lsda cimnea, AdministratiiuMt şi Tipografia:

BRAŞOVU, piaţa mare Mr 22.Bciisori nefrancRte nu se pri »eseu. M anuscripe nu ae re*

trim i u !Biionile ie an ec m ii:

Brafovii, piaţa mare Nr. 22.Inserate m ai p rim escü în Viena Rudolf Mosse, Haasensiem & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalelt, Alois Bern dl, M ,I)uies, A.OppeMk,J. Dan- »eberg; în Budapesta: A. V Gold­berger, AutonMetei, EcksteinBtmat; ln Frankflirt: 6 . L , Daube; în Ham­

burg: A. Steiner.Preţul inserţiunilorâ.: o seriă garmondü pe o co lina 6 cr. ■i 80 cr. tim bra pen tru o pu­blicare. Publieărl m ai dese

dup& tarifă, şi Învoială. £eclame pe pagina l l i - a o «eriă 10 cr. v. a. s6u 80 bani.

«Öaeeta'‘ ie*e ta fle*oareItt MKrf AlÉïHÂlé»

j?e m*tt an*. 12 fl., pe ştoelual € fl., pe trei lum 3 fl.

Fatn Eoffl&aia şi striUititt:Pe unü anü 40 franci, pe şeae luni 20 franci, pe tre i luni

10 franci.Se p r e n n m e i i la töte oâ» eiele postale din intru fi din

afară şi la dd. coleotori.

la administr&ţiune, p iaţam are Nr. 22, etagiulù I.: pe unûanù 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe tre i luni 2 fi. 50 cr. Cu d u a u lt t ,în c a s ă : Pe ùnù anû 12 fl., pe sése luni 6 fl., pe tre i luni 3 ». Unu esem plară 6 cr. ▼. a. séu

15 bani.A tâtü abonam entele c&tû şl inserţiunile suntü a se p lă ti

înain te.

Nr. 242. Brasovü, Hoenmie 1888.

BraşovQ, 2 Noemvrie v.

Guvemulü ungurescü se sbate şi’şi frămentă mereu oapulü, ca sé afle mijlóce noué de a mai mân­tui sacul ü vis feeriei de golulü cum- plitü ce-lü ameninţă.

A pusü dări peste dări de nu le mai poţi ţinâ réndulű, încordându puterile de contribuţiune ale po- poraţiunei pană în punctulü de a se rupe, şi cu tote astea totü nu o scóte la cale se acopere chel- tuelile. Din contră s’a vecţutu şi se vede nevoitü sé facă nenumă­rate împrumuturi la casele de bănci în’ streinăţate, mai cu sémá la a lui Rothschild, pentru ca sé mai carpéscá finanţele statului şi ast- felü sé mai amâne şi ruina finan­ciară.

Dér aceste împrumuturi au ur- catü deja datoria statului, pănă la unü miliardü şi jumétate, aşa că guvemulü ungurescü s’a vé4utü ajuneü în trista jsituaţiune de a nu mai pute plăti nici dobencjile, care la réndulü lorü s’au urcatü la o sumă enormă de milióne.

In astfelü de împrejurări, d-lü Tisza trebuia sé se iacă luntre şi punte, ca sé potă trece şi peste acâstă prăpastiă financiară. La dări noué nu’şi mai putea lua re- fugiulü guvemulü, căci nu seimü, 4éu, pe ce ar mai puté pune dare, după-ce n’a avutü grije se ’mbu- natăţescă starea materială a popo- raţiunei, incapabilü fiindü a tace acesta. Ca sé facă economii în bugetü éra$í nu póte, pentru că remánü pe drumuri sumedeniă de Hămân4i, cari esistă numai din graţia sfântului bugetü. Totü aşa nu póte sé înceteze cu risipa pen­tru realisarea ideii de maghiari- sare, pentru că şoviniştilom de géba te încerci sé-le scoţi nebu­niile din capü.

Ceva ínsé trebuia fácutü, ca sé scape finanţele statului de fa- limentü, ori mai bine 4i8̂ ca se mai amâne falimentulü. D-lü Tisza, după multă bătaiă de capü

a aflatü unü mijlocü, alü cărui succesü e férte îndoiosü.

statului e sporită cu o sumă co- i losală de milióne, nu e apoi nici

Anume s’a hotarîtü, ca unelef garanţiă în privinţa succesului, şidin datoriile statului sé le adune

géscá, doben4ile se fiă ceva mm mici, şi în schimbü pentru aeeate concesiuni ce le facü creditorii, adecă aceia cari au ímprumutatü statulü, suma acestorü datorii sé se considere sporită cu unü na- merü însemnatu de milióne.

Cele mai multe din aceste da­torii suntü cele tăcute pentru con* struirea cáilorü ferate, ér tóté îm­preună se urcă la peste patru sute cincí4ecí de milióne. Doben4ile ce le plătesce statulü pentru a- ceste datorii se urcă peste trei4ecî şi cinci de milióne. Pentru ea statulü sé nu mai plătâscă atâta dobendă pe anü pentru aceste datorii, d-lü Tisza a íntratü în tractări cu casa Rotsehild în sen- sulü ca acésta sé se învoiască a prelungi terminulü de plată alü acestorü datorii dela 15 ori 20 de ani la 70 pănă la 85 de ani şi sé’i plátésca procente mai m id la sută, în schimb ínsé statulü sé îi datoreze pentru cele patru sute cinc!4ecl şi mai bine de milióne suma de şâse sute de milióne, cum 4ice „Ellenzek*. . 'J

Acéstá ínsemnéza „conversiune“.Asta operaţiune d-lü Tisza o

face pe socotâla şi pericululü sta­tului, iară nici o garanţiă, ca se va ajunge scopulü propusü. In? suşi „marele ministru de finanţe4* Tisza nu a índrásnitü se declare catégoricü, în raportulü motivelor ce le-a adusü pentru susţinerea proiectului séu, că în adevérü acésta conversiune are sé aibă succesü, ci s’a mărginitu a spune numai că „speră“ şi „crede“ că operaţiunea va avó succesü.

Intréga întreprindere pare a se face pe base nesigure, căci de­oparte doben4ile ce le plătesce statulü vorü fi reduse cu o sumă fórte mică, de altă parte datoria,

posesorii de obligaţiuni de ale a-într’o singură datoria, timpulüji cestei datorii vorü avé sé ia pro- pentru plata lorü sé se prelunrf cénte mai mici la sută. Décà vorü

' '̂vft'‘-recompeiisaţÎ princursulü .;obH- gaţiunilorfi, nu së scie. Acésta atêma de împrejurări şi situaţiunî.

Aşa stă lucrulü cu proiectulü dé conversiune alü d-lui Tisza, care a fostü primitü de camera depu- taţiloru unguresci. Atâta e sigurü, ca prin elü datoriile statului crescü enormu, şi nimenea nu pote ga­ranta, că nu se vorü contracta noué împrumuturi, décâ starea de nelinişte în situaţiunea din afară se va reîntorce, precum se vede dintr’o telegramă de a4î, că ase­meni temeri esistă chiar în Berlinü.

