8/2/2019 nuci vsr

1/26

1. INTRODUCERE

Cultura nucului

Nucul, una din cele mai vechi specii pomicole, are o important economic i social deosebit , datorit valorii alimentare a fructelor sale, calitii superioare a lemnului, valorificarea tuturor organelor pomului (frunze, scoar , coji, lstari, fruct) ca izvor de materie prim pentru industria chimic, farmaceutic, alimentar, i ca specie decorativ.

Nucile sunt considerate a fi un aliment complet i concentrat datorit con inutului de substan e grase (52-77%), substan e proteice (12-25%), hidra i de carbon (5-24%), substan e minerale (1,3-2,5%), provitamin A, vitamine din complexul B [B1, B2, Biotin, Colin],vitaminele C, E, F, P, Cupru i Zinc. Valuarea energetic a miezului de nuc este de 560-875kcal/100g.

Miezul de nuc este un aliment concentrat cu o compozi ie complex de substan e

proteice, substan e grase, glucide, celuloz, potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl. Fiind utilizat pentru produsele de cofetrie n industria dulciurilor, a uleiurilor fine, spunurilor i n industria farmaceutic. Nucile verzi sunt bogate n vitamica C i se utilizeaz pt. prepararea lichiorurilor i dulce urilor. Lstari i scoar se utilizeaz pentru extragerea taninului, a unor coloran i, iar

lemnul este deosebit de apreciat n industra de mobil.[1]Nucul este originar din Asia Centrala si din unele zone ale Peninsulei Balcanice,

majoritatea botanistilor apreciaza ca acesta si-ar avea originea in Persia (Iran). Nucul spontan segaseste in estul si sud-estul Asiei, precum si in regiuni intinse din masivul Himalaya, trecandapoi in China. In cultura este cunoscut din timpuri vechi, la inceput in China, unde a fost adus in

timpul dinastiei Han, din Tibet, cu mult timp inaintea erei noastre, apoi in Japonia si India.Pliniu cel Batran, in lucrarile sale, arata ca nucul ar fi fost introdus in Europa din Iran (Persia)de catre greci, prin anii 750-500 i.e.n. si de aici a trecut in Italia, de unde romanii l-au raspanditin Franta, Germania, Elvetia etc. In partea europeana a Rusiei, cultura acestei specii estecunoscuta de la inceputul secolului XIX, mai intai in Crimeea, adus de Turcia si Grecia, apoi inregiunea sud-vestica a Ucrainei (Odessa, Kamenet Podolsk) adus din Romania, de unde sidenumirea de Voloskii oreh (nuc de Valahia), ce i s-a dat. Prin luarea in cultura, nucul s-a extinsmult in afara arealului sau natural, gasindu-se, in prezent, aproape in toate tarile de climattemperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob este impusa de izoterma anuala de

+5C.In Romania pana la inceputul secolului XX, nucul, forma paduri si plantatii intinse in

judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava. Atat in perioadacelui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numaruluide pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de Nuc, darsi desele sistematizari siorganizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.Astfel ca numarul pomilor scadeau de la an la an si odata cu ei si productia, spre exemplu: in1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199.000 tone denuci, in anul 1975 existau cca. 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 290.00 tone. In anul

2002 Romania producea cca. 33-34 tone de nuci. In Romania nucul se cultiva in toate zonele, de

1

8/2/2019 nuci vsr

2/26

la mare pana in zona dealurilor inalte, Romania fiind o zona preferata de Nuc datoritacaracteristicilor pedo-climatice favorabile acestuia.[1]

2. DESCRIEREA RESURSELOR MATERIALE

Figura 1. Harta Mgire ti [5]

Livada cu denumirea de S.C. CHIP&DALE S.R.L. este situat ncomuna Mgire ti, sat Mgire ti din judeul Bacu.

Costul ridicat al investiiei n pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi in zonele unde specia sau soiul vor intalni maximul de conditii naturale pentru crestere si rodire:- se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijlocie, lutoasa, luto-nisipoasasi chiar nisipoasa, permeabile, mijlocii pana la profunde, cu pH cuprins intre 4,7 si 9,3;- din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3-6%, ce permit o

buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor;- livezile de pomi pot fi amplasate in conditii bune si pe terenul cu panta de 6-12%, cuorientarea randurilor pe directia curbelor de nivel si chiar pante pana la 18-20%, cu conditia caacestea sa fie uniforme;

- conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropiri si laudatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului;- se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de primavara siingheturile timpuri de iarna;- trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4-5 ani de la

plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu;- sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj, ca si cele cu nivel freaticsub 1,5 m. [11]

Resursele necesare initierii acestei afaceri sunt de ordin material , financiar si uman. Dinpunct de vedere al resurselor umane, vor exista 2 persoane cu rol de administratoti ai livezii de

2

8/2/2019 nuci vsr

3/26

nuci in lipsa mea. In faza incipienta a afaceri voi angaja aproximativ 30 de zileri care se vorocupa de pregatirea terenului si plantatul copacilor si vor participa de asemenea la culegerearecoltei. Trebuie mentionat faptul ca voi apela si la un specialist care sa supraveghezeorganizarea livezii pana in momentul in care toti pomii vor fi plantati. [8]

Resursele materiale presupun pentru inceput un numar de 147 de nuci altoiti siustensilele necesare platarii acestora. Ulterior mi propun sa costruiesc un depozit si sa achizitionez utilaje necesare procesului de decojire a nucilor precum si utilaje destinateambalarii si etichetarii miezului de nuca.

Avand in vedere faptul ca terenul cu suprafata de 10.000 m exista deja in proprietateamea, ca urmare a unei mosteniri, suma de bani necesara initierii afacerii va fi considerabil maimica. Astfel, primul an al afacerii necesita investitii in valoare de aproximativ 40.000 euro,suma care acopera costurile cu angajarea specialistului in domeniu, a zilerilor, pregatireaterenului, achizitionarea, plantarea si intretinerea copacilor. Tot in aceasta suma am inclus si

costurile culegerii primei recolte precum si ridicarea unui depozit necesar pentru pastrarearecoltelor.[8]In al doilea an, in functie de prima productie de nuci obtinuta, mi propun sa

achizitionez utilajele pentru decojire si ambalare mentionate mai sus. Pentru a reusi acest lucruvoi apela la fonduri nerambursabile.[11]

Deoarece agricultura ecologica are o contributie majora la dezvoltarea durabila, prinsporirea biodiversitatii, protectia mediului si cresterea fertilitatii solului, producatorii din acestsector sunt sprijiniti prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene. Deasemenea, seacorda sprijin comunitar, in vederea promovarii produselor ecologice, prin programe de

cofinantare, cu o finantare de 50% din partea Comisiei Europene, 20% din partea organizaiilorprofesionale si 30% de la bugetul de stat, conform procedurii din Regulamentul Comisiei (CE)nr. 1071/2005.[11]

