A n u l u XII. ARADU, 9/21. Octomvre 1888. Nr. <£1.

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: D UMINECA.

PEETIULU ABONAMENTULUI. Pentrn Anstro-Ongari 'a :

P e urni anu 5 fl.—cr., pe V* a n u 2 fl. 50 cr. P e n t r u Romani'a s i s tra inetate:

J?e unu ami 14 fr., pe jumetate ann 7 franci.

PRETIULU INSERTIUMLORU: Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Eedactiunei „BISERICA si SCOLA."

Ér b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a TIPOGRAFI'A DEECESANA in A R A D .

Cuventarea d e deschidere a congresului national-bisericesc, ros­t i ta de EscelentPa S'a fnalt Preasantitulu Domnu archi-

episcopu si Metropolita M i r o n u Romanului . Preasantiti Domni Episcopi, Freastimati Domni Deputati

congresuali, Iubiţi frati, lubhi fii svjletesci! întrunirea congresului nostru nationaln-bisericescu

convocato pe diu'a de adi, ne da ocasinnea noua de a esamina ci constata desvoltarea practica, resulta­tele, vitalitatea si eventualele scăderi ale sistemei create acum 20 de ani, in primuln congresn alu nostru nationaîu biserisescn, pentru conducerea si adminis­trarea afaeeriloru nòstre bisericesei, scolare si ionda-tionale, va se dica pentru guvernarea statului nos­tru bisericescu.

Sum convinsn, ca Domniile Yóstre prea stimati xepresentanti ai clerului si poporului din intréga provincia nòstra metropolitana, cari aveţi nu numai esperintie bogate din viéti'a publica si deosebi pe terenuln bisericescu, ei aveţi totdeodată si inima pen­tru conservarea, întărirea si prosperarea bisericii nòs­tre ortodocse romane, — cu tactulu si prudenti'a, ce a dovedito congresula nostru la tòte întrunirile sale din trecntu, veti stâ si astadata la înălţimea misiu-onei Domniilorn Yóstre, si în combinarea mesnriloru ulterióre pentru perfecţionarea organismului nostrnybi-sericescu, liberi de ori-ce utopia si esagerara^beri de ori-ce preocnpatîune pentru lucruri, care/JJau a-fara de terenulu bisericescu, ve veti face hmafi cu realitatea, în cea ce privesce starea lucrunlori? pe terenulu nostru bisericescu, greutăţile generaleS^si-tnatiunei, scăderile si neajunsurile puteriloru nòstre proprii, la care singure avemu a recurge ; ór în con­siderarea acestor'a si a justeloru nòstre aspiratiuni nu veti perde din vedere în specialu acelu curenta fatala, care se pornise în timpii din urma cu multa vehementia, si incâtva se mai sustiene si acum, spre a calca autoritatea ierarchic'a in biseric'a nòstra si spre a ne slabi legaturile spirituale si disciplin'a, că­rora avem se multiumimu, cà biseric'a nòstra ortodocsa,

acum unicuin paladiu si ala naţionalităţii nòstre si-a potutu salva esistenti'a s'a chiara si intre is*pregiu-ràri cu mnltu mai grele, dec atu cum sunta celea de adi.

De asemenea suma convinsn, cà dèca noi sub scatola preagratîosnlui nostra monarchu, alu Maies­tăţii Sale imperatu si rege Francisca Iosifu I. pe care Dumnedieu se-1 tìena la multi ani fericiţi, si snb scotnlu legiloru patriei, vomn luerâ aici in buna armonie si vomn continca se lucrarne tota asia si in afara spre a feri biseric'a nòstra de porniri stri-catiòse, spre a ne întări in organismulu nostro si spre a dă tot mai mare avânta desvoltàrii salutare a institut.uiiiîoru si preste tot' a vieţii nòstre bisericeş­ti : noi prin acóst'a împlinindn-ne sublim'a misiune, ce o avemu ca biserica, tot de odată voma face ce­lea mai bone servitie culturei generale si moralităţii pnblice, dela care depinde prosperitatea statului si a fie-carei societăţi omeneşti.

Acestea suntu cuvintele mele, cu care în acesta momentu solenu si la acést'a ocasîune notabila în vi­éti'a nòstra bisericesca, ve salutu din inima Preasan­titi Domni Episcopi, Prea iubiţi irati si fii sufleteşti, si cu care dupa premeers'a chiemare a Spiritului Sântu, care se ne lumineze si se ne conduca în lucrările nòstre, congresul» nationaln-bisericescu ordinaria ala provinciei nòstre metropolitane pentru periodulu, în care ne aflemu, îl declara de deschise.

Congresula nationalu-bisericescu. S i b i i u , 5/17. Octomvre 1888.

Congresula lucréza deja de cinei dile. Panaas-tadi congresula a lucrati} in contissima, ór lucrările in cele patru siedintie plenarie s'au marginitu la ve­rificări, constituire si alegerea comissiuniloru. In sie-dinti'a de astadi s'au inceputu lucrările meritorie.

Obiectulu, de carele s'a ocupatu congresulu in siedinti'a de astadi a fost reportulu eomissiunei or-ganisatórie, carea prin reportulu seu, depntatulo Ra-dulescu a reportatu i aşqpra reportului consistoriului plenaria metropolîtahu: Propunerile eomissiunei cu

S26 B I S E B I C ' A si S C O L ' A Anulu XII.

privire la activitatea consistoriului metropolitana la propnnerea eomissiunei in genera s'a luatu la cunos-cintia, — constatandu-se adecă ca afacerile apartie-tienetone la competenti'a consistoriulni plenarin me­tropolitanii si-aa armata rarsula lora regalată, si câ consistoriala a satisfăcuta insareinariloru primite dela congresulu naţionala.

Sub decursulu reportului eomissiunei organisa-t6iie s'a intempiatu o desbatere mai viua, cand s'a amintim d spre delrgatiunea congresuala, insarcinata cu resolvirea despartirei ierarchice de catra Şerbi. S'a sulevaxu adecă costianea, că ore se-se sastiena si pentru mai departe delegatiunea in activitate, seau dâra se-se incrediatieze finalisarea despartirei epar-ehkdoru concerninte; Bi congresulu ia vederea mo-mentnositâtii causei a incredintiatu stadiarea acestei cestiani unei comissiani speciale, carea va reporta, si-si va face propuaerile in un'a din sk dirxtiele procsime.

Ala doilea obiecta, asupra caru.'a s'a urmata o desbatere mai lunga in siedinti'a de astadi a fost: proiectul» de „regalamentu pentru procedur'a la ale­gerea de protopresviteru," sabsternuta congresului din partea consistoriului metropolitana. Beportandu asupra acestui proiecta eomissiunea organÎBattfria prin reporto-riulu ei Parteniu Cosm'a, congresulu la propunerea eomis­siunei lu-primesce de basa pentru desbarea speciala.

Titlulu acestui regalamentu si §-lu 1, carele suna: „Devenindu unu tracta protopresviterala va­canta, consistoriala eparcbialu are a-se ingriji, câ a-cel'a se-se intregesca cela multa in decarsula unui anu dela devenirea in vacantia," — la propunerea eomissiunei se primeşte fara nici o modificare.