3DXNţ)iarulă francesü „Rappel“ a accen­

tuată de curêndû, că 8000 de Alsaţianî facü parte din legiunea francesă ar strei- niloru şi cu tote că sciu, că în oasü de rësboiu íiindü prinşi mórtea le e sigură, rămână la postulü lorü. „Rappel" e de părere, că ar fi celü inai bunü lucru de a numi acea trupă directü „regimentulă Alsatianilorü“.

„Nordd. alig. Ztgu, organulü lui Bis* mark, s’a mâniatü focö asupra lui „Rap­pel“ din causa propunerei sale şi 4i°e că ar fi trecutù póte cu vederea expecto- rările lui „Rappel“, décá nu ar sci că acestü 4i&rû esté proprietatea ministru­lui francesü Lohray. Din acésta împreju­rare, cjice fóia bismarkiană, se póte de­duce. eă guvemulü francesü aprobă agitarea la rësboiu. Décâ dér pacea nu se va puté susţinâ răspunderea va căde numai asupra Franciéi. (Sic!)

Intr’altü locü „Nordd. alig. Ztg.u sus­ţine, că creditulü de rësboiu ce-lü cere dela parlamentü ministrulü Freycinet, are o însemnătate răsboinică. Planurile de revanşă ale Francesilorü dau situaţiunei timbrulü ei caracteristicü şi marchisulü de Breteuil a fácutü o cutezată afirmare, când a 4^ , că Europa nu dubitézá în iubirea de pace a Francesilorü.

E bátétorü la ochi, că fóia bismar­kiană se silesce cu tptü adinsulü a pre- senta pe FrancesI ca pe nisce Uneltitorî în contra păcii. Intr!aceea s’a petrecutü în Peţersburg o demonstraţiă pentţu pace a coloniei francese de acolo.

Joia trecută adecă au asistatü frun­taşii coloniei francese în Petersburg cu ambasadorulü d-lü de Labouláóe In frunte la serviciulü divinü ce s’a cele- bratü pentru fericita scăpare a Ţarului rusescü şi a, familiei sale la catastrofa . de pe drumulü de ferü din 29 a lunei treeute. Preotul coloniei francese, Pérere Lagrange, a ţinuttt cu acéstá ocasíune o vorbire, arátándü cátü de multü este iu- bitü şi veneratü Ţarultt de poporulü rusescft‘şi adaugéndü, că íntréga Fran- ciă nutresce aceleaşi sentimente pentru ímpératulü Rusiei, care formeză unü m- 4imü al păcii pentru íntréga Europă. Prove- dinţa, 4ise preotulü francesü, a scápatü vieţa Ţarului pentru binele şi fericirea popórelorü şi spre apérarea păcii, de care Francia are aşa de mare lipsă. D-lü. La­grange a presentatü apoi pe Ţarulfi, care este cu frica lui Duuane4eu, ca pe unü modelü pentru toţi omenii şi în fine a reamintită împrejurarea, că vagonul^ în care se afla familia împărătesoă în tim- pulü catastrofei, a aparţinută odinioră împărătesei Eugenia.

Despre nou alesulü , preşedinte alü. Sfatelorü- Unite nordű-americane, generalulü Beniaminü Marrison, se scrie, că unulü din strămoşii séi a fostü acelü generalü Thomas Hamson, care la IB Octomvre 1660 fü decapitatü în Londra, pentru a subscrie sentinţa de mórte a lui CarolüI. Unü urmaşU alü lui Thomas Hamson s’a dusü din Anglia ín Virginia (Ame­rica) şi s’a căsătorită acolo cu nepóta unei principese indiáné Pocahvetas, fiica regelui Povhatam-Sachem. Unü fiu năs­cută din acâstă căsătoriă a fostü acelü Beniaminü Harrison, care a subsemnată la. 4 Iulie 1776 declararea de indepen­denţă a Statelorü-Unite. Urmaşulă lui, actualulü preşeidinte, este dér unü ame­ricană adevératü, în a cărui vine curge şi sânge indianü.

, Convenţiunea încheiată de lordulü Salisbury cu Germania, privitóre la o co- operaţiune maritimă de-alungulă litora-

FOILETONULtJ „GAZ. TRANS.“

(5).

Unü mortü între vii.(Novelă englesescă.)

IVLaudele ce i-le făcea lordului tatálü

Alicei nu mai aveau capétü, şi atâtea’i vorbia despre elü Alicei, íncátü copila din ce în ce se interesa mai multü de elü, deşi numai cu óre-care frică se gân- dia la locuinţa lorü în Manfries.

In timpü de dóué séptémání ei s’au mutată.

Dumfort trăia acum liniştită. Alice însă era cuprinsă de-o neodihnă veclnică; dér neliniştea ei nicl-odată nu şl-a tra- dat’o nici mácarü cu o vorbă. Şi ea grija tare de asta, ca nu cumva vor- bindü ceva rău sé turbure bucuria părin­telui său.

Lordulü aştepta prima întâlnire cu frică şi cu îngrijire.

Alice era de-o frumseţă răpitore.

Când tatálü ei o introduse în odaia lor­dului, ea purta o îmbrăcăminte simplă şi nepretenţi0să, dér cu tóté acestea era cuceritóre. Faţa ei tristă, graiulü ei fi- rescü, ar fi fermecatü pe orl-cine. . In pérulü ei se vedeau acăţate câteva fiori albe, ér haina ei negră se potrivia fórte bine cu talia şi cu faţa éi.

Când o vă4u lordulü, era seriosü şi ză- păcită* Elü vorbi multe şi abia din când în când f&cea alusiunl şi la Alice, care era albă ca zăpada.

„De bună semă nu’ţl va plácé con­versaţia nostră, d-şoră Alice“....

„Cum nu, Milord?“ murmura Alice.„Intr’adevérü, d-le Dumfort“ , 4̂ se

lordulü, „mare mulţămită îţi datorescă,, pentru-că ai datü castelului din Man­fries atâta poesiă, cau....

Alice neliniştită se sculă din loculü său, în vreme ce lordulü îşi muşca buzele.

„Miss Alice“, grăi elü îndreptându-se spre tăcuta copilă, „ml-ar plăcea décá d-ta te-ai deda să locuescl în Manfries; eu m’am silitü să ’mi íntocmesicü odăile,

câtă mai bine de locuită, dér acum or­donă d-ta să ţl-se arangeze după gus- tulă d-tale. Damele în privinţa acésta suntü superióre cavalerilorü“.

„Oh, Milord, acésta e maré...“ „Mistress Tarket, fosta mea crescé-

tó re , e o femeie tare de cinste şi ’i vei face multă bucuriă cu asta. Afiă că este puţină cam vorbărâţă şi pururea se plânge. De altmintrelea e o fiinţă bine­cuvântată, totdéuna te ya însoţi la Edin- burg séu véra la băi decâte ori vei voi. ' ^Milord“, răspunse fata zăpăcită, „eu nudorescü lumea mare“.

„Décâ îţi place singurătatea, atunci îţi stau la disposiţiă parcurile, roibii, sala de desemnü, instrumentele musicale şi biblioteca mea. Eu peste două săp­tămâni voiu călători spre răsărită şi în loculü meu le poţi folosi d-ta tote acele aşa ca şi mine.u

„Şi ai puté d-ta să ne laşi singuri, Milord?“

„Da, d-şoră !“„Şi când te vei reíntórce?“•Peste doi séu trei ani !u

„ Alice se mişca cu nelinişte la cu­vintele acestea, în cari se cuprindea a- tâta durere.

