Anul »1 XC-lea. Nn 70 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 6 Iulie 1927tb ■■ ■ B K aaB S aB S B B B B aB B B a B S S âH B B B aB B B B B B aB B aB B SB aB aaK aaM a

%

a

lid sc tia şi Administraţiar - PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226 Abonament anual 860 lei- Pen tru Strein ăl» te 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif

Fondată la 1838 du George Bariţlu

Apare de trei ori pe săptămânămmmmmmmmm msammt Mmnmmw'mmmmmagmaBmijmBBmBgsmt&iiwmsizmgim m

Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

BSwmBMmwMuaaiaBWBWMW'wiwiiiiMwiMiMii mi.,

Ion I. C. BrătianuDomnule Prim-Ministre,

Stăruind în credinţa noastră că guvernul Ţării are datoria să apere legalitatea şi instituţiile constituţionale fundamentale şi fiind încredinţaţi că conducătorii politici adversari nouă sunt ani* maţi de patriotism şi corectitudine personală, vă aducem la cu* noştinţă faptele care urmează şi vă cerem sancţiuni şi îndreptare imediată.

Faptele pe cari vi le relatăm, se ridică de*asupra noianului de fărădelegi şi abuzuri — de-oparte fiind că ele dovedesc pri­mejdia de a se transforma în mod conştient armata Ţării într’o cohortă de pretorieni susţinătoare de partide şi interese perso­nale, pe de altă parte fiindcă ele desvăluesc sau o complicitate, acoperită cu ordine născute moarte, sau o sabotare a ordinelor legale din partea unor aventurieri complotişti. Ele arată pentru ce toate demersurile noastre de până acum contra abuzurilor şi bă­tăilor sângeroase săvârşite cu prilejul alegerilor actuale au rămas infructuoase.

lată faptele precise :Subt o influenţă necunoscută, dar bănuită, de îndată după nu­

mirea cabinetului d-lui Barbu Ştirbey a fost adus în fruntea cor­pului jandarmeriei, d. general Davidoglu. Doritori de a elimina orice asperitate, care ar fi putut zădărnici îndeplinirea făgăduinţei regale aşteptate de ţară de atâta vreme: alegerile libere, — n’am ri­dicat nici-o obiecţiune împotriva acestei numiri.

D. general Davidoglu însă, sub a sa răspundere sau acope­rit de autoritatea altora, din ziua numirii sale a înţeles să conti- nue opera periculoasă de a transforma jandarmeria într o instituţie de agenţi electorali, şi sfidători călcători ai codului penal.

Avem inform aţiuni sigure şi este un sec re t public, că pe ziua de 9 Iunie c r i . d. general Davidoglu a convocat la C orpu l de Jandarm i din B ucureşti pe com andanţii de bri- gade şi regim ente şi câţi-va ofiţeri su p erio ri de jandarm i »experţi" în de ale alegerilor, in ţaţa a ces to r ofiţeri su ­periori, generalu l a spus, angajând grav pe A cela de a că­ru i p e rso an ă nu avea d reptu l să se atingă, — că faţă de chem area atribuită guvernului Ştirbey, dorin ţa adevărată a M S. Regelui este ca din a legeri să ia să un guvern tare , un guvern form at de partidul liberal.

In vederea aces to ra a dat subaltern ilo r să i sfătuiri şi o rd ine în consecinţă. In prim ul rân d a o rdonat ca com an­danţii de com panii să se prezin te de îndată prefecţilor, cu sentim ente liberale ş i p reşed in ţilo r de organizaţii judeţene ale partidului liberal, s tân d la d ispoziţia acesto ra . A o rd o ­na t apoi ca jandarm eria să la se libertate relativă de p ro ­pagandă ş i c irculaţie până cu două sau tre i zile înainte de alegeri, când se vor aplica fără cru ţate cunoscutele m etode de a legeri forţate şi m ăsluite. Şi — p robab il fiind­că la acea dată m inisteru l de in terne e ra deţinut de o p e r­soană, în afară de partide, — generalu l Davidoglu a in te r­zis în m od ho tărâ t tu tu ro r ofiţerilor pe jandarm i să intre, fără specia la s a perm isiune, la m inisterul de in terne ch iar de a r fi chem aţi acolo . — P en tru putinţa de dovadă ş i ră s ­pundere s ’a dat consem nul ca toa te o rd inele în legătură

i cu operaţiunile jandarm eriei să iie date verbal, pierzându* s e au toru l răsp u n ză to r de crim e ş i delicte în anonim atul vorb itoru lu i la telefon sau în labirintul căilo r e rarh ice militare.

Un fapt de o extremă gravitate este că la această consfătu­ire a luat parte, îmbrăcat civil şi generalul Ştefănescu, fostul co­mandant al jandarmeriei, azi pensionar, de al cărui nume se lea­gă degradarea dureroasă a jandarmeriei cu ocazia alegerilor tre­cute prin abuzurile şi fărădelegile comise.

Ca o firească continuare a acestei acţiuni, generalul Davi­doglu în intervalul dela 12—23 Iulie, a mers pe rând la Iaşi, Chî- şinău, Oradea şi Timişoara, unde erau convocaţi căpitanii de jan­darmi din regiunea respectivă. Acolo a controlat dacă subalternii lui au primit ordinele verbale date în vederea alegerilor şi le-a comunicat necesitatea de a scoate din alegeri partidul liberal, dându-le directivele de procedare şi cerându-le informaţii.

Aceste directive constau în esenţă din următoarele:Libera circulaţie şi propaganda electorală va fi oprită cu

2—3 ziie înainte de ziua fixată pentru alegeri, interzicându*se în aceste ultime zile intrarea şi eşirea din sate şi oraşe;

împiedecarea delegaţilor şi asistenţilor şi chiar a candidaţi­lor opoziţiei de a lua parte la formarea biurouţilor electorale. In acest scop se va proceda eventual chiar şi la arestarea lor.

Oprirea alegătorilor suspecţi dela vot, mai ales prin reţine­rea lor la intrarea în centrul de votare. In acest scop vor fi puşi jandarmi la intrările şi eşirile din sate şi oraşe. In comune vor organiza pe alegători în grupe mari pe comune, având în frunte primarii, notarii şi, unde se va putea, chiar şi preoţii pentru a se da aspectul unui convoi solemn, ca să poală fi alegătorii | mai uşor împiedicaţi ori reţinuţi să meargă Ia timp Ia urnă.

Judecătorii suspecţi că nu ar fi favorabili guvernului în sen- | sul că nu vor conveni la falşificarea rezultatului, vor fi semnalaţi

de către comandanţii companiilor de jandarmi pentru a fi înlo­cuiţi de guvern cu alţii.

Se va interveni ca gărzile localurilor de votare să nu mai fie comandate de ofiţeri şi compuse din soldaţi ci să fie coman­date de ofiţerii de jandarmi şi alcătuite din jandarmi.

Acţiunea d*lui general Davidoglu s’a desvăluit de altminteri tot mai lămurit pe zi ce trece purtând chiar în manifestările ei dovada afirmaţiunilor noastre. Iar în faţa obicinuitei tăgade, care poate se va produce şi de data aceasta, ne mărginim deocamdată să opunem copiile telegramelor din anexă cari, consfitue o con­firmare deplină şi hotărâtoare şi dau pe faţa întreaga conspiraţie făcută împotriva întregului popor românesc, în scopul falşificărei voinţei lui.

Cei ce va voi să aibă complectă dovadă — şi dv. d*le prim* ministru trebue să voiţi să o aveţi — nu va avea decât să as­culte, sub cuvânt de onoare colectiv pe generalii de brigadă, co- lonelii, maiorii şi căpitanii dela companiile de jandarmi.

Aceşti ofiţeri, puşi în faţa onoarei lor, nu se var acoperi de ruşinea negării adevărului.

