej.

Penlru restaurarea şoselei au fost concentrate mai multe echipe de soldaţi.

Graniţa româno-jugoslavă.Iri la Senat, depus fiind proiectai de lene referitor la stabi­

lirea definitivă a frontierei ca Iugoslavia, s e m ^ r - t i « l in ia i I w ţw u a l um jpârăs t f-ediiiţt#, «lecf&a aind c ă nu v o r s ă p a r tic ip e im d s cu ţia a s u p r a actu u $i de t r a - d * r e . eontiis d e gufe<*u p n u fe lu l cu m a p r o ­cedat. la s ta b ilire a a c e s te i g r a n i ţe .

I N F O R i â T I MMinorităţile şi parlamentul.

Ziarul meghiar din loc „Br. L^pok* publică un raport asu­pra şedinţei de alattaeri a par­lamentului, sub următorul titlu: „Liberalii votează pe ascuns şase legi*. Şi pentru ca să se înfeteigl despre ce este voi ba în articol e destul să amintim subtitlul a«tico!uiui: „Opoziţia la bufet, guvernamentalii votează*.

Ca să-şi poată trece legile, liberalii s*au folosit de absenţa opoziţiei şi ţara s’a pomenit ia iuţeală cu şase kg ; noui.

Cine mai poate spune că nusunt activi şt irtvenţioşi liberalii ?

*Inaugurarea cafenetei- cofetă-

rie „Transilvania" s’a făcut Du- mine. ă în prezenţa unui pub ic select, aparţinând tuturor cla­selor sociale cin Braşov. După oficierea Sfeştaniei de catră preoţii V. Mereţ, Dr. P. Debu şi Dr. N. Sfinghe, părintele Me- reţ a io uit o scurtă cuvântare dorini p \ ouului sanăt J e şi fioros o -â poriă conduce noua

ţ întreprindere spre cinstea co* î merţului român. Oaspeţilor nu­

meroşi li s’a oferit apoi o bo­gată gustare şi vinuri escetente.

P<trecerta, care a urmat, a fost foarte animată şi d-i Moise Popa, proprietarul cafenelei, a prim t din toete piSiţiie felicitări pentru aranjamentul splendid al nouiui locui.

*Un nou accident de a ui a fie

s ’a întâmplat aietăeri la Galaţi. Un aeroplan tip „Brandenburg*, îa cere se găseau sergenţii a- viatori Mihăuescu Stan şi Iiipu Dumitru a căzut dela o înălţime de 300 metri. Ambii aviatori au rămas morţi.

No. 1660—1923.

Publicajiune.Târgul de Crăciun în comuna

Feidioara, jud. Braşov se va tine în urmâioareie zile:

1 . Târg de viie ’3 Dec. a. e-2. Târg de marfă 14 Dec- a- c. jFeidioara, la 5 Dec- 1923.

PR1Ü TELEFONUn proces de Ies majestate.

Târgei-Murăş, 15 Dec. Preotul rem -cotoi ia K eferi András din comuna Sântioana [a fost dus în fo fa tribunalului din locali- ta le , fiind acuzat, că în ziua încoronării a declarat în public c ă acum îl încoronează p e re­g e le valahilor. Preotul a fo s t condamnat la 8 zile închisoare şi 5000 h i am endă pentru Ies m aiestate.

Descoperirea unui depozit da muniţuni în Secuime.

Miercurea-Ciocului, 3 Dec. — Platorhrui de jandarmi Groza Ion a drsropert îa comuna Tuşoadul-mare un depozit de arme şi muuiţiuci în curtea io- cnitorn’ui Bor o Ioelf. Depozitul era as uns înir’un strst de nisip d n curtea 'oiolnfej.

Noui expulzări din ClujCluj, 13 Dec. — Consiliul

comanzi al cra^a’ol Cloj a ho- târît să expalzfze 23 de persorne cari dăduseră declaraţii de ex­patriere. Se mutaseră deja în Ungaria ş; t r i a j «u revenit în RomâiîD, nade ştiu de multă vreme tară sS sa mii reîntoarcă la domiciliile lor din Ungari?.

Instrucţia în afacerea Reînitz

Satu-M are, 13 Dec. Asasinul Reinitz a fost înfăţişat în ulti= mele zile cu vădava Grosz Her~ man ^vând loc în faţa judecă­torului de instrucţie scene acte* vărat dramatice. Văduva a le­şinat în mai multe rânduri. Ju­decătorul de instrucţie a mai ascultat şi pe Heler Solomon, rabinul din Sigheoi^Marmaţici, care a făcut destăinuiri grave împotriva lui Reinitz.