Proprietarul unui hectar de livada poate primi intre 100 si 300 de euro pe an. Autoritatilede la Bucuresti au obtinut, in negocierile privind capitolul Agricultura, acordarea de plati directe

pentru 1.645 de hectare cultivate cu nuci. Pentru fiecare hectar de livada, un proprietar poateprimi citeva sute de euro, indiferent de productia pe care o realizeaza.Subventia europeana se adreseaza atit celor care au deja plantatii pe rod, cit si celor careurmeaza sa infiinteze asemenea livezi. In ultimii zece ani, suprafetele plantate cu nuci au scazut

de la 3.000 de hectare la 2.000 de hectare in prezent, majoritatea pomilor fiind taiati pentru lemnde foc sau pentru a fi exportati ca busteni pentru mobila. [8]Dat fiind specificul afacerii mele, cultura de produse ecologice-nuci, pentru a obtine

fonduri pot apela pana in anul 2006 si la programul SAPARD (Special Accesssion Programmefor Agriculture and Rural Development). Acesta a fost creat pentru a sprijini eforturile deaderare la Uniunea European a tarilor candidate din Europa Centrala si de Est si pentru a

pregati participarea acestora la Politica Agricola Comunitara. [10]Prin Program SAPARD s-au putut realiza investitii in cladiri sau echipamente cu

destinatie agricola, moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. S-au acordat fonduri si

pentru utilaje si echipamente noi, soft - uri pentru computer, pentru achizitii de mijloace detransport agricole noi, achizitionarea animalelor , infiintarea si modernizarea plantatilor.

3

http://www.maap.ro/pages/agricultura_ecologica/R_1071_2005.pdfhttp://www.maap.ro/pages/agricultura_ecologica/R_1071_2005.pdfhttp://www.maap.ro/pages/agricultura_ecologica/R_1071_2005.pdfhttp://www.maap.ro/pages/agricultura_ecologica/R_1071_2005.pdf

8/2/2019 nuci vsr

4/26

Locul acestui program SAPARD a fost luat, dupa aderarea Romaniei la UE, de catreFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentruPescuit (FEP). Pentru a dispune de aceste fonduri vor fi disponibile aceleasi facilitati decreditare care au fost folosite pentru proiectele SAPARD.[9]

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) reprezinta o oportunitatede finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro,incepand cu 2007 si pana in 2013. Similar cu Programul SAPARD, si FEADR se va baza pe

principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.[10]Astfel, incepand din anul 2007, producatorii din agricultura ecologica, beneficiaza de

prime compensatorii pe unitatea de suprafata si pe culturi prin Planul National de DezvoltareRurala - Axa 2 - submasura agro-mediu, din Fondul European pentru Agricultura si DezvoltareRurala (FEADR) nerambursabil, in conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005.[9]

Toate acestea ne permit ca in al doilea an de producite sa contractam un astfel defond care sa ne acopere 50 % din costurile utilajelor care se ridica la aproximativ 100.000 euro.Sistemul de finantare este acelasi ca la programele SAPARD 50% cofinantare din totalulnecesar investitiei dorite de beneficiar. In aceste conditii trebuie sa asiguram restul de 50 de

procente din valoarea totala. Vom face acest lucru folosind drept garantie terenul pe care ildetinem si a carui valoare estimam ca va ajuge la momentul respectiv la 100.000 euro. [9]

3. DESCRIEREA SOIULUI DE NUC

Nuc Fernor

CARACTERISTICI GENERALEOrigine FranaSoi Obinut prin ncruci area varietatilor de nuc Franquette si Lara produsa in anul 1978Rodire Incepand cu anul 3-4 de vegetatieInlime intre 4-6 metriSensibil redusa la Bacterioza si AntracnozaRecomandare Cultivarea in zone mai calduroaseImbunatatit geneticFRUCTMiez Mare de culoare galben deschisForma Usor alungita, destul de globuroasaCoaja Neteda si finaGust ExcelentPerioada de recoltare sfarsit de septembrie inceputul lui octombrieSe curata usor de coaja, miezul ramanand intregGreutate medie 16-18 gTRUNCHI

4

8/2/2019 nuci vsr

5/26

Fructificare LateralaVigoare MedieInmugurire - TarzieFructificare Rapida

Port Semi-erectInflorire Intre 1-15 MaiProductivitate - Foarte ridicataFRUNZEFrunze mari cu 5-6 folioleDimensiune 14-18 cmContinut ridicat in ulei etericRADCINTIP Pivot

Se dezvolta repede si viguroasa

AVANTAJELE SOIULUI

Productie insemnata cantitativ: 4000 - 5000 kg la hectar Miez de culoare deschisa, cu gust placut, ce se extrage usor Miez cu continut mare de acizi grasi polinesaturati omega 3 si omega 6Vigoarea soiului este medie si port semi-erect. Necesita taieri regulate pentru innoirea

ramurilor fructifere si pentru obtinerea de nuci de calitate. Fructele se preteaza pentru curatire

mecanica. Necesita soluri fertile.[12]

4. TEHNOLOGIA NUCULUI DE LIVAD

In cultura nucului se practica trei sisteme de cultura: sistemul clasic sau extensiv, sistemulintensiv si sistemul superintensiv, fiecare sistem avand particularitatile sale diferite intre ele.

1.Sistemul clasic sau extensiv;2.Sistemul intensiv;

3.Sistemul superintensiv.

1. Sistemul clasic sau extensive

Acest sistem presupune o densitate de 60-80 pomi/ha, plantarea executandu-se ladistante mari de 8m X 10m, 10m X 10m, 10m X 12m, sau chiar 12m X 12m. Intr-o schema de

plantare la aceste distante, pomii vor intra deplin pe rod in anii 10-12 de la plantare.In primii 8-10 ani se recomanda cultura intercalata a unor plante agroalimentare,

furajere, arbusti fructiferi (coacaz, zmeur) si capsun.Culturile intercalate pot influenta pozitiv cresterea si fructificarea nucului prin

ingrasamintele suplimentare care se dau conform tehnologiei, cat si prin reducerea excesului deumiditate din sol, in anumite perioade ale anului.

5

http://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-clasic-sau-extensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-intensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-intensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-superintensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-superintensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-clasic-sau-extensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-intensivhttp://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada/sistemul-superintensiv

8/2/2019 nuci vsr

6/26

2. Sistemul intensive

Sistemul intensiv de cultura presupune o densitate de 90-114 pomi/hectar, cu distante deplantare de: 8m X 8m, 8m X 7m, 7m X 7m, 8m X 5m, distante care permit, de asemenea,

practicarea culturilor intercalate numai in primii 6-7 ani, deoarece, incepand cu anul 8 de laplantare, se obtin primele recolte economice de nuci in coaja.

3. Sistemul superintensiv

In acest sistem de cultura densitatea pomilor este mare, iar numarul pomilor la ha variaza dela 150 la 200 pomi. Recolte economice se obtin in anul 4-6 de la plantarea puietilor de nuc.Distantele de plantare in acest sistem sunt urmatoarele: 7m X 3,5m, 8m X 4m, 9m X 4,5m.