La §-lu 2. din acesta regalamentu, care suna: „Spie acesta scopu consistoriala dispune nainte de t6te întregirea numerului membrilora sinodalul pro­topresviterala electorala, cu considerare Ia §-lu 40. din statutuk organicu, dapa eara astfeliu de sinodu consta din nameru îndoita de membri, anu^ e : in protopreăviteratele, cari numera presta 20,000 suflete, consta din 24 membri clericali si 48 mireni; er In protopr ?viterateia aade numerulu safletelora este mai mica de 20,000 suflete, sinodala electorala consta din 16 membri clericali si 32 membri mireni" sule-vandu-se ceetiunea, că acesta §-u n'ar fi destulu de precisa, si aname că nu s'ar fi indusa si împreju­rarea, câ eke pote fi alesu de membra in siaodulu protopresviterala electorala, dapa o discussiune, la care au luatu part-; jiai mulţi membri, si in speciala dapa desluşirile date de reportoriula Parteniu Cosm'a pi Escelentî'a S'a, părintele 'Arehiepiscopu si Metro-politu, congresulu primesce acesta §-u in tecstulu re-digeatu de cossistoriulu metropolitanu, cu ce siedin­ti'a se incheia.

Raportu speciala. Siedinti'a 1. tienuta la 1/13. Oetomvre a. c.

Dupa terminarea s. liturghii si invocarea Duchului sânta, pe la 12 ore a. m. intrunindu-se deputaţii congre-

5 suali in biseric'a din cetate, intr'an nameru considerabila, < — ca potè nici odată pana acum, — la propunerea d-lui < deputatu V. Babesiu, se esmite o comisiune de mai molti 5 membri, care se invite pe Escel. S'a Domnulu metropo-? litu si pe S. S. archierei la siedintia. Intrând Escel. S'a i in biserica, asociatu de ambii Domni episcopi sufragani, au l fostu intitapinati cu vii esclamar! de „Se traesca," si o-> cupand Escel. S'a loculu preaidiala, deschide siedinti'a Ì prin bine prcugetat'a cu ventare, ce o publicăma infran-> tea foei, si cara a fost ascultata cu incordata atenţiune, \ er la loculu, unde s'a amintitu numele Maiestăţii Sale, ea Ì semna al omagiului si loialităţii catra înaltul* Trona, <j congresulu a datu espresiune loialităţii sale prin s c o l a -> re, si entusiaste strigări de „Se traecsa", ce in semna i de aprobare preste totu a celoru accentuate au fost repe-< tîte si la încheierea cnventărei. s Deschidiendu-se siedinti'a, presidiulu pentru agendele Ì biroului designeza de notari interiaiali pe deputaţii : Tri-i forni Miclea, Mcolau Ivanu si Ignatiu Pappu din cleru; \ er dintre mireni pe deputaţii : Leontinu Simonescu, Aurelu $ Suci!, Georgiu Feieru, Stefana Velovann, Mateiu Voiie-< ano si Dr. Bemusu Bosc'a. < Presentand presiedatele actele electorale intrate dela l eparchfi si list'a deputatiloru alesi, provoca pe deputaţii <> presenti, ca la anelulu nominala se-si presinte credentio-<, nalele la birou. La apelulu nominal? si-presenteza cr«-s dentionalele in persona 48 deputaţi. Au fostu de fati'a \ fora credeationsle 5 deputati. Prin presidia re»p. alti de-i putati si-au preseniatu credentionalele 21. i In intielesulu regulamentului afaceriloru interne se < impartu actele electorale la trei secţiuni, avend deputatu \ din eparchi'a Aradului a verifică pe deputaţii din archi-Ì diecesa, er deputaţii d*n archidiecesa pe deputaţii din e-i parchi'a Caransebesiului, si in fine cei din eparchi'a Ga­li ransebesiului pe deputaţii din eparchi'a Aradului. j> Siedintia a 27-a, tienuta la 2/14. Oetomvre, a. c. I Siedinti'a se deschide la 12 ore a. m. J Se cetesce protocolulu siedintii premergatore si —

't Se autentica. < Presidiulu notifica, că ai post'a de astàdi au sosita { mai mxlte credentionale, ce se voru predă comisiunei ve-Ì rificatorie. < La ordinea dîlei se punu rapartele secţiunii om ve­ti rificatorie. ì Depv.tatulu Dr. I. Mihu, ca raportorulu sectiinei i deputatiloru din archidiecesa, rafereza asupra alegerilora ş din eparchi'a Caransebesiului si in numele sectiunei pro-s pune spre verificare alegerile urmatoriloru deputati : \ a) din cleru : $ Alee. Ioanoviciu, Trifonu Miclea Paula Miulesea, Fi-\ laretu Must'a, Dr. Georgiu Popovicio, Ioanu Popovicia si <; Michailu Popoviciu. < b) mireni : 5 Dr. Emilu Babesiu, Ioanu Bartolomeiu, Coriolanu ì Brediceanu, Atanasiu Cimponeriu, Ilie Curescu, Antonia < Mocsonyi, Dr. Ales. Mocsonyi, Simeonu Moldovanu, Ialiu l Novacu, Ioanu Popoviciu, Constantinu Radulescu, Leon-? tinu Simonescu, Martina Tiapu, Petru Tisa si Stefana i Velovanu; er celelalte acte electorale se voru predă co-s misiunei verificatorie. > Deoutatulu I. Bartolomeiu, ca referentula sectiunei l deputatiloru din eparchi'a Caransebesiului, propune spre < verificare alegerile urmatoriloru deputati din eparchi'a A-5 radului : l a) din cleru : i Vasiliu Belfisiu, Petru Chirilescu, Georgiu Cretiu-5 nescu, Melatili Dreghiciu, Constantinu Gurbanu, Augus-s tinu Hamsea, Vasiliu Mangr'a, Ignatiu Poppa si Petra Suciu.

Aaultt XII. B I S E E I C ' A si S C Ó L 'A 327

b) mireri : i ViBcentlu Babesiu, Ioana Belesiu, Ioana P. Deseanu, <,

Georgia Dringau, Pauîu Fasîe, Georgia Feieru, D r . Io- 5 sifu Galla, Eugenu Mocsonyi, Davida Nicoara, Ioana Pappu, Ì Dr. Georgiu Pop'a, Dionisia Poyen&r, Pania Botariu, E- < meric M. Staneseu, Aarela Sueiu si Nicolau Zigre; er s celelalte acte electorali dificultate se voni preda comisiu- Ì msi verificatone. <

Deputatala P. Botaria, ca referentulu sectiunei de- l putatiloru din eparchi'a Aradului, raportând asupra alege- 5 lilora din archidiecesa, propune spre verificare alegerile ? urmatoriloru deputaţi: l

a) din cleru: \ Zabaria Boiu, Simeonu Mond'a, Ioanu Papia, Avrama \

Pecararia, Ioana Petricu, Nicolau Popea si Dr. Ilarionu i Puscariu. {

b) mireni : \ Dr. Daniilu P. Bardana, Ambrosiu Bersana, Iosifu i

Stefana, Elia Macellar™, Bubinu Patiti'a, Ioanu cav. de \ Puscariu, Petru Truti'a si Matei Voileanu, er celelalte > acte se voru transpune comisiunei verificatone. <

Constatandu-se, cà preste tota suntu verificati 62 s deputati, congresulu se decbiara capace a aduce concluse > valide. <

Pentru consultare asupra constituirei in moda defi- i nitivu a biroului si comisinnei verificatone se saspindo 5 siedinti'a pe 5 minute, er dupa deschidere se proclama \ de notari: N. Ivana, Dr. I. Mihu si Dr. E. Eosc'a din \ archidiecesa ; I. Pappu, P. Pasîe si G. Feieru din epar- s cM'a Aradului; T. Miclea, I. Eosiu si P. Dragai ina din > eparchi'a Caransebesiului. De notariu generalu se desig- i neza Dr. B. Eosc'a. s

In comisiunea verificatoria tota prin aclamatiune se > alegu : G. Creciunescu, Ioan cav. de Puscariu si I. Bartolomeiu. ì