Lordulü încă ’şl simţia inima împo­vărată şi apropiindu-şl mâna de părete trase de o sîrmă, ér unü clopoţelă da semnü la mistress Tarket să se presente.

Femeea, care purta la stânga şur- ţului o mare legătură cu chei, se pre- sentâ numai decátü şi clătinându-se pe locü se plângea, că abia o biruescă pi- ciórele.

„Recrează-te, dragă Tarket/ dise lordulü, şl-apoi să conduci pe stimabila nostră strşină în apartamentele d-sale.u

Odăile, în care intrară, o uimiau pe Alice. Splendórea se revărsa din tóté părţile. Odaia mijlociă, ai cărei părşţi erau de marmoră albă, cu oglin4i şi cu tablouri minunate, avea tavanulü ornată cu covóre orientale; de marginile feres- striloră se vedeau arangiate în réndü simetricü óle cu fiori din orientü, ér mo­bilele erau de-o strălucire şi frumseţe legendară. Dela odaia acésta spre díépta se deschidea o sală ovală, cu mese ro~

Nr. 242 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888

lului Africei de ostü, nu prea este apro­bată în cercurile parlamentare englese. Unii se tema cu deosebire,, că prin co­operarea cu Germania, cate are de scopü suprimarea comercmlui cţf sclavi, Anglia uşorii ar put6 fi încurcată în conflicte cu căpeteniile indigene, cari ar pute peri­clita vieţa şi averea misionarilorÜ şi a comercianţiloru englesi. Cu deosebire însă a produsü bănuieli acela punctă ala convenţiei, după care Anglia promite a sprigini pe Germania şi în măsurile, ce voiesce să le ia spre a împedeca impor- tulü de arme în Africa. Se crede prin urmare, că în parlamentă se vorü nasce viue discusiunî din causa acestei con­venţii.

Guvernulü francesü a numita caam- basadora ală Franciei în Roma pe d-la Mariani. Acestă numire a produsa mare mulţumire în sinula guvernului italiana. Ambasadorula Italiei în Parisă, genera- lula Menabrea, a felicitata din causa a- cesta pe ministrulă Goblet, esprimânda speranţa, că noula trimisa ala Franciei va sei se delătureze neînţelegerile esistenie intre Francia şi Ralia. Ministrulă Go­blet răspunse, că Mariani merge [la Roma nu numai cu cele mai bune intenţiuni personale, ci şi cu instrucţiuni conciliante.

SCmiLE PILEI.„Kolozsvár“, în Nr. 259, ocupân-

du-se cu articulula nostru de fonda pri- vitora la numirile de visitatorî şcolari. ‘ne asigură, că între aceşti visitatorî şco­lari se află nu numai una protopopa ro­mâna, ci mai mulţi preoţi şi alţi Ro­mâni. Se miră „Kolozsvár“, ce avem a noi contra acestora denumiri ? Décá gu­vernulü trimite UngUrî ca să visiteze scólele, nouă nu ne place, decă trimite Români, erăşl nu ne place. Ai* fi do­rita dér fóia ungurescă să spunema, din ce naţionalitate ama vre noi să se nu- mescă visitatorî de scóle ?

De nici o naţionalitate n’are să nu- mescă guvemula ungurescă visitatorî pentru scólele nóstre; mulţămescă-se eu inspectorii şcolari şi cu comisarii dela esamene; încolo să dea paee scólelorü românesc!, E tréba autorităţilora nó'stre bisericesc! să numéscá visitatorî. De in­gerinţele guvernului suntemU sătui pănă în gâta.

** *Ministrulă de honvezi a adresata mu-

nicipiilora Una cerculara în afacerea lu- crărilora pregătitore pentru recrutarea din 1889. La asentare au şă fiă chemaţi tinerii născuţi în 1869, 1868 şi 1867. Pănă ce se va decide definitiva asupra Convocării clasei a patra de etate (1866) în vre-una cerca séu altuia, ministrulă, considerânda resultatulă nefavorabila ala asentărei din anula acesta, ordonă să se iacă conscrierea şi lucrările pregátitóre

tunde, cu flori şi tapete chinesescl, cu cărţi frum6se, er în fund erau aşezate o harpă şi una piana. Lângă o ferestră era masa de lucru şi una minunata scauna cu braţe. In unghiurile casei se ridicau maiestosa busturile sciitorilora şi marilora artişti, între cari locuia prima îla ocupa mărimea şi fala Englesilora Schakespeare.

Mistress Tarket îi vorbi f6rte multa despre tote ce vedea Alice, se plângea însă că se risipesca bani pentru astfela de nimicuri. I arăta apoi tablouri isto­rice şi artistice, precum: Coriolana în- naintea mamei sale, Romeo şi lulia în cripta mortuară, Harnlet care îngenun- chia înaintea tată-său, pe nebunula rege Lear în mijlocula furtunei, Othelo înain­tea patului femeei sale, şi pe sângerân- dula Iuliu Caesar cum privia spre Bru- tus, ş. a. Intrară apoi în camera de durmita, ala cărei pata alba ca zăpada, pictura tavanului, fineţa tapetelora şi lampi6nele cele albe ca trandafirii făcură pe Alice să ameţescă de frumseţea loru. Tota obiectula şi fiă-care tablou părea

cu privire la clasa a patra de etate în tóté cercurile de asentare.

;*■■■: * * ■Sciréa publicată, in Nr. 288 ala fóiei

nóstre, cu privire la constituirea Eforii scólelorü centrale române din locü, are ne- voiă de o rectificare şi anume: preşedinte alu Eforiei & fosta alesă d-lfi advocata Nicolau Str&voiu, ér nu d-la Iona Străvoiu, precum din erőre s’a publicata.

* *Intr’una apela, îndreptată dilele

acestea cătră proprietarii din Ardeala, se face cunoscuta, că ministrulă preşe­dinte Tisza are în vedere înfiinţarea unei fabrici de zaharu în Ardélű, cu con- diţiune, décá proprietarii din Ardéla se vora obliga prin contracta, că vor a cul­tiva sfecle dela anula 1889 íneepénda pe una teritoriu de 5000 de jugăre şi pe durată de 10 ani. Preţuia unei măjl de sfecle în sensula contractului ar face 65 cr. şi e proiectata să se dea produ- cătorilora de sfecle ca anticipaţiune câte 15 fi. de fiăcare jugăra şi totodată săli se facă o reducere de preţa pentru transportula pe calea ferată.

** #Unu Nasarinénu, mai nainte de re-

ligiunea romano-catolică, dorinda a se căsători valida după legile bisericesc! şi civile cu o femeiă de religiunea greco- catolică, a pretinsa dela preotula mi­resei să-i cunune, însă fară de a înde­plini ritualula religiosă prescrisa de bi­serică pentru cununii. Preotula miresei a respinsa pretensiunea mirelui, carele apoi contra acestei respingeri a recursă la Ministeriula ung. regesca de culte. Ministeriula cu provocare la una res- cripta ala său anteriora referitora laNa- zarineni, respingénda cererea, totdeodată a enunciata, că căsăorii valide se potu încheia numai înaintea preoţiloru religiu- niloră recepte prin lege cu împlinirea tu­turora formelora prescrise de legile bi­sericescl şi civile. Convieţuiri de alta soiu au a se privi ca concubinate.