Cultura moderna a nucului este orientata spre sistemul superintensiv, in ferme cu plantatiide 50-60 ha, in care se obtin castiguri substantiale.[13]

4.1. Pregtirea terenului si dimensionarea livezii

Dupa ce am ales terenul, acesta va fi supus unor lucrari complexe de pregatire, care saasigure conditii bune de prindere a pomilor la plantare si o crestere uniforma in primii ani dupa

plantare.Desfundarea terenului constituie lucrarea principala, care se poate face la o adancimede 50-60 cm. Daca terenul este greu, inainte de desfundat se va face o scarificare a terenului la70-80 cm, urmata de desfundat sau de o aratura adanca. Aceasta lucrare se executa de obicei inlunile august; septembrie, cu doua luni inainte de plantatul pomilor. Daca terenul este saracacios

si daca este posibil, se va administra gunoi de grajd inainte de desfundat pana la 150-200 t /ha.Va urma apoi, maruntirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi maruntirea sitasarea solului cu combinatorul. In cazul livezilor de agrement unde, datorita suprafetei redusede teren nu se poate executa desfundatul, este de preferat sa se mareasca de peste 2,5 oridimensiunile gropii de plantat, fiind folosit la plantare pamant de imprumut sau de padure.Ca dimensionare, exploatatia pomicola devine rentabila incepand de la 1 ha si pana la 20-30 ha.In cadrul acestor livezi, se asigura un control tehnologic permanent si riguros, pentru obtinereaunor fructe de calitate si usor de vandut.

4.1.1. Parcelarea terenului

In vederea usurarilor lucrarilor de intretinere si ingrijire a lucrarilor din livada, arecoltarii si transportului fructelor, terenul se imparte in parcele. Trebuie sustinut faptul ca, la

plantare, atat cat este posibil, lungimea randurilor de pomi sa fie orientata pe directia nord-sudpentru a asigura o cantitate mare de lumina pe tot timpul zilei intregii plantatii si a evitafenomenul de umbrire. In cazul terenurilor in panta, orientarea randurilor se va face de-a lungulcurbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului.

Forma unei parcele este de regula dreptunghiulara iar latimea reprezinta aproximativ

jumatate din lungimea acesteia. In vederea transportului fructelor si nu numai, trebuie avuta invedere amenajarea de drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor.

6

8/2/2019 nuci vsr

7/26

La parcelarea terenului trebuie avut in vedere si stabilirea locurilor unde se va depozitatemporar productia in asa numite constructii de productie.

Odata cu parcelarea terenului, trebuie avut in vedere si imprejmuirea viitoarei livezi.

4.1.2. Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului

Distantele dintre randurile de pomi si pe rand intre pomi se vor stabili in principal avandin vedere, vigoarea pomilor ce urmeaza a fi plantati, cat si de forma de coroana pe care o vomalege. Distantele de plantare prea mari sau prea mici prezinta un mare inconvenient de

productie.

In tabelele 1.1. si 1.2. sunt prezentate distante de plantare specifice zonei de dealuri

mici, mijlocii si ses, pentru speciile de pomi inmultite la pepiniera de pomi Sarca, apartinandStatiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi.

Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cuajutorul a 3-4 picheti si care poate fi: un patrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumireaacestor forme este atribuita si sistemelor de pichetat:- Pichetatul in patrat, la care distantele dintre randuri sunt egale cu cele dintre pomi pe rand.Acest tip de pichetat se foloseste in general, pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenuri

plane;

7

8/2/2019 nuci vsr

8/26

Figura 2. Pichetare n ptrat[2]

- Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand, seutilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara pentru toate tipurile de livezi;

Figura 3. Pichetare n dreptunghi[2]

- Pichetatul in triunghi, ofera pomilor conditii mai bune de captare a luminii directe si dedistributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pe terenurile in panta, pomii constituie obstacole

pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul.

Figura 4 . Pichetarea n triunghi[2]Pentru executarea unui pichetat sunt necesare:

- jaloane de 2 m vopsite cu rosu si alb, pentru a fi vizibile;ruleta sau panglica de otel de circa 50 m lungime;- sarma cu noduri marcata din metru in metru de circa 50 m lungime;

8

8/2/2019 nuci vsr

9/26

- picheti, tarusi si maiuri din lemn;- triunghi compas cu deschidere reglabila (2 - 2,5).

Pe terenurile plane pichetatul incepe cu jalonarea laturii lungi, luandu-se ca aliniamentfix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care exista si nu poate fi mutat usor.

In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framantate si au diferite expozitii si pante, orientarea si pichetarea randurilor solicita o atentie si o pricepere deosebita.Pe versantii scurti, cu pante mici si uniforme, pichetatul randurilor de pomi se face paralel cucurbele de nivel, plecandu-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilorfacute de animale in timpul pasunatului. Pe versantii lungi ai dealurilor inalte, pichetatulconstituie o lucrare mai complexa, care se executa de catre cadre calificate cu ajutorul aparatelorde masurat.

3. Stabilirea polenizatorilor

Intalnim deseori in livada de langa casa sau in plantatiile cu scop comercial, pomi caredesi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice, agrotehnice, ingrijiti cu multa migala simaiestrie de bunul gospodar, au inflorit dar nu au legat fructe. Acesti pomi care sunt dinanumite specii si soiuri au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (fiind autosterile), de la alte

soiuri autofertile pentru ca fructele lor sa lege. Un factor deosebit de important pentru asigurarea

9

8/2/2019 nuci vsr

10/26

unor recolte mari si de calitate, care trebuie avut in vedere chiar de la infiintarea livezii, estedistribuirea soiurilor in livada, pentru a asigura polenizarea reciproca.

Toate soiurile de mar sunt autosterile, adica nu leaga fructe prin polenizare cu polenulpropriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi. Prin cercetari s-a stabilit care este cel mai bun

polenizator pentru fiecare soi si care este efectul polenizarii cu unul sau altul dintre polenizatori.Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie pomicola in urmatoarelecapitole.

Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizariidintre soiuri, trebuie respectate cateva reguli si anume:- soiurile sa aiba aceeasi perioada de inflorire;- distanta dintre soiul de baza si soiul polenizator sa nufie prea mare;- polenizarea se face cu ajutorul albinelor si al vantului

(nuc, alun, castan);- pentru o buna polenizare sunt necesare minimum douafamilii de albine la hectar;- pentru protejarea albinelor in perioada infloritului, serecomnda sa nu se efectueze stropiri cu insecticide, iardaca acestea se executa, se vor folosi insecticidele carenu omoara albinele;- asezarea stupilor in livada pentru pole-nizare, se va facein imediata apropiere a livezii sau chiar in mijlocul

acesteia si neaparat la inceputul infloritului;

Figura 5. Comparaie ntre polenizatori[2]

4. Plantarea pomilor

Epoca de plantare. Cele mai bune rezultate dau plantarile de toamna, deoarece, pana inprimavara radacinile pomilor realizeaza un contact strans cu pamantul, ranile se caluseaza,

uneori emit chiar radacini noi iar in groapa de plantare se acumuleaza umiditate, care sepastreaza si in perioadele mai secetoase din timpul primaverii.Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot sa compromita plantatia si sa intarzie

intrarea pe rod a pomilor.Sapatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putin timp inainte de plantare, sau

in ziua plantarii, pentru a nu se pierde umezeala acumulata in sol, cu dimensiunile de 50 / 50 /60 cm. Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie sa fie de 80 / 80 cm si adanci de70 cm si se efectueaza cu 2-3 luni inainte de plantare. Dupa saparea gropilor se trage 2/3 din

pamant in groapa de plantare.