Anuntiandu-se siedinti'a proesima pe Luni la IO ore l a. m., cu acestea siedinti'a* se incbiae la l1/2 ora d. m. >

Siedinti'a a 111-a tienuta la 3/15 Octobre a. c. >

Siedinti'a se deschise prin presidiala ordinaria la \ IO óre a. m. i

Se cetesce protocolulu siedintiei precedente si — ì Se autentica. ì

Presidiala si-eaprima părerea, cà înainte de a se i presenta esibite intrate ar fi bine ca se refereze comisia- \ nea verifisatória si se se alega comisiunile, cărora aè se ì imparta esibitele intrate. <

Deputatala P. Cosma se insinua cu o propunere l sà ar dori se scie, deca acum s'au numai dupa alegerea ì eomisioniloru, are se o faca. <

Dep. C. Badulescu sustiene, cà acum la inceputulu S aiedintii trebue se o faca in sensata regulamentului. >

Dep. P. Eotaria e de parere, cà înainte de tòte se i raporteze comisiunea verificatoria si numai dupa aceea sè s se purceda la alte agende. >

Dep. I. Galla, cu provocare la § 14 din regula- ì mentala afacer Ioni interne, e de parere, ca se se obser- \ veze ordinea regulamentara, pentru-cà si deputaţii noveri- > ficaţi participa cu vota decisiva, la tòte desbaterile si ì pana a nu fi verificati. >

Primindu-se propunerea deputatului Dr. Iosifu Galla ţ — presidiala presentéza arraatórele esibite : <

a) cererile de cencediu ale deputatiloru : s D. Mcóra, S. Moldovann, A. Ioanoviciu si M. Dre- ì

ghiciu, toti din causa sanitara pe intreg'a durata a con- i greşului, ér C. Brediceanu tot din causa sanitara pe 8 \ dîle si P. Suciu pe 3 dile. J

Concediile recerute se daa. ì Presidiula mai presentéza: \

a) cererea mai multora locuitori din Satuî-nou, pen­tru esecxi tarea unora concluse congresuali si delaturarea stâriloru ireguîare din aceea-si comuna bisericesca;

b) a mai multora locuitori din Orsiov'a-vechia, ia eaus'a redeschidem sc6iei, apoi repunerei in oficiu a in-vetiatoriului, si a regularii unora abrsuri;

c) a comisiunei de despartire-ierarchica din comun'a miesta TimisidrVPabricu, pentru intentarea grabnica a pioceselom de despărţire.

Se vom transpune comisiaad t etitionarie. Presidiula presenta mai departe; a) Baportuta generata alu consistoriului metropoli­

tana plenariu. Se va dâ comisiunei organisatdrie. b) raportata generalu din senatulu strinsu-bisericese

alu consistoriului metropolitana. Se va predă comisiunei bisericesc!. c) Baportulu generala din senatulu scolariu al con­

sistoriului metropoîitanu, Se va transpune comisiunei scolarie. d) Eaportulu generala alu consistoriului metropoîi­

tanu ca senatu epitropesu, c) rapoitulu consistoriului metropolitana, împreuna

cu ratiotiniulu consistoriului metropoîitanu pe anulu 1886, f) raportata consistoriului metropolitana, cu ratio­

tiniulu acelui consistoriu pe anul 1887, g) raportata consistoriului metropoîitanu împreuna cu

proiectuln de bedgeta alu consistoriului metropolitana pe anii 1889—1891.

Se voru transpune comisiunei financiarie. h) Eaportulu consistoriului metropolitana împreuna

cu rescriptnlu reg. ung. de culte si instrucţiune publica în eaus'a scrierei numelui comuxeloru pe epistole oficiose si in limb'a maghiara;

i) raportulu consistoriului metropoîitanu asupra ra­portului consistoriului diecesanu din Aradu in eaus'a apro-bârei literiloru fundationali a fundatiunei „Birt'a," apro­bate prin ministeriala reg. ung. de culte si instrucţiune publica,

1) raportulu consistoriului metropoîitanu in cestiu-nea scatirei preotîmeî dela lucrata publicu,

ra) raportulu consistoriului metropoîitanu pe langa care se substerne proiectata de regulamentu pentru ale­gerea de protopresviteri.

Se vora preda comisiunei organisatorie. n) Eaportulu corsistoriului metropolitana împreuna

cu ratiotiniulu fundatiunei „Gozsdu," pe anulu 1885. Se aviseza la comisiune speciala, ce se va alege. o) Eaportulu consistoriului metropolitana in meritata

infiintarei unei academii teologice aici in centru. Se transpune comisiunei bisaricesei. Termînardu-se pnwntarea esibiteloru, deputatalu P.

Cosna'a face urmatorea propunere; Considerând, câ alegerile de deputaţi congresuali se

fac de regula numai pentru o sesiune; considerând, câ in sensulu §. 14. din regulamentalu

afaceriloru interne congresuali „deputaţii ale căror alegeri suntu atacate prin proteste s'au dificultate din oficiu pana la verificarea s'au anularea alegeriloru, participa cu vota decisiva la tote lucrările congresului, si câ astfeliu e po-sibilu ca eventualu un deputata, al cărui mandata in sine este nulu, se participe cu votata se'! la deeidtanile con­gresului ;

considerând in fine, câ intre impregiurări normali congresulu, carele eventualu ar ordina investigatiune in eaus'a vre-unei alegeri atacate cu protesta s'au dificultate din oficiu, nu se mai intrunesce pana la espirarea man­datului seu, si astfeliu verificarea s'au anularea alegerei

in meritulu căreia s'a efeptuitu investigatiunea devine ilasoria, —

pentru evitarea acestei anomalie in viitoriu si pen-tru-ca verificarea s'au anularea alegeriloru atacate prin protesta s'au dificultate din oficiu se fie posibila la inee-putulu sesiusei prime a congresului, pentru carele s'a e-feptuitu, mi-ieau voe a face urmatdrea.

Propunere: Consistoriulu metropolitanu se autoriseza ca in proc-

sim'a siedintia, ce se tiene dupa alegerile eongresuali, se esamineze actele electorale si deca in terminu legata au intrata proteste dela îndreptăţiţi s'au va afla defecte esen­ţiali, pentru cari alegerea in sensulu §. 11. alu regula­mentului afaceriloru interne eongresuali se pote difienltâ din oficiu, incât dupa părerea s'a, delaturate defectele e-sentiale s'au adeverate fiind gravaminele cuprinse in pro-testu s'ar a'terâ resultatulu alegerei, se dispună investi-gatiune si se pregatesca actulu astfeliu, ca eongresulu pe bas'a acteloru autentice, la procsim'a sesiune se pota de­cide in merita in cestiunea verificârei.

Se aviseza la eomisiunea organisatore. La ordieea dîlei se pune alegerea comisiuniloru, spre

care scopu se suspinde siedinti'a pe câteva minute ca şe­se faca consultările nc-eeaarie, — er dupa redeschiderea siedintii la propunerea presidiului se alegu:

Comis iunea organisatore. Nicolau Popea, Constantinu Gurbanu, Michailu Po­

poviciu, Petru Nemesiu, Parteniu Cosm'a, Vincentiu Ba-besiu, Dr. Iosif Gallu, Dr. Alesandru Mocsonyi si Con­stantinu Radulescu.

C o m i s i u n e a b i s e r i c e s c a. Zacharie Boiu, Augustinu Hamsea, Dr. Georgiu Po-

poviciu, Eli'a Macellariu, Rubinu Patiti'a, Paula Rotaria, Ioana P. Desseanu. Dr. Eugen Mocsonyi si Atanasiu Cimpofieriu.