D om nule P r im M m istru ,P artidu l N aţional-Ţărănesc îşi în tem eia ză fo rm id a ­

b ila fo r ţă d in nem ărginita drage sie de ţară a m em brilor tui ş i o găseşte in p ro g ra m u l său cum inte, în care a lă­m u rit m ijloacele p r in care crede să se îna lţe R o m â n ia în m ă rire ş t fericire , în cinstea conducătorilor lui ş i în fa ­natica încredere cu care îi răsplătesc m a rile m asse p o p u ­lare• În ă lţa t de credinţa lu i, încrezător în b iru in ţa lui p a r tid u l n a ţio n a l ţărănesc va şti să în fru n te şi de d ta aceasta ororile d in aceste alegerit puse la cale de c o n d u ­cătorii ş i b inevoitorii p a r tid u lu i , care a ocolit prudent verd ic tu l unor alegeri conduse de u n g u vern ele Moral nvn tru

Partidul nostru vă arată faptele precise de mai sus, pentru, a vă determina ca trecând peste interese de partid, să feriţi vii­torul acestei ţări atât de primejduit de duşmanii din afară, de primejdia complicităţii armatei în luptele de partid, care odată începute, pot să continue în direcţii heterogene. Hotarele noastre nu sunt mângâiate de placidele valuri ale mărilor Greciei, ci sunt asaltate de valuri de duşmani. — Generalii noştri şi armata noa­stră nu pot face comploturi şi nu pot servi partide. —

Armata noastră trebue să rămână una singură nedivizată, neîmpărţită în tabere, sus­ţinută de încrederea, iubirea şi jertfa întregii ţăr/.

Vă arătăm aceste fapte pentru a face răspunzător în faţa întregii ţări toţi complicii acestor măsuri revoltătoare, cari sunt cu atât mai surprinzătoare, că din însuşi rapoartele şi telegramele comandanţilor de companii să constată liniştea ice domneşte în judeţe şi că agitaţii subversive nu se fac. Pentru dv. personal se pune o chestiune de patriotism şi o chestiune de răspundere. Pentru ţară şi pentru noi satisfacţia încercării de a înlătura o mare primejdie.

Opinia publică va aştepta înfrigurată hotărârea d-voastră, aveţi încă timpul să-i daţi satisfacţiune deplină.

Vă rugăm, primiţi asigurarea deosebitei noastre conside- raţiuni.Preşedintele Partidului Naţional

Ţărănesc,

(ss) Iuliu Maniu,

Secretarul general al Partidului Naţional-Ţărănesc,

(ss) V. N. Madgearu

Silniciile şi presiunile electorale — o crimă naţională

Preşedintele P. N. Ţ. d*l Iuliu Maniu, a făcut ziarului «Lup­ta“ următoarele declaraţiuni:

„S intciUe şi opresiun ile puse în aplicare cu ocaziu- nea tu tu ro r alegerilor d in ultim ii a n i , m 'au în tr is ta t şi m*au revoltat m a i ales cd ele a u fă cu t ş l fa c cu neputin ţă deşteptarea politică ş l închegarea sufletească a provincii­lor un ite .

nJEste o adevăra tă crim ă ceea-ce se face cu su fletu l ro m â n ilo r d in aceste ţinuturi, c a r i su n t obiectul batjocurii ş î a ironiei crude d in partea u n g u r ilo r in A rdea l ş i Ba­n a l ş i d in partea R uşilor în B as arabia — cari subliniază cu m u ltă răutate-, d a r şi cu m u ltă dreptate, tirania şî l^psa de scrupule constitu ţionale a guvernanţilor ro m ă n i,

„In interesul superior a l n eam ulu i şi al ţării ro m ă n eşiît nu se mai pot to le ra aceste p rocedeuri, ca ri trebu- esc re sp in se în num ele dem nităţii şi c instei naţiunii ro ­m âne.“

distrug prestigiul

biserici».

Dubla atitudine a »Telegrafu­lui" dela Sibiu e de neînţeles. In loc ca în calitate de organ bisericesc, — să*şi facă frumoa­sa şi nobila datorie pe care i*o pretinde această misiune, — „Telegraful" se aruncă în mur­dăria celei mai nesincere şi fă­ţarnice politici, injectând cea mai distrugătoare otravă în ini­mile slujitorilor altarului.

In ultimul său număr organul mitropoliei de Sibiu publică un articol de fond, care numai cinste nu face atât celui ce I*a scris cât şi acelora cu a căror aprobare a apărut în acest ziar.

Şi nu putem crede ca „Tele­graful" să pornească acţiuni sau să dea directive contra voinţei I. P. Sale, care azi poartă cârja arhierească cinstită odată de mâna Marelui Andrei.

Să revenim la fapte:Articolul vizat al „Telegrafului"

începe cu a preamări ideea M. Sale de a alcătui un guvern ne­utru şi imparţial pentru garanta­rea libertăţii în degeri. In pa- sagiul următor însă tot Tele­graful proslăveşte numele d*lui Ion I. C. Brătianu, pe motivul că a călcat voinţa M. S. Rege­lui şi-a luat însuşi conducerea guvernului pentru a prezida cele mai forţate, siluite şi pline de teroare alegeri, cari s-au pome­nit în Ţara românească.

Să-şi judece singuri şi sin­guri să-şi justifice această ati­tudine inspiraţii dela „Telegra­ful Român"!

Falsitatea e gravată însă mai adânc în coloanele Telegrafu­lui!.... Căci spune: „luptătorii al­tarului n’au să fie agenţi ai nici unui partid politic" pentru ca de încheiere articolul să facă un apel, în care îndeamnă pe pre­oţi să dea partidului liberal „tot sprijinul lor şi ai poporului pe care-1 păstoresc"......

Dacă cel ce a împodobit pri­ma pagină a Telegrafului cu a- cest model de „cinste" şi „sin­ceritate", nu a observat contra­zicerea brută a acestor afirmaţii— nu înţelegem cum de ea a fost trecută cu vederea de către cei puşi în fruntea instituţiei, al al cărei organ oficios este Te­legraful.

Până când nu va urma o re­tractare sau rectificare a afirma­ţiilor din acest articol, suntem îndreptăţiţi să credem că arti­colul din chestie nu a apărut fără ştirea şi aprobarea celor chemaţi cu controlul atitudinei organului mitropoliei de Sibiu.

Şi*atunci înţelegem totul: înţelegem pentru ce preoţii —

stim ăm ş i onorăm escepţiile!— sunt izolaţi şi boicotaţi de popor.

înţelegem pentru ce preoţi— îi vizăm num ai pe cei vii novaţi — îşi părăsesc serviciu- şi lasă bisericile în Dumineci fără sfânta slujbă, alergând a lăturea de toii agenţii electo

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 70—1927

rali în propaganda partidului li* beral.

înţelegem pentru-ce furia oarbă a acestor sinistre fiinţe, — cari nu mai merită atingerea de sfân- iul pristol şi de sfântul potir,— merge atât de departe încât dau jandarmilor ordin să aresteze cetăţeni, cari n au decât vina că nu urmează în politică pe păstorii lor pierduţi şi vânduţi.

Şi, în consepintă,-mai înţele­gem pentru ce poporul urăşte pe preoţi cari prin faptele lor ating şi distrug prestigiul bise* ricei.

Ce însemnează biserica când cei* ce provoduesc morala lui

'Cristos, murdăresc această mo­rală în noroiul propriilor lor fapte ? I

Cu ce cucernicie va sta cre­dinciosul în faţa sfântului altar, când cel-ce poartă evanghelia şi crucea îh mâini, născoceşte motive falşe pentru a denunţa şi a da jandarmeriei spre ares­tare pe proprii săi credincioşi nevinovaţi.

Ce răsunet mai pot avea cu­vintele de moralizare rostite de pe amvon, când acesta trozneşte de greul păcatelor celui*ce vor­beşte din el ?!

O spunem cu durere aceasta, dar cu dispreţ faţă toţi cei-ce scoboară înălţimea amvonului în afundul unei astfel de situaţii nenorocite.. Şi Telegraful dela Sibiu nu

numai că ţine isonul acestei mu­zici de profanare a bisericii ci prin articole, ca cel vizat, îmbărbă* bătează chiar şi îndrume ază în acest senz.

Ce soartă se pregăteşte deci bisericii în felul acesta? Şi din partea cui?

Unde vom ajunge?Clopotele nu vor mai avea

putere să adune poporul la ru­găciune, ci se vor tângui şi vor blestema din înălţimea turnuri­lor pe cei ce au îndepărtat pe credincioşi de Casa lui Dum­nezeu? ................................ .

„Telegraful“ bate. Dar n-aude, nu vede?

