A x i u l u XII. ARADU, 15/27. Maiu 1888. Nr. SO.

BISERICA si SCÓL'A. Foia bisericésca, scolastica, literara si economica.

lese odata in septemana: DUMINECA.

PEETXULU ABONAMENTULUI. Pentru Austró-TJngari'a :

P « ram ami 5 fi.—cr., pe V2 3 1 1 1 1 2 fi. 50 cr. P e n t r u Roniani'a s i s tra inetate :

JP« nnu anu 14 fr., pe jnmetate ann 7 franci.

PRETIULU INSERTIUN1L0RU: Pentru publicatiunile de trei ori ee contienn cam 150 cuvinte 3 fi.; pana la 200 cuvinte 4 fi.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Eedactinnei „BISERICA si SCÓL'A."

Ér b a n i i de p r e n n m e r a t i u n e la T I P O G K A I T A DIECBSANA in A R A D .

I. In sinodulu eparchialu se intrunescu conform le­

gii nòstre organice aleşii clerulu si poporului spre a esamina si controla mersulu, administratiunei epar-cliiei. — si a combina pre bas'a dateloru positive modulu, dupa carele se potem merge mai cu sporìu si mai cu înlesnire intra realisarea programei celei ve-cinice a biserieei.

Sinodulu eparchialu si-a facutu detorinti'a, are-solvitu agendele avisate prin lege la competenti'a s'a, a luatu conclusele, ce-le-a aflatu de bune, si a incre-dintiatu cu esecutarea loru consistoriele câ organe esecutive.

Astfeliu ideile si principiele, dupa cari avem se procedemu mai departe in lucrarea nòstra, sunt indi-gitatate prin conclusele sinodului eparchialu ; si acum are se-se incópa cu tòta staruinti'a lucrarea, prin ea­rea trupu se-se faca conclusele sinodalrr-

Cand eseeuti unu principiu, seau cand j^tini in aplicare o lege, de regula intempini mari Mentati. Cu grentàti multe vora ave deci se lupte Stósisto-riele nòstre eparchiale intra esecutarea co^gjtiseloru sinodale. Greutăţile, de cari vorbimu sunt mwţe si de multe feliuri. La noi dupa lege fiecare elementu sociaìu constitutiva alu biserieei este autonomu ; ér acésta autonomia nu arare ori s'a interpretatu falsu de unii ómeni mai cu seama in parochia ; si de aci au provenita adesea multe incarcaturi si multe nea­junsuri, alu cărora resultata a fost, ea afacerile in unele locuri nu-si au potutu urma cursulu loru destul de regulatu ; si seau nu s'a facutu nimicu, seau ceea ce s'a facutu, reu s'au facutu.

Acóst'a a fost dupa noi pana acum pedec'a cea mai mare intru realisarea binelui, carele potea se-se faca si se-se realiseze sub impressiunea unora Yederi corecte si basate pre lege si regulamente.

Noi romanii suntem mâneaţi de multe rele si de multe necazuri ; si din aeestu motivu s'a prefă­cuta, si a trecuta in firea nòstra, eâ se ne tememu

:, mai multu de reu, si se nu ne pre asceptâmu la '? bine. Apoi mai cev'a. 6meni, cari acum avemu se-ne

creâmu t6te, si 6meni zeloşi si manati de gandulu l nostru a-le face tdte cât mai repede, ne dispunem i usior pentru critica si vorbe, si de multe ori se in-i templa, ca chiar si fara voi'a ndstra ne trezimu in \ câte unu resboiu de cuvinte, carele ne consuma totu

timpulu, er afaceiile stagneza, seau celu putien nu le dâmu importanti'a, ce ele o merita.

La noi nu este rara se audi criticandu-se prin vorba si scrisdre preotulu, invetiatoriulu, protopresvi-terulu, coosistoriu, Ipiscopu si asia mai departe.

Si cine critica, si vorbesce mai multu, ca cuta-rele nu face un'a, si intrelasaa face ceealalta?

Mai de regula omeni de acei'a, cari si ei au rola si chiamare de a lucra in biserica, cari sunt membri in sinodulu si comitetulu parochialu, in sino­dulu si eomitetulu protopresviteralu si asia mai de­parte ; si cand puni in eumpena activitatea, pre ca-rea o desvdlta densii câ membri acestora corporatiu-ni, nu arare ori se intempla, ca nu-i afli nieairi, nici in sinodu, nici in eomitetu; dar ii-afli critieandu pre alţii pre t6te earârile.

Nu este bunu aeestu modu de lucrare, seau mai bine disu de nelucrare.

Dar infine este lucru de gusta. Face totu omulu ceea ce i-dicteza mintea si inim'a lui.

Intr aceea inse sinodulu nostru din anulu cu­renta este, si remane din multe puncte de vedere instruetivu incât pentra viitoriu. S'a scrisu dintr'o parte, si s'a cetitu scrisu negru pre albu, ca aici la dieeesa fondurile dieeesane „se esploateza," ceea ce pre romanesce insemneza, ca fondurile „se mananca." Si când este vorb'a de bani dmenii sunt usiori dis­puşi a crede lucruri si vesti de acestea.

S'a intrunita sinodulu, si comissiunea epitro-pesca, compusa de asta data din 9 membri, a căutata si eercetatu din positia in positia socoti, bani, obli­gaţiuni, chartii de valdre si totu eeea ee se tiene de administrarea averiloru dieeesane; si dupa o controla

154 B I S E B I C ' A si S C O L ' A Anulu XII.

de multe dile acesta comissiune si prin ea intregn sinodulu in unanimitate a constatatu, ca averea diece-sei se administréza in cea mai buna ordine, — precum de altcum nime din cei ce cunosceau modulu de administrare alu averiloru diocesane nu s'a indoitu nici odată.

Aici in centrulu diecesei se creéza, si se spo-rescu fondurile, si nu se mananca. Acest'a a fost glasulu unanimu alu sinodului pre bas'a fapteloru constatate.

Faptulu acest'a este instructivu pentru lucrârile nòstre ulterióre, in genere si in specialu pentru efep-tuirea concluseloru sinodali din anulu curentu.

Omenii, cari au respanditu aceste vesti netre­bnice despre administrarea fonduriloru, seamănă câ eu cu ou cu cei ce de ani întregi acum se trudescu cu tòta puterea prin vorba si scrisòre a slabi auto­ritatea si védi'a prelatiloru bisericei nòstre. Este luc-rulu loru, ca ce planuri urmarescu aceşti ómeni cu vestilo cele netrebnice ale loru ; dar incât pentru viéti'a, si desvoltarea nòstra ulterióra, sperantia avemu ca vediendu omenii nostri din parochii si protopres-viterate, ca mintiuni inventate cu rea intentiune sunt vestile netrebuìce, si-voru vede de lucru, si nu se voru mai lasă conturbati si nelinisciti de vorbele dupa ulitia.

