livada-de-nuci-plan-de-afacere (1).doc

8/18/2019 Livada-de-nuci-plan-de-afacere (1).doc

1/17

Aprilie 2016

Planul de afacere pentru

înfiin area unei planta ii ț ț de nuci.

Director: Cre u CristianțAdresa: s. Pociumbău i, r-ul Rî cani, Republica Moldova.ț șTel: 026!"21"

Rî cani 2016ș

1


2/17

Cuprinsul planului de afarcere

1. Sinteza planului de afacere........................................... 3-72. Date de identificare........................................................ 83. Obiectie......................................................................... 8!. Abaliza S"OT............................................................... #$. Structura or%anizatoric&............................................... 1'(. Or%anizarea produc iei................................................. 11ț7. Analiza riscurilor........................................................... 118. Descrierea pie ei............................................................. 12-13ț#. )lanu de *ar+etin%........................................................ 1!1'. )lanul financiar........................................................... 1$- 17

Sinteza planului de afaceri

2


3/17

Propunem spre anali#ă o a$acere în domeniul cultivării nucilor %cod CA&'( 011"). *orim săcultivăm o livadă de nuci comestibile ecolo+ice, ale carei produse să $ie destinate eportului,

dar i pie ei interne. Aceasta a$acere se va or+ani#a sub $orma unei ospodării ărăne ti,ș ț Ț ș

denumită G “ Ț Cre u Cristianț ” , si va avea capital privat. Principalul obiect de activitate îlconstituie cre terea nucilor, la care se adau+ă comerciali#area acestora.ș

*at $iind $aptul că Moldova are un climat $oarte bun pentru cultura nucului, i nucile suntș produse ecolo+ice cu o cre tere sus inută a eporturilor, dorim să valori$icam aceastaș ț

oportunitate prin cultivarea nucilor i vîn#area mie#ului de nucă pe pie ele eterne unde esteș ț$oare apreciat.

Pu ini dintre detinătorii de terenuri a+ricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea dețmie# de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat o$erta. n plus, in$iintarea unei

plantatii moderne de nuci, cu material saditor certi$icat, aduce serioase bene$icii. n urmastudiilor $acute s-a dovedit ca in$iintarea unei plantatii de nuci repre#inta o solutie pentru

viitor in conditiile cresterii populatiei, creste si cererea pentru consumul de nuci,si totodataetinderea supra$etelor cultivate pentru prote/area mediului incon/urator. nvestitia a $ost

considerata una rentabila deoarece costul privind obtinerea productiei este unul redus, motiv pentru care aceasta se poate recupera intr-un timp scurt, in timp ce durta de eploatare

depaseste 2 de ani. Raportandu-ne la piata internationala reali#am ca preul unui ilo+ramde nuci in coa/a varia#ă intre ", i ".3 euro, in $uncie de calitate i de soi. Aceasta

ec4ivalea#ă la o producie de doar "000 de ilo+rame la 4ectar , cu un venit anual minim de1000 de euro. n conditiile in care soiul cultivat este unul $oarte productive veniturile sunt

cu atat mai mari. Reali#area unei plantatii de nuci este cu si+uranta o a$acere $oarte tentanta,cu investitie mica si pro$it mare. Pentru succesul a$acerii este insa necesar sa plante#i soiuri

productive de nuci.&ste o a$acere pe termen lun+ pe care o poti lasa mostenire si copiilor tai.Curata, sanatoasa si cu pro$it +arantat. Pretul unui +. de mie# de nuca pe piata iti arata clar

cat de pro$itabila este a$acerea. *e mentionateste $aptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecolo+ice, cat mai

naturale pentru ca +ustul lor este incon$undabil in comparative cu alte produse 5a/utate+enetic. Cand lanse#i pe piata un ast$el de produs, tendinta celorlalti producatori este de

imitatie. n acest ca# nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucilemoldovene tiș asa cum am mai preci#am si mai sus bene$icia#a de niste bune conditii de

de#voltare. ar re+imul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai de+raba am putea spunecaeste stabilit printr-un acord mutual de catre toti producatorii, $iecare isi respecta modulde

producere al nucilor sale.