a) Pregatirea materialului sditor

10

8/2/2019 nuci vsr

11/26

La plantare se folosesc pomi din campul II al scolii de pomi, care se procura de lapepinierele pomicole. Pana la plantare materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de50-60 cm. Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor ranite.Radacinile principale se lasa cat mai lungi, radacinile secundare se scurteaza cu 1/3 din lungime

iar cele subtiri la 1-2 cm sau raman intacte.Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamant galben (2 parti),balega proaspata de vita (1 parte) si apa pana la consistenta smantanii.b) Tehnica de plantare

Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctul de altoire la 3-4 cm mai susde nivelul solului, asezandu-se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de plantare.Plantatul pomilor se face de catre o echipa formata de obicei, din doua persoane. Una fixeaza sitine pomul in pozitie verticala in mijlocul gropii de plantare si la adancimea corespunzatoare iarcealalta trage pamant provenit din stratul fertil al solului, bine maruntit si reavan in jurul

radacinilor. Se scutura usor pomul, ca pamantul sa patrunda printre radacini, astfel in cat sa nuexiste spatii goale. Dupa ce s-au acoperit radacinile cu un strat de 5-10 cm de pamant, se taseazauniform pamantul in jurul pomului, incepand de la marginea gropii spre interior.

Se administreaza 10-15 kg de gunoi de grajd bine fermentat, apoi se completeaza groapacu pamant si se taseaza din nou.

Pe timp secetos, in special primavara,pomii plantati se uda cu 15-20 litri de apa.In final, se face un musuroi pe suprafata gropiide plantare, cu restul pamantului ramas, fara a

se mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor.Pomii sub forma de varga se scurteaza la 60-70cm de la nivelul solului in cazul plantatiilorintensive, respectiv la 80 cm in cazulcoroanelor globuloase, utilizate in sistemulsemiintensiv. Scurtarea pomilor este bine sa seexecute primavara, inclusiv la pomii plantatitoamna.[2]

Figura 6. Plantarea pomilor[2]

1.5. Combaterea bolilor si dauntorilor la nuc

Cand pomii sunt tineri, lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor urmarescmentinerea in perfecta stare de sanatate a aparatului foliar, pentru a sintetiza cantitati maxime desubstante care sa asigure pomilor cresteri viguroase.

Dintre boli, cea mai pagubitoare este bacterioza produsa de Xantomonas Juglandis siantracnoza produsa de Gnomonia leptospyla. Pomii tineri sunt destul de sensibili la aceste boli.

Bacterioza este favorizata de precipitatii abundente si temperaturi moderate. Atacul este maxim

11

8/2/2019 nuci vsr

12/26

in perioada cresterii intense a lastarilor si in lunile iulie-august. Pe frunzele si lastarii atacatiapar necrozari specifice, datorita distrugerii tesuturilor.

Pentru combaterea acestor boli, pana in prezent, cele mai eficace produse chimice s-audovedit a fi produsele cuprice in doza mica. La concentratia de 1% Zeama bordeleza apar

numeroase necrozari, mai ales daca tratamentele se aplica cand frunzele sunt tinere.Primul tratament se aplica la dezmugurire, cand se poate folosi o concentratie mai mare sianume 1,5 % Zeama bordeleza . Al doilea tratament trebuie aplicat la aparitie primelorfrunzulite, cand se va reduce concentratia la 0,5 %, iar al treilea tratament se va aplica lainceputul cresterii lastarilor tot cu 0,5 % Zeama bordeleza. Ultimul tratament se va face tot dupacaderea frunzelor cu 1,5-2 % si are rolul de a micsora infectiile pentru anul viitor.Tratamentele recomandate pentru combaterea bacteriozei sunt eficiente si impotrivaantracnozei. In afara de produsele cuprice, pentru combaterea antracnozei s-a dovedit destul deeficient si Dithane M45, care in asociere cu substantele cuprice combate si bacterioza.

Dintre daunatori, in tinerete, nucul poate fi atacat de paduchii testosi, paduchii defrunze, de omizile defoliatoare, de omizile xilofage si de acarieni. Pentru combaterea lor seaplica tratamente cu insecticide sau acaricide specifice. [2]

4.1.6. Lucrari de taiere a pomilor fructiferi

Nu toate anotimpurile anului sunt propice taierilor. Restrictiile tin atat de parametriiclimatici specifici fiecarui anotimp, cat si de faza de dezvoltare vegetala a plantelor intr-unmoment dat.

In general, se vorbeste se taierile de iarna (in uscat) si de taierile de vara (in verde).

4.1.6.1. Tierile de iarna

Agrisul sau coacazul pot fi taiati inca din ianuarie sau februarie. Gerurile care pot urma,oricat de serioase ar fi, nu pot provoca decat daune minime. Rugul de mure este insa sensibil lager si nu se taie in nici un caz mai devreme de inceputul lui aprilie. Tot acum se pot scurtanuielele purtatoare de rod ale zmeurului care a crescut prea mult.

In cazul pomilor fructiferi, taierile in uscat trebuie sa inceapa atunci cand nu mai suntasteptate geruri cumplite. Desigur ca nici un an nu este identic cu altul, dar statistic, inceputul

lunii martie poate fi favorabil inceperii lucrarilor de taiere in uscat, in livezile de pomi. Taierileexecutate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni. Este stabilit ca pomiicare nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au suportat actiunide taiere inaintea aparitiei acestor geruri. Acest fapt a fost remarcat mai ales la speciile cusensibilitate la ger (piersic, cais, par sau prun). Marul, atat prin soiurile sale mai vechi, dar maiales prin anumite soiuri recent obtinute (Jonagold, Elstar) se dovedeste de asemenea sensibil lager.[2]

4.1.6.2. Tierile de vara

In cazul pomilor fructiferi, taierile de vara pot fi aplicate inca de la inceputul lunii iunie(in anii prielnici, chiar de la sfarsitul lunii mai). Ele debuteaza cu ruperea lastarilor cu crestere

12

8/2/2019 nuci vsr

13/26

incomoda, crescuti pe lemn destul de vechi si care, prin dezvoltare, pot deranja ramificatiilenormale ale pomului. Samantoasele si prunul impun de regula aceasta activitate. Ruperea cumana a acestor lastari se va face inainte ca acestia sa depaseasca 15-20 cm.

Taierile de vara debuteaza insa cu adevarat la sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august,

adica atunci cand ramificatiile scurte au format muguri terminali. Tot acum, sporul anual incepesa se stabilizeze astfel incat taierile nu mai pot declansa reactii nedorite (lastari din cioturi sauridicarea in sus a varfurilor mladitelor orizontale).

In cazul pomilor fructiferi care cresc puternic dar au o productie redusa, o taiere pentruiluminare incepand cu mijlocul lunii august poate determina o linistire a cresterii mladitelor si ocrestere a productiei. In cadrul acestei actiuni se inlatura parti intregi de crengi, chiar daca pe elese afla si fructe. Experienta a dovedit ca merii supusi unei astfel de operatii rodesc mai bine, isiimbunatatesc simetria si fructele devin mai durabile. Aceasta "taiere de august" se aplica cusucces cu conditia sa inaintea ei sa nu se fi executat alta taiere timp de cel putin un an si

jumatate. Taierea de vara se poate aplica samburoaselor timpurii dupa recoltare.[2]

Figura 7. Tierea pomilor[2]

5. SNTATEA CU NUC

13

8/2/2019 nuci vsr

14/26

In materialul urmtor putei gsi cateva retete naturiste din fructe, frunze, coji de nuc, ce pot fi folosite ca remedii a unor afectiuni mai mult sau mai putin grave dar si ca retetecosmetice.