C o m i s i u n e a ş c o l a r a . Dr. llarion Puscariu, Petru Chirilesou, Paula Miu-

lesca, Ştefana Iosifu, Ioan Lengher, Dr- Georgiu Pop'a, Nioolau Zigre, Lsontinu Simonescu si Stefanu Velovanu.

C o m i s i u n e a f i n a n c i a r a . Ioanu Papio, Petra Suciu, Ioanu Popoviciu, Dr.

Daniilu P. Bârcianu, Gberasimu Candrea, Georgiu Drin-gâu Ioanu Belesiu, Antonia Moc?onyi si Georgiu Szerba.

C o m i s i u n e a p e t i t i o n a r i a . Ioanu Gallu, Vasîliu Belesiu, Georgiu Popoviciu,

Dr. Absolonu Tod?a, 0;tg.vianu Sorescu, Zeno Mocsonyi, Dionisiu Poinar, Uie Cureseu si Ioanu Popoviciu. C o m i s i u n e a s p e c i a l a p e n t r u c e n s u r a r e a

r ati o e i n i u 1 u i f u n d a t i u n e i „Goz?du.a

Ioanu Petricu, Ioanu Lengheru, Dr. Absolonu To-dea, Georgiu Cretiunescu, Ioanu Pappu, Aurelia Suciu, Michailu Popoviciu, Iuliu Novacu, si Ioanu Bartolomeiu.

Ptmendu-se la ordinea dîlei referad'a comisiunei verificatdre. aceea prin raportulu seu I. Bartolomeiu pro-prune spra v rificare alegerile urmatoriloru verificaţi:

a) din archidiecesa: Ioanu Gali, Nicolau Ivan si Petru Rosc'a din cleru ;

Gberasimu Candrea, Parteniu Cosm'a, Ioanu Lengheru, Dî. Ioanu Mihu, Petru Nemesiu, Pompiliu Piposiu, Dr. R.musa Rosc'a, Oetavianu Sorescu si Dr. Absolonu Todea dintre mireni;

b) din eparchi'a Aradului: Ieroteiu Belesiu, clerical, acordândui-se si concediulu cerutu pe intr^g'a sesiune; Demetriu Bonciu, Zeno Mecsonyi si Paulu Pappu dintre mireni:

c) din dieces'a Caransebesiului: Andreiu Gbidiu din clera, acordândui-se si concediulu cerutu pe intrega se-sinne; Patrichie Dragalina, Iuliu Petricu, in ambe cercu-

; rile, având a opta pentru unulu, si Georgiu Szerbu din-• tre mireni. ; Siedintia a IV-a, tienuta la 4/16. Octomvre a. c. > Siedinti'a se deschide la 12. ore a. m. prin presi-> diulu ordinariu. Í Se cetesce protocolulu siedintiei premergatore si — > Se autentica. 5 Presidiulu presenteza urmatórele esibite : ; a) cererile de concediu ale deputatiloru: [ D. Bonciu din causa sanitara pe 10 dîle, eventuala Ş intreg'a sesiune; Paulu Pappu, asemene din causa sanitara > pe 14 dîle, Iuliu Petricu tot din causa sanitara pe 8 dîle Í — Se acorda. î b) Raportulu consistoriului metropolitanu in obiectulu > infiintiarei unui institutu pedagogica pentra invetiatore. ; — Se preda comisiunei şcolare. ! c) raportulu cons. metropolitanu pe langa care se > aşterne proiectulu de regulamentu pentra administrarea si !. manipularea averii metropolitane, — Se preda comisiunei > organisatore. ; d) raportulu cons. metropolitanu cu care se comunica î resolutiunea dlui ministru de resboiu referitoria la regala-> rea referintieloru si egalei îndreptăţiri a clerului nostra t militariu cu clerulu militariu alu altoru confessiuni, — < Se preda comisiunei biserieesei. 5 c) rugarea preotimei gr. or. din Valea-AImasiuIui, | dieces'a Caransebesiului, pentru ameliorarea sortii mate-< riale generale a preotîmei, 5 i) representatiunea reuniunei invetiatorilora gr. or. > din tractula Timisiorei, in meritulu ameliorârei caasei in-i vetiamentului poporala si a stârei materiale a invetiato-< riloru; si 5 g) rogarea invetiatoriului Ioanu Simu din Resîti'a-? montana, pentru solvirea ajutoriului suplementaru de 200 < fi, pe anulu 1886., si solvirea din partea „Soeietâtii câi-s lom ferate" a salariului seu anualii intrega de 450 fl.— \ Tote trei se predau comisiunei petitiunarie. ; Deputatulu loan Bartolomeiu, ca raportorulu corni-i siunei verificatore propune a-se verifica deputatulu Ioanu l M. Rosiu si in lip s'a credentionalului, fiind aotulu elec-5 torala in ordine. — Sa verifisa.

< Partea ivetiatoriului la impartesirea instrucţia-| nei religióse. I Dupa principiile creştinismului este religiunea < fundamentulu celu adeveratu, pe carele sè se eladésca l crescerea tinerimei ; deci este instrucţiunea religiósa > celu mai ponderosu mijlocu de crescere. Deja cu sute 5 de ani mai nainte a si fostu instrucţiunea religiósa l in scólele cele întemeiate si sustienute de biserica a-l celu obieetu de învetiemantu, carele era preferitu ina-5 intea tuturora celorlalte si pe carele se punea grifa i cea mai mare. I Ast'a e si in scól'a nòstra poporala in principia \ totu asia. Càci deca privimu planulu de invetiamentu, \ aflamu, cà religiunea e pusa intre tòte obiectele de in-l vetiamentu ale scólei poporale in loculu antaiu. Pla-| nulu hotaresce timpulu pentru propunerea religiunei l la singuraticele clase, indegetóza materiaiulu de pro-s pusu, aretandu cumu trebue impartite cele ce au se | se propună, si indica chiara metodulu dupa carele g l de procesu la tratarea diferiteloru materii. \ Din titlulu ce l-am pusu in fruntea sirurilora

acestor'a potè conósce ori-cine, câ eu nu suntu pe langa pracs'a latita mai peste tota in scóJele nòstre, ca adecă invetiatoriulu se propana religiunea, ci sus-tienu — farà a insira aci motivele mele, cà acést'a au trebuita se fia pretutindenea treab'a preotului.

Inse, cu tòte ca preotulu are sè se ocupe in scóla cu propunerea religiunei, invetiatoriuln, câ pă­rinte spiritualn alu eleviloru sei, câ cela ce are se sadésca principiile de viétia in fiitorii membri ai so­cietăţii, nu potè fi lipsitu de ocasiunea de a impar-tesi acestora „panea vieţii." — El este chiar inde-toratu adese ori a provedé instrucţiunea religiósa in scól'a sa, cand buna-óra preotulu e ocupata ca alte funcţiuni religióse, si asia nu potè fi la timpulu pre­scrisa in scóla, ori la scólele acele, unde preotulu si-are locuinti'a in alta comuna si potè îndepărtata. Deca consideramu mai departe cà iatrég'a instrucţiune trebue sè aiba in scól'a poporala caractere religiosu, cà adecă tòte cunoscintiele cari se impartesiescu tre­bui se fia pătrunse de spiritala si principiile creşti­nătăţii, de óre-ce numai astfeliu se va intari tineri­mea in fric'a Domnului si vièti'a religiósa-morala, ur-méza din firea lucrului, câ invetiatoriulu nu numai este indreptatîtu a luâ parte la impartesirea instruc-tiunei religióse ; ci câ crescatoriulu tinerimei intr'o mesura óre-care si indetoritu la acést'a. In dilele nòs­tre este indetorirea acést'a cu atat mai mare, cu cat vedemu cà vióti'a religiósa morala in famiiia este camu neglósa, si educatiunea familiara lasa multe de doritu.