Ne-am despartitu din sinodu cu convingerea, ca aici in centrulu diecesei se lueréza cu tòta staruin-ti'a, si duce-vomu cu noi acesta convingere in tòte unghiurile diecesei, si nu ne vomu mai lasâ contur­bati de nici unu feliu de veste si poveste.

Acest'a o am invetiatu intre altele multe din si­nodulu eparchialu din anulu curentu.

Cuventarea presidiala cu corea s'a deschisu sinodulu eparchialu alu Caranse-besiului de Pré Santi a Sa părintele Episcopu IoatlU

JPopasu. „Când intramu in alu sieptelea periodu alu vieţii

nòstre constituţionale constatezu, cà farà desvoltare nu e nimicu in lumea acest'a; asia si afacerile die­cesei nòstre s'au desvoltatu si am bucurie a ve arata, cà in aeestu siru lunga de ani, se bucura si dieces'a nòstra de înaintare. Atingu numai vre-o câte-v'a esemplo. Aducu mai antaiu pre profesorii dela insti­tutele diocesane si ve asecuru, cà cualificatiunea lora are asia gradu, incat se potè asemenâ cu profesorii de pedagogie si teologie ai altoru naţiuni mai înain­tate. Dèca cautamu la elevii, ce esu din manile aces­tora pré demni profesori, — pentru cà trebue se sciti, cà pregătirea loru e cu pro multe scăderi, càci venindu cinev'a la teologie si pedagogie, nu scie limb'a maicii, apoi nu sciu, ce se invetie mai an­taiu, limb'a maicii ori celelalte — si cu tòte aces­tea se arata sporiu. Preoţii tineri si invetiatorii sunt la loculu lora. Scólele nòstre sunt crutiate de închi­

deri, nu avemu multe scole prefăcute in sedle comu­nale si aici meritulu celu mai mare este alu invetia-torilora cclora vrednici. — Daca Inamu religiositatea, apoi gasimu o înaintare mare, fiind-câ la inceputulu diecesei acestei'a, era o pornire forte greşita in pri-vinti'a ortodoxiei, credintiei si legii stramosiesci, si de aci se tragu mai multe comune amestecate ca uniţi, mai cu sema in tractul Oravitiei. Astadi, Dom-niloru! din darulu lui Ddieu putemu dice, câ a in-cetatu pornirea aceea, a incetatu propagand'a aceea si avem linisce in privinti'a ortodoxiei si in 18 ani mai multe mii dintre creştinii noştri s'au intorsu Ia mam'a lor cea adeverata. Acum venimu la moralitate. Si aci domniloru, nu stam asia de reu, cum vorbesce lumea. Romanii i-si tienu datinile loru cele străbune, cari nu sunt alfa de cât fapte ale dragostei cresti-nesci; apoi nu pdte omulu tdte se le vorbesca; sunt multe cause, cari impedeca pre omulu nostru, câ se se desvolta in cele morale. Aducă de esemplu desele ndstre gravemene in caus'a concubinateloru. Acesta reu i-si are isvorulu lui si in unile dispositiuni ale legei pentru apărare si cerendu-se modificarea acestora dispositiuni, — firesce — modificarea nu s'a putat incuviintiâ.

Ge se atinge de finantie, noi am fost seraei la inceputu, dar cu ajutorul lui Ddieu am venita c i astadi ne putemu lauda cu capitalele ndstre. Avemu isvdre de venitu, Tipografi'a si Librari'a diecesana, s'a luatu o casa in băile ercnlane, s'a facutu proto-cdle noue de socoteli, câ se nu se faca paguba pentru biserici si se se pdta tienea bine in semares-tantiîle bisericiloru si cu mijldeele acestea s'ar fi im-bunatatitu si starea finantiala.

Acestea tote le-am atinsu numai, Domniloru î câ se ve convingeţi, ca sinddele diecesane i-si au in-ca partea loru cea mare la tdte progresele; daca n'ar fi fost sinddele si ar fi remasu doi, trei ori patra insi, eu eredu, câ nu ar fi acestea astfeliu si eu am se multiamescu lui Ddieu si acelui'a, care a pusu in biseric'a ndstra vieti'a sinodala.

Domnilor! eu nu me indoescu, câ veti înainta pe acea cale, pre care au inaintatu predecesorii mai cu sema, câ unii dintre D-vdstre sunteţi dela ince­putu membrii ai sinodului, cărora Ie dorescu, ca inca 18 ani se fie deputaţi cu iubirea si cu durerea de inima, ce o a-ti avutu pana acum, cu răbdarea si os-tenel'a aceeaşi se fiti si in periodulu acest'a.

De aceea ve dicu tuturor'a: „Christosu a in-viatu" si „bine a-ti venitu," declarându sinodulu eparchiei Caransebesiului de deschisu in sesiunea I , poriodul al Vll-lea." (Se traâsca.)

Invetiamentulu limbei materne in scól'a poporala.

(Continuare si fine.)

In tempurUe vechi gramatic'a elementara se pro­punea in modu dogmaticu, câ gramatica scientifica,

Amila XII. B I S E B I C ' A gì S C Ó L ' A 155

adecă se eomunicau scolariloru regale de-a-dreptnlu, ilustrandu-le unde si unde cu câteva pucine esemple. Scolariulu remanea pasiva, era pusu a memoriza re­gule fara a se deprinde din destulu in aplicarea prac­tica a celoru invetiate. Acésta procederé se impotri-?esce cu desvoltarea naturala a mintii omenesei, si chiar de aceea cuuoseintiele ce astfeliu se procura, remana sterile când e vorb'a de a le folosi in praxa. dramatic'a scólei poporale se deosebesce deeeaseien-tifica mai alesu cu privire la metoda. Acést'a din ur­ma construesce procesulu seu dupa puncte de vedere pur obiective; ea 'si are sistemulu sen particulara, ce este eladitu in deplina conformitate cu natur'a logica a limbei. Din contra metodulu gramaticei ele­mentare se acomodéza dupa recerintie subiective, adecă dupa avuti'a de cuvinte si espresiuni ce le posede scolariulu.

In ceea ce privesce procesulu de invatiamentu, gramatic'a elementara pornesce déla dicerea séu pro-positiunea simpla pura, apoi inaintéza cu scolariulu la propositiuni desvoltate si compuse. Acestu mate­riala nu se dâ de-a-gata, ci trebue sé se împrumute din insasi vorbirea scolariuluî. Dicerile se descompunu in elementele din cari se constituescu. Asia dar partea sintetica si cea analitica are se mérga paralelu pe tote gradurile metodului. Fe fiesce-care trópta a in-vetiainentului trebue se primésca şcolarii unu intregu organica de cunoscintie gramaticale. Fiesce-care cursu urmatoriu are se cuprindă in sine materiile cursului precedentu, inse trebue se-le desvolte si clarifice tot mai multa. In modulu acest'a gradurile invetiamentu-Ini gramaticu se raportéza unulu catra altulu cá nisce cercuri concentrice, si scolariulu la finirea fie-carui grad posede unu intregu sistematica.