5.1.DiabetNucile, mai exact miezul, au actiune hipoglicemianta ceea ce contribuie la ameliorareaacestei afectiuni. Totodata, ele sunt sarace in zaharuri, ceea ce le face a fi un aliment de baza indiabet, unde sunt recomandate in mod special cruditatile si reducerea sau chiar renuntarea la

produsele ce contin carne.Bolnavii de diabet pot manca atat fructele (miezul de nuca) in forma naturala, cat si

preparate: in salate, prajituri dar special preparate, alaturi de branzeturi etc.

5.2.Sirop de Nuci

Pentru a evita sau a trata diverse afectiuni stomacale precum, gastrite, colite, iritatii aleflorei stomacale etc. se recomanda administrarea a 3 lingurite de sirop de nuc pe zi, dupa meseleprincipale.

5.3. Boli de pieleMiezul de nuca ajuta in refacerea tegumentului, opreste procesele degenerative si

grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazis, eczema alergice, infectiile cu ciuperci la nivelulpielii), reface pielea dupa arsuri. Tratarea acestor afectiuni este foarte simpla si la indemana,consumand zilnic 20-30 de nuci (miez).

5.4. Infectii respiratorii in faza latentaSe fac inhalatii de aburi a infuziei preparata dintr-un pumn de coji de nuci la un litru de

apa fiarta.

5.5. Decoctul de Frunze de nucPentru varice, hemoroizi, guta, transpiratia picioarelor, matreata se efectueaza bai

repetate cu decoct de frunze de nuc.Aproximativ 300 gr frunze de nuc se fierb in cca. 5 l de apa. Se strecoara si se toarna in

apa de baie. Se mai recomanda in: oboseli, palpitati, dureri de cap, neliniste, ameteli.

5.6. ConstipatiiPentru tratarea afectiunii se recomanda a se consuma miezul de la patru nuci, usor

prajite la o distanta de 10 minute dupa ce s-a consumat 1-2 pahare de compot de prune sau doualinguri de miere lichida cu apa. Administrarea se face pe stomacul gol si previne aparitiahemoroizilor.[1]

6. DESCRIEREA PIEEI I A CONCURENEI

14

8/2/2019 nuci vsr

15/26

Romania este o ar cu climat propice pentru cresterea nucului, motiv pentru care suntplantati nuci pe aproape intreg teritoriul tarii, dar acestia se gasesc rasfirati in gospodariileoamenilor nu in livezi specializate pe aceasta cultura. De aici rezulta un grad de concentraredestul de scazut in raport cu alte culturi. Evolutia acestor culturi nu poate fi evaluata exact

tocmai din cauza faptului ca nu au fost inregistrati riguros in cadrul unor livezi. Tot asa staulucrurile si in cazul comercializarii nucilor, fiecare producator fiind ocupat sa isi vandaproductia proprie in cadrul pietelor locale fara a o inregistra nicaieri.

Pe plan mondial exista date statistice care sa evidentieze nivelul productiei.Din tabelul demai jos putem observa ca productia de nuci este neomogena si la nivel global., Asia avand ceamai mare productie medie de : 640,40 mii tone. Productia mondiala anuala de nuci depasestevolumul de 1200 mii tone .

a) 20 de euro, un puiet de nuc francez

Din cutrile fcute pn acum, am gsit un soi bun de nuc produs n Frana (denumitFernor), care are o productivitate foarte mare la hectar, adic ntre 6 i 8 tone pe un hectar. Un

puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata i ar ajunge s dea rod n 3-4 ani. Trebuies fac i o analiz a solului, pentru a fi sigur c acest soi se adapteaz cu uurin i crete nmediul de care are nevoie. Pe de alt parte, tiu c i n Romnia exist soiuri foarte bune denuc, aa c voi continua s cut cea mai avantajoas variant.

E adevrat c o activitate de producie agricol i d multe bti de cap, ns, pentrumine, dificultile cele mai mari rmn cele legate de bnci, obinerea creditelor, creterea euro.

Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenios, nu cere nici condiii climatice,nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. n schimb, dureaz destul de mult pn culegiroadele investiiei.

b) Lemnul de nuc poate fi vndut cu pn la 1.500 de euro metrul cub

Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungnd pnla 1.500 de euro metrul cub) reprezint un argument convingtor pentru cultivarea soiului denuc forestier. Pe termen lung, se pot obine venituri consistente (aproximativ 300.000

euro/hectar), pornind de la o investiie iniial de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Daratenie: copacii pot fi tiai numai dupa 30-40 de ani de la sdire i numai dup obinerea unorautorizaii speciale!

c) Nucile n coaj: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaa internaional

Preul unui kilogram de nuci n coaj, pe piaa internaional variaz ntre 3,5 i 3,9euro, n funcie de calitate i de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivaleaz la o

producie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. n

condiiile n care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu att mai mari. De

15

http://www.nucifere.com/http://www.nucifere.com/

8/2/2019 nuci vsr

16/26

exemplu, la soiul Lara, dup 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone lahectar, ceea ce echivaleaz cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .

d) Uleiul de nuc: 48-60 euro/litru, pre n magazine

Dac productorii de nuci vor s i maximizeze profitul din aceastcultur, pot opta pentru industrilizarea miezului de nuc, pentru producerea deulei de nuc sau pentru producerea diverselor specialiti pe baz de miez denuci. n medie un litru de ulei de nuci, n vrac, se comercializeaz directde ctre productori la preul de 16-20 euro, ajungnd ca n magazin saib un pre de cel puin 3 ori mai mare, dup cum arat nucifere.com.Un kilogram de ulei de nuci se obine din kilograme de miez de nuci

7. STRATEGIA DE MARKETING PROPUS

Piata consumatorilor de nuci este una destul de unitara in comparatie cu pietele altorproduse. Nucile se adreseaza tuturor categoriilor de consumatori. Compania noastra doreste saisi comercializeze produsele catre persoane juridice (intermediari, producatori, retail-eri, micicomercianti interesanti), dar nu exclude o eventuala oferire a produselor si catre persoanelefizice. Data fiind acesta alternativa de comercializare consideram piata ca avand aceleasicaracteristici, si prin urmare ne propunem strategii asemanatoare pentru fiecare categorie de

clienti.Obiective generale:

Plantarea, tratarea si intretinerea livezii;

Obtinerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea si automatizarea afacerii;

Obtinerea unei productii care sa corespunda standardelor din punct de vedere calitativ;

Incheierea de parteneriate pe termen mediu si lung cu firme de distributie;

Incheierea de contracte cu societatile de retail si cu alte firme aflate in postura deconsumatori finali;

Cresterea profitului odata cu cresterea pomilor si in perspectiva extinderii afacerii.