3


4/17

Modelul de afacere se va baza pe urmatoarea schemă simplificată:

1.Tratarea solului,

2.)lantarea i ntre inerea nucilor,ș ț

3.Cule%erea i prelucrarea rodului,ș

!. nzarea nucilor

lemente cheie care conduc către succesul unei astfel de afaceri :

- perioada in care arborele de nuc se maturi#ea#a este de !-7 ani8

- dupa sadire, de/a in al treilea an, apar primele $ructe intr-o cantitate redusa %e. un soi denuc bun de ori+ine $rantu#easca denumit 9ara a/un+e sa dea roade la "-: ani de la plantare)8

- plantarea se $ace toamna, la o distanta de circa 3 metri intre pomi si 10 metri intre randuri8

- densitatea optima este intre 120 - 1!0 de pomi;4ectar, in $unctie de soiul ales8

- costul unui pom varia#a intre "0 si 100 de lei in $unctie de soi, loc de ac4i#itie, etc8

- +ropile trebuie sa aibă o adancimea de circa 0-60 de centimetri8

- plantatiile de nuc se in$iintea#a numai pe terenurile $avorabile din #one speci$ice acesteiculturi, terenul se de$risea#a de ve+etatia lemnoasa, apoi se cultiva "-: ani cu le+uminoase,

perene sau anuale dupa care se in$iintea#a cultura de nuc.

- $ertili#area de ba#a se $ace pe directia randului sau la $iecare pom, pre+atirea terenului se$ace prin des$undare sau prin saparea +ropilor mari de plantare.

Cantitatea re#ultata de nuci poate $i comerciali#ata pe piata


5/17

!vanta"ele unei afaceri cu nuci

1 Cererea de *iez de nuc& este *ult *ai *are dect oferta.

2. )lanta ia de nuci se poate realiza cu fonduri europeneț .

3. Cultiarea nucului nu necesit& condi ii cli*atice speciale/ț nici terenuri deosebite si

este re#istent la boli si dăunatori.

!. )roduc ia este de 3/$ - ! tone de nuci.ț Pe un 4ectar de livada de nuci cresc 100 de copaci.*e pe un copac pot $i strinse in medie :0 + de nuci. Ast$el, de pe un 4ectar pot $i recoltate :

tone de nuci si, dupa prelucrare, - 1,2 tone mie# de nuca.

$. De la nuc se alorifica totul( $ructele %nucile ca atare, uleiul de nuca - 0 lei;+ de ulei presat la rece), lemnul de calitate superioara, co/ile si $run#ele.

(. 0ucul are aloare ecolo%ica, $iind unul dintre putinii arbori care reusesc sa absoarba

metalele +rele din atmos$era.

7. Durata de iata a unui nuc este *are: 8$-1'' de ani.

#ista produselor care pot fi valorificate în urma sădirii i cultivării unei livezi ș

de nuc pe termen lun$.Produsele care pot $i valori$icate sunt urmatoarele(- mie#ul de nucă- nucile ver#i- $run#ele- lăstarii- mu+urii

- co/ile- lemnul

'ucul este ori+inar din Asia Centrală i din unele #one ale Peninsulei =alcanice. ările mariȚ producatoare de nuci sunt Maroc, >.unt bo+ate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, ma+ne#iu, clor, $os$or, sul$, $ier, cupru, #inci iod.Contin vitaminele C, =1, =2, =, vitamina PP i caroten.9ăstarii si scoar a se utili#ea#aț

pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industria

mobilei si pentru sculpturi. 'ucile ver#i sunt bo+ate in vitamina C si se utili#ea#a pentru prepararea lic4iorurilor si dulce urilor. *e mentionat, ca mie#ul de nuca contine vitamine deț

5

http://culturanucului.blogspot.com/2015/02/lista-produselor-care-pot-fi.htmlhttp://culturanucului.blogspot.com/2015/02/lista-produselor-care-pot-fi.htmlhttp://culturanucului.blogspot.com/2015/02/lista-produselor-care-pot-fi.htmlhttp://culturanucului.blogspot.com/2015/02/lista-produselor-care-pot-fi.htmlhttp://culturanucului.blogspot.com/2015/02/lista-produselor-care-pot-fi.html


6/17

noua ori mai mult decat macesul.


