nuci

10
LARA– Pieral 1 Fruct de calibru mare şi de maturitate precoce deosebit de interesantă pentru producerea nucilor proaspete. Calibru mare cu 75% din totalul nucilor cu diametrul peste 34mm, de forma globulară cu o bază destul de netedă. Carcasa ei este fină dar solidă, brăzdată regular şi cu mici umflături în relief. Miezul este blond de obicei, chiar dacă mai puţin pronunţat ca la Franquette. Acesta reprezintă în medie 45 – 50% din masa totală a nucii şi pasibil de variaţii anuale. Miezul de Lara este de o savoare puţin pronunţată şi un gust dulciu. Tipul său de fructificaţie pe lăstari laterali permite o intrare pe rod rapidă pentru această varietate la 4 – 5 ani. Potenţialul său de producere este inalt cu 5-6(8) t/ha de nuci uscate. Lara este bine adaptată la sistemul de educare în forma gardului viu fructifer de 8m între rânduri şi 3,5 – 4m pe rând (300 – 350 pomi/ha). În cadrul acestui sistem, structura purtând ramurile fructifere este considerată ca fiind un perete continuu pe rând. Este un mijloc pentru a raţionaliza operaţiunile de tăiere, care devin mecanizabile în acest caz. Metoda este folosită la formarea plantaţiilor industrial-intensive de soiul dat. Polinizarea nucului este anemofilă (efectuată de vânt), se cere

Upload: vanea-tudose

Post on 20-Oct-2015

39 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: nuci

LARA– Pieral

1

Fruct de calibru mare şi de maturitate precoce deosebit de interesantă pentru producerea nucilor proaspete. Calibru mare cu 75% din totalul nucilor cu diametrul peste 34mm, de forma globulară cu o bază destul de netedă. Carcasa ei este fină dar solidă, brăzdată regular şi cu mici umflături în relief. Miezul este blond de obicei, chiar dacă mai puţin pronunţat ca la Franquette. Acesta reprezintă în medie 45 – 50% din masa totală a nucii şi pasibil de variaţii anuale. Miezul de Lara este de o savoare puţin pronunţată şi un gust dulciu. Tipul său de fructificaţie pe lăstari laterali permite o intrare pe rod rapidă pentru această varietate la 4 – 5 ani. Potenţialul său de producere este inalt cu 5-6(8) t/ha de nuci uscate. Lara este bine adaptată la sistemul de educare în forma gardului viu fructifer de 8m între rânduri şi 3,5 – 4m pe rând (300 – 350 pomi/ha). În cadrul acestui sistem, structura purtând ramurile fructifere este considerată ca fiind un perete continuu pe rând. Este un mijloc pentru a raţionaliza operaţiunile de tăiere, care devin mecanizabile în acest caz. Metoda este folosită la formarea plantaţiilor industrial-intensive de soiul dat.

Polinizarea nucului este anemofilă (efectuată de vânt), se cere asocierea cu varietăţile polinizatoare dintre care Fernette, Franquette si Ronda de Montignac in proportie de 5-10% din numărul total de pomi plasati după o anumită schemă indicată de către specialişti.

Varietatea Lara este perfect adaptată formarii axiale. Astfel i se asigură distribuirea fructificaţiei pe ramurile laterale secundare, etajate de-a lungul trunchiului. Pentru formarea în axă, lăstarul principal este retezat mai mult sau mai puţin, în funcţie de vigoare. Referitor la distribuirea ramurilor laterale, experimente continue arată că este posibilă practica îndoirii ramurilor fructifere în primii ani pentru a accelera intrarea pe rod a ramurilor laterale şi dezvoltarea axei.

Acestea sunt indispensabile pentru o producţie cu un înalt nivel de calitate, şi în special

Page 2: nuci

pentru calibru. Se favorizează pătrunderea luminii în interiorul pomului, necesară pentru producţia anului următor. Pentru Lara, aceste lucrări incep în anul 5 – 7 şi se fac ori manual în fiecare an prin înlaturarea ramurilor în interiorul pomului sau a ramurilor prea joase (numeroase ori mecanic prin cosirea oblică cu un ciclu de rotaţie de la 3 la 4 ani).Etapa esenţiala pentru a obţine o producţie de calitate. Pentru vânzarile de nuci proaspete cu umeditate mai mare de 20%, acestea se vor recolta în septembrie la stadiul optimal de maturitate, apoi se spală bine de lichidul brun tipic după care se vor clati cu apă limpede. Nucile destinate pieţei de nuci proaspete trebuiesc uscate imediat dupa recoltă, evitând ca acestea să stea la sol.Menţinerea calităţii nucilor proaspete este asigurată prin stocare la o temperatură mai joasa de 4°C şi o umeditate de 90%. Păstrarea nucilor uscate se face la temperaturi de până la 10°C şi umeditatea de 70%. Nucile Lara se comercializează la toate peţele numai în coajă.