Analiza pietei va fi efectuata atat in mod informal de catre partenerii fondatori aicompaniei cat si de catre o companie specializata. Pentru a obtine date concludente siactualizate am decis sa contractam serviciile unei firme de renume mondialmarketresearch.com. Odata cu lansarea firmei ne vom baza pe serviciile profesionale ale acestuicentru de cercetare, dar inainte de lansare membrii organizatiei au facut un studiu pe cont

propriu. Din analiza sumara a pietei interne se observa un consum de nuci destul de mare.Nucile se consuma mai ales in preparatele facute in casa, dar si in industria alimentara.Consumul de nuci creste odata cu venirea sarbatorilor specifice, pentru ca in majoritatea

preparatelor traditionale se foloseste acest produs. Consumul este impartit intre consumatorii

16

http://www.nucifere.com/http://www.nucifere.com/

8/2/2019 nuci vsr

17/26

casnici si cei industriali. Pretul mediu al nucilor in pietele bucurestene este de 20-25 Ron sicreste pana la 30-35 Ron in apropierea sarbatorilor.[4]

Table 1.3. Analiza SWOT

Atuuri Slbiciuni Oportuniti PrimejdiiProducie mare

Produse ecologiceAmbalare dupa standarde

europene

Lips de experien n domeniu

Lipsa colaboratorilorstabili

Piaa n cre tereObinerea finanrii

nerambursabile

Competitori externiDezechilibre climatice

Compania mea va alege o strategie ofensiva prin care sa fructifice atat atuurileintreprinderii cat si oportunitatile oferite de mediul extern. Competitivitatea noastra si a

produselor noastre va creste de la an la an odata cu cresterea nucilor si cu acumularea de

experienta, dar mai ales prin introducerea mecanizarii in sistemul de decojire si ambalare alproduselor.[4]

7.1. Mixul de marketing

In procesul de analiza intregului proces de satisfacere a nevoilor consumatorului, trebuiesa stabilim ce asteptari au acestia de la produsele noastre si ce si-ar dorii ei.

Consumatorul isi doreste ca nucile sa fie bune la gust , sa nu fie amare, sa fie ambalatecorespunzator normelor de igiena si de preferabil sa fie curatate de coaja pentru a facilita

utilizarea lor. Totodata el doreste sa le gaseasca la vanzare intr-o zona care ii este accesibila(hipermarket, piata, livrari speciale) si doreste o cantitate exacta din acest produs. Pe bazaacestor considerente compania noastra isi va formula strategia.

7.2. Strategia de produs

Se va baza pe efectuarea corecta a tuturor operatiunilor necesare plantarii, cresterii,recoltarii, prelucrarii si ambalarii produsului. Normele utilizate vor fi preluate dinnomenclatoarele europene si se va actiona numai la indicatia specialistului in domeniu care va fi

angajat in cadrul firmei. Utilizarea corecta a echipamentelor si executara riguroasa a intreguluiproces de productie va garanta calitatea superioara a produselor noastre.[7]

7.3. Strategia de pre

Se va diferentia in functie de piata aleasa. Astfel vom avea o strategie pentru piatainterna si una pentru export. Pe piata interna vom vinde la pretul pietei cu mentiunea ca in

perioadele de varf ale cererii vom mentine acelasi pret, stimuland astfel cumararea in cantitaticrescute, pentru ca se cunoaste ca nucile pot fi pastrate si pe perioade mai indelungate.

In cazul exporturilor vom practica o strategie de pret preferentiala si in functie de cantitateaachizitionata. Deoarece dorim sa colaboram cu persoane juridice vom tine cont in creaarea

17

8/2/2019 nuci vsr

18/26

pretului pe langa conditiile pietei si de fidelitatea cumparatorilor. Pretul va fi infuentat si decantitatea cumparata dar si de frecventa de cumparare.

Vom adopta o strategie de pret prin care vom mentine pretul constant pe perioade scurtesi medii, in jurul valorii de 20 RON.

7.4.Distribuia

Va fi incredintata,pentru inceput, unei companii specializate. Obiectivul nostru este caodata cu dezvolatare relatiilor cu companiile cumparatoare sau organizam noi distributia sau sao incredintam companiilor respective pentru reducerea costurilor si pentru fidelizarea clientilorcare vor putea decide singuri asupra alternativelor de distributie.

7.5.Promovarea

Produselor mele se va face in urma stabilirii precise a companiilor care ar putea fiinteresate. Astfel voi lua direct legatura cu aceste companii si le voi propune diferite oferteastfel incat colaborarea sa fie in avantajul ambilor parteneri. Voi avea un site specializat pentrua ne prezenta compania si oferta de produse si servicii, dar de asemenea voi cumpara spatii

publicitare in randul siteurilor specializare : www.bizoo.ro , www.clubafaceri.ro.[7]

8. RESURSA UMAN

18

http://www.bizoo.ro/http://www.clubafaceri.ro/http://www.bizoo.ro/http://www.clubafaceri.ro/

8/2/2019 nuci vsr

19/26

In esen, managerul este o persoana care, in virtutea sarcinilor, competentelor siresponsabilitatilor circumscrise postului ocupat, exercita procese de management, deci adoptadecizii si initiaza actiuni prin care influenteaza comportamentul decizional si operational al altor

persoane.

In cazul S.C.CHIP&DALE S.R.L. exista patru manageri : David Iuliana managerde productie, Mruni Cornelia manager financiar, David Ana-Maria manager tehnologic si Ailiesei Andrei manager marketing.

In privinta contactelor umane, stiu sa-i faca pe oameni sa execute fara a-i irita, sepreocupa intens pentru dezvoltarea talentului altora; petrec mult timp in mijlocul personalului,folosesc frecvent delegarea si sunt cunoscatori ai calitatilor a fiecarui membru, stiind sa lucrezecu ei diferential. De asemenea sunt receptivi la parerile altora, nu le resping ideile.

In ceea ce priveste influenta asupra muncii subalternilor, acestia obtin ce doresc de lasubalterni, ii mobilizeaza la realizarea sarcinlor, creeaza o atmosfera de lucru propice si prinaplanarea diferentelor si rezolvarea conflictelor obtin o angajare mare a colaboratoriilor. Efectulmobilizator creste si datorita angajarii personale.

8.1. Ipoteze si riscuri

Proiectul meu de afaceri, o livada de nuci, se bazeaza pe observatii facute, de parteneriifondatori, asupra conditiilor economice si sociale din Romania si din Uniunea Europeana.Principala ipoteza pe baza carora este intemeiat acest plan este cererea din ce in ce mai mare de

produse ecologice a consumatorilor din toata lumea. Acest fapt este mult mai vizibil in UEdecat in Romania, din acest motiv s-a luat decizia de a exporta produsele noastre in tarile UE.Aceasta crestere a cererii pentru acesti tip de produse cunoaste o gama foarte variata de produse,in care se pot include si nucile. De aici provine o alta ipoteza conform careia si cererea de nuci

este in crestere. Consumul tot mai mare de nuci ne asigura intrarea pe o piata in expansiune, incare forma noastra are sanse sporite sa se dezvolte, pentru ca se stie atunci cand piata unui

CONDUCEREACHIP&DALE

DepartamentulDe

Marketing

DepartamenulDe

Tehnologie

DepartamentulFinanciar

DepartamentulDe

Productie

AdministratieLivada

SpecialistIn

Pomicultura

Zileri

19

8/2/2019 nuci vsr

20/26

produs creste cresc si sansele de crestere a firmelor care activeaza pe acea piata. In momentuldeschiderii afacerii s-a mentionat anterior ca se va apela la o firma de specialitate pentru oanaliza detaliata si actualizata a pietelor tarilor din UE, acesta analiza va fi folosita in scopul

plasarii cat mai avantajoase a produselor noastre pe diferite piete.[10]

Afacerea mea este una din domeniul agricol si m voi baza pe atragerea de fondurinerambursabile. Acest lucru ne va ajuta sa achizitionam utilaje pentru prelucrarea nucilor siambalare, astfel incat sa respectam normele UE.