7/17

americani a demonstrat că nucile luptă e$icient împotriva obe#ită ii, prin $aptul că persoanelețcare consumă re+ulat acest aliment au parte de o dietă mai ec4ilibrată. iind bo+ate în

proteine i +răsimi Dbune i consumate cu modera ie, acestea nu in$luen ea#ă +reutateaș ș ț țcorporală i nu în+reunea#ă metabolismul, ca alte produse.ș

6. >unt un ecelent remediu împotriva insomniei - ti i care este cau#a insomnieiE 9ipsa deș țma+ne#iu din or+anism care conduce la producerea unei cantită i mai mici de melatonină,țceea ce alun+ă somnul i te ine trea#ă. 'ucile sunt o $oarte bună sursă de ma+ne#iu, iar dacăș țmăn@nci o m@nă de nuci cu 1-2 ore înainte de a te culca, po i dormi lini tită.ț ș

!. Pentru că alun+ă stresulF - tot *ailGMail.co.u eviden ia#ă rela ia dintre stres i vitamina =ț ț și sus ine că studiile reali#ate în privin a stresului au arătat că tot compleul de vitamina =ș ț ț

repre#intă un remediu antistres, rela@nd sistemul nervos i totodată starea ta +enerală.ș 'ucile sunt o importantă sursă de ast$el de vitamine.

7. Ameliorea#ă durerileF - datorită vitaminei =, mai eact celei =1, durerile se diminuea#ă înintensitate. Această vitamină con inută de nuci a/ută la $unc ionarea optimă a musculaturii iț ț șcre te toleran a la durere.ș ț

3. >unt e$iciente în lupta cu diabetulF - un studiu recent, apărut în $ebruarie 2010 în *iabetesCare, a a/uns la conclu#ia că un consum de 6 + de nuci #ilnic a/ută la ameliorarea diabetuluide tip 2, prin dilatarea vaselor de s@n+e, îmbunătă ind ast$el $luul san+vin.ț

10. Previn cancerulF - prin con inutul bo+at de aci#i me+a-", $ibre, vitamina &, ma+ne#iu iț ș

acid $olic, nucile repre#intă una dintre cele mai bune metode pro$ilactice împotrivacancerului, relatea#ă &atin+Hell. com.

11. Previn constipa iaF - prin con inutul bo+at de $ibre, nucile î i asi+ură un tran#it intestinalț ț țcomplet, asi+ur@nd un sistem di+estiv care mer+e ca uns.

12. Pentru un creier în $ormă - pentru memorie, pentru sistemul nervos, dar i pentru o minteșmai abilă, recur+e la consumul #ilnic de nuci.

1". Pentru o via ă mai lun+ă - prin toate bene$iciile pe care le aduc, per total, or+anismului,țcercetătorii sus in că nucile pot $i considerate alimente valoroase din punct de vedere anti-ța+in+( îmbunătă ind calitatea pielii i contribuind la crearea de celule sănătoase, re+ener@ndț șconstant or+anismul.

1:. Pentru oase puternice - datorită con inutului de proteine, nucile sunt ecelente înțîntre inerea sănătă ii oaselor, dar i a mu c4ilor, pielii i celulelor. Intărirea oaselor a/ută laț ț ș ș ș

preven ia osteoporo#eiFț

1.6 de +rame #ilnic este su$icient pentru un e$ect +arantatF +ate de identificare:

7


8/17

+enumirea: Ț DCre u Cristianț Slo$an: 0ucul p4inea iitorului. Misiunea: alorificarea nucului prin cele *ai tradi ionale *etode.ț !dresa "uridică: s. )ociu*b&u i/ r-ul 5 cani/ 5epublica 6oldoa.ț ș

&r de telefon: '2$(73213 '(8'2(87( ,mail : serne%ura%*ail.co*

-biectivele

-biectivul ) ntrarea pe pie ele 9 cu o cantitate de 2țtone de *iez de nuc& ecolo%ice ișrecunoa terea i*a%inii dupa 2 ani.ș

-biectivul ;portatea le*nului la pre ul de 2'' euroț*2/ n &rile europene dup& 1' ani de lațplantare.