*' * *Forturile ce se ridică în jurulu Gala-

ţilorit la Şendrenî şi aiurea, sunta după una sistema cu totula nou, scrie „Vocea Covurluiului“. Cupolele mici cu care se vora înarma şi bateriile de artileriă, ce se calculeză a li se da, se crede că vora face din Galaţi una puncta neatacabila în casula eventuala de unaresbela, adaogă numitula 4iara.

é *O nouă şc01ă s’a deschisă îa Bérladű

în seopa d’a învfya o meseria fetele serace din acela oraşa. înfiinţarea acestei scoli se datoresce d-nei Elena C. Andrieşa, care a înfiinţata cu cheltuelile sale acea scolă şi a adusa o măestră Care să în­veţe fetele cusătoria şi croitoria.

Faptă nobilă vrednică de imitata.** *

că-i 4ice: Copilă, câta te iubesce pe tine lordula acesta!“

Dér ea totuşi se gândea la Regi* nald., Oh! Réginaid n’ar fi dus’o în astfela de locuinţe splendide, ci într’o co­libă dela sata, ala cărei esteriora e tota aşa de simplu ca interiorula, dér în lo­cuia pompei şi splendórei i-ar fi lucită una zimbeta dulce, o privire fermecătore, o vorbă dulce şi câta ar fi ea de feri­cită avéndu-le acelea!

Castelula din Manfries însă numai în primele dile nu-i conveni Alicei. Mis­tress Tarket făcea tota posibilula pen* tru îndestulirea şi petrecerea ei, şi în­suşi lordula o surprindea cu lucruri din ce în ce mai frumóse.

O împrejurare numai îi rănea inima sérmanei copile. Şi anume, purtarea lor­dului faţă cu ea.

„In fie-care minuta mă conving*, îi cjise odată Alice tătălui său, „că elä mă iubesce forte multa, şi totuşi pururea mă ocolesce; în timpa de patru dile numai odată am vorbita cu ela, dór şi atunci forte puţina, căci m’a părăsita îndată.

Serata cu danţu, ce-o vora arangia tipografii din Braşovu 'Sâmbătă în ,7 1.c. la 8l/2 óre séra în sala hotelului Nr.I promite a fi una din cele mai reuşite, atâta în ce privesce arangiamentula, câta şi participarea publicului. S’au desfăcuta deja multe bilete şi s’a îngrijită ca cei ce din vr’o causă séu alta nu vora fi primita învitare, să potă lua bilete séra la cassă. Pentru esecutarea pieselora de danţa a fosta angagiată musica mi­litară a regimentului ala 2-lea c. r. de infanteriă împăratulă Alexandru ala Ru­

siei. Membrii comitetului de petrecere vora purta rosete în colorile interna ţionale ale tipografilora: purpuriu-auriu- vénátü-argintiu şi negru, şi aceştia garan- tézá, că prin nimica nu* se va turbura petrecerea. Nu va lipsi nimica spre a asigura reuşita seratei şi discipulii lui Guttenberg pota să spereze. că prima lora debutare le va aduce una frumosa succesa materiala,, ér publicula amatora de danţa de aici se póte aştepta la o plăcută distracţiă.

** *Din causa alegerilora electorale amâ-

nându-se alu II-lea Congresă alu Coope- ratorilorű din România pentru q̂ ilole de Sâmbătă, Duminecă şi Luni (intrarea în biserică), 19, 20 şi 21 Noemvre a. c., acésta se aduce la cunosciinţă pentru persónele care voesca a participa la acesta congresa cu rugarea de a face cunoscuta, spre a li se trimite biletula de participare, conforma art. IV din Re- gulamentula Congresului. Cererile de participare se pota face la d-la D. C. Butculescu în BucurescI pănă cela multa la 15 Noemvre viitora. Cu cererea de participare să se trimetă şi una timbru poştala de 15 bani spre a li se trimite orice alte informaţiunl împreună cu bi­letula de participare. Representanţii pressei sunta rugaţi a face cunoscuta delegaţii săi spre a le remite cuvenitula bileta de liberă intrare.

*# *Regimentula teritoriala de dorobanţi

din Dobrogea avénda una efectiva estra- órdinara de mare, aşa încâta controlula şi administraţiunea întâmpină greutăţi, ministrulă româna de răsboiu a decisa înfiinţarea unui ala doilea regimenta te­ritoriala de dorobanţi dobrogeni. Chel* tuelile sunta prevăclute în bugetula pe anula 1889.

. • • ** *ţ)iarulu oficialii alu Republicei frem-

cese, în numărula său de Duminecă, 4 Noemvre 1888, publică nisce decisiuni ale ministrului lucrărilora publice, dela 17 Iulie şi 31 Octomvre 1888, şi dela29 Septemvre şi 31 Octomvre, după cari tinerii români şi anume d-nii Alimă- neşteanu, Bădescu, Mircea şi Pereţa au fosta autorisaţi, după có au trecută ciţ succesű unű esamenü de aptitudine, cela dintéiu a urma cursurile speciale ale

Décá se întemplă să ne întelnima în parca ori în sala de sticlă, ela totdeuna se abate din cale’mi şi cela multa décá mă prevesce de după perdele.

„Vecii, copila mea,“ replica Dumfort, „ela îţi cinstesce durerea ta şi se îndes- tulesce cu atâta, că te póte vedé.“

„Nu de multa ne-am întelnita şi vorbita despre lucruri de aşa de puţina interesa, câta îmi venea să rida. Dér privindu-i trista espresiune a feţei ml-a trecuta voia de rîsa. Ela totdéuna este aşa de trista, şi pe mine mă dóré acésta. Mi-ar plácé să-i pota vorbi cu încre­dere, si să nu ia aşa âe seriosa răspun- sula meu ce i-l’am data în cimitera. A fosta o hăbăucie din parte-mi. Lor­dula de bună sémá trăesce în greşita credinţă, că reserva lui îmi face bine, pe când în faptă purtarea lui mă mustră amara.“ (Va urma.)

scólei naţionale de mine, şi cei trei dia urmă a urma cursurile preparatorii; érid. Brătianu, vechiu eleva esterna alü scólei politechnice din Parisa, a fosttt admisa, fără csamenĂ prealabilii, a urma cursurile speciale ale aceleiaşi scóle de mine.

Inregistrăma cu mulţămire aceste decisiuni privitóre la tirierii Români, cari au sciuta se se distingă printre ceilalţi streini, prin studiile şi aptitudinile lord.

Trupele de honveiji şi de landwehr.Până acum aceste trupe erau desti­

nate a servi în timpa de răsboiu ca trupe de reservă şi garnisóne de fortă­reţe. După noula proiecta de lege, a- ceste trupe vora coopera în casa de răsboiu alăturea cu armata comună, de- órece devină trupe de linia înteiu şi vora fi mobilisate şi transportate la lo­cuia de operaţiune deodată cu armata comună. Ca trupe de reservă şi de gar- nisonă sunta destinate glótele.