 Fernor

Varietate obţinută prin încrucişarea Franquette cu Lara®, la INRA (Institutul Naţional pentru Cercetări Agronomice – Franţa, Bordeaux). Pomul este de vigoare medie, ţinută semi-înaltă. Fructificaţia este laterală şi destul de bună prezentând o productivitate superioară în comparaţie cu Franquette(4-5 tone la hectar la varsta adultă). Având în consideraţie aceşti doi parametri (vigoare medie şi productivitate înaltă) pomii se recomandă a fi plantaţi pe soluri bogate , irigate şi a fi curăţaţi regulat. Nucii din varietatea Fernor sunt puţin sensibili la

Page 3: nuci

bacterioză şi prezintă o imunitate sporită la antracnoză. Înmugurirea este tardivă : în a 3-a decadă a lunii aprilie, la 2-3 zile după Franquette. Înflorirea are loc în a doua jumatate a lunii mai.

Fructele intră în perioda de maturizare în prima decadă a lunii octombrie. Forma nucilor este uşor alungită, cu o relativă proeminenţă a părţilor laterale.Valvele sunt ovoidale, bine sudate, miezul însă se extrage destul de uşor. Acesta este de calitate foarte bună, de culoare albă extralghin, deosebit de plăcut la gust, reprezentând 44 - 49% din conţinutul fructului.

Gard viu fructifer. Această nouă tehnică se recomandă varietăţilor cu fructificare laterală. Densitatea de plantare este de 300– 400 puieţi/ha, crescuţi in axă şi curăţaţi anual. Scopul acestei tehnici este obţinerea unei productivităţi sporite într-un interval de timp redus

 Franquette

Principalul soi cu care s-au înfiinţat majoritatea livezilor, în ultimii 20 de ani, în zonele tradiţionale de cultură din Franţa şi o parte bună (1700 ha) în ultimii 5 ani în RM. Datorită pornirei târzii de dezvoltare vegetativă şi a calităţii miezului, este considerat un soi de o bună calitate. Pom cu o vigoare mijlocie. Forma copacului de la semi-erectă la erectă. Înfloreşte în ultima decadă a lunii mai. Îflorire tardivă, dar cu acoperire parţială. Fructificare terminală la extremintăţile ramurilor de la vârsta de un an. Fructe de calitate bună în coajă şi miez. Maturitatea începe în prima decadă a lunii octombrie. Se comercializează în nuci şi miez. Fructul este în mod general rotund cu calibrul mediu de 28 – 32 mm. Grosimea cojii şi sudurii

Page 4: nuci

sunt de la mediu până la normale. Miezul este de calitate bună, în general de culoare galben deschisă şi împle toată cavitatea nucii. Este uşor de extras şi reprezintă 44 – 47 % din greutatea nucii. Calitatea gustativă este de la bună la foarte bună, pusă în evidenţă în deosebi de un gust dulce şi uşor mieros. Producţiile comerciale sunt relativ rapide pentru specia dată. Intră pe rod în anul 6-8 de la plantare.Potenţialul producţiei este în mediu de 2 t nuci uscate/ha. Densitatea pomilor variază în funcţie de sol dar în general este în jur de 100 pomi/ha. Soiurile polenizatoare sunt Meylannaise şi Ronde de Montignac cu amplasarea de 2-5 pomi astfel încât vânturile domunante să asigure polenizarea corespunzătoare a livezii. Formele de coroană – clasic globuloasă sau ax dirijat (piramidă etajată).

SOI de nuci Falesti

Soi autohton, omologat în anul 2006. Intră pe rod la al 4-6-lea an dupa plantare. Soi protogin. Florile female 05 – 13 mai, masculine 10 – 18 mai. Fructul este de mărime, mijlocie, formă rotundă, fără coaste, desprindere mijlocie, tărie mijlocie. Greutatea medie a unui fruct este de 9,2 – 11,6 g, culoarea galben deschisă, miezul crem şi constituie 60 – 62% din greutatea fructului. Rodeşte regulat în fiecare an, constituie 3,5 -4,0 t/ha. Maturarea de recoltare a fructelor este atinsă în decada a 3-a a lunii septembrie. Este folosit pentru productivitatea mare, longivitatea pomilor, ca polinizator în livezile fermierilor ce se ocupă de producerea fructelor pentru uzul intern şi export. Se exprimă în corespunderea deplină a calităţilor fructelor şi miezului cu standardele europene