Procesulu gramaticei in seól'a poporala este celu inductivu.

Esperienti'a arata, ca scolariulu pote se scie perfecta regúlele gramatice, fara ca prin acesta sci-intia abstracta densulu se devina capabiiu a vorbi co­recta limb'a. Yorbirea nu se invétia din regule ab­stracte, ci chiar din potriva gramatic'a trebue sé se deducă din formele cuventarei.

Şcolarii insisi au se abstraga legile limbei din tesaurulu de cuvinte si espresiuni, adunate pe calea esercitieloru de cugetare si vorbire. Şcolarii sé se deprindă antaiu a vorbi limb'a cât mai bine, si nu­mai apoi pota fi conduşi a reflecta asupra ei. Acest'a e motivulu metodicu, câ in anulu primu si alu doi­lea nu se propune gramatic'a câ atare, ci şcolarii se deprindă a intui cu atenţiune, a cugeta si a vorbi logicu; numai dupa-ce densii posedu o anumita suma de cuvinte si espresiuni, pe cari le sciu si aplica du­pa simtiu, pota se fie conduşi a abstrage regule din esemple analoge. Este inse de observata, câ regalele trebue se le caute si se le gasósca şcolarii insisi, pe cât e posibilu, prin lucrare de sine statatóre. Inve-tiatoriulu numai conduce si animéza prin întrebări,

dar nimic nu ofere de a gafa. Şcolarii sunt pusi a compara forme limbistice analoge ; densii singuri au se descopere legile limbei ce se presenta in acele forme séu esemple ; astfeliu şcolarii 'si construesc gramatic'a, pe care nu o vor mai uita nici-odata, càci dènsii singuri au facut-o, pe calea cea mai fi-rósca a gândirei omenesei.

Urmandu eonformu procesului inductivu, invetia-toriulu va ave sè tiena in vedere regúlele urmatóre :

«) Iavetiatoriulu alege vre-o câteva sententie séu propositiuni, in cari se representa regul'a grama­tica ce are sè o deduca eu şcolarii. Aceste esemple, in cari se repeta in modu analogu fenomene de ale limbei, trebue se fie nisce adeverate modele atât in privinti'a logica, cât si eufonica. Spre scopul acest'a se recomanda a lua sententie morale, proverbe, séu diceri cunoscute din legendar. Esemple potrivite 'si alege invetiatoriulu inaiate, ca se péta pasi in fati'a scolariloru cu materialu si planu bine pregătita.

(j) Abstracţiunea reguleloru se face asia, câ in­vetiatoriulu scrie pe tabla, adecă pune in vederea scolariloru mai multe esemple analoge, apoi ii-pro-vóca a ceti eu luare aminte esemplu de esemplu, aratandu-o regul'a ce se presenta in fiesce-care din formele cetite, in urma conduce pre scolari a reflecta si a gasi regul'a comuna.

7) Dupa-ce regul'a s'a stabilita pe cale induc­tiva, urméza a o lamuri prin deprindere. Spre seo-pulu acest'a invetiatoriulu conduce pe scolari la car­tea de cetire, ii-puDe a cauta esemple pentru regu­l'a invetiata, si in urma ii-provóca a construi si dela sine esemple nóue. Mei o regula se nu sè treca fara esemple numeróse. Sè se invetie mai bine regale pu­cine, dar sè se faca cât mai multe deprinderi ; eàci numai deprinderile potrivite conducu sigura si grabnicu la scopu.

S) Apliearea practica a reguleloru forméza punc­tata de încheiere alu procesului. Pentru a consolida regúlele desvoltate prin intuitiune, este neineungiu-rabilu de lipsa a dâ scolariloru teme, pe cari se le

l lucreze parte cu vorb'a si parte in scris. Observam, \ ca ocupatiunile in scris suntu de cea mai nalta im-l portantia, pentru desvoltarea perfeeta a conseientiei

de limba ; inse aceste lucrări numai asia vor ajunge s a cultiva vorbirea scolariloru, dèca se coregu si st l controlóza punctuos prin invetiatoriu. / s) Regúlele si definitiunile gramaticale trebue se I se invetie de rosta. Este folositoru a dâ scolariloru < si manuala de gramatica, in care se afla regúlele for-l mulate cât mai scurta si precis ; de aici trebue se s memoriseze densii regule si definitiuni, inse numai \ dupa-ce le-au intielesu bine din intuitiuni. \ Unde nu sta la dispunere unu manualu acomo-\ data, acolo şcolarii insisi trebue se însemneze resul-\ tateíe dobândite din propunerea libera. > * > * * \ Istori'a culturei arata, ca deja in scólele vechi-

156 B I S E R I C A si S C O L'A Anulu XII.

lorn Eleni si Romani, pe langa cetire si scriere, se propunea inca dintru iuceputu si gramatic'a limbei materne, ba exista si unu invatiementu limbisticu su-perioru. La cele d6ue pop6re mari, cari representa cultur'a antica, cuventarea elocventi'a avea unu rolu forte insemnatu; de aceea tinerii, cari dorian a se inaltiâ la <5resi-care dignitate in vieti'a publica de stătu, erau indrumati a se perfecţiona mai nainte de tote in manuarea oratorica a limbei, sub conducerea magistriloru numiţi gramatici si retori. Pe cât timpu imperiulu romanu era in flore vorbirea elocuenta era f6rte multu pretiuita si cultivata: in er'a deca-dintiei inse studiulu gramaticii, stilisticu si retoricu cu incetulu a degeneratn intr'unu formalismu secu, er invetiamentulu elementara mai alesu catra sfer-situlu evului anticu, nici nu mai dedea semne de vi<5tia.

D6ca privimu preste scalele din evuln mediu, vom gasi, câ limb'a materna nu era luata intre obiectele de invetiamentu. Scole poporale in sensulu adeveratu alu cuventului, nici nu existau, 6r in scd-lele superi6re se propunea numai latinesce. Abia in scolulu alu XY-lea, in scolele burgesiei libere, aflamu representatu si invetiamentulu limbei materne. Aceste institute, numite sc61e urbane, pregatiau pre elevii loru pentru diversele ramuri ale vietiei practice, deci le impramutau si cunoscintie de gramatica, ortogra­fie si stilu comercialu.