In considerarea acestor'a am si popusu sè aretu in cele urmatórie chipulu, cum potè dâ invetiatoriulu mana de ajatoriu preotului la impartesirea instruc-tianei religióse?

La alte naţiuni si cofessiuni afacerea acést'a e normată prin regulamente anumite scolastice ; la noi romanii, cari sun temu mai tineri ca asiediemintele nòstre, firesce câ nici erâ cu putintia pana acum.

Sprijinulu invetiatoriului la instrucţiunea religiósa e mai aleso, de lipsa fatia cu scolarli incepetori. Deca luàmu in so corintia fric'a, sfiél'a si neorientarea prun­cului candu intra in scòla, ori-care invetiatoriu pre-cauta nu va inespe iodata eu esercitii de scriere si cetire sé.a chiar de socóta, ci prin cat «va óre li va vorbi despre Ddieu, lucrurile Ddieesci. Va incepe cu vr'o rugatinne, buna óra „tatâlu nostra," rngatiu-nea de diminétia si de séra, cu semnala crucii s. a. cari nu potè sè li fia cu totala streine, dar cu cari inca nu suntu deprinşi. Unele câ aceste le va respicâ invetiatoriulu chiar, si apoi va cere sè le repetiésea si şcolarii câte 'mula, apoi tot de odată si dimpreună < (in core.) i

Mai multa potè sprijini invetiatoriulu pe prtotu \ la instrucţiunea religiósa in moda uajlocitu, si anume:

Deca va intretiese in propunerea celoralalte o- X biecte de invetiamentu momente religióse-morali, a- \ colo nud* materi'a propusa da ocasiune pentru acést'a. X Si ocasiuni de aceste suntu forte multe, e vorba nu- X

} mai ca invetiatoriulu se le scie folosi bine; câci k X buna-dra ia propunerea istoriei si a istoriei naturali,

pre nenumerate ocasiuni, unde pdte vorbi despre atot-X puternici'a, intieleptiunea si bunătatea lui Ddiu. Iu

geografie vine tractata tieYâ sânta, Palestin'a. Aei X are ocasiune se vortăsca despre Canaan, trecerea is-

raeliteniloru prin pusthia, despre legedarea la muntele X Sinai, cetatea sânta Ierusalimu s. a. Ba, materii re--X ligiose se potu folosi chiar si câ esereitii de scriere X si stil in despartiemintele anumite. i Deca totdeauna si intru tdte va tienti la disci-< plina si moralitate, va caatâ se a deprindă pe elevi să X iubesca si se faca ceea ce este bine, si se urdsca si \ incunjure reala. X Credinti'a, sfial'a si iubirea catra Ddieu e fiin-X ti'a religiunei la copii, încrederea, respectalu si iubi-> rea catra superiori, anume catra preotu, invetiatori si

părinţi e la ei bas'asi mediulu virtuţii si moralităţii. Amendde stau in cea mai strinsa legătura si nu sa potu separa de olalta. Copilulu. carele nu are respecta, stima si iabire catra tatâlu seu cela trapesca nu are respectula, stim'a si iubirea cerata nici catra tataia ecrescu. Si erasi va incetâ curendu stim'a si iubirea fatia de tatâlu si invetiatoriulu pamenteanu, deca na se întemeiază pe stim'a si iubirea curata si adeverata fatia de tatâlu cela ceresca. Respectata, stim'a si iu­birea catra superiori inse trebue se se arate in ascul­tare acurata si de bana voia.

Acâst'a e virtutea cea dintaiu a copilului. Acolo., unde părinţii si invetiatoriulu nu pretindu ascultare,

> nu se va pote* planta nici fric'a de Ddieu. A trace cu vederea, — pdte din iubire nerationala, — unele

X si altele in privinti'a acest'a, e totdeaan*a gresiela > mare, si copiii crescuţi in chipulu acest'a, devină ne-X infrenati si resvretitori nu numai fatia cu autoritatea X omenesca ci si fatia cu autoritatea Ddie^sca. Câci

precum respectalu si stim'a fatia cu autoritatea Du-l mnedie^sca, asia si fatia cu autoritatea omenesca iz-

voreseu din acelaşi locu, dintr'o inima plina de umi-lintia, care si-pune tdta incredera ia celu mai intie-

l leptu si mai bunu. > Umilinti'a acest'a (luata in intielesa crestinescu.) > se afla sadita in inim'a celoru mai mulţi copii; ea ; priviră la acest'a dice si M. Cht: in evangelie: „Ba > nu veti fi câ pruncii, nu poteri intra in imperati'a > ceriului." Inse langa florea acest'a nobila adese si > prea usioru resaru si burueni, cum suntu fal'a, ego-; ismuln, cerbiei'a si nisuinti'a dupa libertate si inde-: pendinti'a; si aci e chiemata educatiunea morala câ : se cultiveze in copilu germinii cei buni, si se sta*-" ; pasca pe cei rei; plantandu in elu prin euventa si i esemplu respecta fatia de autoritatea mai nalta, â

redacendu nisuinti'a dupa libertate si independintia intre marginile cuvenite.

Asupra punctului acestui'a ar trebui se-si în­drepte înv-tiatorii si crescătorii teta atenţiunea; câci erorile si omisiunile in partea acest'a de regula se

resbuna. Lipsindn respeetulu si supunerea fatia de pa-parinti si invetiatoriu, e departe si respectulu si supunerea eatra autoritate si eatrs Ddieu. Cu chip^lu acest'a cresce o gtneraîiune, ce nu se supune niei celoru civile nici celoru bisericesc!, o generatinne apta de' a restsrnâ tdta ordinea sociala. Omulu ca­rele nu este membra folositoriu in societatea cea mica ia familia, nu p6te fl folositoriu nici in famili'a cea nare spirituala si civila, in biserica si stătu. Seol'a inca 0 una felia de familia, unde are se se continue si deplinesca educatiunea casnica, deci are se-i dedee pe copii la supunere si ascultare de buna voie.

(Finea va nnnâ )

In caus'a viiloru nostre. Dupa daun'a, ce de vreo 5—6 ani incoce ni-a fa­

tuta filoxer'a in vii, intrebandu-ne ce va fi cu viile nòs­tre, urméza ca respunsu : Nimica nou sub sore ! Viile au se devina era ce au fostu odiniora, obiectu de lucsu s'au obiectu de folosintia casnica si voru inceté de a mai fi obiectu de economia ce in cele de urma trei decente s'a făcuta, cà-ci sciutu este, cà mai nainte pamentolu ara-toriu si viile eráu pentru susţinerea si hraw'a familiei ér astàdi aceste, dupa lipsele prin atâtea dàri si si tre-iraintie dîlnice, aceste suntu considerate de isvoru si con-ditiune si de traiu, dar mai multu de a solvi din rodulu loru dările mari si câte tote sarcini ce ne apesa. Filoxer'a in caus'a viiloru ne schimba eitnatiunea cu totulu. Re­sultatala daunei de pana aci si direcţiunea, in care se vedu porniţi proprietarii, e dovada despre acest'a.