Sc&rl&tina la Târgul Mureş

Târgul» Mureş, 13 Dcc. îvin- du •se mat multe cazuri de scar» latină, directorul liceului din Io* calitate a dispus închiderea Ii ceuiul pe timp de 5 zile.

Epidemia printre porci în Satu-Mare.

S atu -M re, 13 Dec. Ia jude ţel nostru bâotae ca furie epidemia de porci. Pagubele cauzate de această ep'demie scat eaorm de mari.

LocalePrima con ferea fă despre „Su-

flitul Veneţiei de odinioară*, pe care o ţine profesorul 1. D. S te făn esca , va avea loc mâne Vinari 14 D ecem vrie Ia orele

6 V4 p. m. precis ier nu Joi cum se enunţase, domnia Sa fiind reţinut de un a t ciclu de con- ferenţe ia Timişoara până li acea dai«.

Cu aceasta ozazie diriiasol profesor a făgăduit să aducă şi câteva exemplare alese de scoarţe româneşti penlru exem­plificarea cotor spuse în legă­tura cu „Eriefica covoare.or orientale şi a scoarţelor româ. reşii*. Biletele la Librăria Co­operativă.

*Ministerul finanţelor cu .orii

No. 179.551—923 pune îni e«

Congresul ComercianţilorSpis complecta lilotrtate a cosurtului şi alienarea

Iterei speculei ?Constatând că intensificarea

producţiei nu se poete face de­cât dacă se pot valorifica îr» condiţiuni cât mai avantagioase produsele muncii şi capitalului investit, prin asigurarea unor de- buşeuri nestirgherite de masuri vexatorii;

in urma numeroaselor făgă­duieli făcute de guvernele care au condus destinele ţarii după război, constatăm că liberii tea comerţului n’a fost înfăptuită încă pâsă astăzi şi comerţul a fost supus vexaţiunilor aduse de măsurile <'u caracter restrictiv.

Interpretând unanimitatea co- merjului românesc, care în dife­rite oceziuni şi mei eies în e- C€*st congres şi a afirmai cate­goric punctul s&u de vedere,

Cerem :1. A brogarea legii contra sp e­

culei.2 . Desfiinţarea tuturor miisu-

surilor cu caracter restrictiv care stânjenesc producţia şi dezor- ganîzeeză viaţa economică.

Dăm rnenddt comitetului cen- Iral al Sfatului Negustoresc de a duce lupta până ce se vor satisface dezideratele acestui Congres.

in chestia reorganizării Sfa­tului se citeşte această M oţiune:

Secţiunile Sfatului Negusto­resc din România Mare şi Aso- ciaţiuniie, ascultând expunerile raportorilor privitoare ia reor* gan?zurea Sfatului Negustoresc, considerăm ca un început feri­cit de solidaritate profesională impunătoarea manifesteţiune fă­cuta de negustorime cu acest prilej şi dăm mandat Comisiu- nei compusă din reprezentanţii Comitetului Centrai şi delega­ţii ce vor fi desemnaţi ulterior de secţiuni şi asociaţiile comer­ciale, să desăvârşească opera de un’re şi să modifice slatulele Sloiului Negustoresc, potrivit prm cipiilor enunţate de raportori în Congres

m 3 -3 Pr rmano coran-'o

Tirnp de două zile, Duminecă şi Luni, a ţ'nut marele congres al comercianţilor din întreagă tara convocat la Bucureşti. A fost o întrunire ia înă’ţlmea si­tuaţiei critice ecouomice-finan* dare, prin cere trece ţara, care a dat prilej numeroşilor dele­gaţi di«* toate ţinuturile Româ­niei întregite să-şi spună cuvântul

A doua zi şedinţa congresului a fost onorată şi cu prezenţa nou­lui miniştrii de comerţ Tankred Constantineîcu, care salutând congresul, s’a arâtst foi te op­timist în ce priveşte situeţia e* coiionâcă a ţării. A spus între altele că steiul la vremuri grele a trebuit să ta măsuri per tru producţie, să introducă preţuri maximale ele. Dar aces te vre­muri au trecut tn domeniul is­toriei. Suntem pe cale de pro­gres în producţie. La expert vom da treptat drumul ia toate arti­colele. Guvernul tinde la com ­plecta libertate a comerţului, po­trivit cu cursul urcărei monetare şi cu producţia. Sau luat mă­suri ca legea speculei să fie examinată şi modificata. Minis­trul nu se va opune nici abro­gatei, daca abrogarea eceslei regi va fi cerută de tcţ».