Fu ga-i ruşinoasa dar o sanâtoasi

sau„A dunarea liberală jde pe

Tocile“.

Eri seara s’a petrecut un fapt — de altfel foarte firesc — care a produs o ilaritate generală. Agenţii liberali, însărcinaţi cu cumpărarea oamenilor noştri din Şcheiu, în loc să tragă învăţă­tura din păţania de acum două săptămâni din Prund, s’au dus eri seara pe Tocile, ca să-şi spună „programul“.

Nici nu începuse bine „adu­narea“ din birtul lui P. Stinghe, şi vrednicii noştri Tocileni, băr­baţi, femei şi copii se strânse­seră în jurul localului. La un moment dat lumea, forţând in­trarea, a început să vocifereze. Părintele Nae, preşedintele Pe- trache Munteanu cu ceilalţi e* lectori o băgaseră pe mânecă şi cât ai bate din palmi au a- muţit încercând să se strecoare din local, deşi erau de fată vre o 8 comisari, mai mulţi gar­dişti şi vre-o 6 agenţi trimişi să*i apere.

Noroc cu aceştia, căci altfel praf se făceau voinicoşii agenţi liberali. Huiduiţi de mulţime li­beralii în frunte cu popa Nae Pistol au luat-o la fugă pe străzi laterale, pierzându-şi ur­mele în întunerecul sării.

Au fost scene, cari pacat că n’au fost cinematografiate.

Din nou întrebăm: ce mai cauţi părinte Nae în Scheiu ? Sau vreai sa-ţi faci de cap cu orice preţ ?!

A sistent.

Pe drumul nostru, Io izbândăInfrebaţi-vă fie-care, în singu­

rătate, adâncul sufletului, asupra celor ce se petrec în jurul vostru, în cuprinsul ţării noastre întinse şi mănoase. Alungaţi din mintea voastră vorbele ce vi- le-au spus oamenii cutărui sau cutărui partid în adunările la cari v’au chemat să-i ascultaţi, desbrăcaţi-vă de ori-ce părere părtinitoare şi astfel descurcaţi, judecaţi pe cine se cuvine să spriniţi cu glasul şi fapta voastră atunci când sunteţi chemaţi să vă rostiţi aşupra treburilor ţării.

Să nu vă hotărască fapta voastră cetăţenească părerea pitită ’n mintea voastră de un gospodar mai înstărit din sat, de preotul sau învăţătorul care vă ’ndeamnă să apăraţi şi să sprijiniţi pe acei cari inima voastră vă spune că nu au tru­dit nimic pentru vo i; sfatul lor porneşte din mulţumirea ce le-au dat*o sau le*au promis-o oa­menii partidelor cu apucături nevrednice, îmbogăţitoare a par­tizanilor din averea statului, a partidelor cari varsă otravă şi venin contra celor cari plecaţi dintre voi, luptă pentru dreptu­rile voastre.

Celor cari au trecut de cu­rând, bunăoară în partidul li­beral, chiar dacă au fost sti­maţi de voi până acum, să ştiţi că au fost îndemnaţi «la pasul dezertării de chivernisiri făcute sau promise de cei tari din partidul în care au intrat. A- ceştia vor încerca să îmbro­bodească fapta lor urâtă cu răs­tălmăciri de vorbe şi fapte, vor îndrăzni să vă dea pe nţelesul lor chiar vr’un crâmpei din scriptură şi vor aduce osanale miluitorilor lor de astăzi. Prin glasul acestora împleteşte min­ciuna şi fariseismul pânza îm părăţiei lor. Intrebaţi-i: fost-au până ’n vremea prefacerii lor nebuni sau proşti de credeau una, sau prostia şi nebunia lor începe de acum de când cred alta.

Vor bâlbăi un răspuns, sau cei cu desăvârşire lipsiţi de obraz, vor împleteci o reruşinare.

Ţărani şi muncitori, harnici negustori, funcţionari şi mese­riaşi, cărturari dela sate şi o- raşe, nu vă ’nşelaţi voi pe voi, alungaţi înşelăcunea la care vă poftesc acei cari s’au căţărat ca gângănii ce produc scârbă, pe trupul încă vânjos dar încovo­iat al neamului nostru. Ţării noastre îi trebuesc braţe vân- joase de muncă, demnitate la cei mici şi la cei mari, lumină de carte, ţărănimea trebue or­ganizată, sprijinul ce îl poate acorda staiui şi aşezămintele private, să se rezerve din bel­şug la sate potrivit cu numărul şi însemnătatea păturii ţărăneşti; produsele agriculturii şi ale e- conomiei de vite trebuesc valo­rificate, creditul eftin trebue în­lesnit, cinstea trebue înscăunată în administraţie iar conducerea statului, judeţelor şi comunelor să se dea celor mai pricepuţi, mai destoinici, mai energici şi mai cinstiţi dintre noi.

Ţărănimea îşi are astăzi par­tidul ei politic. In toate ţările agricole cele mai puternice par­tide sunt partidele, agrare : în preajma noastă, în Poloni.a şi Cehoslovacia, aceste par­tide conduc ţara. Şi acolo treburile obşteşti merg mai bine decât la noi; agricultura, co­merţul şi industria, instrucţia şi lucrările publice, propăşesc deopotrivă sub cârmuirea parti­delor ţărăneşti de acolo.

In minciuna capacităţii exclu- zive de conducere a acelora cari ne-au mai condus, să nu credeţi. Lupta dârză ce o duc aceştia, prin minciună, bâr- fire, făcând din adminisiraţie şi armată instrumentele lor de do- mmare silnică a acestei ţări,

dovedeşte it teama ce o au de Partidul Naţional-Ţărănesc, Par­tidul revendicărilor integrale ale ţărănimii şi orăşenimii munci­toare, care atunci când va veni la conducerea ţării, va dărâma multe rosturi şi socoteli clădite pe spinare celor mulţi de ex­ploatatorii şi de corumpătorii partidelor oligarhice.

Că biruinţa crezului Parti­dului Naţional-Ţărănesc va veni astăzi, mâine sau mai târziu, n’are nici o însemnătate. Da­toria de căpetenie a luptătorului e să poată stărui şi aştepta. Graba şi nerădarea sunt însu­şiri ce ’mpodobesc sufletul ce­lui ce cade în păcat, celui fără de credinţă şi fără de putere. Partidul Naţional-Ţărănesc res­pinge ori-ce târguire şi duce luptă fără preget până va birui. Şi neclintită să ne fie credinţa că el va învinge.

Dr. V ictor jin ga .

Un apel către alegători.Cum Biblia ne este scumpă

tuturor şi izvorul vieţii noastre sufleteşti în ale credinţei, astfel dorim, ca Programul dela Alba- Iulia să fie izvorul de inspiraţie a tuturor cetăţenilor credincioşi democraţiei naţionale în cele politice. Alb a-Iulia este Magna Charta Libertatum, crezul nostru iar „roata“ sfinţită cu sângele de martir al lui Horia şi Cloşca, primii luptători martiri ai demo­craţiei naţionale, ne este sim­bolul credinţei noastre. Votând acest semn, vom ridica neamul, ţara şi mulţimea muncitoare.

Când vedem, că Brătienii fug de lupta dreaptă, de alegerile libere, — a partidu ui naţional- ţărănesc este victoria morală şi credem şi mărturisim, că învin­gerea deplină ne aşteaptă în alegerile în curs, unde avem a ne măsura cu jandarmii, admi­nistraţia şi vicleniile Fanarului.

Iubiţi alegători I Ajung 7 ani sterpi, plini de mizerii şi năpăs- tuiri. Suntem sătui de nedrep­tate' şi sărăcie. Dorim prin în­vingerea P. N. Ţ. să trăim iarăşi zilele fericite de sub Consiliul Dirigent şi cârmuirea P. N. Ţ. sub guvernul Vaida-Voevod, când 1 pereche de boi era 3 iOOO lei şi un vagon de po­rumb 7p0' î lei, iar paşunatul alor 2 boi costa 18 lei.

Politica financiară a dnului Vintilă Brătianu, şeful banco- craţiei parazitare, — prin felul cum înţelege a revaloriza leul prin comprimare — este cauza relelor şi a mizeriei de azi. Tre­bue să învingă democraţia na­ţională şi să inaugureze politica stabilizărei leului, ca prin ba­lanţa activă a comerţului şi prin supraproducţie să salvăm va­luta, ţara şi poporul greu în­cercat.