Secolulu alu XYI-lea nu arata nici o nisuintia de a ridica invatiamentulu limbei materne. Sc6lele superi6re, atât cele catolice cât si protestante, consi­derau numai limb'a latina; se propunea, se conversa si scria numai latinesce, iar limb'a materna, câ lim­b'a poporului de rend, era aprope despretiuita. De asemenea nici in scol'a primara nu gasimu inca, in dilele acestui secolu, unu invetiamentu osebitu pentru limba; dara celu pucinu se tractau alte obiecte in limb'a, ce-o aduseră şcolarii cu densii din cerculu familiei; catechismul, sententie din sfânt'a scriptura si cântări bisericesci se memorizau in limb'a materna. Pe calea acest'a, desi indirect, totuşi se sternia ceva simtiu de limba in şcolari.

Se vedemu secolulu alu XVDI-lea. Comenius, Ratich, si invetiatii din scoTa realistica preste totu, enuntia părerea, câ invetiamentulu se se incepa in limb'a materna, si gramatic'a acestei limbi se se pro­pună negresitu in scol'a elementara. Planulu lui Ra­tich spune, câ scopulu invetiamentului gramaticu e a deprinde pre şcolari in limb'a materna astfeliu, câ se scie esprima corectu cugetele proprii, atât cu vor-b'a cât si in scris, si se devină capabili a intielege si vorbirea altor'a. Scopulu e bine determinatu, inse metodulu remase unu formalismu secu, fara intuitiuni si deprinderi, câci inca lipseau legendare bine com­puse, cari suntu mijloculu de frunte alu intregu in­vetiamentului limbisticu. Nu se scie, câ scolele din veralu XVDI. incercatau 6re a realiza proiectele lui

\ Ratich; judecandu inse impregiurarile din aceletim-\ puri, putemu afirma, câ nu s'a facutu nici o inbu-\ natatire in metodu relativu la gramatic'a limbei ma-\ terne. | In secolulu XVlil. unii bărbaţi incepu a stărui > cu tota insistenti'a pre langa introducerea invetia-< mentului gramaticu in scdl'a elementara. Ignatiu Fd-<, biger, pe carele Mari'a Teresia 1-a insarcinatu cu or-

!

ganisarea sc6leloru din monarchi'a austriaca, in pla-nuiu seu cere, câ celu pucinu in scolele din orasie, de"ca impregiurarile permitu si in scolele dela sate, se se propună gramatic'a limbei materne, si anume şcolarii se primesca desluşiri lămurite asupra parti-

<• loru de vorbire si se se deprindă in aplicarea p unc­ii tuatiuniloru; câci fara aceste cunoscintie elementare, < omulu nu p6te ajunge a manuâ corectu limb'a scrisa. \ La sc61'a normala din Yien'a, infiintiata la anula > 1771, se propunea dupa planulu stabilitu de Fel-\ biger, pe langa scriere si cetire, si gramatic'a. \ Tot pe timpulu acest'a introduse si zelosulu \ Rochow invetiamentulu limbei materne in sedlele, ce l insusi le sustienea pentru luminarea iobagiloru sei. Î Rochow deprindea pre şcolari in manuarea limb» ţ parte prin conversari libere, si parte prin esplicari l făcute asupra pieseloru de cetire. Elu grupa cuvintele l dupa legile derivatiunei, si expunea ffate acurat deo-\ sebirea sinonimelora. \ Aflamu in acestu secolu si invetiatori de acei'a, \ cari tractau gramatic'a in modu abstractu, adecă in­ii sirau regulele limbei unele dupa altele si-le ilustrau \ cu esemple. Acesta procedere, unde gramatic'a e pri-i vita câ scopu propriu, se practica in multe scole, ma 1 se sustienu in unele locuri si pana in dilele secolului s alu XlX-lea. \ Pestalozzi este carele Iacii reforme resonabilein \ t6te ramurile invetiamentului primara. Elu s'a oeu-> patu si de metodulu limbei. Pestalozzi afirma, câ $ intuitiunile, imbinate cu conversari, formezâ baz'a na-< turala a invetiamentului limbisticu. Grassman v. \ Titrk si alţii continuara a perfecţiona ideile lui Pes-\ talozzi, si le realizau in praxa inca cu mai multe \ noroeu, decât insusi magistrulu loru celu mare; tot 5 pe acesta cale pasiesce si Pdhlman, carele pretinde < câ copii se se desvetie de erorile ce obvinu in di-\ alecte, si se se deprindă a vorbi in limbagiulu cu-> ratu alu poporului. I In părerile lui Rochow, Pohlman si Pestalozzi \ gasimu bine formulatu principiulu metodului modern. \ Acestu principiu cere, câ mai nainte de t6te se deş­ii voltamu in scolariu simtiulu limbisticu si apoi se î sternimu in densulu conscienti'a de limba. \ Invetiamentulu limbei este unu ramu de cea mai \ nalta însemnătate pentru a desvoltâ cultur'a generala \ in şcolari. Daca cultur'a materiala câştiga multu prin |i cunoscintieie relative la limba, atunci cultur'a formala \ se intaresce prin ele in mesura mai mare; câci cel-ce \ este stăpân asupra vorbirei sale, acel'a ajunge a fi eu

atât mai temeinica si pregnantu in cugetare, simţire si vointia.

Nu putemu sfersi ac6sta scurta expunere metodi­ca, fara a intona puternic'a iufluentia a invetiamen-tulni limbisticu si asupra crescerei naţionale a tineri-mei: mai alesu prin cun6scerea perfecta a limbei ma­terne p6te deveni elevulu un membra folositoriu ala natiunei sale. Limb'a e aceea legătura carea reunesce pre fii unei naţiuni in cugete si simţiri. Prin limb'a sa traesce unu poporu. Pe langa istorie, limb'a este cea mai scumpa comtira a natiunei. — Voiţi se stin­geţi vi^ti'a unei naţiuni? — Spre acestu scopu n'a-veti, decât a-i rapi limb'a, si ea atunci nu va mai — exista!

Dr. Petru Piposiu.

Sinodulu eparchialu aradanu. (Continuare.)

Totu in siedinti'a trei'a s'au mai pertractatu ai re-solvitu urmatdrele obiecte: cu privire la mersulu agen-deioru senatului bisericescu din Arad la propunerea co-missiunei sinodulu iea la cunoscintia, ca in decursulu anului 1887 numitulu senatu a tienutu 27 de siedintie. Esibite au intratu de totu 1140, cari s'au resolvitu sub 410 numeri seriali, cause divortiali au incursu 32, dintre cari 28 s'au resolvitu in meritu, si sunt provedinte cu sententia finala, er in 4 pertractarea este inca in curgere. Cause disciplinarie au incursu 20, din cari s'au resolvitu in meritu 13, er 7 se afla sub pertractare, precum si ca la inceputulu anului solariu curentu s'au efeptuitu in in-trega eparchi'a restaurarea corporatiuniloru parochiale si protopresviterale, — si ca restaurarea in genere a decursu in ordine buna.