Soi de nuci Briceni

Page 5: nuci

1

Soi autohton, omologat în anul 2006. Intră pe rod la al 4-6-lea an dupa plantare. Soi protogin. Florile mascule 14-20 mai, feminine 10-18 mai. Fructul de mărime mijlocie, formă ovoidală, fără coaste, vârful este ascuţit, desprindere bună.Greutatea medie a unui fruct este de12,1 – 14,8g, culoarea nisipo-gălbuie, miezul crem constituie 56% din greutatea nucii. Rodeşte annual. Roada constituie 3,2 – 3,5 t/ha. Polenizatori Recea, Corgeuţchi, Costiujenschi şi Chişiniovschi. Este folosit pentru productivitatea mare, longivitatea pomilor, ca polinizator în livezile fermierilor ce se ocupă de producerea fructelor pentru uzul intern şi export. Se exprimă în corespunderea deplină a calităţilor fructelor şi miezului cu standardele europene.

 Soi de nuci CodreneOmologat din anul 2006. Pom viguros cu coroana sferică, răsfirată deasă, ramuri de schelet puternice cu unghiul de ramificare 65 – 75 grade. Necisită soluri fertile, profunde şi uşoare. Rezistenţă înaltă la gerurile de iarnă. Practic nu este atacat de antracnoză şi alte boli ale nucului. Frunziş bogat, de culoare vierde-intens, folioale mari, lat-eliptice.

Desfacerea mugurilor şi apariţia frunzelor are loc cu 4-5 zile mai târziu decât soiurile şi formele înconjurătoare. Epoca înfloririi este mijlocie. În primăverile cu regimul termic identic sau aproape de norma multianuală, înfloritul florilor feminine începe în ultimile zile ale lunii aprilie-primele zile ale lunii mai. În primăverile devreme – la 20-25 aprilie, iar în cele târzii – la 8-18 mai. Tipul de înflorire este protogin, decalajul fiind de 0-4 zile, sunt ani când înfloritul florilor masculine şi feminine se suprapun pe 1-2 zile. Rodrşte abundant şi regulat, tipul de fructificare este terminal-intermediar, din mugurile terminal şi 1-2 muguri laterali.

Nucile sunt mari, de 13,4 – 14,5 g. uniforme, larg ovoide, cu vârful pistilar puţin proeminent, de culoare brună-alburie, suprafaţa superficial-brăzdat-excavată, sutura

Page 6: nuci

valvelor slab proeminentă.Coaja relative subţire, de 1,4 mm. Miezul plin, constituie mai mult de 50% din greutatea nucii, cafeniu-gălbui, plăcut la gust, conţine 69,5% substanţe grase.

Soi productiv (3,3 – 4,0t/ha), posedă longivitate sporită a pomilor, calitate foarte bună a fructelor şi miezului. Se propune pentru livezile fermierilor ce se ocupă cu producerea fructelor pentru uzul intern şi export. Producţia corespunde standardelor europene.

Soi de nuci Pescianschi

Pom de mărime medie,  coroana de forma de sferica, desime

medie. Ramurile cresc aproape in unghi drept de la tulpina, amplasate

destul de rar. Scoarța trunchiului și ramurile scheletului slab brazdate

de crăpături superficiale. Intră pe rod în al 4-lea an după plantare. Soi

cu inflorire  protogenă, florile femenine înfloresc pe 05 – 17

mai, masculine  10-16 mai, ce dă posibilitate de a evita înghețurile tîrzii

de primăvară.  Soi parțial autofertil, cei mai buni polenizatori: Cazacu,

Schinoasa, Cogâlniceanu, Briceni.

Fructul este de mărimi mijlocii, culoare gălbuie-pai, miezul crem se

deosebește prin gust exclusiv de placut, de desert. Greutatea medie a

unui fruct este de 10,9 – 13,3g, miezul constituie 69,4%. Potrivit pentru

prelucrarea automată. Roada medie este de 3,5-4,0 t/ha. Maturitatea

de recoltare a fructelor este atinsă în decada a 3-a lunii septembrie.

Soi de nuci Pescianschi este rezistent la secetă, temperaturi înalte și

ger, la temperatura de -30 înghețau doar vîrfurile lăstarilor ce nu

nematurizați. Periodicitatea fructificării nu se remarcă. Rezistența la

marsinioză este mai mare ca medie. Se propune pentru livezile

fermierilor ce se ocupă cu producerea fructelor pentru uzul intern şi

export. Producţia corespunde standardelor europene.

Soi de nuci Fălești

Pom de mărime medie,  coroana sub forma de sfera. Ramurile cresc

aproape de unghi drept de la tulpina. Scoarța trunchiului și ramurile

scheletului slab brazdate de crăpături superficiale. Frunze eliptice, mat,

netede, de culoare verde-inchis. Flori medii, sub formă de ulcior,

culoare roz. Intră pe rod la al 4-6-lea an dupa plantare. Soi protogin.