„Bună ţară, dar rea tocmeală“— aceasta*i situaţia reată şi tre- bueşle să introducem tocmeală— aceasta-i situaţia reală şi tre- bueşte să introducem tocmeală buna spre fericirea tuturor. Noi vrem cultură, noi vrem viaţă ci­vilizată, naţionalism sincer şi democraţie integrală bazată pe legalitate, lege şi dreptate pen* tru toţi într-un fel.

Iubiţi alegători î Votaţi candi­daţii democraţiei naţionale, vo­taţi „roata“. „Fiţi blânzi ca po­rumbii şi prefăcuţi ca*şerpii 1“— aceasta o spune Biblia ca sfat potrivit pentru zilele noastre de silă şi năpastă.

- Cetiţi şi răspândiţi„Suzeta Transilvaniei*

cel mai ve.'hi româoesc

Organele p i e i taica în mm lesilePoporul apără legalitatea.

Cu pri ejul adunării da Sâmbătă prin Şchaiul Braşovului.

Comitetul organizaţiei P. N. Ţ. din oraşul şi judeţul Braşov a hotărât — precum s’a anunfat şi prin ziar să ţină Sâmbătă o întrunire în localităţile restau­rantului Moşoiu , din Braşov- Şcheiu. In vederea acestei adu­nări, s’au făcut paşii legali de lipsă, anunţându-se ţinerea adu­nării în timpul prescris prefec- lurei poliţiei. Actul de anunţare a fost înregistrat sub No. 4720 din 1 Iulie 1927.

A doua zi, aflându-se că res­tauratorului Moşoiu s’a dat or­din de către un comisar de po­liţie ca să-şi ţină localu l în ­chid, pen tru a nu se p u ­tea fine adunarea, d-1 coman­dor D. Dumilriu, candidatul nos­tru la Cameră şi membru în delegaţia permanentă, s’a pre­zentat atât d-lui prefect dr. Sbarcea cât şi d-lui prefect al poliţiei protestând în contra a- cestei proceduri ilegale al unui organ subaltern.

Atât d-1 prefect dr. Sbarcea cât şi d-1 prefect al poliţiei Ghinea lonescu au asigurat pe delegatul nostru, că ţinerea a- dunării e admisă. Ba d l prefect al poliţie’ şi-a dat chiar cuvân* tul de onoare, că n’a luat nici o măsură ca să împiedice adu­narea.

Cu toate aceste Sâmbătă seara, când candidaţii noştri în­soţiţi de membrii comitetului organizaţiei s’au - prezentat în curtea restaurantului pentru a

ţine adunarea, comisarul de circumscripţie Ioniţă a încercat să oprească ţinerea adunării. Ba că are ordin — pe care însă a refuzat să-l arate — că adunarea e oprită, ba că n-rul sub care a fost înregistrat ac­tul de înregistrare este fals, (?!) ba teacă, ba pungă.

Atitudinea comisarului Ioniţă a produs o impresie penibilă, căci nu e nimic mai dureros decât să vezi un funcţionar sub­altern, chemat să păzească le­gea, ordinea şi legalitatea, că l­când ordinele superiorilor lor, bătându-şi joc de litera legii, — iar de altăparte să vezi pe ce­tăţenii apărând legea şi lega­litatea!

In fine pentru a se pune ca­păt acestei situaţii ruşinoase, d-1 dr. Voicu Niţescu s’a urcat pe o masă şi într’o cuvântare impresionantă a arătat luptele grele purtate de vechiul partid naţional ardelean, azi contopit în partidul naţional ţărănesc,pen­tru dreptate şi legalitate şi pro-

* testând că în România întregită cu atâtea jertfe şi suferinţe se nesocotesc legile, se cumpără conştiinţele şi se batjocuresc fii ţării.

Au mai vorbit apoi pe scurt d-nii protopop dr. losif Blaga şi dr. Debu, după care adunarea a luat sfârşit între aclamaţiile însufleţite ale numeroasei asis­tenţe la adresa fruntaşilor Par­tidului Naţional-Ţărănesc.

Ui numit lucia iu raia ( prutelni Nae. I

In preajma alegerilor actuale ca şi în anul 1922, când s’au făcut alegerile sub liberali, pă­rintele dr. Nae Stinghe poreclit părintele „Pistol* se bălăbă­neşte în aceiaşi mocirlă politică liberală: îşi târâie revereanda prin toate cârciumele, înjură, calomniază şi spune neadevă­ruri sfruntate.

In anul 1924, când s’au făcut alegerile comitetului Bisericii Sf. Nicolae şi-a revenit pentru câteva momente în fire şi ca să ajungă preşedintele comitetului parohial s’a legat solemn în faţa membrilor comitetului, că nu va mai face politică, publicând ur­mătoarea declaraţie Jn ziarul nostru :

DECLARAŢIUNE.Este ştiut că în Biserica or­

todoxă şi în mijlocul neamului nosiru, preotul este cel mai prin­cipal factor ai vieţii religioase, culturale şi sociale. Situaţia lui în vremurile actuale este aceea de a forma şi conduce conşti­inţa religioasă ortodoxă spre a-şi da roadele necesare. El tre­buie să fie centrul pedagogiei creştine. Locul de activitate şi de luptă al preotului îi este al­tarul, amvonul şi şcoala cea ma­re a parohiei. Aici trebuie să-şi pună toată puterea şi toată munca, ca învăţăturile pornite din evanghelie, din izvorul cel viu şi vecinie să se reverse în mod binefăcător asupra sufle­tului omenesc şi să-l facă să rodească. Pentru împlinirea a- cestei misiuni înalte, conside­rând că în timpul din urmă sec­tanţii vechi şi noyi, precum şi schismatici, îndrăsneţi şi diplo­maţi, tot mai puternic dau asalt pentru a cuceri conştiinţa ortodoxă, şi mai considerând, că decadenţa morală generală ivită pe urma războiului mon­dial parcă din zi în zi creşte,

• preotul având datoria de a-şi

estinde activitatea şi de a lucra cu duble puteri, este necesar ca să stea mai presus de orice partid politic, să se abţină dela politica militantă, care învrăj­beşte pe credincioşi, cu un cu­vânt : să nu fie înjugat la carul politic al nici unui partid.

Condus de aceste principii, la dorinţa tuturor parohienilor mei, ca paroh al Bisericei Sf. Nicolae din Braşov Şchei, unde doresc să se întroneze pacea şi buna înţelegere între toţi fii bisericii, declar că de azi îna­inte voiu absta dela o rice politică m ilitantă dimisio- nând din şefia organizaţiunii partidului naţional libera l din loc, ş i că voiu căuta să a- p ă r io t tim pul num ai in te re ­sele poporu lu i pe c a re -1 p ă s ­to re sc şi să susţin în toate chestiunile drepturile B ise­ricii mele.

Braşov, în 10 August 1924. Dr. N STINGHE m. p.

paroh.*

N-a trecut însă mult şi pă­rintele Naie şi-a călcat cuvân­tul şi astăzi îl vedem din nou în fruntea agenţilor liberali.

Trist dar adevărat!

E xam enele de bacalaureat.Din 131 candidaţi cari s’au pre­zentat la comisia a Il-a de ba­calaureat, liceul „Andrei Şa- guna“ din Braşov au reuşit la examenul în scris 75 candidaţi. Din aceştia au fost declaraţi promovaţi, după terminarea exa­menului oral, 44 candidaţi, din­tre cari 24 dela liceul §„A. Şa- guna“.

Candidaţii sunt dela liceele “Şaguna-Braşov, „Şt. Iosif“-0- dorhei, “Sf. Nicolae“-Gheor- gheni, liceele rom. cat. din Târgu săcuesc şi Braşov, liceul reformat „Szt. Miko“ din Sft. Gheorghe precum şi elevi par­ticulari dela diferite licee din ţară.

Comisia de bacalaureat a fost sub presidenţia d-lui prof. univ. din Cluj, D. Călugăreanu.