Cu privire la reportulu consistoriului, in carele se areta, ca amesuratu conclusului sinodalu de sub Nru prot. 102 din anulu trecutu s'aemisu cerculariulu consistorialu de sub Nru 4711 din 1887 pentru o colucrare mai eficace a organeloru protopresviterale; si ca sinddele si scaunele protopresviterale in anulu trecutu s'au intrunitu, si au functionatu regulatu; er activitatea comiteteloru si epitro-pieloru parochiale in lipsa de alte agende s'a restrensu numai la censurarea repdrteloru si a ratiocinieloru cance-larieloru protopresviterale, — sinodulu la propunerea co­missiunei iea acest'a la cunoscintia, si totu de odată in urm'a propunerii substernute din partea consistoriului dis­pune a-se infientiâ in fiecare protopresviteratu câte unu fondu protopresviteralu menitu a veni cu timpulu in aju-toriu intru acoperirea trebuintieloru protopresviteratului.

Cu privire la reportulu consistorialu, in carele se areta modulu, cum s'a satisfacutu conclusului sinodalu de sub Nru prot. 103 din 1887, referitoriu la regularea pri-mirei si intretienerii eleviloru in seminariulu diecesanu, sinodulu la propunerea deputatului Paul Rotariu restituie acesta causa consistoriului aradanu cu acea insarcinare, câ pre temeiulu esperientieloru cascigate in decursulu timpului se elaboreze, si se 'substerna sinodului in acesta cestiune unu proiectu de regulamentu.

\ Se pune la ordinea dilei reportulu senatului strensu X bisericescu delà consistoriulu din Oradea mare, si la pro*-> punerea comissiunei sinodulu iea la cunoscintia, ca obiee-s tele apartienetône la competenti'a senatului au fost pertrac-< tate si resolvite in 7 siedintie sub 234 numeri seriali, X ca senatulu a pertractatu si resolvitu 17 cause dicipK-$ narie, 13 cause matrimoniale, ca senatulu se compune din l 9 asesori onorari, ca la jurisdictiunea consistoriulai di» X Oradea mare apartienu 6 protopresviterate cu 6 protopres-X viteri actuali, 243 parochii matre si 117 filii cu 213 pre^ i> oti, ér 30 parochii sunt vacante din lips'a dotatiunei, mai < departe ca numerulu preotilora apartienetori la jurisdic-l tiunea numitului consistoriu a fost Ia finea anula 1887 : i 186 parochi, 27 administratori paroehiali si 9 capelani» 5 ca in decursulu numitului anu au reposatu 4 preoţi, si <j au esitu de sub jurisdictiunea acestui consistoriu 2 pre-\ oti, ca s'au chirotonitu intru praoti 6 clerici absoluţi; ca

la finea anului 1887 pre teritoriulu consistoriului oradanu au fost 29,994 case, 164, 397 eredintiosi; numerulu nas-cutiloru in decursulu anului 1887 au fost de 9667, si anume prunci din pata legiuitu 8384, ér din patu nele-giutu 1283, numerulu reposatiloru a fost de 7662, dintre

| cari 83 au muritu de morte selnica, ca in deeursulu anu-\ lui au emigratu 420 si au itnigratu 164 individi, ca la l alte confessiuni au trecut delà eonfessiunea ortodocsa 14, ] ér delà alte confessiuni au trecutu in sinulu bisericei ndstre l 92 individi, ca infine numerulu sufleteloru in comparathine X cu anulu 1889 a crescutu cu 1219, ca s'au cununată >' 1657 parechi, si in urmare in comparathine cu anula s 1886, in carele s'au cununatu 1721 parechi, résulta unu. X scadiementu de 64 cununii. X Cu privire la numerulu concubinateloru, care la fi-) nea anului 1887 pre teritoriulu consistoriului din Oradea-5 mare a fost de 2090 — sinodulu aviséza consistoriulu a-X se conforma in acesta afacere conclusului sinodalu luata X asupra reportului consistoriului eparchialu din Aradu. X Siedinti'a IV. 5 s'a tienutu la 4/16. Maiu 1888. Presidiulu ordinariu. No-X tariu : Michaiu Sturz'a. \ Se presentéza sinodului propunerea Pré Santiei Sale \ părintelui Episcopu diecesanu pentru sistemisarea si de— \ plinirea unui alu doilea postu de asesoru referinţe la se-X natulu epitropescu alu consistoriului din Aradu, — acesta \ propunere se transpune comissiunei organisatdrie. 5 Eogarea sinodului protopresviteralu alu Bein3iuM \ pentru rencorporarea parochiei centrale la aeelu tracta, e-\ ventualminte schimbarea numelui tractului Beinsiului m | tractulu Pomezeului se transpune comissiunei organisatdrie-. 5 Reportulu consistoriului din Aradu asupra proiecttt-\ lui de regulamentu pentru afacerile economice in bisericTa | gr. or. romana din Ungari'a si Transilvani'a transpusu si-X nodului eparchialu pentru opinionare de catra congresuln X nationalu-bisericescu se transpune comissiunei organisa-s t6rie. — X Deputatulu Paul Rotariu interpelez» asupra ordinarii \ cercetării disciplinarie si suspensiunei profesorului-ieromo-

158 B I S E E I C ' A si S C O L 'A Aaulu XII.

aaeliu Vasiliu Mangra. Interpelatiunea se preda presidiu-3ui, carele dechiara, ca va respunde in un'a din siedintiele proxime.

La propunerea comissiunei verificatdrie sinodulu de­chiara de verificatu pre deputatulu mireanu Teodor Papu, alesu in cerculu Halmagiului.

Cu privire la rogarea comunei Drautiu de a-se ren-fientiá a dou'a parochia din Drautiu, sinodulu aviséza con-sîstoriulu a procede conform dispusetiuniloru regulamen­tului.—

Se pune la ordine reportulu comissiunei organisatd-rie, carea cu privire la reportulu consistoriului plenariu din Oradea-mare prin reportoriulu Paul Eotariu propune, si sinodulu enuncia: reportulu consistoriului plenariu din Oradea-mare infacisiandu activitatea anuala a întregului aparatu administrativu in modu detaiatu, si prin acést'a constatandu-se preste tot si in tdte ramurile o activitate ia regula se iea la cunoscintia.

Se iea la cunoscintia mai departe aretarea consisto­riului din Oradea-mare, ca protopresviterii apartienetori la jnrisdictiunea acelui consistoriu au cercetatu cu serguintia comunele din tractele submanuate, ca mai in fie-oare faactu s'au infientiatu fonduri tractuale, ér cu privire la necessitatea aretata de consistoriu de a-se deplini postulu âe asesora ordinariu si de unu asesora onorariu in sena-iulu bisericescu sinodulu decide, cá deplinirea acelora posturi sé se efeptuiésca inca in decursulu sessiunei ac­tuale.—

Cu privire la cestiunea referitdria la francarea epi-stoleloru oficióse, daca vor fi provediute cu adresa scrisa numai in limb'a romana sinodulu la propunerea deputatu­lui Dr. Iosif Galu decide, cá acesta causa sé se înainteze consistoriului metropolitanu, dimpreună cu resolutiunea ministeriala primita in acesta causa de catra consistoriulu din Arad; pre langa recercarea, cá se faca paşii ce va află mai departe de lipsa in acesta causa.