Si care e directiv'a de astàdi? Dorere că, bine e-saminandu, e pasivitatea, nu e chiar desperarea, inse e o stare in aşteptare, care e egala cu a nu face nemicu, si de aci pota conchide cele espuse mai susu. Dar se vor-Mmu mas lamuritu :

La aparinti'a devastarci prin filoxera in anii 1884—5. gavernu, convitata si comunele tote dîceau că trebue op­rita latîrea acestei insecte blasfemate. Cu doi ani mai tardi i se recomanda folosirea la redecin: a meteriei che-mice carbon sufaratu (szónkéneg), dupa-ce estinderea filo­xerei nu-se potea opri. Cu doi ani mai târdîu, se reco­manda sădirea si altuirea viei americane, d.ipace folosirea materiei carbou-sulfuratu nu a produşi r«sultatulu do­rita. Astàdi conferinti'a conchiamata in lun'a trecuta la Pecea (FüefMrchen) si opiioiunea societăţii agronomice cu scaunulu in Aradr., in siediati'a s'a tienuta in Minisiu la 8. Octomvne a. c. st. n., precand tare recomanda folosi­rea la redeciîia a materiei de carbon sulfurata, tot atunci reco­manda si sedirea de vie americana, care are se fia altuita cu soiurile nostre. Sfatala din Minisiu inse ce-a luminata bice, eand intreba „da deunde bani?" Cam 800 fi la unu ju-geru de vie ca se-o reorganisf zi ! De unde se Iuàmu noi asemene bani? Dela bănci cu interese miei si pe timpu lunga ! Dar cine da bani pe garanti'a viei care e aprope nimicită ? ! Dar chiar aven da bani, e intrebare că ce e de facutu atunci, când vedemn, că nici cei cu putere nu se apuca de lucru, ci inca tota esperimentéza. Dupa vestea ce ne vine de prin Franci'a, acolo sedirea vitiei ameri­cane altoita verde a produs resáltate bune si chiar folo­sirea carbonului sulfurata inca si-are resultatele sale. Se imitaran deci pe Franccw. Acest'a ar fi urmarea, inse va­lorea vincici nostru pe langa a vinului loru e asia de neînsemnata, de dupa raţiune noi nu indrasnimu a cheltui gat'a pe negat'a ci remane ca francesi', se-se apere si ajute dupa potería lor, er none ni se cuvine a ne apera dupa a-le nòstre poteri. A remane neactivi, a sta cu ma-

i nile in sinu, cautandu la pagub'a nostra, nu e bine ; deci l intre inprejnràrile nostre avemu se procedemu in urma-s tortala chipu : ? 1. Se na nizf-imu a ne inumiti viile, pentru-ca a-< vend mai pucinn, se le potemu îngriji mai usior, ca se s potemu dice, mai bine ceva, de câta nemica. Chiar ron-> durile si butucii ar fi bine se fie mai rari ca inltali'a si ì Germani'a unde, printre vie se plantéza neconditiunata si < aitele si totuşi au struguri si vinu. ì 2. Constatata fiind, cà filoxer'a prefecuta in sbura-? toria in lunile Iulie si Augusta asitdienduse pe butucu < cam de o urma inaltîme dela pamentu 8i-pune ouele, din ì cari se ivescn si-se baga goangele cu finea lui Septem-? vri.< s'au inceputulu lui Octomvre la redacina, avemu se i inpiedecàmu aeét'a dupa putinti'a, anume: a) prin sio-< bodirea séu turnarea in Iulie si Augusta la butucu cu > carbon-sulfurat in mesùra pucina, ca butuculu se-nu su-ì fere si totuşi amir -ulu greu se penetreze in giurala bu-<; tacului, b) Turnarea cu phosphat de carbon-sulfuratu de ì Budafok (stati'a vâr-palota) totu cu scopulu de sus, dar \ sì cà prin acest'a butacula se gunoesce si capata putere s nutritoria, c) Udarea dupa culesu a butucului cu tinc-| tura de Reicher in Arad, s'au cu Creosot de cai buni de ; pétra, s'au alte asemenea cu scopa ca ouele sburetórei I prefacanduse in goange se nu pota intra in josu la radecina.

Aceste sunt nainte de a afla, cà filoxer'a e in vie, suntu asia dicundu preservative.

\ 3. Dupa ce ai avut nenorocirea de a vede daun'a \ ivinduse in vi", scòte butucii inficiati — sapandui afundu > si pe larg inprejuru, — apoi ardei in faci'a locului cu ì paie, ori stropindui cu petroleu ér gropile le presars cu ì pravu de vara nestins», ori cu cenuşia. La butucii din i prejuru, cari verosimila suntu inficiati, pune carbon-sul-S furat, phosphat de Budafoc, tinctura de Reicher seu Creo-? sot din cărbuni de petra, pune vara ne stinsu, cenuşia, < comina dela căldarea de rachia, ect. < La acesta locu s'ar potea dice, pune ori ce, aceste '/ ori altele, nomai pune, cà-ci de nu puni nemicu, e sigura $ cà viea se prepadesce ; de puni si probezi, pote-cà viea j nu o mantuesd, d»ru ti-o mai tieni câţiva ani.

Faci» de acelu proprietariu nenorocita, a cărui vie e j deja nimicită, se recomanda a-si face scola de vitie a-^ mericana a cărei radeeinì, de-si le ataca féloxer'a, dar nu > le potè nimici. Aceste vitie americane (numai anumite < souiri sunta bune) le altaesci sus in verde, in Maiu si ] Itmiu, apoi le culti si astupi cu pamentu se prindă din \ josa radecini si apoi ie scoti si bagi în ronduri. Sedifulu \ si altuitulu si inradecinarea se pota face tote si ia ron-\ duri directe.

In genere, ciae cuprinde cu mintea nemarginit'a pa-; guba peste tota si cine-si vede nimicită viea sa, din care \ atâta dulcetia, atâta bunătate si atât» banu a avuta, se < nu stee locului nici decumu ! adeca se nu starna si mai ) departe pasivi in faci'a pericluìui, ci se-ne sufulcàma a ; na birui cu ehi. In fine nu voescu ca unu specialista a ; tracta caus'a, ci ca unu laicu carele avend pucina praxa i mi-impartesiesen părerile catra toti, de ora-ce la noi nu-) se recera 800 fi. la jugheru spre organisare, ci numa ) truda fiindu ca noi singuri lucràmu. Nu voescu si nu \ pota dà sfata de a mactui viea de filoxera, dar ca pro-\ prietariu de vie dorescu a atrage atenţiunea conproprieta-ì riloru romani asupra causei din cestiune, inchiindu cu j acea, cà prin lucrarea viei dupa ori-care sistema nou se } aştepta martuirea, seu baiem amenarea pericluìui. De > aceea se-se faca prob'a : a ingropâ viea mi pe rondu de ; a lungulu ca pana aci, ci curmedisui preste brasda, se < remana la butucu gropa seu afundîme pentru apa de ploe

si neua, apoi in aceste gropi a-se pune pae, pleva, gu-

noia de totu feliulu, spre întărirea butucului, ca-se pota contrasta. Sa adunâmu totu feliulu de materii si se-le portâmu in vie spre a altera s'au schimbă gostalu pielei de pe rădăcina, câ dor» filoxer'a nu o va pote" mistai. Ce­auşi'», cărbunii, funinginea dela horau, gunoiulu de casa, tote dus« la butucu, câ-ci ale inprastiâ si pune acolo n u e mare lucru. Apoi comin'a dela căldarea cu rachia, pu-cinu varu nestinsu, nisipu, coroiu si alte deaceste inca trebue puse la butucu si in fine a petrece ca atenţiune resultatulu, care daca numai incatva deca e inbucuratoriu e «-se aretâ si altor'a si a se continuă!