Nr. 70 -1927, GAETA TRANSILVANIEI Ppfliw# 3‘

Candidaţii Partidului Naţional-Ţărănese in judeţul Braşov suut:

La Cameră d-nii:Dr. YOICU NIŢESCU, advocat, fost deputat Dr. PETRU DEBU, preot.Lt.-Cotnandor DUMITRU DUMITRIU.

La Sejiat d-nii:Dr. IOSIP BLAGA, protopop şi director al

liceulu. „Andrei Şaguna* (Colegiul votului univeral).

Dr. ARON SUCIU, advocat. (Colegiul con- ; siliilor comuna e şi judeţene).

ALEGĂTORI ROMÂNI!Votaţi lista Partidului Naţ onal-

Ţă-ăneic cu semnul cercul.>

Mm si e i p i z i t i i s c a la r e .Primim următoarele :In sălile de clasă ale şcoa-

le i p rim are Nr. 1 „Andrei M ureşianu“, se află deschisă de la 8—12 şi 3—6 până la 7 Iulie c. expoziţia judeţeană de lucruri de mână efectuate de elevii şi elevele clasei V—VII a şcoalelor primare.

Vizitatorul curios are buna o* caziune să aprecieze pe deo­parte sârguinţa maeştrilor sau învăţătorilor, iar pe de alta ta­lentul şi dragostea de muncă a elevilor.

Interesante de văzut sunt: lin- gerie, covoare, obiecte de lemn şi figuri lucrate din lut etc.

Este de tot surprinzător fap­tul ,că din acest oraş numai şcoala primară de fete a statu­

i i lului a făcut dovada unei munci cu adevărat sârguitoare şi ale­se. Şcoala No. 2 de băieţi a expus câteva (8 —10) figuri ge­ometrice de carton şi* un căru­cior cu o minge de lut.

Se poate ca şcoala No. 3 şi 4 cu un buget anual de aproxi­mativ 4—500.000 lei— în dispro­porţie vădită fată de celelalte şcoli?— să nu aibă lucrări manu­ale ? Este de regretat că elevii sunt privaţi de Ia o îndeletni­cire, care în Ardeal trebue să aibă caracter naţional.

ca la această aleasă serbare să fie văzuţi de asistenţă.

Patronii au făcut dovada unei complecte desinteresări a impor­tanţei şcoalelor de ucenici şi a încurajării pe care o merită e- levii la finele anului pentru mun­ca ce o depun în ateliere şi a- ceste şcoale! Să sperăm în viitor.

ELECTORALE.

V ardişti din serviciul Prefec- turei au lipit alaltăeri noaptea pe casele particularilor afişe li­berale, fiind prinşi în flagrant, întrebăm pe d-1 prefect al poli­ţiei : de când vardiştii se pre­tează Ia rolul de agenţi libe­rali.

Un d iscu rs incendiar. Nise comunică, că d-1 căpitan de jandarmi Sfetescu a ţinut eri în Poiana Mărului, un discurs, în care a sfătuit pe oameni să nu meargă la vot, ci în ziua ale­gerii să-şi vadă de lucrul câm­pului. De încheiere d-1 căpitan a mai spus: Dacă cu toate mă­surile luate vor reuşi naţional* ţărăniştii, d-sa se face căpitan de bolşevici...

Fără comentări

Duminecă, 3 Iulie 4a ora 11, In sala Reduta s’a sărbătorit fi­nele de an şi împărţirea pre­miilor pentru şc^a le le de u ce ­nici din aces oraş.

Elevele ucenice în costume naţionale au executat cea mai aleasă parte din programul ser- bărei prin jocuri de graţie şi naţionale, mulţumită mai ales in­teresului ce d na Christofor a

-f depus în calitate de maestră la şcoala de ucenice.

Elevii ucenici au cântat „Infi­mul regal“ şi „Pe al nostru Steag“.

D-1 Muşătescu institutor şi preşedinte ales al expoziţiei şi serbării a evidenţiat munca ce se depune la aceste şcoli, ară* 4ând că e nevoe de mai multă solicitudine din partea patronilor faţă de elevi.

S-a remarcat lipsa autorităţi­lor şi a directorului şc. de uce­nici de la No. 3 .1!

Dar oare dascălii şcoalelor de ucenici n’aveau obligaţiunea '

A restările continuă. Eri au fost arestaţi de jandarmi frun­taşii noştri ţărani I. Anghel (Ţin- ţari), Gh. Muntean şi G. Nistor din Hălchiu. De asemenea au fost arestaţi şi mai mulţi Bră- neni.

D irectoru l şco la r C iurea,a lipit cu elevii săi afişe libe­rale în Feldioara.

2 AUTOCAMIOANEtzaUt cit? i în bună stare se van i lefii n.

informaţiuni l a :]

FUEDRIuH CZEIL & FII, GRUPA CARL CASH,BRAŞOV, STRADA LUNGA No. 95.

548 2 - 3 TELEFON 72.

liHî

Hora Partidului Naţional-Ţărănese

iVeniţi toţi în hora mare S o întindem păn’ la hotare Horă mare românească Strigaţi roata O să trăiască.

IIPrindeţi-vă ’n horă toţi Să scăpăm ţara de hoţi Hoţi de urne şi de bani Ne fură de şapte ani.

IIIVeniţi fii ai ţării noastre De pe văi şi de pe coaste Mândră şi frumoasă oaste Viitorul ţării noastre.

IVŞi’n haine de sărbătoare Mergeţi mândri la votare Ş’acolo puneţi ştampila Unde veţi vedea rotila O

Trăiască Aurel Dobrescu Şi cu Mircea Zăgănescu Şi cu ceilalţi candidaţi Toţi luptători devotaţi.

Ioan A ronNoul Român.

81C a m e ra d e c o m e r ţ şi d e in

d u s b ie d in 8 * a ? o v v a a c o r d a în c u r â n d c in c i b u s c in d u s rl t h Ş' L e i b rs e c o m e rc ia l , în v a l o n e d e c a le 12 5 0 0 L e ;. P e n - iru a c e s te b r s e p o t c o n c u r a tin e ri m s ? ?aş i a n g ja ţ i c o m e i- c ia b , r e s p e c b v e s u d e n f» ca ri u r m e a z ă cu? s u i d e s rec i d i z a r e c o m e rc ia le s m in d u s tr ia le i

v â n d d o m ic iliu l s l e b l în cir* c u r r s . r 'p j a C am ere» , a d e c ă în j j d e i e l e B ra şo v , F V g a ra ş ş T â r n a v a M a re .

Bursele industriale p o t fi a c o rd a re la m ; s î i i e ş , c a r i d o re s s a ş i r n â c e s :â c u n o s tm ’e le p ro f s o n e ie câ jtîg fc te pâ"?â în p re z e n t , ce rce t â i d o ş c o a lă d e s p e c ia l i ta te . In c e ’e re so v a a* r ă ta î n u m 1;, d o n r c i l i t J , s ta r e a fa m ilia ră , s j e c i a l t a t e a a l e a s ă d e c o n c u r e n t şi p la n u l a le s p e n ­tru v i îo a r e a s a in s tru c ţie . L a c e r e r e s ; v a a n e x i : c e r t fi ca tu l d e n e ş ^ r e c e r t f ic a tu l d e m o ra li ta te , ce rî;f» ce te ’e d t s u e o c u p a ţ ia ş i s u d le fă c u te p â n ă ( c u m . p n e j m ei o d e s c r ie r e a s tă r ii s -le fa m lia re , a n e x â n d gi c e itif c a tu l d e p a u p e r ta te .

C e re n ie c o n cure» fi lor p e n tru burse com erciale s p re ce rce ta* ie * u r e i şcoL s u p e r io a r e d e c o m e r ţ (A c a d e m ie s i u ş o a lă s j p f r l o a r â ) vo? tre b u i s i c u p n n d a a c e le a ş i d a te , c a şi c e le i .e n tru b u r s la i n i . s tr ia te ■ C o n c u re n t i v e r a v e a s ă a r a te ma» d e p a r te c u m c re d s ă u t . i iz e z e m a i iâ - z iu in intere s d e c o n o m e i n ţ e n e d e c u n o ş t in ­ţe le câştiga te«

C e re rile t m b a k l e g i i (cere* r e a c u 8 le i şi a n e x e le f ie c a re c u c â te 1 L e u ) s> v o r în a in ta C s m e ie i o â ^ ă c e i m a i tâ rz iu la 25 Iulie 1927. C o n cu ren t'!-, c ă jo r a h s i v a fi e c o id a t o b u r s ă i n d u s n a l ă s a u c o m e rc ia la , v o r t r t b u i s ă d e a o d e c la r a ţ ie în s j r s c ă îşi v o r fa c e s tu d ii le la o ş c o a lă aflătoare în afară de dom iciliul lor şi c ă s e o b lig ă s ă s e s e b l e a s s ă în R o m â n ia . In c a z c ă a c e s 'e c o n d -ţiu n i n u v o r fi în d e p lin ite , b j r s a le a c o r ­d a te v o r t r e b 'i i re s titu ite .