Se pune la ordine reportulu comissiunei petitionarie, carea prin reportoriulu ei Dr. Iuliu Bonciu propune, si sinodulu decide: a-se transpune consistoriului pentru re-solvire competenta rogarea comunei bisericesci Valea-négra pentru unu ajutoriu la edificarea sedlei, rogarea comitetu­lui parochialu din Lipov'a pentru unu ajutoriu la repara­rea bisericei, rogarea comunei Budintiu pentru unu aju­toriu la edificarea bisericei, precum si rogarea invetiato-riului Tom'a Parcasiu din Aciuti'a pentru a i-se vota unu ajntoriu-

Se pune la ordine reportulu comissiunei organisatd-rie, carea cu privire la reportulu consistoriului plenariu din Arad propune, si sinodulu in generalu iea la cunoscin­tia numitulu reporto, ór cu privire la deplinirea protopresvi-teratului Aradu, sinodulu aprobandu procedur'a consistoriu­lui in acésta causa; si pentru a-se poté deplini cât mai urgentu acelu protopresviteratu consistoriulu se aviséza, cá incât aetualulu administratorii protopresviteralu ar im-pedecá deplinirea, consistoriulu si pana la deplinirea defi­nitiva se faca alta provisiune; ér facia de acei membri ai sinodului, si respective comitetului protopresviteralu, cari

l fera scusa motivata ar absenta de doue ori dela siedintia, consistoriulu se aviseza a-i considera de abdisi si a dis-

( pune a-se alege in loculu lom alti membri, carii si-vor ) împlini detorintiele. s Cu privire la restrictiunea, cu carea s'au aprobatu X literile fundationale ale fundatiunei Elen'a Ghib'a-Birt'a, > din partea înaltului Ministeriu regiu ungurescu de culte \ si instrucţiune sinodulu decide, câ acesta cestiune se se j, substerna congresului nationalu-bisericescu. X Cu privire la propunerea consistoriului din Aradu de X a-se investi o parte din fondurile diecesane in realităţi, X si in specialu in pamenturi, sinodulu autoriseza pre con-s sistoriu de a face incercâri in acesta privintia, reservan-X du-si inse dreptulu de aprobare, si autorisandu consisto-i riulu câ in casu de urgintia spre acestu scopu se con-> chîame unu sinodu straordinariu. , \ Cu privire la reportulu consistoriului oradanu, ca X unii din asesorii onorari nu participa regulatu la siedintie i consistoriulu se aviseza a procede conform dispusetiuniloru > cuprinse intr'unu conclusu sinodalu anterioru. s Eugarea comitetului parochialu dela comunele bise-< ricesci întrunite santulu Ilie si santulu Georgiu din fabri-? culu Temisiorii de a-se dispune pensionarea parochiloru i Meletiu Dreghiciu si Petru Abrudanu si a-se reduce o \ parochia se transpune consistoriului din Aradu spre resol-s vire, cât s'ar pote mai urgenta, avendu consistoriulu a re-X porta despre resultatu la proxim'a sessiune sinodala. > Plansdrea credintiosiloru romani apartienetori la co­ji mun'a micsta dela biseric'a sântului Georgiu din fabriculu l Timisiorii in caus'a despartirei ierarchice de catra core­ii ligionarii şerbi se transpune Pre Santiei Sale, părintelui ? Episcopu diecesanu, câ vice-presiedinte alu delegatiunei > congresuale, cu rugarea câ se faca paşii necesari pentru s începerea procesului de despărţire, si apoi la timpulu seu X se dea desluşirile necesarie petentiloru. > Cu privire la conclusulu congresualu, pre langa ca-s rele s'a transpusu spre opinionare propunerea de a-se in-£ fientiâ o academia teologica pentru intrega provincia me­ii tropolitana sinodulu la propunerea comissiunei organisatd-> rie a luatu urmatoriulu conclusu: 5 In considerarea ca infientiarea unei academii teolo-X gice pentru intrega provinci'a metropolitana sta in strânsa > legătura cu organisarea si ameliorarea dotatiunei parochie-;| loru, precum si in considerarea ca cu mijldcele materiali X disponibile eparchi'a Aradului abia este in stare a acoperi X spesele trebuintidse pentru sustienerea si înmulţirea scd-X leloru sale proprii, sinodulu nu pdte adera la propunerea l de a-se infientiâ o academia teologica in Sibiiu, cu atât X mai vertosu nu, cu cât tendenti'a trebue se fia de a forma X din fie-care institutu teologicu o academia teologica. X Cu privire la conclusulu congresualu de sub Nralu s prot. 139 din anulu 1881 in cestiunea infientiârii duoru < Episcopii noue in provinci'a nostra metropolitana sinodulu X la propunerea comissiunei a luatu urmatoriulu conclusu: > a) In ceea ce privesce loculu, acestu sinodu avendu s in vedere interesele vitale ale bisericei ndstre se pronun-i cia pentru infientiarea, respective reufientiarea episcopie-

Anulu XII. B I S E R I C A si S C O L ' A 159

loru istoriee romane gr. or. din Oradea mare si Temisidra, ale caroru teritoriu vechiu ar fi a-se rentregi prin adnec-sarea pârtiloru marginasie ale archidiecesei, inse fara câ prin acest'a se devină micsiorata dotatiunea archiere'sca, care are a-se sistemisâ in suma de celu putien 800 flo­rini pentru flecare Episcopu.

b) In ceea ce privesce realisarea infientiârii acestora doue episcopii sinodulu acest'a constata, ca de asta data nu dispune de mijldcele materiale trebuintidse spre acestu scopu.

Cu privire la propunerea consistoriului aradanu de a-se regula conventi'a episeopesca, — sinodulu autori-sdza consistoriulu a incercâ regularea proportionata a con­venţiei episcopesci si studiiandu acesta cestiune se aviseza consistoriulu a substerne la tempulu seu unu proiectu si­nodului pentru regularea definitiva a solvirii convenţiei episcopesci.

Cu privire la solvirea convenţiei episcopesci, sino­dulu la propunerea comissiunei decide: conventi'a episeo­pesca pre viitoriu se-se inducă in bugetulu consistorialu, si de aci se-se anticipeze regulatu; er încasarea dela co­mune se-o efeptuesca consistoriulu, si se-o restitue fondu­lui bisericescu-clericulu, din carele se va anticipa. Despre încasare consistoriulu se reporteze regulatu sinodului in fiecare anu.