Datorita faptului ca investitiile masive din echipament sunt acoperite de fondurinerambursabile, si terenul este deja in proprietatea mea, este redus foarte mult riscul asupraafacerii si de asemenea sunt reduse cheltuielile pe care ar fi trebuit sa le suporte fiecare actionarin cazul in care aceste posibilitati de finantare nu ar fi existat.

In ceea ce priveste riscurile afacerii mele acestea sunt diverse si multe dintre elespecifice industriei agricole.[7]

Printre cele mai importante riscuri se numara cel al unui posibil dezastru natural precumsecete, inundatii, alunecari de teren, diverse boli care sa afecteze arborii si altele.In cazul secetei pronuntate se poate apela la rezerva naturala de apa a raului Tazlu care

trece prin captul livezii. In cazul inundatiilor nu pot intervenii in mod direct dar suntemprotejati oarecum de acestea pentru ca livada este amplasata pe un deal si astfel o parte apomilor nu vor fi afectati. Amplasarea poate avea consecinte nefaste in cazul unor alunecari deteren, dar exista o probabilitatea reduse a producerii lor din cauza faptului ca pomii rigidizeazasolul si impiedica alunecarile de teren. Pentru prevenirea bolilor ce pot afecta copacii am apelatla o strategie de prevenire si tratare ecologica, pentru ca nu putem intervenii cu substante ce pot

dauna mai tarziu produsului nostru. De aceasta problema se va ocupa unul din angajatii nostricare este specialist in domeniu.Un alt risc major cu care se poate confrunta firma este reprezentat de problemele legate

de distributie. Am mentionat ca pentru distribuirea produselor voi apela la distribuitori siexportatori. Acest lucru implica anumite riscuri in conditiile in care eu nu pot avea controldirect asupra conditiilor si termenilor de distribuire. Pentru a avea un control minim asupra

produselor voi incheia contracte cu firmele de export in care vom mentiona conditiile sitermenele de distribuire.

Un alt risc este posibilitatea furarii recoltei atat in cadrul livezii noastre cat si pe

parcursul celorlalte etape. Din acest motiv m gandesc sa fac o asigurare a produselor si asupraposibilitati de furt si asupra celor de dezastre naturale.Voi lua in calcul si defectarea utilajelor, motiv pentru care voi apela la consultanta din

partea vanzatorilor acestora, atat in timpul perioadei de garantie cat si dupa expirarea acesteia.[12]

9. PLANUL FINANCIAR

20

8/2/2019 nuci vsr

21/26

Pentru a studia situatia financiara a firmei am realizat bilantul si contul de profit sipierdere pentru primul si al doilea an de activitate.

Bilanturile contabile pentru primii 2 ani sunt prezentate mai jos:Tabel 1.4. Bilant contabil pentru primul an de activitate n RON

ACTIV PASIVActive imobilizate Capitalul propriuImobilizari necorporale 5.000 Capital social 210.000Imoblizari corporale 210.000 Rezultat - 6.650Active circulante DatoriiStocuri 3.150 Furnizori 3.150Disponibilitati 1.050 Alte datorii 6.050Total activ 219.200 Total pasiv 219.200

Tabel 1.5. Bilant contabil pentru al doilea an de activitate n RON

ACTIV PASIVActive imobilizate Capitalul propriuImobilizari necorporale 5.000 Capital social 203.350Imobilizari corporale 560.000 Rezultat 23.863Active circulante DatoriiStocuri 7.000 Furnizori 14.500Creante 30.100 Alte datorii 20.887Disponibilitati 10.500 Venituri in avans

Subventii pentru investitii 350.000Total activ 612.600 Total pasiv 612.600

In primul an in imobilizarile corporale sunt incluse terenul, depozitul construit, plantatiade nuci insa la acestea se adauga in cel de-al doilea an un utilaj in valoare de 350.000 RONachizitionat prin fonduri nerambursabile ceea ce explica sectiunea venituri in avans din aldoilea bilant.

Creantele apar abia in al doilea an de fucntionare, odata cu obtinerea primei productii pecare o exportam, ceea ce duce si la o crestere a datoriilor catre furnizori, intrucat acestia in

principal ne asigura transportul marfiurilor catre cumparatori.Contul de profit si pierdere incheiat in luna decembrie a celui de-al doilea an de actvitate

este prezentat mai jos:

Tabel 1.5. Contul de profit si pierdere incheiat in luna decembrie acelui de-al doilea an de actvitate n RON

INDICATORI EXERCITIULAnul 1 Anul 2

21

8/2/2019 nuci vsr

22/26

Venituri din exploatare - 47.250Cheltuieli de exploatare 6.650 19.250Rezultatul din exploatareProfit - 28.000

Pierdere 6.650 -Venituri financiare - 812Cheltuieli financiare - 403Rezultatul financiarProfit - 409Pierdere - -Rezultatul curent al exercitiuluiProfit - 28.409Pierdere 6.650 -Venituri extraordinare - -Cheltuieli extraordinare - -Rezultatul extraordinar al exercitiuluiProfit - -Pierdere - -Total venituri - 48.062Total cheltuieli 6.650 19.653Rezultatul brut al exercitiuluiProfit - 28.409Pierdere 6.650 -

Impozitul pe profit - 4.546Rezultatul net al exercitiuluiProfit - 23.863Pierdere 6.650 -

In primul an de la infiintare nu vom avea productie, avem decat cheltuieli de exploatarein care includem cheltuieli cu furnizorii de ingrasaminte, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cuasigurarile sociale, cheltuieli cu taxe si impozite, etc. Intrucat nu avem productie, nu avem nicivenituri din exploatare, ceea ce explica rezultatul contului, si anume o pierdere de 6.650 RON,

acoperita in anul urmator prin diminuarea capitalului propriu. Insa in cel de-al doilea an deactivitate, odata cu obtinerea primei productii de aproximativ 2000 kg, obtinem si o schimbarein contul de profit si pierdere, si anume obtinem un profit de 23.863 RON.