-biectivul /


9/17

Puncte tari Puncte slabe

- *es$ă urăm activitatea într-un domeniuțstabil8- Producem produse ce corespund

standardelor untem de neînvins în ideiile de prespectivă8- >untem unici prin ec4ipa tînără pe care o$ormăm8- >untem permanent în contact cu clien ii8ț- In domeniul $inanciar cî tidurile suntș+arantate8

- Clien ii ne pre$eră pentru produsele dețcalitate o$erite.

- Intreprindere nou creată8- C4eltuieli pentru transportarea productiecătre $urni#ori8

- 9ipsa eperin ei în domeniu dat.ț- Resurse $inanciare limitate.

-portunită i ț !menin ări ț

- Cerea stabilă la mie# de nucă8- Cerin a prodeselor &C8ț- Accesarea +ranturilor, subven iilor.ț

- Consumul tot mai mare de produse naturaleîn rîndul populatiei, atît pe plan na ional, cîtți pe plan interna ional o$eră o si+uran ă aș ț ț

a$acerii.

-Concuren a puternică(ț- *ependen a mare de condi iile climatericeț țnestabile din ară8ț

- Aparitia produselor din străinătate, careînlocuiesc cererea de nuci.- &istă riscul lunecarilor de teren8

9


10/17

Structura or$anizatorică

-r$anizarea productiei :

10

Conducător-contabil

Cre u Cristianț

9ucrător permanent

Cre u Cornelț

9ucrător se#onier

Cre u Alionaț

9ucrător se#onier

Cre u Petruț


11/17

Compartimentele de productie sunt: Aprovi#ionare, $abrica ie, controlul si asi+urarea calitătii, intre inerea nucului i aț ț șec4ipamentelor.

2esponsabilitati specifice:

- aprovi#ionarea trebuie sa ină evidenta materiei prime intrate i ie ite % nu trebuie caț ș șsocietatea sa ramana descoperita ).

- $abrica ia tine evidenta materiei prime intrate a stocului de produse $inite re#ultate înțurma procesului de $abricatie.

- veri$ică produsele $inite re#ultate din punct de vedere calitativ si 4otaraste ce mer+ela vîn#are.

- intretinerea ec4ipamentelor.

Analiza riscului

a. 5iscuri interne

&ista riscul unor posibile nein ele+eri între oamenii care muncesc la planta ie. Pentru aț țevita acest risc se vor stabili de la inceputul a$acerii, atribu iile $iecăruia.ț

b. 5iscuri e;terne

&ista riscul ca persoanele $i#ice-intermediari sa o$ere preturi mici, la $el ca i pentru ceișcare o$era cantitati de nuci din produc ie proprie.ț

Pentru a evita acest risc vom inc4eia contracte convenabile cu centre de ac4i#itie, cutermeni de plata, de colectare.

Posibilele condi ii atmos$erice ne$avorabile pot duce la o slabă produc ie a nucilor.ț ț

+escrierea pie ei ț

'e propunem ca prima recoltă să o distribuim pe plan local, înc4eind contracte cu di$erite

11


12/17

$abrici speciali#ate în producerea de cosmetice, produse alimentare sau uleiuri te4nice.>copul nostru in primul an de recolta este sa anali#am productia obtinută pentru a putea

previ#iona recolta in anii urmatori si de asemenea sa o eportam.

Pia a intă( $irme si persoane $i#ice din tara i din a$ară, o valoare de !0B din produc ieț ț ș ț$iind pro+ramata pentru eport. *in studiile de pia ă e$ectuate s-a constatat că acestț

produs este $oarte a teptat i bine primit avand o +ama lar+a de utili#are( de la industriaș șalimentară, usoară, c4imică pînă la cea $armaceutică. Mie#ul de nuca repre#intă unaliment complet si concentrat care ameliorea#a sau c4iar previne numeroase a$ectiuni alecorpului uman.

Produc ia mondială anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone.ț9a ora actuala principalele ări producatoare de nuci pe plan mondial sunt C4ina i >.


13/17

! , &ut#--3

4, OS)OD>5? D ?A SAT

C, A6 @50?