Cu privire la reportulu Pre Santiei Sale părintelui Episcopu diecesanu câ vicepresiedinte alu delegatiunei con-gresuale in caus'a despărţitei ierarchice de catra Şerbi — sinodulu constatandu, ca caus'a despartirei ierarchice a luatu unu aventu insemnatu, de când acest'a s'a incre-dintiatu Pre Santiei Sale voteza in unanimitate recunos-cintia si multiemita protocolara pentru zelulu si activita­tea desvoltata de Pre Santi'a S'a intru promovarea causei despartirei ierarchice de catra Şerbi.

SiedinWa a V. s'a tienutu la 5/17. Maiu 1888 la 9 6re inainte de ame-di. Presidiulu ordinariu. Notariu Dr. Constantin Groz'a.

Se cetesce, si se autentica protocolulu siedintiei a 4-a. Presidiulu presenteza cererea deputatului Ioanu Bun'a

de a i-se acorda concediu pre durat'a sessiunei actuale. Concediulu cerutu se aedrda.

Pre Santi'a S'a respundiendu la interpelarea deputa­tului Paulu Botariu in privinti'a 3uspinderii profesorului si ieromonachului Vasiliu Mangra, dechiara, ca desi cesti-unea acest'a nu apartiene la competenti'a sinodului, to­tuşi din stim'a, ce-o are catra venerabilulu sinodu respunde, ca motive grave si ponderdse de morala, ordine si discip­lina au indemnatu atât pre consistoriu, cât si pre Pre Santi'a S'a câ autoritate suprema asupra monaehiloru Ia suspinderea numitului profesoru si ieromonachu.

Interpelantele se dechiara nemultiemitu cu respun-sulu, er sinodulu cu esceptiunsa a trei voturi iea la cu-noscintia cu multiemire respunsulu Pre Santiei Sale pentru paşii intreprinsi in acesta causa.

Se pune la ordinea dilei reportulu comissiunei seo-larie. carea prin reportoriulu ei T e o d o r u C e o n t e a

\ propune, si sinodulu primesce reportulu senatului scolarin \ din Arad in generalu de basa la desbaterea speciala. > Trecendu-se la desbaterea speciala sinodulu la pro-5 punerea deputatului Nicolau Zigre enuncia, câ regulamen-< tulu fondului de pensiune pentru profesorii dela institu-i tulu pedagogieo-teologicu substernutu de consistoriu, — l sè se restituie dimpreună cu observările, si respective mo-\ dificàrile recomendate de comissiuue pre langa insarcina-l rea, câ consistoriulu se-lu prelucre de nou, si se-lu sub-s stema la procsim'a sessiune sinodala. Ì Reportulu senatului scolariu din Arad, in carele a-> cest'a aréta, ca in anulu trecutu a continuatu lucrările | referitórie la elaborarea planurilora de invetiamentu sino-\ dulu la propunerea comissiunei lu-ie-a la cunoscintia, — l avisandu pre consistoriu a procede cu tòta energi'a in > acosta causa, si pana Ia procsim'a sessiune sinodala se l termineze acest'a lucrare. < Se iea Ia cunoscintia reportulu consistoriului referi-i toriu la cariile oprite de inaltulu Ministerul din usulu ì scóleloru nòstre, de asemenea si reportulu de3pra paşii 5 intreprinsi pentru sustienerea caracterului confessionalu l alu scólei nòstre din Dombegyhâza. ì Cu privire Ia reportulu consistoriului, in carele se \ aréta, ca conformu conclusului sinodalu de subu Nru prot. <: 84 din anulu trecutu a intreprinsu paşii necesari in pri-;> vinti'a tabeleloru de parete si a càrtiloru seolarie eftin» | sinodulu la propunerea comissiunei si cu amendamentulu l deputatului Nicolau Zigre aviseza consistoriulu a institui l o comissiune permanenta compusa din cele mai bune pu-> tari didactice, carea se censureze càrtile de scòla, enun-l ciandu-se totu de odată, câ pre viitoriu tòte càrtile de ì scóla fara esceptiune se fia supuse unei scrupulóse consu­li rari inainte de a-se admite in usulu seòleloru nòstre. I Punctulu 7 din reportu, in care consistoriulu aréta, j ca intentionéza a regula conferintiele invetiatoresci astfe-l liu, câ comissarii consistoriali denumiţi din corpulu didac-ì tìcu alu scólei poporale se-se adune aici in centra, si şe­ii se instrueze prin profesorii desemnaţi de corpulu profeso-^ ralu-centralu in obiectulu de invetiamentu propunendu in { conferenţia, comissiunea propune a-se lua la cunoscintia, i cu adoasulu de a-se avisâ consistoriulu, câ materialulu \ propunendu se-se tiparé3ca, si celu putien cu 10 dile mai. !> nainte de diu'a întrunirii se-se puna la dispositiunea colora | interesaţi. < Sinodulu primesce acosta propunere cu amendamen­

tulu facutu de deputatulu N i c o l a u Z i g r e , câ adeea ì materialulu statoritu de consistoriulu aradanu pentru con-> ferintie se-se comunice si cu consistoriulu din Oradea-l mare ; ér incât pentru comisari se lasa la apreciarea con-] sistoriului, de a denumi de atari si dintre membri corpului i profesoralu dela institutulu centralu, precum si dintre alti > barbati de scóla. ;> Cu privire la reportulu consistoriului referitoriu la ; pasii intreprinsi conform concluseloru sinodale de s a h ì Nrii 101 si 109 din 1887, pentru infientiarea unei sedie ? de fetitie si a unei preparandii de fete aici in centra, — X sinodulu iea la cunoscintia, ca afacerea acést'a se afla inss

sub pertractare, si ascepta unu reportu detaiatu la pro-dm'a sessiune sinodala.

Reportulu consistoriului, ca a permisu unoru inveti-sfcori, câ in timpulu libera se ocnpe si alte funcţiuni com­patibile cu oficiulu invetiatorescu, — sinodulu lu-iea la snnoscintia avisandu consistoriulu a controla in deosebi pre atari invetiatori asupra modului, cum si-indeplinescu densii chiamarea invetiatoresca.

Cu privire la dispusetiunea emanata din partea con­sistoriului din incidentnlu unui intima tu ministerealu, câ francii de scdla ia timpu de prelegere se nu merga la mmormentâîi, er pruncii mai mici in genere se fia dis­pensaţi dela asifeliu de servitie se decide a-se luâ la cu-fflOŞCintia. (Va urma.)

ZD i v e r ss e. * lubileulu unui Prelatu. In diu'a de 12/24

lnn'a curenta s'a serbata in Carlovetiu iubileulu de 40 de ani dela intrarea Inaltpresantiei Sale patriarchului, archie-wiscopu si Metropolitu G e r m a n A n g e l i c i in tagm'a monachala. In puterea legaturi loru spirituale dintre bise­rica ndstra si biseric'a sora serbesca ii-urâmu si noi vie-tia fericita Inaltpresantiei sale in folosulu turmei cuventa-tdric, pre care o pastoresce.