Pănă acuma constă armata honve- 4ilora în timpa de pace din 92 de ba- talióne de infanteriă şi 40 de escadróne de husari. In timpa de răsboiu fiecare din aceste batalióne mai formâză, după cum e statuia de mare, încă câte una séu două companii de reservă seu câte o companie de întregire. In răsboiu com­paniile de reservă formézá 32 de bata­lióne de linia a doua, cari portă numerii 93 pănă la 124. Cele 40 de escadróne de husari honveejí formézá în timpa de răsboiu 10 regimente de câte 4 esca­dróne de câmpa şi două de reservă. A- ceste din urmă au să fiă formate în cas de mobilisare. Cele 92 batalióne de |li- nia íntéiu şi cele 40 de escadróne de linia înteiu sunta, cum s’a mai <Jisa des­tinate să se lupte după ordinea de bă- tae în linia înteiu şi în faptă trupele de honvedi formeză 7 divisiunl de infante­riă şi anume: divisiunile 23, 37, 38, 39, 40, 41 şi 42. Cavaleria honve4ilora îşi află locuia în ordinea de bătae parte în divisiunl de trupe de cavalerie, parte în aşa numitele divisiunl de cavalerie, adecă aceea cavalerie, care se ataşâză în nu* măra de două pănă la 3 escadróne la singuraticele divisiunl de infanteriă.

Efectivula bataliónelora şi a esca- drónelora de honvecjl este în timpa de răsboiu tota acela, ca a fiecărui batalion şi escadrona ala armatei comune. Pe când cele 4 companii dela bataliónele de infanterie ale armatei comune nu­mără 524 de bărbaţi şi »fiecare escadrona ala armatei comune 150 de călăreţi, din contră efectivula de pace ala unui bata- liona de honvecjl numără 40 pănă la 50 de ómenl, care formézá o companie de cadre şi etectivulă de pace ala unui es­cadrona de honvecp! este de 48 de omeni şi 37 de cai. Numai acele batalióne de honvezi, care gamisoneză în locurile unde se află cele 7 comande de district (divisiune) au una efectiva de 80 pănă la 125 de ómeni. Negreşita că adeseori se trece peste aceste efective pentru că de esemplu dela 6 Octomvre pănă la finele lui Noemvre la fiecare tataliontt se face instruirea recruţilora şi varâ eser- ciţiile anuale ca continuare a instruirei honvecjimei. Proiectula ministrului un- guresca de honvezi are de scopa de a înfiinţa la fiăcare din cele 92 batalióne de linia I, cari aveau pănă acum numaio companiă de cadre, alte 3 cadre de companii, şi la fiăcare dintre cele 10 cadre din regimentele de cavaleriă încă câte 2 escadróne de reservă. Ministrulă crede, că decă aceste cadre vora esista, deja în timpa de pace trecerea la efec­tivula de răsboiu în casa de mobilisare se va esecuta mai uşora şi mai repede. In tota casula nu’i va fi greu d-lui de Fehérvary de a esecuta reorganisaţiunea amintită, deórece are destui omeni la disposiţiune. La sfârşitula anului 1886 efectivula după condice ala infanteriei de honvezi era de 167,966 de omeni, aşadâră cu 31,035 de ómen! mai multü decâta efectivula normala de răsboiu, care e de 136,932 de ómen! şi la cava­leria de honvecjl 24,793 de omeni, aşa- deră cu 11,920 de ómenl mai multa de­câta efectivula de răsboiu, care e de 12,873 de ómeni. Dela finea anului 1886 trebue că escedentula de omeni s’a spo­rită. In efectivula presentü în timpa de pace la autorităţile, comandele şi ca­drele de honvezi erau împreună cu ofi- cerii la sfârşitula a. 1886 cu totula 8590. Décá proiectula baronului de Fehérvary va fi primita de legislativă, atunci trebue ső se máréscá efectivula în timpü de pace cam cu vr’o 4000 de ómeni Í

Este fără îndoială că reorganisaţiu nea honvedimei va aduce după sine ijreor-

Nr. 24 £ GAZETA TRANSILVANIEI. 1888mT"‘ ..................... ............"""... ....... ............. . .... ...... ""l""M 1' " 1 II .. i. I M ..— ...... ......................................... . ............ . , ................. ......■ , ! _ , ^

ÿânisarea Landwerului austriacă , care (tartă din 82 de batalióne de inftuateriă(«ui formeză 22 regimente şi 4 bata- laine) şi din 6 regimente de cavaleriă ie Landwer de câte 4 escadrone. La «cestea se mai adaugă cele 10 batalione de vânători şi cele două escadrone de vânători din Tirolă. Fiindă că Land- werală austriaca la finea a. 1886 cu in- dusive Tirolulă după condice are ună efectivă de 220,000 de 6menl reorgani- «ajea lui după noulă proiectă de lege este stimai o cestiune de bani. Deorece Landwerulă austriacă este destinată ca86 formeze divişiunile de inianteriă 2 1 , 22 şi 26 şi în răsboiu să ia parte la luptă ia prima liniă înteiu, reorganisarea ei va trebui să se facă deja în 1889.

întâmplări diferite.Focă. In Cluşiu au arsű în nóptea

de 10 Noemvre n. ună grajdă, două şo- próne şi ună deposită de lemne ale ar­hitectului Ludwig Hirschfeld. — In Slîm- nicü a arsă casa acoperită cu paie a véduvei Tatu Paraschiva. Paguba e de41 fl., dér n’a fostă asigurată. — In Mediaşü a arsă podulă casei lui Martin Müller cu trei cară de cucuruză ce-lü păstra în podă, două ferdele de grâu şi f&ină. Pa- guba e de 122 fi. şi a fostă asigurată.— In Perşanî a arsă şura luilonă Hăr- ţună cu bucate cu totü. Paguba e de S8ţ) fi., asigurată n’a fostă. Păgubaşulă b&nuesce că i-a pusă focă ună locuitoră «£n coijaună.

Furtu. Din grajdulă lui Andreas Schemei din Nocrigă s’au furată trei epe. — Unui postovară din Sighişora, e&re se’ntorcea dela ună tergă, i-sa fu­rată peste nópte, în curtea unde’şi lă- Jase carulă, postavă în sumă de 100 fl.

Patricidű. Kari Kessler din Heturi, Oertându-se în săptămâna trecută în Si- ghişora cu tată-său, îlă lovi cu o sapă atâtă de tare, încâtă sărmanulă tată muri. jUcigaşulă e arestată şi dată judecăţii.

Mórte prin asfixiare. Ună ţ&răuşă de lemne română, pe când se suia cu ycarală pe ună drumă pe4işă în pădurea ISighişorei, cădu din cară atâtă de ne­norocită, încâtă îi intra ţăva pipei în tjanalulă de respiraţiă şi, ne mai putândă fésufla, muri.

fsposiţiunea economică din Şercaia.(Coresp. „Gazetei.“)

Beuniunea economică din comitatulă Făgăraşului în anulă acesta şl-a ţinută «sposiţiunea economică în 23 Septemvre

|ft. n. în comuna Şercaia. Vă4ândă, că l̂n 4iarele române nu s’a publicată încă

Simicü despre acestă interesantă esposi­ţiune, «redă că bine e, deşi cam târ4iu, 8é descriu precum voiu puté acestă es- ■posiţiune.