Table 1.6. Fluxul de exploatare n RON

Fluxul de numerar la activitatea de exploatare+Incasari de la clienti +17.150-Plati in favoarea furnizorilor - 4.350

-Plati legate de personal - 1.887- Plati privind impozitul pe profit - 4.546

22

8/2/2019 nuci vsr

23/26

= Fluxul net de numerar din exploatare 6.367

Indicatori pentru analiza financiar

Rata rentabilitii costului in anul I = =100xCprofittotale0

Rata rentabilitii costului in anul II = =100xC

profit

totale

%42,121100653.19

863.23=x

Rata rentabilitii comerciale pentru anul I 0100 == xCA

profit

Rata rentabilitii comerciale pentru anul II %5,50100250.47

863.23100 === xx

CA

profit

Rata rentabilitii veniturilor pentru anul I 0100==

xvenituri

profit

Rata rentabilitii veniturilor pentru anul II %65,49100062.48

863.23100 === xx

venituri

profit

Rata rentabilitii financiare pentru anul I 0100 == xK

P

propriu

net

Rata rentabilitii financiare pentru anul II %5,10100213.227

863.23100 === xx

K

P

propriu

net

Rata rentabilitii economice pentru anul I0100 == x

K

P

permanent

brut

Rata rentabilitii economice pentru anul II %92.4100213.577

409.28100 === xx

K

P

permanent

brut

Rata rentabilitii activelor pentru anul I 0100 == xA

P

totale

net

Rata rentabilitii activelor pentru anul II %89,3100600.612

863.23100 === xx

A

P

totale

net

Valorile indicilor calculati mai sus se explica prin faptul ca in primul an de functionare

al firmei, aceasta nu inregistreaza profit. Evolutia se observa analizand indicii pentru ce-l de-aldoilea an in care s-a obtinut profit de 23.863 RON.

Indicatori de gestiune financiar

Perioada de plat a obligaiilor pentru anul I 0100 == xCA

creante

Perioada de plat a obligaiilor pentru anul II %7,63100250.47

100.30100 === xx

CA

creante

23

8/2/2019 nuci vsr

24/26

Viteza de rotaie a stocurilor pentru anul I 0100 == xCA

stocuri

Viteza de rotaie a stocurilor pentru anul II %81,14100250.47

000.7100 === xx

CA

stocuri

Rate de structura activului :

Rata creanelor comerciale pentru anul I 0100 == xA

clienti

totale

Rata creanelor comerciale pentru anul II %89,4100600.612

000.30100 === xx

A

clienti

totale

Rata disponibilitii pentru anul I %47,0100200.219

050.1100 === xx

A

itatidisponibil

totale

Rata disponibilitii pentru anul II %71,1100600.612

500.10100 === xxA

itatidisponibil

totale

Intrucat in primul an nu obtinem productie, nu vom avea nici clienti si astfel ratele degestiune financiara si de structura a activului pentru anul I au valoarea 0. Din punct de vedere aldisponibilitatilor, acestea cresc semnificativ in anul II, ceea ce explica diferenta intre rateledisponibilitatii in cei doi ani.

Venitul net actualizat = - 210.000 + 48.062/1+0.075 = - 165.291 ne arata ca investitia nu

poate fi recuperata din al doilea an de activitate, insa acest rezultat nu este descurajator avand invedere ca prima productie de nuci se obtine in anul II. Previzionand productia si volumulvanzarilor si implicit profitul pe anii urmatori se poate observa ca investitia poate fi recuperataintr-un timp relativ scurt.

10. CONCLUZII

Nucii sunt cei mai fideli dintre toi angajaii pe care ii vei avea vreodat: Rman intotdeauna deasupra apelor ce se revars la inundatii; Ii asigur umbra i racoare n zilele caniculare;

24

8/2/2019 nuci vsr

25/26

Nu sunt foarte sensibili la boli si duntori; Alunga insectele nedorite; Nu pleaca n concediu pre sau post-natal i sunt insensibili la ofertele neortodoxe ale

concurentei;

Nu te lasa cu ochii in soare cand i e lumea mai drag; Un hectar de livada de nuc ii aduce anual un profit mai mare decat este acum salariu

mediu anual in Romania; Ii asigur prosperitatea familiei si sigura financiar; Prin fructe i frunze au grija de s ntatea ta i a familiei tale ; Ii decoreaz i inobileaza casa cu lemnul lor deosebit ; Nu cer salarii i tichete de mas, de concediu sau bonuri cadou; Ii fac treaba de cand sunt plantai, de cand rsare i pan cand apune soarele, indiferent

de programul tu;

Ii sunt fideli pe via dac i-ai plantat pe terenul tu.

11. BIBLIOGRAFIE

1. http://www.euroavia-ge.ro;

2. http://sfaturipomicole.tripod.com/id2.html;

25

http://sfaturipomicole.tripod.com/id2.htmlhttp://sfaturipomicole.tripod.com/id2.html

8/2/2019 nuci vsr

26/26

3.http://www.euroavia-ge.ro/images/stories/pepiniera/s1/03%20-%20Stadiul%20I%20-%207%20zile%20de%20la%20Transplantare%2020%20cm.JPG;4.http://www.google.ro/#pq=comuna+magiresti+bacau+in+poze&hl=ro&cp=0&gs_id=2j&xhr=t&q=magiresti+bacau&pf=p&sclient=psyab&source=hp&pbx=1&oq=magiresti+bacau+&aq=f

&aqi=&aql=&gs_sm=&gs_upl=&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=e689afd735f02c1a&biw=1366&bih=633&bs=1;5. http://referate.rol.ro/analiza-swot-a-unei-firme-1319.html;6. http://www.nucifere.com;7.http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-din-zona-moldovei/;8.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_755/Europa/ne/plateste/pentru/nuci.htmlhttp://fonduri-europene-agricultura-2011.fonduri-europene.eu/;9.http://agricultura-romania.ro/programul-special-de-pre-aderare-pentru-agricultura-si-

dezvoltare-rurala-sapard/;10. http://www.fonduri-nerambursabile.afaceri-agricole.eu/;11. http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html;12. http://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada.

http://www.euroavia-ge.ro/images/stories/pepiniera/s1/03%20-%20Stadiul%20I%20-%207%20zile%20de%20la%20Transplantare%2020%20cm.JPGhttp://www.euroavia-ge.ro/images/stories/pepiniera/s1/03%20-%20Stadiul%20I%20-%207%20zile%20de%20la%20Transplantare%2020%20cm.JPGhttp://referate.rol.ro/analiza-swot-a-unei-firme-1319.htmlhttp://www.nucifere.com/http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-din-zona-moldovei/http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-din-zona-moldovei/http://fonduri-europene-agricultura-2011.fonduri-europene.eu/http://agricultura-romania.ro/programul-special-de-pre-aderare-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-sapard/http://agricultura-romania.ro/programul-special-de-pre-aderare-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-sapard/http://www.fonduri-nerambursabile.afaceri-agricole.eu/http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.htmlhttp://www.euroavia-ge.ro/images/stories/pepiniera/s1/03%20-%20Stadiul%20I%20-%207%20zile%20de%20la%20Transplantare%2020%20cm.JPGhttp://www.euroavia-ge.ro/images/stories/pepiniera/s1/03%20-%20Stadiul%20I%20-%207%20zile%20de%20la%20Transplantare%2020%20cm.JPGhttp://referate.rol.ro/analiza-swot-a-unei-firme-1319.htmlhttp://www.nucifere.com/http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-din-zona-moldovei/http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-din-zona-moldovei/http://fonduri-europene-agricultura-2011.fonduri-europene.eu/http://agricultura-romania.ro/programul-special-de-pre-aderare-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-sapard/http://agricultura-romania.ro/programul-special-de-pre-aderare-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-sapard/http://www.fonduri-nerambursabile.afaceri-agricole.eu/http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html