G. Purcariu.

îngrijirea rîmatoriloru (porciloru.) La tienerea si îngrijirea porciloru e hrana buna si

nutrire destula neinconjuratu de lipaa, fiind-cà pria aces­tea se ridica venitulu tocmai asia, precum aduce îngriji­re» re» deficitu si paguba. Porcii trebuie hrăniţi aaiâ de bine, cum numai se potè, deca i-i nntrimu asia dîcundu numai pe jumetate, i-lasàmu a dâ înapoi, potemu fi si­gari de o paguba însemnata. Fómea i-dore si pe porci, ér nutrire* buna si destula sa reateza dupla. Si tienerea in curatienie e pentru rimatori de ori ce etate ndnconju-ratu de lipsa. Multi economi se plangti, cà n'au noroeu in porci, ca au adese ori morburi si pagube in cotetî«le loru ; deca aru cerci «we mai eu de amenuntulu de unde vine atâta nenorocire, atunci aru veni curendu la convin­gere» cà in cele mai multe caşuri insisi suntu caus'a. Proprietari negligenti si servitori si mai negligenti nici iu • de mirata dec» nu mai progresez» intru tienerea porciloru, câ-ci ei odat* hranescu porcii de timpuriu, alta dat* tardîu, odată le dau de mancare forte multu, alta dat» forte pucinu. Cand li-e fome le dau apa, candu li-e sete la dau mancare, pe scurta o disordine inspamenta-tória. Ordinea nutrirei trebuie tienuta forte punctualu dupa timpu, când se-le dàmu si dupa mesùra, câtu se-le dàmu, fiind-cà organele de mistuire se dedau la acést'a si nu-tretiulu s'auhran'a numai atunci se-va foiosi indeplin. — C u r a t i e n i e i n g r a j d i u (cotetiu)! Aci trebue caratîtn, de câte ori se areta lips'a s'au trebuinti'a. Tre­buie grijitu totu-de un'» de asternutu burnì, enratu si sanetosu ; nu e iertatu a-se las» porcii se jaca in gunoiu cu septemanile, ori chiara cu lunile. — Unii nepreceputi dîcu: „Suntu numai porcii si aceşti'» se pota tracta si attfelu." Acesti'a suntu inse in ratacîre forte mare, pen­tru câ porcii inca iubescu curatieni'a, ca ori care altu «nimalu domesticii. Necuratieni'a ingrajdu ispiedeca func­ţiunea pielei, aerulu necurata, stricata si diferite insecte chinuescu bietele animale dîu'a-noptea. Pentru acést'a nu potu prospiciâ bine animalele; trebuie deci curatîte ani­malele in tota diu'a, chiara si porcii, pentra-cà ai pen­tru ei are valore proverbiulu câ: „ e u r a t î r e a b u ­n a e n u t r e t i u de j u m e t a t e . " Porcii curatiti nu devinu numai cu multu mai frumoşi, ci si mai senatosi mai poternici si se ingrasia cu mult mai curendu in timpu mai scurta si cu nutretiu, hr»n'a mai pueina. — Economii raţionali au observata de multa, cà porci tie-nuti in cotetie curate si uscate, si curatiti devinu cu multa mai frumoşi si mai graşi, ca acei tienuti in gu-»oiu. Cand e timpulu frumosu se mai lesa porcii, pe unu locu libeiu, mai largu se-ss mai misce, de ora-ce acest1» # forte sanetosu, tinerea continua in cotetiu inchisu nu-e ssmetosa. Cei-ce sustienu câ porcii puai spre iagrasiare, au trebuie lasati afara, sunta in rătăcire mare pentru cà, deca au inceputu odată porcii a depune séu » incarcâ came si grăsime pe ei apoi numai alerga ei de «ine, fiind-cà devinu ca multu mai greoi. Aceste indigitàri pot. a-dnce poporului nostru foiose enorme, deca le-va urmări

i cu scrupulositatft, ceea-ce si noi dorimu din totu sufle-i tulu. — • • ,

| 3D i - v e r s e . ) * Deschiderea solemna a congresului 5 nostru nationolu bisericescu. Servitinl d-dieea-< cu impregnata cu chiemarea santalui Ducha s'a tie-5 nutu de astadata prin Preasanti'a S'a dlu episcopu ala 5 Aradului Ioanu Metianu, asistata de Preacuv. S'a dlu ar-} chinaandritu Dr. Ilarionu Pascariu, Preacuv. S'a dlu pro-< tosincefu Mcanoru Fratesiu, P. O. D. D. protopresviteri : 5 Ioanu Petricu si Michailu Popoviciu si O. D. proto-dia-ì coni Ignatiu Papp, si Sergiu Medeanu. In decursulu s. < liturghii s'a chirotonitu de presbitero protodiaconulu Ser-s giu Medeanu si de diaconu candidatulu de preota Nicola» ì Oancea. Cântările liturghiei le-a>» esecutatu corulu semi-ì narialu sub eonducerea d-lui prof. sem. G, Dim'a, cu unu ( succesii forte buna, ce — am potea dice — a incantato < mai alesa pe deputaţii din diecesele anfragane, cari n'aa i; mai avuta ocasiune a audi corulu clerieiloru nnstri. I *

'/ servitiulu d-dieescu a luatu parte t o t i deputaţii presentì, ì ce a daui intregu actaki unu colorita forte serbatorescu. < Dupa terminarea servitiului d-dieescu si invocarea Ducha-5 bai santu a urmata deschiderea congresului prin EsceL \ S'a I. P. S. Domn arebiepiseopu si metropolita Mironu l E o m a n « l u , despre ce reportàmu la altu !ocu.

i * Anunciu literalu. In tipografica „Aurora" a \ apăruta „ M e r i n d e d e l a S c o l a " seau Invetiaturi pen-? tra poporu, cilese din diuariulu unui scolariu de Dr. < Giorgiu Pop'a. Gherl;a. 1888. Unu frumosu volumu din \ 290 pagini cu pretiulu de 1 fl. v. a. — Vomu reveni. — 5 * Conservarea óueloru. Óuele stau próspete Ì câte o diuuietate de anu, deca le-tienemu cam unu patra-5 riu de ora in muratoria, dupa aceea le-uscâmu in aera l liberu, apoi le-asiediàmu pre paie. — S'au deca le-tienemu '/ 20 minute in apa de varu si dnpa aceea ussandu-le in l aeru liberu le asiediâmu in cenuşia ori intr'unu vasu cu \ tarîtie. — Óuele cele inghiaciate le-potemu preface in fo-/ losibile, deca le asiediâmu in apa próspeta de fontana, dar \ bine garată. £ * Conservarea meréloru. Mérele pota stâ pana \ vera, deca le lesi se stee pre pomu, câta numai se potè \ dupa aceea culegandu-le cu man'a depărtezi de pre den-< sele tote partile ce dora ar fi atacate, apoi le-asiedi in ni-

sipu curata, dar asia ca se nu se atinga maru de mero, \ si fie carele se fie acoperitu cu nisipu. \ JPiaWa Aradului din Vineri'a trecut'a : Gran s de celu mai greu 7.40 fl. ér acelu amestecata 7.20 fl. :— \ Secar'a 5.— fl. — Orzata s'a venduta cu 4.70 fl. — 5 Ovssulu 4.80 fl. — Cucurazulu 4.— fl. — Mazerea 18.— \ fl. — Fasolea 10 fl. — Lîntea 16 fl. — Cartofii 5 fl. per j 100 chgr. ì C a r n e a de vita chil'a 52 cr, cea de vitielu chgr. \ 60 cr, cea de porcu 52, cea de oie 32 cr, uasorea chil'a 5 70 cr, ér elis'a per chil'a 60 cr. v. a.