Cinema „Astra“ (Apollo)Marţ?» Miercuri, Joi, Vineri. Sâm­bătă d la om 5 până la c a 7 d. m. va rula filmul senza-

ţonal

,Seducătoarea Girce“ IIn ro lu l p r in c ip a l : M lfl M t H I J . j

>Afiră d e acesta 2 acte comadi. 1

Ce trebue să ştie fie-care alegător?

Toţi cei cu dreptul de vot (21 ani împliniţi la Cameră şi 40 la Senat) să-şi scoată certifi­catul cel mai târziu până în 5 Iulie, ora 6 (18) seara.

Alegerea începe Ia 7 ore di­mineaţa şi durează până la 8 (20) seara, iar în caz că Ia a- ceastă oră vor mai jfi alegători, votarea va continua fără între­rupere până ce toţi alegătorii prezenţi vor fi votat. In nici un caz însă votarea nu va putea trece peste ora 8 a dimineţei următoare.

Cărţile de alegător trebue să fie semnate (iscălite) şi de ale­gător.

Fără carte de alegător ni­menea nu poate vota.

Alegerile vor fi conduse de judecători şi votul e secret.

Delegaţii şi azistenţii votează la secţia unde funcţionează.

Alegătorii cári nu vor merge la votare, vor fi pedepsiţi cu 500 lei, iar consilierii comunali, cari nu vor vota la alegerea de senator (diii 14 Iulie), se vor pe deşi cu 10.000* de lei (art. 69).

îndoirea greşită a buletinului nu aduce cu sine nimicirea vo- tului|(art. 75). dacă secretul vo­tului s’a păstrat.

Alegătorii trebue să aibă de gri je, ca să nu piardă cartea de alegător.

In cazul când vre-unui ale­gător i s’a furat, distrus sau şi-a perdut cartea de alegător, poate să ceară până la data susamin- tită să i-se elibereze de către Judecătoria, în circumscripţia căreia cade, un duplicat, con­form art. 23 din legea electo­rală.

Nimănui m ii este permis a intra înarmat în zona şi localul de votare, nici a face propa­gandă prin strigări, sau provoca adunări în ziua de alegere.

In zona de votare toate debi­tele de băuturi spirtuoase vor fi închise pe .durata alegerilor.

CroAiia sportivăB u dapesta—B raşov 6:1 (4:0).

Contrar aşteptărilor, Duminică nu am avut ocaziunea de a a* sista la desfăşurarea unui joc de clasă al footballuiui.

In ultimul moment s’a interzis militarilor de a juca, astfel că în compunerea echipei au intrat jucători, care nici nu au visat vre-odată că vor juca contra reprezentativei Budapesta. Era şi natural ca astfel compusă e- chipa, cu jucători care se ve­deau pentru prima oară, să su­fere o înfrângere. Totuşi Bra­şovul a rezistat frumos, a mun­cit cu mult sutiét şi a făcut tot ce a putut, cu atât mai mult cu cât 3 echipieri mai jucaseră şi în matchul anterior M. T. E. comb. Colţea-Braşovia-Oiimpia.

Budapesta ne-a arătat un joc de înaliă ciasâ, reuşind armarea 6 puncte. Braşovul s’a mărginit la apărare. Cele câteva atacuri înşghebaie au adus marcarea singurului punct.

Cine cunoaşte pe Kiss, Auer II, Tricht, Berchesy, Kolumban, Török, Vizváry, Adamovici, Csany îşi va putea închipui în ce fel se desfăşura jocul.

Publicul a dat dovadă de multă sportivitate, abţinându-se delà ori-ce rnanifestaţiuni; apre­ciind ambele echipe şi răsplă- tindu-Ie cu aplauze meritate.

M. T. E. = Comb. Colţea- Braşovia-OIimpia 2 : 1.

M. T. E. = Braşovia (piticii)2 : 2.

F. T. C. =- Chinezul 2 :1 ia Ti­mişoara.

Pentru campionatul Naţional au jucat:

La Sibiu • Unirea VTricolor-H. T. V. 3 :2 .•■.4* La Chişinău - Mihai Viteazul- Macabi 6: 0.

T .

Grijiţl-vă certificatele de alegător

S e ş tie c ă f ă r ă c e r tif ic a tu l d e a le g ă to r n im e n u s e p o a te a- p ro p ia d e u r n ă . » L ib e r ta te a * e* le c to re lă l ib e r a lă c a u tă d e c i s ă f a c ă u z ş i d e a c e s t lu c ru , în c e r ­c â n d s ă îm p ie d ic e d e la v o i p e c â l m a i m u lţi ce tă ţen i» c a r i n u s ;m t l ib e r a l ic e ş 'e P r in o r ­g a n e le şi a g e n ţii lo r L b e ra lii c a u tă s ă fu re c e tă ţe n i lo r cerţi* f ic a te le d e a leg ă to r» lu â n d u le a s tfe l d re p tu l d e a v o t f .

F a c e m a te n ţ i p e to ţi a l e ­g ă to rii să*şi g r i je a s c ă a c e s te c e r tif ic a te c a o c h ii d in cap* S ă n u le d e a n im ă n u » . N x i jan* d a rm u lu i ş i n ic i u n u ia c a r e i le a r c e re , f .e s u b o n c e m o tiv .

S e p o a te în tâ m p la c a j a n ­d a rm u l s a u a g e n ţi i l ib e ra li s ă c e a r ă a c e s t c e r tif ic a t D en tru le* g itim a re . N-au' să-l dea a legăm torti nim ănui decâ t num ai prem şedinielui secţiei de vot$ atunci când dela acesta prim esc bum letinul şi stam pila de votare 11

G?d ţi d e c i d e c e r t f ic a te le d e a le g ă to r i , c ă c i a ltfe l vi s-? ia d r e p tu l d e a v ă p r e z e n ta la u r n ă I ! 1

A I M I t t ^ r‘ D um itru»A U I I I 1 | r e în to r c â n d u s e în lo -caMtaîe» îşi r e ia c o n s i l ta ţ i i l e m e* d ic a le , in tre o re le 3 — 6 p . m», la lo c u in ţa s a d in S p ita lu l M ia l ta r B ra ş o v . 5 3 9 2 — 3

A s i l l l l t ^ - e v c i* V III l ic e u l 1111 l iU J . r e a l p r e g ă te ş te e le v ip e n t .u c o r ig e n tă ş i e x a m e n u l d e a d m ite re . In fo rm a ţiu n i S tr . Sft. Io n 25 . 5 4 7 2 - 3

Pentru fabrlsăs e c a u t ă c a n i in ie r . O fe r te B r a ­ş o v II C ă s u ţa P o ş ta lă N o , 15« 561 2 — 3

I i H f i t l i f i l l f l V â n z a r e a m ă r L l u l l a | ' l S l l l G fu rilo r ş i m o ­b ile lo r d e p r ă v ă l ie a f a l im e n ­tu lu i B e r n a t M a n d le r p r in lici* ta ţ ie p u b l ic ă s ’a f ix a t p e 11 iu ­lie 1927 p . m , 4 o a r e în b i­ro u l c u r a to ru lu i d r W Ih e lm T h e il B ra ş o v Str. O rfa n ilo r 8 . 5 6 6 l — l

T n i p tro c i, c re p u ri ş i tu b u r i | U i C p e n tru f â n tâ n i s e g ă - s s c la N. B A R S A N , S â n p e t r u B ra ş o v . 5 6 3 1— 1

S' m n ^ f A h t u c a r n e t d e W P » * I I I I I şo fe r p r in S tr .