Reuniunea economică a comitatului făgăraşului în şedinţa sa de primávérá a hotărîtă, că în anulă curentă esposi-

$unea economică să se ţină în comuna Şercaia, ca centrulă cercului cu acelaşă nume.

D-lă protoprotore Iacobă Popeneciu a convocată de timpuriu inteliginţa t̂lin jură la o şedinţă în cancelaria pre-

‘■ţoreală, unde cei presenţî, după o consul­tare prealabilă sub presidiulă d-lui conte de La Motte, au statorită programa şi ,au alesă membrii în diferitele comisiunl, «ari după câteva 4*1® întrunindu-se s’au constituită şi şi-au începută activitatea.

,€a locă de esposiţiune pentru espunerea ^ucruriloră de mână (industria de casă): şi a producteloră economice s’a destinată *|cóla luterană, ér pentru espunerea ani- îlaaleloră loculă de tergă.$ In diminâţa 4il0i de 23 Septemvre, ífiindü tóté gata şi fiindă Duminecă şi 'ună tâmpă tare fruinosă, începură a şe a- duna o mulţime de inteligenţă şi poporă ^in tóté părţile cercului şi comitatului.’ După 9 óre D-lă protopretore Popeneciu şi D-lă preşedinte ală esposiţiunei, con­tele de La Motte, însoţită de câţiva o- noraţiori şi de mai mulţi călăreţi, eşiră cu trăsurile la marginea hotarului, la „Ste- jerei“, spre întâmpinarea D-lui directoră

ală bunuriloră erar. Bottier, carele ca vice-preşedinte ală reuniunai, în absenţa Dlui Comite supremă, a fostă onorată cu presidiulă şi carele la 9 l/2 óre a şi sosită însoţită de D-lă vice-comite G-ră- moiu, D-lă protonotară Turcu şi Dlă pro- tofisică Ştefană Popă şi de alţi inteli­genţi din Făgăraşă şi fură bineventaţi de D-lă protopretore cerc. prin’ o vorbire scurtă dér potrivită. In capulă comunei la frumósá portă de triumfă i-au aştep­tată inteliginţa şi poporală cu musicanţii Iţii Rusu din Făgăraşă. Aici i-au bine- ventată parochii din Şercaia, celă lut. în limbă germană, ér celă gr. cat. ro- mânesce. D-lă preşedinte lî-a răspunsă şi mulţămită în limba germană. De aici merserămă pe josă, după marşulă cân­tată de Busti, pe strada frumosă împo­dobită cu mestécáni înplântaţi de, am­bele părţi. Ajungêndü la biserica lut. amă intrată cu toţii în biserică unde ă’au cântată câteva cântări şi d-lă preotă lut. a ţinută o predică oca», forte inte­resantă penta& cei cari au sciută nem- ţesce. Eşiţi din biserică, ne-amă aşedată înaintea edificiului şcolară. D-lă preşe­dinte ală eşpos. contele de La Motte, prin o vorbire scurtă ţinută în tóté trei limbile patriei, rugă pe D-lă preşedinte Bottier ca së d$schi4& esposiţiunea.

După desohiderea esposiţiunei D-lă preşedinte şi ceialalţi Domni şi Dómne fură conduşi prin tóté trei odăile în cari erau arangiate obiectele espuse, adecă lucruri de mână femeesci, producte de câmpă şi dè grădină etc.

Tóté au fostă peste aşteptare bine represintate şi arangiate, dér cu deose­bire lucrurile de mână cusute şi ţesute de bravele Româncuţe atâtă au fostă de multe, varie şi frumóse, încâtă au pusă în uimire şi au surprinsă plăcută pe toţi visitatorii. Ca Română adevărată trebuiâ să’ţl bată inima de bucuriă vă- 4ăndă lucrurile femeiloră române, cusute şi ţăsute cu atâta gustă şi dibăciă. 0 - daia destinată pentru acestea n’a fostă destulă de spaţi0să în raportă cu nu- mărulă lucruriloră espuse.

Nu mă încercă a descrie ori lăuda în specială nici unulă din multele şi pré frumósele lucrurieşpuse, şi niçi nu v q íu

numi şi lăuda cu nümele pe nici una dintre bravele esponente, pentrucă tóté merită laudă şi recunoscinţă.

După vederea obieCteloră espùse în cele 3 odăi, imposantulă publică se în­drepta spre esposiţia de animale, cari încă au fostă fórte bine represintate. Aci apoi s’au alesă şi comisiunilé juriului cari numai decâtă şi-au începută acti­vitatea.

Proba cu plugurile s’a f&cută în a- propierea comunei. Ţăranii noştri ro­mâni prin producerea loră cu plugurile încă nl-au dată dove4l îmbucurătore des­pre desteritatea şi emanciparea loră.

Cam pe la 2 óre p. m. întrunindu-se comisiunile juriului în loculă destinată, şi-au făcută rapórtele şi s’a enunţată re- sultatulă. După aceea inteliginţa se în­truni în mare numără la banchetă în ca­sele D-lui comerciantă Franciscă Schnell, unde fiindă voioşi cu toţii pentru resul- tatulă esposiţiunei, ne-amă aflată şi pe­trecuta bine.

Numărosele toaste încă n’au lipsită.După banchetă întregă publiculă se

îndrepta spre loculă alesă pentru între­cerea în fugă cu caii.

Cu părere de rău trebue să mărtu- risescă, că cu câtă nl-a fostă curiosita- tea mai mare, de a vedé acéstá între­cere, sciindă că au venită destui ómenl cu cai buni de fugă, anume pregătiţi spre acelă scopă, cu atâta i-a fostă mai mare mirarea, când ajungeudă la lo­cuia numită, amă vă4ută că n’au cine se întrece în fugă cu caii. Nici unulă din cei cu cai buni şi veniţi anume nu mai era aci, toţi se depărtaseră cătră casă, din causă că timpulă înaintase, era sérá. Au aşteptată ce e dreptă destulă totă 4iua, şi pote au cugetată, că lucrulă a rămasă nimica, şi nu va mai fi nici o întrecere. Astfelă abia s’au aflată 3 inşi,

cari vă4§ndă că nu suntă alţii cu cai mai buni, s’au folosită de ocasiune, şi au fugită cum au putută ; destulă că ei au căpătată premiile. Şi decă nu fugiau de locă, ci mergeau numai în paşă ou caii încă erau sigarl de premii, căci nu avea cine să’i întrecă Intr’adevără, că rău s’au păcălită cei cu cai buni.