C o n t a n e » Pe staţiunea invetiatorésca din Lapusnicu, in comi-

tatulu Carasiu-Severin, diua alegeri 13. NoemvTe a. c. Salsriulu invetiatoréscu, aradicetu din partea comi­

tetului parochialu la 250 fl, 24 fl pentru lemne, 5 fl pentru conferinti'a, localitate libere si gradina de 1 jugera prntra legumi.

Kecurenti au a-se precinta ia biserica de acolo in vre-o dumineca a'au serbatóre spre a-si aieta desteritatea

în tìpicu si cantari bisericesci. Recursele a-le tramite per Lugos, p. u. Balincz, subscrisului inspectora scolari».

Leocusesciu, in 26. Septemvre 1888. Adam Rosa, m. p.

insp. scoi. — a —

Se escrie concurau r entra staţiunea invetiatorésca din CSuntahazu-Stoinesci.

Salariulu in C i u n t a h a z u a) bani gata 40 fl. b) bncate 10 cubule de cucuruzu sfermatu, c) 8 stacgeni de lemne, d) 50 portii de fénu, e) pausialu 4 fl.

Salariulu i n S t o i n e s c i a) bani gafa 16 fl, b) bncate 5 cubule cu cucuruzu sfermatu, c) 3 stângeni de lemne, d) 38 portii de fénu, cortelu in natura cu gradina de legumi.

Doritorii de a ocupa acésta staţiune se-si adreseze suplícele ajustate cu documentele necesario la subs mna-tulu protopresbiteru in Ucurisiu (Okros) pana in (23. Oe-icmvre a. o.

Ucurisiu, 15. Septemvre 1888. Pentru comitetulu parochialu : PETRU SUCiU, m. p.

protopresviteru. —n—

Se escrie de nou concurau pentru deplinirea postu­lui invetiatorescu dela seóì'a confesionala din liten, cer-culu inspectoralu alu Totvaradiei, cu terminu de 30 dile dela prìm'a publicare ; cu care postu santu împre­unate urmatórele.

Emoluminte : Salariulu in bani 126 fl, pentru rescumperarea alor

9 sinici de grâu 54 fl, 9 sinici cucuruzu sfarinata in na­tura ; pentru scripturistica 6 fl, centra conferentie 10 fl, 2 me suri mazere, dela inmormentàri cu liturghie 1 fl si farà liturghie 50 cr, cuartiru libera cu gradina de le­gumi, 17 màji metrice de fénu, 12 stangeni de lemne, din cari are a-se incaldì si sal'a de invetiamentu.

Dela recurenţi se pretinde, cá se poséda testimoniu de calificatiune si de limb'a msgiara, si sunt poftiţi a-se presenta in s. biseric'a din Ilteu, pentru a-si aretá des-teritat a in cantari si tijicu.

Recurenţii cari dorescu a ocupa acestu postu, au se-si ascérna petitîucile loru părintelui protopopu si in­spectora scolarla Vasiìie Belesiu in M.-Radna.

Ilteu, in 26. Septemvre 1888. Comitetulu parochialu.

în contielfgere cu VASI LIE BELESIU, m. p. protopopu. — C l ­

in opidulu Nadlacn, terminóla defiptu pentru ale­gerea de invetiatoriu pe 18/30. S e p t e m v r e , la elas'a IV inferiora de nou inflintiata, din cause monaentuóse in-trevenite, se stramuta pe 9 21. OctomvTe cand se va t!e-nea si alegerea.

Èra concursulu aparutu in Nru 35, 3 6 si 37 cu tòte conditiunile remane n e s t r ă m u t a t a cu aceta observare, cà aspiranti noi pota inca recurge pana la 8/20. O c -t o m v r e.

Sieitinu, in 17/29. Septemvre 1888. Teodoru Popoviciu, m. p.

inspectora scolara. —•—

Se escrie concursa pentru deplinirea definitiva a postului docentalu dela clr-ss'a II-a din opidulu B-Com-losìu, comitatulu Torontalu.

Emolumintele sunt : 1) bani gafa 500 fl, 2) cortelu libera cu o gradina

de 1600n, 3) doue lantie psmentu prim'a clasa aratoria,

4) siese stengeni de paie din cari are a-se incaldî si scdl'a si deîa acei morţi unde va fi docenţele poftitu are sè se bucure de o stoîa 40 cr.

Doritorii de a ocupa acesta postu, sunt avisati re­cursele loru, instruite cu documentele prescrise si cu tes­timoniu de limb'a magiara, pentru staţiune da clas'a pri­ma, — a-le trimite subscrisului MOD. Paul Tempea, adm. protopopu si in^peetoru scolariu in Toraculu-mare (cott. Torontalu per Béga-Szt.-Gyôrgy) in terminu de 30 de dile dela prim'a publicare a concursului, recurenţii au a-se présenta in cutare Dumineca séu serbatore in biseric'a lo­cala spre a-si aretâ desteritatea in cantàri si tipicu.

Cei apti sure a instrui coru vocalu, vor fi preferiţi. B.-Comlosiu, in 10/22. Septemvre 1888.

George Balanu m. p., preotu presiedintele comit, parochialu.

In contielegere cu mine : PAULU TEMPEA, m. p. insp. scolaru. — •—

Alegerea de invetiatoriu pe staţiunea invetiatorésea din comun'a Sintea, (Comitatulu Aradului, protopresvite-ratulu Chisineului) din îips'a recurentiloru cualificati, la pusulu terminu neputandu-se tienea, pentru deplinirea a-celeia se deschide concursu de nor, eu terminu de ale­gere pe Duminee'a din 30 Octomvre st. v- a c

Emolumintele suntu : 1) In bani gafa 150 fl. v. a. 2) 10 màji de fênu. 3) 5 orgii de lemne in natura din care se va in­

caldî si scdl'a. 4) Pentru scripturistica 5 fl. 5) Pentru participarea la conferinti'e 5 fl. 6) 1/i sesiune de pamentu estravilanu. 7) Cortelu cu gradina de legumi. 8) Era dela morţi stol'a îndatinata : dela cei mari

40 cr. dela csi mici 20 cr. Doritorii de a ocupa acestu postu, recursele loru

provediute cu documintele necessarii, vor avé ale subscerne subscrisului pana in 25 Octomvre a. c. adresate Comite­tului parochiaîu din Sintea, celea mai tardîa scrise nu se vor luâ in cosideratiune.

Chitighazn, (Kétegyhâza) la 27. Septemvr* 1888. Din incredintiarea Comitetului parochialu

din S i n t e a : Petru Cririlescu, m. p.

protopresviteru si inspectorii scolariu.

•

Pe parochi'a nou infuntiata romana in Mehal'a, câ de clasa L, iudiestrata cu emolumintele 400 fl. anuali pana la redobândirea sesiunei paroclrale delà Sorbi, birulu ri stol'a îndatinata dela 360 de câsi se escrie concursu pana in 30 de dile dela prim'a publicare in fdi'a „Bise­ric'a ei ScoTa." Recurenţii, cari debue se fie depusu esa-menulu de maturitate, sunt avisati cu o di mai nainte de

; espirarea terminului acestui'a, se trimită recursele sale, \ adresate comitetului parochialu din Mehal'a, Reverendis. ; protopresviteru a Thimisiorii Meletm Dregiciu, si a-se ; présenta in biseric'a de aci spre documentarea desteritàtii ; sale in tienerea seivitiului Pdieescu si in oratoria. — ; Terminiulu aiegerei 23. Octomvrie (4. Nov.) 1888. ! Comitetulu parochialu > din Mehal'a. ! Cu scirea si învoirea mea : MEL. DREGHICIU, m. p. > protopresviteru.