Publicitatea i promovarea produsului ș

Jom promova prosusele noastre prin intermediul(

Hibe-site, unde vom plasa date de contact, pre ul produselor8ț

Anun uri8ț

>poturi publicitare la radio8

Reclame mass-media8

Promo ii în centre comerciale8ț

Prin e$ii de vîn#ări i a+en ii acestora8ș ș ț

Produsul va $i pre#entat într-o $orma cît mai atractivă i practică.ș

Accentul asupra promovării se va pune în perioada-se#on de colectare a mie#ului de nucă, pentru caclientii să ne cunoască i să colabore#e cu noi.ș

)?A09? D 6A5@T0

13

actoriisuccesului

Ț

D Cre uțCristian

Intreprinderile concurente

A = C

Asortimentul : : :

Calitatea

Preul " : :

Promovarea : " 2

Piaa " : :

Amplasarea " 2

*eservirea " "

?otal puncte 2! 27 2: "


14/17

Strate$iile de produs Strate$ii de preț

Ale%erea celor *ai productie soiuri,

erificarea produselor finite rezultate din punctde edere al calit& ii,ț

losirea n%r& &*intelor or%anicepentrușob inerea produselor ecolo%ice,ț

)re ul produsului B*iez de nuc& a fi pentruț nceput stabilit sub cel al pie ei/ ur*nd ca elț

ulterior s& creasc&.

Strate$ii de plasare Strate$ii de promovare

Asi%urarea pie ei cu cantit& i necesare,ț ț

Atra%erea aten iei la preferin ele pie ii,ț ț ț

5ecunoa terea i*a%inii pe pia a,ș ț

Contactul per*anent cu clientul,

nfor*a ii despre beneficiul consu*ului de nuc&,ț

5ecla*e *ass-*edia,

)ro*o ii,ț

)rodusele or fi prezentate ntr-o for*& atracti&,

"ibe-site,

Anun uri,ț

Spoturi publicitare la radio,

5ecla*e *ass-*edia,

)ro*o ii n centre co*erciale,ț

)rin efii de nz&ri i a%en ii acestora,ș ș ț

De ase*enea/ pro*oarea se a face i prinșinter*ediul pliantelor/ afiselor/ ntalnirilor deinfor*are i *ai ales din o* n o*.ș

)?A09? 0A0CA5 Jeniturile $irmei vor proveni din van#area produselor.

14


15/17

Costurile estimate vor $i controlate atat de departamentul de productie cat si de cel decontabilitate, incercand sa $ie reduse în permanen ă.ț

luul de lic4iditati va $i asi+urat pentru inceput de $onduri accesate si aportul propriu almembrilor $ondatori, ulterior din încasari.

*in cercetările $ăcute pînă acum, am +ăsit un soi bun de nuc produs în ranta %denumit9ara), care are o productivitate $oarte mare, adică între 6 si 7 tone pe un 4ectar. Puietul dinacest soi costa 1 euro;buc si a/un+e sa dea rod în "-: ani.

In$iintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 1.000 K 20.000 &


16/17

5aportul inanciar

a!ort "inanciar )ri*ul an de rod Al doilea an de rod Al treilea an de rodenituri din nz&ri 60000 70000 100000Costul nz&rilor "300 7000 20000)rofitul brut 6100 !2000 70000Alte enituriopera ionaleț

0 0 0

C=eltuielico*erciale

00 :00 "600

C=eltuieli %eneralei ad*inistratieș

0 0 0

Alte c=eltuieliopera ionaleț

0 0 0

5AO5A 0 0 05A 0 0 05A 0600 6!00 !6:005e;ceptional -1000 -100 -100

)) :0600 66000 !"0C=eltuieli priidplata i*pozitului

:7!2 !320 30:0

)net "!27 7070 66"10

)ra%ul de rentabilitate

#rim$l an de rod %l doilea an de rod %l treilea an de rod&enit din '(n)ări 60 80 100

16


17/17

mii lei

+o,t$ri- șic.elt$ieli 'ariabilemii lei

15 18 20

+o,t$ri- șic.elt$ieli

con,tantemii lei

20 24 27

/arja decontrib$ție

45 62 80

ata marjei decontrib$ție

75 77.5 80

#ra$l derentabilitate miilei

26*67 30*96 33*75

17

livada-de-nuci-plan-de-afacere (1).doc

Documents