De aicea apoi ne întorserămă la lo­culă destinata pentru juriu, unde s’an împărţită premiile bănescl. Relativă la acestea îmi permită a face unele obser­vării. După modesta mea părere pentru lucrurile de mână femeesci au fostă prea ptrţine* numai 2 premii bănescl. Mai de­parte, după ce sciută este că ce e sco- pulă esposiţiunei şi că pentru ună domnă ori domnă are mai mare valore o diplomă, decâtă câţiva florini, pe când pentru ţă­rani şi ţărane premiile în bani, fiă câtă de mici, au cu multă mai mare valore decâtă o sută de diplome, ar trebui ca premiile bănescl să se dea ţăraniloră şi ţăraneloră, &r diplomele să se dea dom- niloră şi domneloră. Cei inteligenţi şi cu stare ar trebui să afle mai multă mul- ţămire şi îndestulire în diplomele de recu- noscinţă'decâtă în gâţlvafl. Şi chiar şi când lî-se ofere, să renunţe în favorea ţărani­loră lipsiţi, căci numai atunci vomă put6 să ne ajungemă scopulă ce-lă do- rimă, şi atunci nu voră mai 4ice bieţii ţărani oă: Domnii totă la Domni dan cinstea (seu banii). Cu ocasiunea aces­tei esposiţiunl încă au primită premii băneşti unii domni şi d6|nne' chiar de cei cu stare, găburl (sasi) cum îi numesce poporală şi 4ău n’au fostă atâtă de ga­lanţi, ca să renunţe în favorulă celoră săraci. Astădată însă le retacă nu­mele.

După împărţirea premieloră} bănescl fiindă şi seră, partea cea mai mare din numerosulă publică s’a depărtată cătră casă voiosă şi cu plăcute amintiri. Au mai rămasă numai aceia, cari au luată parte la balulă aranjată în acea seră din incidentulă esposiţiunei în otelulă din locă. Petrecerea a fostă vială şi a du­rată pănă diminăţa. Aci numai atâtă amintesctt, că programa a fostă înţesată cu prea multe c^rdaşe şi Unguri erau pu- ■•ţihl, nu avea cine să l e j6ce.

Am înţelesă, că publicându-se des­pre acestă esposiţiune în ..unele ifm eco- nomice maghiare^ meriţulă şi recunos- Cinţa pentru laudabilulă succesă se a- tribue numai unora, pe când cei cari au ostenită şi jertfită mai multă nici nu-să pomeniţi. Dreptă aceea, deşi sciu, că cei cari facă mai multă nu aşteptă laudă, totuşi credă, că nimenui nu’i convine, şi nici nu e cu dreptă, ca unii să sâmăne, er alţii să secere de-a gata; în intere- sulă adevărului îmi permită ,a afirma, basată pepropriâ’ml convingere, că: me- ritulă şi recunoscinţă pentru îmbucură- torulă resultată ală acestei esposiţiunl în primulă locă se cuvine Domnului protopretore Iacobă Popepeciy, carele a ostenită 4i ŞÎ uopte şi n’a cruţată nici jertfele materiale în interesulă esposi- ţiunei Nu sciu, care altuia în loculă Domniei sale s’ar fi sciută acomoda şi purta astfelă, atâtă cu inteliginţa, câtă şi cu poporală din acestă cercă, încâtă chiar şi contrarii (esposiţiunei) să lucre viribus unitis în favoruiă aceleia. Prin acestea nu vreu să detragă nimica din meritulă altora, nici nu yoiescă a 4îoe, că numai D-sa af&cută totulă singură. Nu,, D6mne păzesce, pentru-că sciută este că: Unde’i unulă nu’i putere, unde-să mulţi puterea cresce. Toţi au lucrată după putinţă în cerculă loră de activitate. Servescă-le de satisfacţiune şi recompen-. sare convingerea, că şi-au făcută datoria In modă demnă: de* totă lauda.

In fine vă 4ic& ‘ Vouă, iubiţi Români şi Româncuţe: t înainte cu Dumne4eu. Lucraţi şi vă rugaţi lui Dumne4eu. U- niţi-vă ca fraţî şi fiţi stăruitori, Păstra- ţi-vă şi iubiţi-vă limba şi poporală stră- moşescă, mai multă decâtă vieţa ! |

Unu participante.

Cununtă. D-ltt Dumitru Manole, can­didată de preoţift, îşi va serba cununia cu D-şora Maria Tăbacu Duminecă în $ Nóemvre v., ín biserioa -gr. or. din Tăir- lungenï.

Felicitările nóstre !

Budapesta, 14 Noemvre. Situ­aţia visteriei statului în cuarta- lulü alu treilea este : veniturile cu 8.021,933 â.,cheltuelile cu3.483,214 mai i avorabile decâtü în cuartalulü alü treilea din 1887.

Budapesta, 14 Noemvre. Ca­mera deputaţilorii a primitü pro­iectul u de conversiune în generalii şi în specialö.

Berlişu, 14 No§^nvre. In cer­curile bine informate se crede, că Împrumutulu de 500 milióne, ce l’a contractată Rusia în Parisö, e destinată pentru scopuri de înar­mare. E temere, că se va în- tórce starea de nâlinişte, ca la tnce- putulü anului.

Parisâ, 14 Noemvre. Cu oca­siunea desbaterei bugetului minis­trului de esterne, Goblet a vor­biţii despre situaţiunea din afară. Francia, (p86 nu ameiiinţa pe nimenea, nu se teme de nici provocaţiune, nu pregătesce nicio cucerire, susţinerea păcii esle celü mai înalţii interesü alü ţ0ig.i.

Sofia, 14 Noemvre. Scirfp despre turburări în Bulgaria sunp. neîntemeiate. Principele se aftă biné.

Bucurescï, 14 Noemvre. P á ­lamén tulii a fostű descbisü de Re­gele. Mesagiu Iu. tronului constalţi, că raporturile cătră tóté puterii^ suntü főrte satisfâcëtôre, * mulţu­mită înţeleptei politici, care vedesce, că România este űnü pţi- temicü elementù de pace şi siguranţă.

Necrologű. Theodor Kiihlbrandt, j>rp- fesoră de gimnastică la şo01ele ev. ffajr sescl din locă, a încetată din viâţă (wî diminâţă, în vărstă de 30 de ani.

«"■ ■ " ^ ......« ■■ — »1 íj"- .'■ii"- ..........!ij«è ■Cursulu pieţei Braşovâ

din 14 Noemvre st. n. 1888.Bancnote românesc! Cump. 9.38 Vênd. ^*40Argintü românescü . n 9.30 n dJ&Napoleon-d’orf . . . n . 9.64 n ş isLire turcescl . . . * 10.92 M 10§5Im p eria li................... « 9.92 11G -a lb in l ................... n 5.70 nScris. fonc. „Albina“ 6®/0 n 10L.— M

n n n ^°ijp n 98.— rt 98,J60Ruble rusescl . . . « 125.— 126,—Discontulù '. . . . ■«Vi- 8 % pe an& ‘ .i.

C n rsn lä la bona de Vienadin 18 Noemyre st. n. 1888.