De încheiere s’a primit urmă- foareo moţiune, care conţine do- leerţe'e şt postulatele comer­cianţilor:

Sfatul negustoresc Central împreună cu toate organizaţhi- nile sale din România Mare pre­cum şi delegaţii autorizaţi ai Ca- merilor de Comerţ, Uniune: Ge­nerale a Industriaşilor, a Gre- miilor Comerciale Săseşti din Transilvania, Asociaţia Generală a Cerealiştilor, a Reuniunilor Comercianţilor Ardeieni şi Bă­năţeni, întruniţi în mare Con­gres, în sala Eforiei, din Bucu­reşti, ascuilând cuvântările ros­tite privitoare ia libertatea co­merţului.

Faţă de d ficulieţile ce întâm­pina cornet ţui cinaîit dia cauza restricţlunilor ca caracter eco­nomic şi in urma unei experi*erţe eeie a vâd i lipsa <1 efi- « adiate o îngrădirilor libe rtăţii comerţului;

Pălării iefiioe de catifea se pot jcumpăra in salonul ae model 1 Ml 15 Marsit Str. Aţei No. 2 (în «eaihaut b m .u ) Braşov'. Modi* j fic^Tf-a pălăriilor >55 Lei B5 1 — 1

dere instituţiunilor din ioseb il« cari sunt deţinătoare de titluri dl rentă română emise între anii 18891 şi 1915 inclusiv suu ceri le deţtn cs g?j seu garanţie, c comisiunea centrală de stampi< iare instituită pe lângă ministerul finanţelor o hoiarît prelun* girta termenului până la 1 kv nuarie 1924, până când se mai pot depune la ministerul de fi1 nanţe. Detona publica, — atât cererile noi de stampilare cât şi cezurile de apel. Tot aceste rekţiuni se dau şi pubiicu'ui deţinător de asemenea renie şi cari doresc a avea informeţiuni relativ la slampilare.Administrator financiar:

D. Popescu.

Publicapune. No. 23406-932. Con«, or. Ministerul de intern» cu ordinul seu Nr. 84296 -1 face cunoscut că în senzui legii de exploatare P. T. T. nu s« pot face în oraş instaieţiuni sei lucrăii cari ar necesita foto ires de curenţi eectrici inlrebuii* Jând drumuri sau strade pentru trecerea lor, fără autorizarea statului detă prin direcţiunea telegrafelor şi poştelor. AceasH <J autorizare se va da îndată ce se va constata că acei cureuţi nu vetâmă prin apropierea lor liniile statului şi că s’au luat tocte măsurile de pre.cauţiune pentru a se garania siguranţa publică.

Prin urmare ia cererile dresate consiliului orăşenesc pentru probarea instekţiuniior de fe.'n, acesta trebuie aieturută autori zarea în scris a direcţiunii s»| menţionate.

Braşov, ia 8 Decemvrie 19&J Consiliul orăşănese.

*Donaţiune. Primăria oraşalaI

Braşov a donat pentru Cămloi| Presei sama de zece roii ţH Siiodicatol Presei române Arctea! îşi exprimă şi pe aceistil cfi.e mulţumiri pentru frumosul! gest, care ar putea servi de| exemplu şi altor oraşe.

Fvrf. In nooptea de 1 1 De au fost furate dmt/un vagon iii aproprierea gurii 2 lăzi cu apil de Colonia. Poliţia gării făcând! imediat cercetări, o reuşit să-f prindă pe hoţi şi sâ-i înainteze) parchetului.

*

Vânzarea sării a ine« put în magazia No. I Magazinelor Generale Antrepozitelor pentru Arj deal S. A . din Braşov] S tr. Gării No. 45.

m îâ iiz a r ede aburi şi sile- in fo rm a ţ iu r ia Bajka Benjamin, Dalmc, jud Tr* i s^ftune* 49 1-j

TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU, BRAMBl L aViP. £3Kr>iOv Kediicior responzabil : ÍOAN BRÜTEA