L u n g ă . C e l c e T a g e s t e s t e ru - g : t a l p r e d a lu i M ih s i S d a g h i S tr. M ori 11 B ra ş o v u l v e c h i, u n ­d e v a p rim i o r e c o m p e n s ă .5 6 4 1— 1

Un elev te rn i . c l. V I% n o rm . îa ic r iS la C o n s e r ­

v a te : u l d in C lu j, d ă o r e d e v i­o a r ă c e lo r în c e p ă to r i ş i c o n ţi- n u ito r i an* I. II. In fo rm a ţiu n i l a x . P o d u iu i 'G r id N o. 3 B ra ş o v . 5 6 5 1— 1

Concurs pentru Orchestră,In z iu a de H Iu lie a . c» o re le 10 dlm.» C in e m a » A stra* A p o llo B ra ş o v , v a ţ in e c o n c u r s p e n tr u p o s tu l da dirijor de o r c h e s t r ă p lă tit c u 8 0 0 3 L e i lu n a r .

D o rito rii s e v o r a d r e s a la B iu - ro a l T i a tru iu i S tr. L u n g ă N o. 5 în f ie c a re z i d e la o re le 9 — 12 d im in e a ţa , a d u c â n d d ip lo m e le ş i i s îa b u c ă ţ lo r m u z ic a le c e e v e n tu a l p o s e d , Tot p e n tru o r ­c h e s t r a C in e m a to g ra fu lu i s e m a i angajdză specialişti în : v io a r ă primă, o b l gat# v io lo n c e l , b a s , t ro m b o n , fligorn , f lau t, to b ă . A dm inistraţia Cinematografului i — 3 » As frez“.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 79-1927

Pretutindeni jandarmi, nelegiuiri şi minciuni

Batjocura dala Satu ung.Toate satele judeţului Braşov sunt împănate cu jan­

darmi.Pacinicii noştri ţărani sunt supraveghiaţi de aproape

ca nişte adevăraţi răufăcători.Oameni, cari întreaga lor viaţă au luptat, au suferit,

şi au muncit pentru acest neam, sunt ̂ persecutaţi, ur­măriţi, puşi în afară de lege.

Comandantul companiei de jandarmi, căpitanul Sfe- tescu calcă zilnic satele noastre. Ţine însuşi cuvântări, dă ordine strajnice, ameninţă şi porunceşte ca toată lumea să voteze pe liberali, cari, după d-sa, ar fi mântuitorii cerului ş’ai pământului.

Ţara Bârsei întreagă şi până şi săracele noastre că­tune sunt subt stare de asediu.

Prefectul — dr. Sbarcea — face pe delicatul faţă de prietinii de până eri, li dă acte pentru întruniţi, îi asi­gură că alegerile vor fi libere şi că nimenea nu îi va turbura în circulaţia prin judeţ.

Ajunşi în sate candidaţii sunt întâmpinaţi de jan­darmi, circulaţia e oprită, întrunirile nu sunt îngăduite. Şoferul e ameninţat cu împuşcarea.

De când e Ţara Bârsei, nu s ’a mai pomenit o astfel teroare. Zilnic sunt ridicaţi ţărani români, arestaţi şi aduşi la compania de jandarmi.

Oamenii regimului în frunte cu administraţia şi cu candidaţii liberali sunt lăsaţi să facă cea mai detestabilă propagandă. Neputincioşi şi mici la suflet, ei împroaşcă pe candidaţii noştri cu cele mai infame calomnii.

In lipsa d-lui Lapedatu, care nu credem că poate împărtăşi astfel de procedee, toţi aceşti mărunţei ano­nimi s’au transformat în adevărate paşale:

Inexistenţi înainte de război, ascunşi în gaură de şarpe în timpul războiului, nicăiri figurând în viaţa pu­blică, unii d n ei refuzând în tmsu războiului să renunţe la est ţenU ungară, deşi erau refjg aţi în Iasul suferin­ţelor româtwşt , au îndrăsneala să batjocurească şi să calumnieze pe aceia dintre noi cari am stat din cea mai fragedă tinereţe mereu în linia primă şi’n plin baraj de foc în lupta pentru dreptatea neamului nostru.

Oameni, cari nici viaţa lor particulară nu ştiu să şi-o îndrumeze după elementarele învăţături ale moralei, îndrăsnesc să dea lecţii asupra moralei publice şi să-şi dea cu părerea, cum trebuie îndrumat un stat...

In loc să stea ascunşi ca să nu-i mai arate lumea cu degetul, ei îşi fac vânt spre drumul mare....

Bar înainte domnilor ! Calomniaţi, vărsaţi ciubărul cu lături, că atâta aveţi. Ne-ar mâhni lauda D-voastră, cuvântul D-voastră urât ne înalţă însă şi ne măguleşte.

Faceţi-vă slujba căci nu de geaba sunteţi avocaţii băncilor iberale, slujiţi-vă stăpânii, plătifi-vă pâinea, căci aşa se cade să facă orice slugă.

Batjocura del» SatulungAlaltaeri după amiazi fruntaşii comunei Satulung, cărtu­

rari şi popor, se adunaseră în vederea întrunirei ce avea să se ţină.

Sosiţi la faţa locului candidaţii Partidului nostru sunt întâmpinaţi de un număr neobicinuit de jandarmi. Şeful acestora, plutonierul Mâţii ea, căruia i s’a arătat autori­zaţia dată de prefect şi vizată de comandantul compa­niei de jandarmi, li spune că autorizaţia e contraman­dată şi ca întrunirea nu se va ţine.

Poporul protestează, candidaţii cer respectarea legii, arată că liberalii ţin în altă parte şi în acelaş timp în­trunire, insistă pentru intrarea în legalitate. Jandarmii rămân neînduplecaţi şi la un moment dat, când poporul cerea ca oamenii lor pe care-i cunosc şi-i stimează, să li vorbească, la ordinul plutonierului Măţărea şi sub con­ducerea lui jandarmii îşi lansează armele împing pnbli- cul şi risipesc pe bunii Mocani, dintre cari unii au sufe­rit1'-temniţă grea în vremea războiului la Cluj şi în alte părţi pentru sentimentele lor naţionale. Plutonierul în­chide sala de lectură şi ia cheia Ia sine.

Poporul crucit se împrăştie şi urmăreşte mâhnit a- cest spectacol dureros, care se desfăşoară în faţa mino­ritarilor unguri...

Orice comentar e de prisos. Ne mulţumim doar să relatăm faptele pentruca să se vadă cum se respectă cu­vântul Maiestăţii Bale, care a dorit alegeri libere.

Sunt alegeri iAgrafe, cari ne umple de mâhnire de îngrijorare şi de teamă pentru această ţară şi pentru a- cest popor, care merită o soartă mai bună.

Dl Alexandru Lapedatu nu are nimic de spus înfaţa acestor crunte nelegiuiri ? ___________

T I P O C F A F Î r i r M U R E Ş I A N O ţ â C O ^ v . ^ a Ş O v

D-sa, care se laudă, că e original din Săcele, n’are nici-un cuvânt împotriva tirăniei, care se practică împo­triva consătenilor săi?

Vrea D-sa să smulgă în acest chip un mandat de deputat ?

Dsa, care cunoaşte istoria poporului nostru şi ştie cât a suferit acest popor, poate îngădui ca el, popor de pace, de ordine şi plin de virtuţi, să sufere şi să fie mal­tratat şi subt regim românesc în ţara pe care el ni-a făcut-o ?

S’o spună d. Lapedatu îSau pentru că d-sa era la adăpost, în ţara româ­

nească atunci când acest popor sufetea sub regim strein şi când conducătorii lui pătimeau în puşcăriile Seghedi- nului ş ’ale Vaţului — să nu simtă nimic din ceea-ce se scrie în Istor e ?

Dar şi dacă ar fi aşa, ar trebui totuş să aibă cel puţin îndurerarea, pe care fiul trebuie s’o aibă faţă de părinţii să !

Ori nici atât?

Gum a fost primitd-i luliu Maniu prin Sâlagiu

Ziarul „Brassói Lapok“ primeşte următoarele dela corespondentul său din Şimleul Silvaniei :

„Preşedintele Partiduiui Naţional-Ţărănesc d*l luliu Maniu a sosit eri, pentru o zi în Sălagiu, unde reţinut fiind de însufleţi- tele primiri ce i s-au făcut prin diferitele comune, n-a mai ajuns să*şi ţină vorbirea—program anunţată pentru Şimleul Sil­vaniei. Populaţia românească a satelor a primit cu mari serbări pe ji*l luliu Maniu, căruia preoţii i-au eşit spre întâmpinare îm­brăcaţi în ornatele bisericeşti, iar poporul în multe părţi a is- bucnit în plâns de bucurie la vederea şefului lor. Drumurile pe care înainta automobilul d-lul Maniu, au fost presărate cu frunze şi flori. Intr’un sat aştepta în faţa bisericii un preot bătrân în odăjdii, care la sosirea d lui Maniu, arătându-1 mulţimii, a es- clam at: Om ul acesta e ste m ântuitorul vostru!

„Numărul uriaş al poporului şi însufleţirea cu care a fost primit d-l Maniu a avut o influinţă atât de mare asupra jandar­milor, încât n-au îndrăznit să conturbe în nici un loc momentele de serbătorire".

La această informaţie adăugăm noi:Câtă deosebire între o primire făcută şi născută din inima

şi sentimentul poporului, şi între o primire aranjată la ordinul prefecţilor!! !

INPOHMATIUNID-l Cam il P iso maior în re­

tragere a cerut înscrierea sa în Partidul Naţional-Ţărănesc.

Ii strângem mâna cu egală sinceritate şi căldură şi-i spunem din toată inima :

Bine ai venit în casa noastră, care e deopotrivă ş’a Dumitale.

•In socie ta tea de a ju to ra re

a şo ferilo r din loc a stârnit mare indignare faptul că preşe­dintele societăţii, Ion Albu in­trând în slujba partidului liberal a început să facă propagandă în acest sens printre membrii societăţii. In statutele societăţii se interzice orice politică astfel că preşedintele ei a rămas şi va rămâne singur în acţiuneasa pornită pentru bani liberali. •

N ecrolog. Mult îndureraţii: Irma Sonea n. Bogdan ca soţie, paroh luliu cu soţia sa Leonti- na, şef. contabil Leonida cu so­ţia sa Cornelia, inginer Ionel, doctor Octaviu. preot Florian cu soţia sa Virginia, student Emil ca fii şi nurori, Vasile Sonea, Anastasia şi Maria ca frate şi surori; Zenoviu, Vincenţiu, Lu­cia, Sorin, Eusebiu şi Doina ca nepoţi şi nepoate, Văd. Victoria Dr. Cheresteşiu şi copii, Văd. Olga Col. Bogdan şi copiii, Pro­topop I. Olieanu cu soţia sa Lui- zaAşi copiii ca cumnate, cum­naţi şi nepoţi anunţă cu inima zdrobită de durere încetarea din viaţă a scumpului, iubitului şi neuitatului lor: Ioan Sonea pro­topop, după o grea şi îndelun­gată suferinţă suportată cu li­nişte sufletească* împărtăşit cu sfintele Taine, în ziua de 30 Iu­nie, ora 1 noaptea în al 70-lea an al vieţii, al 43-lea a fericitei

j sale căsătorii şi vrednicei pas- j toriri a dreptcredincioşilor, că­

rora s’a dedicat.

înmormântarea a avut loc în ziua de 2 Iulie a. c. orele 13, în Cavoul familiei din cimitirul corn. Cuzdrioara.

O d ih n e a s c ă în p a c e !*

Aviz. Sâmbătă 2 Iulie a avut în şalele şcoalei primare No. 1 str. Cismarilor deschiderea expoziţiei de lucru manual şi de mână a şcoalelor prim. de stat din jud. Braşov.

Expoziţia va rămâne deschisă până la 9 Iulie în fiecare zi dela 9—12 şi 3 --6.

Onor public este invitat a o vizita. — Comitetul.

0 demisie. S u n te m ru g a ţi a p u b lic a u r m ă to a r e le :

B raşov» 5 Iu lie 1927. D s a le D îu i P re ş e d in te a l Pas U d u lu i N e ţio n a l L ib e ra l L o co .

ţL b s a m n f i tu 1» re g s a m ă c o n s id e re ţ i c a d e m is :o n a t d in p a r ­tid u l c e c n t u c e l i C u to a tă s ti m a A urel Ş lefanovici

D-na E'eia Sabadeanu se înscrie în Partidul

Naţional-Ţărănesc.Venerabila matroană, d-na E-

lena Sabadeanu, preşedinta Re­uniune! pentru ajutorarea vădu­velor sărace din Braşov şi S ă ' cele ne anunţă înscrierea sa în. Partidul Naţional-Ţărănesc, prin următoarea scrisoare :

D om nule Preşedinte,In ceasurile grele, cari létrá­

im, îmi ţin de-o datorinţă sfânt» de-a fi alături de Dvs, nu numai cu inima, cu gândul, cu toată fiinţa mea, ci doresc să fiu a- lături şi în mod efectiv.

In consecinţă, Vă rog să bi­nevoiţi a-mi face deosebita o- noare de a fi primită ca mem­bră activă a partidului naţional- ţărănesc.

In firma convingere, că do­rinţa mea va fi satisfăcută îmi iau voe de a alătura suma de Lei 1000. (una mie Lei) drept taxă anuală de membru precum şi suma de lei 4000. (patru mii); drept donaţiune la fondul Cer­cului de studii al partidului nos­tru Naţional-Ţărănesc.

Cu deosebită onoare,;Elena Sabadeanu

Această scrisoare este încă o * probă de sufletul mare al uneia din cele mai distinse femei ro­mâne, care nu şi-a precupeţit niciodată munca şi suferinţa pentru binele neamului nostru şi care mai ales în vremea răz­boiului cel mare şi-a dat cea mai largă contribuţie de sufe­rinţă şi jertfă, stând vreme în­delungată în temniţa din Cluj pentru sentimentele sale naţio­nale.

Venirea d-nei Sabadeanu în Partidul nostru ne înalţă şi ne animează la continuarea lupteL

Martirii cari au luptai, au su­ferit şi s’au jertfii penlru înflo­rirea şi întărirea Partidului na­ţional, tresar cuprinşi de un fi­resc fior de mândrie, văzând in- stalându-se în casa clădită de ei una din cele mai glorioase mucenice ale neamului nostru.

In şcoala de Dans F i a n i s :I ja c (G w a /b s v e r e in ) l i 1 Iu lie în c e p Cu; s u r i d e V a c a n ţă p e n ­tru E lev ii d e ş c o a lă şi co o ii.

în s c r ie re z iln ic S t r a d a C a s te 'îu lu i 110, 5 2 2 2 — 3*

Medicale. D ru i S t r i c a A . în a p o in d u s e d e ia c u r s u r i le de p e r fe c ţ io n a re în p e d ia tr i* , îşi reia c o n s u lta ţ i i le z ln ic e d e ia U 1/»* —I2V2 l i 4 —5 p. m . în S tr a d a F â n tâ n e i N o . 2» b s . 531 t—2~

Medicale. D r. C. R a n e tt i D ire c ­to ru l s e n a to r u lu i T o r i a ! c o n s u l t a p e n tru b n ii d e p ie p t ( tu b e r c u ­lo z a ) L u n i şi V in e r i d e la 3 — 6 r>. m . S t r a d a P o r ţe i 68 ( c a s a G a l A lb e r t) . 56 7 I — 2

Ultime ştiriSf. G heorghe, 5 Iulie. — Eri s’a expediat biroului electo­

ral al P. N.-Ţ. din Cluj următoarea telegramă:Sătenii noştri maltrataţi, speriaţi cu fel de fel de apucături,,

duşi de jandarmi la posturi, companie, Siguranţă,^Partizanilor noş­tri li se fac de jandarmi perchiziţii domiciliare, căutând manifes­tele noastre le confisca. Candidaţii partidului nostru opriţi în fie­care comună a lua contact cu alegătorii. In Breţcu ne-a fost se­chestrat automobilul şi în lipsa noastră jăfuite manifestele de un ovreu liberal, de faţă fiind şeful postului Ienache.

Magistraţii minoritari înlocuiţi cu cei aduşi din regat pentru, alegeri.

D r . C r ă c i u n .

Reduce- rttStvoraabH : VICTOR bRANHCF.