Înflorirea florilor female este îndelungită între 25 aprilie – 13 mai,

Page 7: nuci

masculine 10 – 18 mai. Polenizatori: Cazacu, Iargara, Pescianschi,

Kogîlniceanu. Rezistent la secetă, călduri si ger, la -30,5C daune nu s-

au remarcat.

Fructul este de mărime, mijlocie, formă rotundă, fără coaste,

desprindere mijlocie. Coaja subțire, densă, aproape netedă. Greutatea

medie a unui fruct este de 9,2 – 11,6 g, culoarea galben deschisă,

miezul crem şi constituie 60–62% din greutatea fructului. Rodește mult

și fiecare an, constituie 3,5 -4,0 t/ha, cu calitate si aspect exterior

foarte bun. Maturarea de recoltare a fructelor este atinsă în decada a 

3-a a lunii septembrie. 

Soi de nuci Fălești este folosit pentru productivitatea mare,

longivitatea pomilor, ca polinizator în livezile fermierilor ce se ocupă de

producerea fructelor pentru uzul intern şi export. Se exprimă în

corespunderea deplină a calităţilor fructelor şi miezului cu standardele

europene.

Soi de nuci BriceniCopac de dimensiuni medii, coroana cu desime medie. Unghi de

divergență de a ramurilor aproape de unghi drept. Scoarța tulpinii si

ramurilor scheletice slab brazdata de crapaturi mici. Ramuri de

dimensiuni medii, maro.

Soi autohton, omologat în anul 2006. Intră pe rod la al 4-6-lea an după

plantare. Soi protogin. Florile feminine sub forma de ulcior, culoare roz,

înfloresc între 27 aprilie-5 mai. Fructul de mărime mijlocie, formă

ovoidală, fără coaste, vârful este ascuţit, desprindere bună. Greutatea

medie a unui fruct este de 12,1 – 14,8g, culoarea nisipo-gălbuie, miezul

crem constituie 56% din greutatea nucii. Roada constituie 3,2 – 3,5

t/ha. Soiul este parțial autofertil, cei mai buni polenizatori Pescianschi,

Recea, Chişinău, Schinoasa.

Timpul recoltarii a 2-a decadă a lunii septembrie. Soi rezistent la

secetă, căldură ger, la -30C nu au fost observată daune. Periodicitatea

de fructificare nu este exprimată. Rezistenta la marsonioz mai mare ca

medie .

Page 8: nuci

Soi de nuci Briceni este folosit pentru productivitatea mare,

longivitatea pomilor, ca polinizator în livezile fermierilor ce se ocupă de

producerea fructelor pentru uzul intern şi export. Se exprimă în

corespunderea deplină a calităţilor fructelor şi miezului cu standardele

europene.

Soi de nuci CodrenePom viguros cu coroana sferică, răsfirată deasă, ramuri de schelet

puternice cu unghiul de ramificare 65 – 75 grade. Necisită soluri fertile,

profunde şi uşoare. Rezistenţă înaltă la gerurile de iarnă. Practic nu

este atacat de antracnoză şi alte boli ale nucului. Frunziş bogat, de

culoare verde-intens, folioale mari, lat-eliptice. Desfacerea mugurilor şi

apariţia frunzelor are loc cu 4-5 zile mai târziu decât soiurile şi formele

înconjurătoare. Epoca înfloririi este mijlocie. În primăverile cu regimul

termic identic sau aproape de norma multianuală, înfloritul florilor

feminine începe în ultimile zile ale lunii aprilie-primele zile ale lunii mai.

În primăverile devreme – la 20-25 aprilie, iar în cele târzii – la 8-18 mai.

Tipul de înflorire este protogin, decalajul fiind de 0-4 zile, sunt ani când

înfloritul florilor masculine şi feminine se suprapun pe 1-2 zile. Rodeşte

abundant şi regulat, tipul de fructificare este terminal-intermediară, din

mugurile terminal şi 1-2 muguri laterali.

Nucile sunt mari, de 13,4 – 14,5 g. uniforme, larg ovoide, cu vârful

pistilar puţin proeminent, de culoare brună-alburie, suprafaţa

superficial-brăzdat-excavată, sutura valvelor slab proeminentă.Coaja

relative subţire, de 1,4 mm. Miezul plin, constituie mai mult de 50% din

greutatea nucii, cafeniu-gălbui, plăcut la gust, conţine 69,5% substanţe

grase.

Soi de nuci Codrene se folosește în livezile fermierilor ce se ocupă de

producerea fructelor pentru uzul intern şi export. Se exprimă în

corespunderea deplină a calităţilor fructelor şi miezului cu standardele

europene.