* lubileulu unui preotu. Veteranulu preotu G e o r g i u g i e r b a n u din Nadlacu la serbatdrea Inâl-tiârii Domnului din anulu curentu implinesce 50 de ani

ide cand cu credintia servesce la altariulu Domnului. Din incidentnlu acest'a comitetulu nostru parocbialu din Nad­lacu a decisu a face pregătirile necesarie pentru a serba jubileulu sacerdatalu alu părintelui Sierbanu in numit'a di. Felicitâmu si-noi pre veteranulu nostru confrate si îm­preuna lucratoriu in vii'a Domnului!

* Multiemita publica. Evlaviosulu credintiosu loanu Muriu din Cusiisiu — tractulu Vascoului a cumpe-xatu pe spesele propii unu clopotu pe sem'a bisericii de a-mlo pentru pomenirea lui st a parintiloru, in pretiu de 120 fl. Pentru care fapta erestinesca, subscrisulu me simtu indemnatu in numele comunei Cusiisiu ai esprimâ pe a-cest'a cale nultiamita publica, rcgandu pre Dumnedieu: ca se-i resplatesca cu darurile sale cele bogate* acesta jertfa. — Beiusiu, 12/24. Maiu 1888. Pentru comitetulu parocbialu din Cusiisiu : V a s i l i u P a p , prot. Vascoului.

* JHn partea subscrisului comitet/u paro-chialu gr. or. romanii din Aradu se aduce si pe calea acest'a la cunoscinti'a publica, ca aruneulu indi­viduala alu credinciosiloru noştri din Aradu de pe anulu curinte va fi espusu in scdi'a romana din centru in restimpu de 15 dile cu inceputulu dela 27. Maiu a. c. st. n. pen­tru scire si eventuala reclamare cu vorb'a seu in scrisu tot in acelaşi restimpu. — Aradu, 25. Maiu st, v. V. P a g u b a , m. p. presiedinte de comitetu.

f Necrologu. In 11/23. Maiu a reposatu in Be-însiu ddms'a Constantina Fassie născuta D r o 11 a, so-ei'a dlui advocaţii Teodora Fassie din locu si deputata sânodalu. Reposat'a a fost o mîâditia din vechi'a familia macedo-romana D r o l l a , carea era odinîdra unu stelpu puternicii alu comunei bisericeşti din Beiusiu; dens'a era o femeia esempîara, o socie credintidsa si de modelu, si mai presusu de tdte o creştina evlavidsa, carea — câ si An'a prorociti'a — nu se depărta de biserica cu rugatîu-

nea si cu ajutoriulu, in tocm'a precum făceau fericiţii ei strămoşi. — „Fie-i tierin'a usidra, er pre neconsolabilulu sociu remasu in doliu Ddieu se-lu consoleze!"

t Necrologu. Confratele nostru D a r i u P u t i -c i u , invetiatoriu la scdi'a ndstra elementara din Lipov'a a fost greu încercata de sdrte, perdiendu pre iubit'a s'a soeia Emili''a născuta VuVa, carea dupa unu morbu scurta si dupace a fost impartesita cu sân­tele taine si-a data sufletulu in manile Creatorului Joi in 24 Maiu, in etate de 42 de ani si in anula 27 alu fericitei sale casatorii, lasandu in celu mai profundu doliu pre neconsolabilulu ei sociu, si pre iubiţii ei fii: T r a i a n u , profesoru la institutalu pedagogico-teologicu din Aradu, O c t a v i a n u , elevu alu academiei de dreptu din Oradea-mare, C o n s t a n t i n u , elevu in clas'a a sieptea gimnasiala, si C o r n e l i ' a invetiatoresa la scdi'a de fetitie din Fibisiu.

Remasitiele pamentesei ale defunctei au fost depuse spre odichna eterna Vinerea trecuta la orele 5 l / 2 dupa amedi in cimiteriuîu din Lipov'a, in fienti'a de facia a unui publicu numerosu. — Esprimandu-ne condoleuti'a facia de famili'a remasa in doliu, reposatei i-dicemu: se-i fia tierin'a usidra si memori'a binecuventata!

t Necrologu. A l e c s a n d r u M a n i u notariu cercualu in Bar'a, comitatulu Carasiu-Severinu cu inim'a plina de durere aduce la cunoscinti'a onor. publicu, ca multa iubit'a s'a socia Valeri'a născuta Nicoliciu, dupa unu morbu scurta in 8/20. Maiu a. c. si-a data sufletulu in man'a Creatoriului in etate de 51 ani, si a fericitei ca­satorii 35. — Inmormentarea s'a tienutu in 9/21. Maiu a.

I c. la 11 dre p. m. fiind petrecuta la cele eterne de unu ? numeru fdrte mare din locuitorii comunei si juru.— Fie-i < tierin'a usidra si memori'a binecuventata! — Alecsandru l Maniu câ sotiu, Mari'a Czompu, Valeri'a Mateiu câ fice; ] Mihaiu Czompu, Eugeniu Mateiu, Aureli'a Mateiu câ ne-< poti; Eduard Czompu, Georgiu Mateiu câ gineri.

C o n c u r s e . > Conform decisului Ven. Consistoriu Dto. 14. Ianu-< arie a. c. Nr. 94. escrienduse concursu pe capelani'a tem-\ porala infintiata pe langa betranulu parochn devenita ne-> potintiosu S e r a f i m C r i s i a n u din Igrisiu, in Proto-\ presviteratuîu B.-Comîosiului, si fiind numai unu recurenta, < Comitetulu paroihialu, escrie nou Concursu pe acea Ca-$ pelanie cu terminu de 30 dile dela prim'a publicare ) Emolumintele Capelanului sunt: jumetate din tdte ^ venitele parochiei betranului parochu, si adecă: din Ses-ţ siunea parochiala, stola si biru, care dau unu venita pe !> partea Capelanului de 400 fl. v. a. pe langa care venita ? alegenduîu Capelanu sub timpuîu capelaniei Sale pdte < avea prospecta de a capetâ m folosintia si o parte din \ sessiunea parochiei reduse. <; Astfeliu parochi'a fiind de class'a primă, dela recu-< renti se cere pe langa Cualificatiunea prescrisa de lege ca, \ recurenţii se se presenteze in sfant'a biserica spre a-si l areta desteritatea in cântare respective predicare, si a-si i substerne recursele adjustate cu tdte documintele necesarii s P. O. D. Adm. ppescu Paulu Tempea in Nagy-Torâk per } Nagy-Becskerek Cottul Torontâl. \ Din Siedinti'a Comit, paroch. tienuta in Igrisiu la \ 8/20. Maiu 1888. \ Comitetulu parochialu: \ In contielegere cu mine: PAULTJ TEMPEA m. p., adm. < protopescu. ţ — n —