Renta de aurü 4°/q • • • ■ • • • • 100.ÎM&Renta de hârtiă5°/0 . . . . . . . 92. —Imprumutulü cţilorti. ferate ongare . 14A.7&Amortisarea datoriei c&ilorü. ferată de f

ostü ungare (1-ma emisiune) . . 98.QQ Amortisarea datoriei căilorâ. ferate de

ostü ungare (2-a emisiune) . . — Amortisarea datoriei cäilorü terate de

ostü ungare (8-a emisiune) . . 116.90.Bonuri rurale ungare . . . . . . 104.5$^Bonuri cu clasa de sortare . . . . 104.ffî,Bonuri rurale Banatü-Timifü. . . . lO4.50rBonuri cu cl. de s o r ta r e ................... 104.^kBonuri rurale transilvane . . . . . 104.f|FBonuri croato-slavone................... .... 104.ŞXDespăgubirea pentru d^ma de vină ' *

ungur es cü . ...............................99.50In^prumutulü cu premiulü. vmgpirescü 181 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedinului . . . ’ ........................ 123.50Renta de hârtiă austriacă . . . . 31Renta de argintü austriacă . . . . 82.(50Renta de aurü a u s tr ia c ă ................... 109 WLosurI din 1 ^ 0 . . . . . . . . 189.^pAcţiunile băncei austro-tmgare . . . 876.-r-

-Acţiunile băncei de creditü ungar. . 8QL.-S/Acţiunile băncei de credită austr. . 306.—G-aibenI împărătesei .■ ................... 5.TT.Napoleon-d’orI . . . . . . . .Mărci 100 împ. germane . . . . . 59.80;Londra 10 Livres Sterlinge . . . . 181.35;

Numere singuratice' din „Vi­zeta Trau sil vaniei“ à 5 cr. se potn përa în tutungeria I . O r o s s , In l i ­brăria Wiculae Ciurcu şi Adiÿli Albrecht. ^

Editoră: şi j^edactoră responsabilă:Dr. Aurel Mureşianu.

Nr. 242 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888

Importanţii pentru fumătorii de ţigări de hartiă este cea mai fină şi cea mai bună hârtiă de ţigări

f ^ L A COCARDErecomandată de cătră cei mai renumiţi profesori de chimiă pentru că e curată şi fină şi pentru că nu este amestecată întrînsa nicï ună felă de materiă stricăciosă sănătăţii. Acéstâ hârtiă a şi fostü premiată la Exposiţia iubilară în Australia de sudü cu medalia de aurü, pe teme- iulă calităţii sale deosebitü de bune.

Acéstâ hârtiă La Cocarde precum şi cartuşele de ţigări f&cute dintrînsa se pdte cumpăra dela t jţî vânzătorii de tabacü, trafioanţî, şi dela engrosiştii de marfă de Nümberg şi de hârtiă din Transilvania.

PubliculÛ së se feréscâ de imitaţium.Ch. S ch îitz .

180,8-4 W i e a .

M o r u n u p r o s p e t u , v i u ,escelenttt de bunii, se află de v6n<|are în pitfţă nerl în 4 Noemvre n. la VHCULAE GHIGHINIŢÂ pescarii în Braşov«!.

Preţuit 1 fl. chilogramulu.Domnii, ce se aboneză din nou, s& binevoiască a scrie adresa

lămuritti şi s6 arate şi posta ultimă. ;

7ÊUDAEE5

cu preţu eftinu:Doué cazane cu vaporii verticale, doué

maşine cu vaporii stabile, diferite vérteje de ridicaţii, ţevi de metaltt, foi, unelte de fău­rită şi lacătariă, nicovale, unelte de sfrede­liţii etc. puţinii fo lo s ite , parte din e le suntű chiar de totű noué.

A se informa laBIROUL DE SPEDIŢIUNI

strada Váméi Nr. 10,33 r a, ş o ■&..

187-1

77

Se deschide abonamentu pre anulu 1888la

AMICULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristică şi enciclopedicu-literarîi— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri câte de 2— 3 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.— mai departe tracteza cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi prestetotiinisuescea întinde tuturoru indivi4iloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străină­tate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.

PREOTUL0 ROMÂNO, piaru bisericescii, şcolarii şi literarii — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus- traţiuni, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţelorii teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă- tori şi diverse ocasiunî, mai aleşii funebrali, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a- menunte şi sciri cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anuM întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.

Colectanţii primescâ gratisti totii alfl patrulea esemplarâ.Manierii de probă se trimitu gratisu ori-cui cere.

A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla— Sz-ujvâr.— Transilvania.

Totii de aci se mai pottl procura şi următ6rele cărţî din editura propriă:Apologie. Discusiunî filologice şi

istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre- goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun- falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 cr.

Renascerea iimbei românescî în yor- bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi Ut. Preţuia broş.I. II. câte 40 cr. — Broşura EH. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.

Cuvânt&rT bisericesc! la tote săr­bătorile de peste anfi, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opii de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă is­torică la fiă-care sărbătore, care arată timpulii întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţuiţi e 2 fl.

Barbu cobzariulu. Novelă origi­nală de Emilia Lungu. Preţuiţi 16 cr.

Puterea amorului. Novelă dePau- lina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 20 cr.

Idealulfi perdutfi. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.

Opera unui omâ de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea­lulfi pierduţii de Paulina C. Z. Rovi­naru. Preţuiţi 15 cr.

Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.

Codreanfi craiulfi codrului. Baladă ie Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.

Ultimulfi Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.

Elfi trebue s8 se Insore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N.F. Negruţti. Preţulă 25 cr.

Branda seu Nunta fatală. Schiţă

din emigrarea lui Dragoşă. Novelă is­torică naţională. Preţulă 20 cr.

Numerii 76 şi 77. Naraţiune is­torică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.

Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le- gouve. Preţulă 10 cr.

Hermanfi şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Cons­tantină Morariu. Preţulă 50 cr.

Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.

Ifigenia In Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.

Petulantulfi. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.

Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretulă M. S. Regina Româ­niei. Preţulă 15 cr.

Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre­ţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.

Trandafiri şi viorele, poesii popo­rale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.

Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.

Biblioteca Sătenului Românu. Car­tea I, II, HI, IV, cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.

Biblioteca Familiei. Cartea I. Cu­prinde materii forte interesante şi amu­sante. Preţulă 30 cr.

Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.

Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.

îndreptării teoreticii şi practicii pen­tru învăţămentulfi intuitivii în folosulă eleviloru normali (preparandia!!), a în- văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre- parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In li­teratura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman- dămă mai alesă directoriloră şi învă- ţătoriloră ca celoră în prima liniă in­teresaţi.

Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.

Manualii de Gramatica Iimbei ro­mâne pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.

Gramatica Iimbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.

Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi in­strucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par­tea practică forte bogată a acestui op— cuprincjândă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referin­ţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa

cu multă folosă de cătră preoţi, învă­ţători şi alţi cărturari români. Pteţulă1 fl. 10 cr.

Nu mă uita. Colecţiune de vier­suri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.

Carte conducStore la propunerea calculărei în scola poporală pentru în­văţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan- dială. Preţulă 80 cr.

Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:

Mărgăritarulfi sufletului. Carte bo­gată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legă­tură de luxă 1.50—2.50

Miculfi mărgăritaru sufletesefi. Căr­ticică de rugăciuni şi cântări bisericescl— frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legata 22 cr., legată în pânejă 26 cr.

Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 c r.; 50=3 fior.; 100=5 fl.

Visulâ Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-i}eu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru­mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.

Epistolia D. N. Isusu Christosu.Preţulă unui esemplară legată şi spe­dată franco e 15 cr.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov u