1 ко- rd toti -...

«6 Şic! Anul I V . — 1 — 30 N o e m b r e 1888.--No. 11 şi 12

1 " " ^ 1 ко- I

^ 1 )

RD TOTI REVISTA ILUSTRATA

ENCICLOPEDIE SI DE P E D A G O G I E %

R E S P A N D I R E A C U N O Ş T I N Ţ E L O R I N P O P O R

Apare de doue ori pe lună în câte 32 pagine

D i r e c t o r : E N I U D . B A L T E N U

A B O N A M E N T U L P E A N U L I V :

P E UN AN 1 2 LEI

P E ŞESE LUNI ; 6 »

P E N T R U STEEINATATE P E UN AN 1 5 >

> TEEILE ROMANE LIMITROFE. . . . Б FIORINI

Ediţia de lux costă 20 Lei

PREŢUL ANUNŢURILOR : 2 0 В А Ш LINIA

REDACŢIA

C. 197

0

Moşilor, No. 138 f5|C*

ГС)

fd. „Şcola şi Familia" (Transilvania)

REVISTA PEDAGOGICA

„ L U M I N A P E N T R U TOŢij APARE IN BUCURESCI DE DOE ORI PE LUNA

D i r e c t o r , E M U B l L T E A N U j

CALEA MOŞILOR No. 138. ABONAMENTUL P E AN 12 LFj j

Cuprinsul N-ruluî 11 şi 12, anul IV, 1—30 Noembre 1888

înlesniri pentru plata abonamentului, DIRECŢIA Sciinţa Ia îndemâna tuturor sau viaţa omului şi a animalelor, E. Transformismul. D. IONESCU Anecdote populare, Тн. D. SPERANTIA Cestiunî Pedagogice, 1. R • • • • I Dora D ' I s t r i a Conferinţele învăţătorilor din Suceava, FALTICEANU Ştiinţa pentru toţi, dupc R. L Studii asupra literatureî populare, DOBRB STEFANESCU . . . . Limba română, Studiu critic de prof. FEANQOIS E. A. BUISSOJST.Ц Ţăranca Română cea bună, după GAZETA ŞATENULUI O carte pentru scalele primare de oraşe şi de sate, de I . R., inš t i - j

tutor de oras j

REVISTA ILUSTRATA DE ENCICLOPEDIE SI DE PEDAGOGIE PENTRU LUMINAREA POPORULUI

Director : ЋЈЖ1U C£>. BALTHNV _

în l e sn ir i p e n t r u plata a b o n a m e n t u l u i Abonaţii noş t r i de pr in sate, depărtaţ i de oraşe , se p lâng că nu pot

plăti regulat din causa greutăţi i de a merge la oraş . Eî bine, acum s'au luat mesur î ca să se pr imescă mandate poştale la tć te găr i le drumului de f e r ; de acea i rugăm să profite de acesta înlesnire şi să binevoescă a ne tr imete abonamentul . Pent ru aceşti abonaţ i de pr in sate le maî facem încă uşura rea de a plăti numai dece lei pe anul al patrulea, dacă se vo r grăbi s ă tr imită abonamentul înainte de 1 Ianuar ie 1889. DIRECŢIA.

2 I

ŞTIINŢA LA ÎNDEMÂNA TUTUROR 323

v î e ţ u i t o r e . E s t e u n u l d i n s e r v i t o r i i ceî m a i c r e d i n c i o ş i a i o m u l u i ; e s t e u n u l d i n d a r u r i l e c e l e m a i p r e ţ i o s e c e i-a f ă c u t D-deu. F ă r ă d e g e t u l c e l m a r e , t re i s f e r t u r i ş i m a i b i n e d i n i n d u s t r i i l e , m e ş t e ş u g u r i l e o m e n i l o r a r fi p o t e n e c u n o s c u t e ş i â n t u i a d i n t r e t o t e , i n d u s t r i a c a r e c o n s t ă n u n u m a i a d u c e la g u r ă c e e a c e s e află p e m a s a d e m â n c a r e , c i d e a a g o n i s i c e e a c e s 'af lă p e m a s ă , l u c r u fo r t e î n s e m n a t , a c e a i n d u s t r i e a r fi î n t â m p i n a t g r e u t ă ţ i d e c a r i n i c i n ' a i i d e e .

Lua t - a î a m i n t e , c ă , d a c ă v r e i s ă a p u c i u n l u c r u , d e e x e m p l u , o b u c a t ă d e p â i n e , c ă ân tâ iu p u i d e g e t u l , c e l m a r e ş i c ă el e t o t d a u n a s i n g u r d ' o p a r t e , p e c â n d d e c e a l a l t ă p a r t e s u n t t o t e c e l e l a l t e p a t r u d e g e t e ? D a c ă u n o m p e r d e d e g e t u l c e l m a r e , n u m a i p o t e a p u c a n i m i c c u m â n a . Şi c a s ă t e î n c r e d i n ţ e z i d e s p r e î n s e m n ă t a t e a a c e s t u i d e g e t , î n c e r c ă s ă d u c i l i n g u r a la g u r ă fă ră a jut o r u l l u i ş i ve i v e d e c â t t i m p va t r e b u i s p r e a m â n c a o b i a t ă p o r ţ i e d e s u p ă . A c e s t d e g e t e s t e a ş e d a t a ş a c ă se p o t e p u n e în fa ţa c e l o i l a l t e , î n ş i r a t e u n u l d u p e a l t u l s a u t o t e î m p r e u n ă , c u m v r e m , c e a c e n e p e r m i t e s ă ţ i n e m b i n e , c a c ' u n c l e ş t e , t 6 t e l u c r u r i l e m i c i ş i m a r i . M â n a n o s t r ă d a t o r e ş t e p e r f e c ţ i u n e a ei a c e s t e i m i n u n a t e a ş e d ă r î a d e g e t e l o r d e c a r e n u s e b u c u r ă ce l e l a l t e v î e ţ u i t o r e , a fa ră d e m a i m u ţ ă , v e c i n u l n o s t r u c e l m a i a p r o p i a t .

Şi p e n t r u c ă v e n i v o r b a d e s p r e a c e s t a , î ţ i v o i u s p u n e c h i a r c ă t o c m a i a s t a e s t e d e o s i b i r e a u n e i m â i n i d e o l a b ă s a u d e u n p i c i o r . P i c i o r u l n o s t r u , c a r e a r e a l t c e v a d e f ă c u t d e c â ţ s ă c u l e g ă m e r e s a u s ă ţ i n ă o f u r c u l i ţ ă , a r e ş i e l t o t c i n c i d e g e t e ; d a r ce l m a i m a r e n u p o t e v e n i î n fa ţa c e l o r l a l t e , d e a c e a p i c i o r u l n u e s t e o m â n ă . M a i m u ţ a a r e la t o t e c e l e p a t r u m e m b r e a l e e i , c â t e u n d e g e t î n t o c m a i c a d e g e t u l c e l m a r e d e la m â n a o m u l u i ; d e a c e a e a a r e m â i n i la vâ r fu l p i c i o r e l o r c a şi la vâ r fu l b r a ţ e l o r . Fii s i g u r ă î n s ă c ă , c u to t e a s t e a , n u e m a i

322 LUMINA P E N T R U TOTI

ŞTI INŢA L A Î N D E M Â N A T U T U R O R Sau viaţa omului şi a animalelor etc, scrisă în

formă de epistole către o fetiţă.

S c r i s o r e a a doua , d e s p r e „ m â n ă . "

Scumpa mea copilă,

L a p i c i o r u l m u n ţ i l o r , d e u n d e - ţ î s c r i u , c â n d v r e m s ă a r ă t ă m u n u i s t r ă i n ţai% n o s t r ă , il p u n e m m a i â n t â i u s ă s e s u i e s u s p e m u n t e , d e u n d e el c u p r i n d e c u o a r u n c ă t u r ă d e o c h i u p ă d u r i l e şi s a t e l e s e m ă n a t e în c â m p i e , p â n ă la l i n i a a l b a s t r ă a r i u l u î c a r e ş e r p u e s c e co lo d e p a r t e la o r i z o n t . A t u n c i î î-e for te l e s n e să-ş î d e a s e m ă d e s p r e s i t u a ţ i a ţ i n u t u l u i n o s t r u .

A c u m , în u r m ă , c â n d ai fost a c a s ă , te a m d u s s u s p e m u n t e , c â n d a t r e b u i t s ă n ă d u ş e s c ! c â t v a , p e n t r u c a s ă t e s u i c u m i n e ; a t r e b u i t s ă - ţ i d e s c h i d ! o c h i i î n p a t r u , p e n t r u c a s ă v e d î p â n ă in c a p e t d r u m u l c e a v e a m d e f ă c u t î m p r e u n ă . A c u m s ă n e c o b o r î m şi s ă v e d e m ţ a r a î n t o t e a m ă r u n t e l e e î ; o să v e d î c ă a s t a a r e s ă m e r g ă l e s n e c a p e r o t i l e .

D a r a i d e s ă î n c e p e m d e la c a p e t . P e n t r u c a d u m i c a t u l s ă a j u n g ă la g u r ă , t r e b u e să fie

d u s c u m â n a ; d e a c e a s ă v o r b i m m a i â n t â i u d e m â n ă . Sti î c u m e s t e f ă c u t ă m â n a , d e a c e a n u tî-o m a i d e s -

c r i u . D a r c e a c e p o t e n u ş t i i , e s t e c u v î n t u l p e n t r u c a r e m â n a ta e s t e u n i n s t r u m e n t m a i l e s n i c i o s şi d e c i m a i p e r f e c t d e c â t l a b a p i s i c i i , c a r e d e a s e m e n e a face p a r t e d i n m a ş i n a ei d e m â n c a r e p e n t r u că-i s e r v ă s ă p r i n d ă ş o r e c î .

P r i n t r e c e l e c i n c i d e g e t e a le m â i n i i t a l e , e s t e u n u l s c u r t şi g r o s , n u m i t ce l m a r e . P r i v e ş t e - 1 c u r e s p e c t ; c ă c i c e l o r d o e o s c i o r e d i n c a r i el e s t e f o r m a t , o m u l d a t o r e s c e o p a r t e d i n s u p e r i o r i t a t e a s a fisică a s u p r a c e l o r l a l t e

324 LUMINA PENTRU TOŢI

î n a i n t a t ă d e c â t o m u l , b a î n c ă d i n c o n t r ă . Al tă d a t ă î ţ i v o i u e s p l i c a e u a s t a .

1 V e d î d a r , s p r e a n e î n t o r c e la c e s t m n e , c ă e r a n e a p ă r a t t r e b u i n c i o s c a î n a i n t e d e a a j u n g e la g u r ă , s ă n e o c u p ă m d e m â n ă , c a r e e s t e î n g r i j i t o r e a g u r i i . î n a i n t e d e a face focu l p e v a t r ă p e n t r u g ă t i r e a b u c a t e l o r , t r e b u e s ă f a c e m r o s t d e c a r n e a şi l e g u m e l e , d e fă ina ş i m ă l a i u l c e t r e b u e s ă p u n e m la foc. Ce a m face o r e n o i f ă ră a c e s t e l u c r u r i ? D a c ă n e a m g â n d i t o t d a u n a la t o t e , n ' a m s p a r g e n i c i o d a t ă o n u c ă fără a m u l ţ ă m i lui D - d e î i c a r e n e - a d a t d e g e t u l c e l m a r e d e la m â n ă , c u a j u t o r u l c ă r u i a o p u t e m c u r a ţ i .

Si t o t u ş i a m v o r b i t î n d e ş e r t , c ă c i n u s u n t î n c ă p e d e p l i n s i g u r că a m i s b u t i t să - ţ i a r ă t b i n e t o t ă n e v o i a ce a v e m d e m â n ă ca s ă m â n c ă m , ş i d e u n d e ii v i n e a c e s t a o n o r e d e a figura în f r u n t e a a c e s t e i i s t o r i i a m â n c ă r i i .

Ţi s ' a r p a r e i n s ă că , d a c ă , d i n n e n o r o c i r e , ţ î -a î p e r d e d i n t r ' o d a t ă m â i n i l e , p e n t r u a s t a n u te -a i l ă s a s ă m o r i d e i o m e .

D a c ă ai j u d e c a as t fe l , a c e s t a a r d o v e d i c ă n u ţ i i s e m a d e f ap tu l c ă , d e la u n c a p d e l u m e la ce l a l t , n e n u m ă r a t e m â i n i l u c r e z ă n e î n c e t a t c a să - ţ i d e a d e m â n c a r e .

F ă r ă s ă m e r g e m m a i d e p a r t e , i a t ă u n e x e m p l u p r o s p e t . Şt i i c â t e m â i n i au l u c r a t , p e n t r u c a să - ţ i po ţ i l u a c a f e u a a d î d i m i n e ţ ă ! Şti i c â t e m â i n i s 'au p u s în m i ş c a r e în j u r u l a c e s t e i c e s c i d e ca fe , c a r e n u e d e câ t o a r v u n ă d i n c e a c e ve i m â n c a in c u r s u l d i l e i , s o c o t i n d t o t e m â i n i l e d e la a r a b u l c a r e a c u l e s c a f e u a , p â n ă la p e r s a n a c a r e a m ă c i n a t ' o , fă ră s ă m a i v o r b i m d e m â i n i l e c o r ă b i e r i l o r c a r i au a d u s ' o în ţ a r a n o s t r ă ! De la m â n a p l u g a r u l u i c a r e a s e m ă n a t g r â u l şi a m o r a r u l u i c a r e a f ă c u t f ă ina p â n ă la m â n a p â î n a r u l u i c a r e a f ăcu t j i m b l a ! Şi d e la m â n a femei i c a r e a m u l s l a p t e l e p â n ă la m â n a a c e l e i a c a r e Га f i e r t ! D a r m â n a f a b r i c a n t u l u i d e z a h ă r ,


f ă r ă s ă m a i v o r b e s c d e a t â t e a a l t e m â i n i c a r i i-au p r e gă t i t m a t e r i a l u l ! Si c â t e a l t e l e i n c â !

G e - a r fi d e c i d a c ă m'.aş p u n e s ă n u m č r t o t e m â i n i l e c â t e a u t r e b u i t s p r e a a v e :

F a b r i c a d e z a h ă r , S t a u l u l l ă p t a r u l u i , C u p t o r u l p â î n a r u l u î , M o r a d e m ă c i n a t , P l u g u l d e a r ă t u r ă , Şi c o r a b i a p e n t r u t r a n s p o r t a r e ' ? ! • D a r o r e n u u i t ă m n i m i c '? B a d a , ş i i n c ă c e a m a i

î n s e m n a t ă d i n t o t e m â i n i l e , m â n a s u p r e m ă , c a r e a d u n ă p e n t r u t i n e r o d e l e m u n c i i t u t u r o r c e l o r l a l t e m â i n i , s c u m p a m â n ă a m a m e i ta le , a c e a m â n ă t o t d a u n a h a r n i c ă ţ i v e g h e t o r e , c a r e a d e s e a o r î ţ i n e l o c u l m â i n i i t a l e , c â n d a ta e s t e n e p r i c e p u t ă s a u l e n e ş a !

P r i c e p i a c u m a c u m ai p u t e , fă ră c a s t o m a c u l să s u fe re , s ă te s c u t e s c i d e c e l e d o e m â n u ş i ţ e a l e t a l e , c a r i n u ştiu face m a i n i m i c , d e şi e le au c â t e u n d e g e t m a r e ? Cu o a s e m e n e a o ş t i r e d e m â i n i c a r i s e m i ş c ă in tote s e n s u r i l e s p r e a-ţi a p r o v i s i o n a g u r i ţ a t a , n u e s t e d e g l u m ă .

D a r , t a ie p i s i c u ţ i î ta le l a b e l e d e d i n a i n t e . A h ! c e v o r b ă d i s e î ? I n c h i p u e s c e - ţ i c ă n u le m a i a r e şi apo i n u m ă r ă ş o r e c i î c e p o t e p r i n d e e a î n t r ' o d i fă ră a c e l e l a b e . P o ţ i p r i c e p e c ă e a î n s ă ş i n u - ş î va m a i p u t e a g o n i s i h r a n a t r e b u i n c i o s ă . I n a c e s t a v e d î i s t o r i a c e ş c u l i ţ i î t a l e d e c a t e : a l t c i n e v a t r e b u e să-î a g o n i s e s c ă h r a n a .

G u r a e s t e p o r t a c e a m a r e d e i n t r a r e a m â n c ă r i i şi la o r î -ce p o r t ă b i n e î ng r i j i t ă s e află u n p o r t a r . Ce face o r e u n p o r t a r b u n ? — î n t r e b ă p e r s o n e l e c a r e s e înfăţ işază. : c i n e s u n t , c e v o e s c şi c â n d ie b ă n u e s c e c ă n u s u n t c u m s e c a d e , n u le l a s ă s ă i n t r e . Dec i , s p r e a c u n o s c e l u c r u r i l e b u n e d e m â n c a r e , n e t r e b u i a u n as t fe l d e


p o r t a r , a ş e d a t in g u r ă ş i m u l ţ ă m i t ă D o m n u l u i , l ' a v e m ! II c u n o s c i ?

T e v e d d e a c i , c u m te m i r i . N e r e c u n o s c e t o r e c e e ş t i s ă n u - ţ î c u n o s c i a m i c u l ce l m a i b u n ! S p r e pedepşă , n u ţi—1 v o i u s p u n e a s t ă d i . G â n d e s c e t e b i n e p â n ă la a l t ă o c a s i u n e .

P e n t r u c ă - m i m a i r ă m â n e p u ţ i n l o c a c i , s ă v e d e m c e m o r a l ă , a d i c ă c e î n v ă ţ ă t u r ă , p u t e m t r a g e d i n acesta p o v e s t i r e .

Mai ântâ iu , d i a a c e s t a i s t o r i e î n v e ţ i , d a c ă n ' a î ş t i -o î n c ă , c ă ai d a t o r i i m a r i c ă t r e o m e n i , m a i c ă t r e t o ţ i ş i c e l e m a i m a r i t o c m a i c ă t r e a c e i o m e n i d e c a r i ţ î - a r v e n i p o t e s ă r î d î . A ş a , d e p i l d ă , ţ ă r a n u l e l a , d e c a r e ai fi g a t a să - ţ î b a ţ i j o c , d i n c a u s a o p i n c i l o r şi c ă m ă ş i i l u i g r o s e , t o c m a i d i n s u l c u m â i n i l e l u i a s p r e a f ă c u t s ă a i l u c r u r i l e c e l e b u n e c e m ă n â n c i . L u c r ă t o r u l ă s t a c u m â n i c i l e s u m e s e , d e a c ă r u i m â n ă n e g r ă şi m u r d a r ă t e - a î sfii s ă a t i n g i , ş î-a m u r d ă r i t ş i n e g r i t m â n a f â c e n d u - ţ î l u c r u r i d e c a r i a i t r e b u i n ţ ă . T u eş t i d a t o r e , fe t ică , s ă r e s p e c ţ i p e to ţ i a c e ş t i m u n c i t o r i , p e n t r u c ă ei l u c r e z ă t o ţ i p e n t r u t i n e . Să n u te c o n s i d e r i g r o z a v ă faţă c u e i , t u c a r e n u eş t i î n c ă b u n ă d e n i c i o t r e b ă , c a r e a i n e v o e d e to ţ i , f ă ră c a c i n e v a s ă a i b ă t r e b u i n ţ ă d e t i n e . D a r e u n u te î n v i n o v ă ţ e s c p e n t r u a s t a . N u ţ î -a v e n i t î n c ă r â n d u l s ă l u c r e z i p e n t r u a l ţ i i ş i t o t ă l u m e a a î n c e p u t c a t i n e . I n s ă c u a s t a v o i u să - ţ i s p u i u că e ş t i d a t o r e s ă t e p r e g ă t e s c î a fi o d a t ă f o l o s i t o r e a l t o r a , s p r e a t e p l ă t i d e d a t o r i i l e c e faci a c u m la t o t ă l u m e a .

De c â t e o r i î ţ i p r i v e s c ! m â n u ş i ţ a , g â n d e s c e - t e c ă ai să-î faci o e d u c a ţ i u n e , s ă p l ă t e s c î o d a t o r i e d e o n o r e ş i c ă t r e b u e s ă t e s i l e s c ! a o face fo r t e f o l o s i t o r e , p e n t r u c a n i m e n i s ă n u - ţ i m a i p o t ă d i c e că n u eş t i b u n ă la n i m i c .

Şi a l d o i l e a , s c u m p ă c o p i l ă , g â n d e s c e - t e d e a s e m e n e a c ă v a v e n i o di c â n d s f in te le m â î n î c a r ! î n g r i j e s c


a c u m a d e c o p i l ă r i a t a , c â n d a c e s t e mâin i ' , c a r i a s t ă d î s u n t a l e t a l e , s e v o r s l ă b i ş i c u v e r s t a v o r a j u n g e n e p u t i n c i o s e . A t u n c i ve i fi p u t e r n i c ă ş i i n g r i j i r e a c e p r i m e s c i a c u m , v a t r e b u i s 'o i n a p o e z î , s 'o î n a p o e z î c u m ai p r i m i t ' o , a d i c ă c u m â i n i l e . M â n a m a m e i s e d u c e a şi v e n î a fă ră î n c e t a r e î m p r e j u r u l fet i ţ i i . M â n a fiicii t r e b u e să s e d u c ă ş i s ă v i n ă î m p r e j u r u l b ă t r â n e i m a m e , d a r s i n g u r ă m â n a ei , ş i n u a l t a .

Ac i î n c ă , fe t i ţa m e a , g u r a n u p r e ţ u e s c e n i m i c a fă ră m â n ă ; c ă c i g u r a d i c e i u b i r e , d a r s i n g u r ă m â n a p r o b e z ă a c e s t a .

S c r i s o r e a a t r e i a , d e s p r e limtoă.

E i b i n e , fe t ică , c e a i f ăcu t c u a c e l p o r t a r d i n g u r ă ? L 'a î -gâci t ?

I a c ă , ţi-1 s p u n eu : p o r t a r u l g u r i i e s t e gustul, s i m ţ u l g u s t u l u i , c a r e p r i m e s c e c u m a r e p l ă c e r e m â n c ă r i l e b u n e şi r e s p i n g e ce l e r e l e . Cu a l te v o r b e , d u p e a r ă t ă r i l e g u s t u l u i , l i m b a şi b u z e l e p r i m e s c QU d r a g to t ce e b u n d e m â n c a t s a u s c u i p ă r e p e d e şi a r u n c ă a fa ră d i n g u r ă c e a c e e r e u , d i c e n d u - i p e d e a s u p r a ptiu!

A ş p u t e a v o r b i şi d e r eu d e s p r e a c e s t p o r t a r a l g u r i i , d a c ă a ş v r e , c e a c e n ' a r p r e v e n i la s o c o t e l ă m u l t o r fe t i ţe l a c o m e ; d a r v r e a u m a i â n t â i u să-1 v o r b e s c d e b i n e , r e m â i n d c a în u r m ă să- î a r ă t şi u n e l e d i n c u s u r u r i l e l u i .

I n i s t o r i o r a ce a m să- ţ i p o v e s t e s c , s c u m p a m e a c o p i l ă , s e află m a i c u s e m ă u n l u c r u c e n u t r e b u e s ă p e r d i d i n v e d e r e , c h i a r c â n d n u - ţ î v o i u v o r b i d e s p r e d i n s u l : c ă c i t o t c e v o m î n t â m p i n a a fos t a r a n j a t î n t r ' a d i n s d e D - d e u p e n t r u a a ş e d a ac i fiinţa o m u l u i , î n t o c m a i p r e c u m o m a m ă a r a n j a z ă u n l e g ă n s p r e a c u l c a în e l p e c o p i l u l s e u . T r e b u e să p r i v i m t o t e a c e s t e a c a d a r u r i v e n i t e n o č d e la D - d e u , şî s ă n u le v o r b i m d e l o c d e reu , fie c h i a r n u m a i d i n r e s p e c t p e n t r u m â n a c a r e n i a d ă r u i t p ' a c e s t p o r t a r .

328 LUMINA P E N T R U TOŢI

De altfel e u n m i j l o c fo r t e s i m p l u s p r e a n e î n c r e d i n ţ a d e s p r e f o l o s u l ş i p o t r i v i r e a f i e - că ru i a d i n a c e s t e d a r u r i , a c e s t m i j l o c e s t e d e a n e î n c h i p u i ce s ' a r î n t â m p l a d a c ă n u l ' a m fi p r i m i t .

I n c h i p u e s c e - ţ î , d e p i l d ă , că ţ î - a r l i p s i c u t o t u l s i m ţ u l g u s t u l u i şi c ă p u i n d o b u c ă ţ i c ă d e p r ă j i t u r ă î n g u r ă , n ' a î s i m ţ i n i c i u n fel d e g u s t , ci a r fi i n g u r ă c a şi c u m ai ţ i n e - o în m â n ă .

Ce s e v a î n t e m p l a ? Mai â n t â i u , ve i m â n c a p r ă j i t u r ă v e c h e , m u c e d ă fă ră

s ă b a g i d e s e r n ă , c a şi c u m a r fi p r o s p e t ă , şi p r ă j i t u r a m u c e d ă e s t e o h r a n ă n e s ă n e t o s ă , c a r e te p o t e o t r ă v i , d a c ă m ă n â n c i m a i m u l t ă .

Eu î ţ i v o r b e s c ac i d e p r ă j i t u r ă , d a r a c e s t a e s t e u n e x e m p l u î n t r e m i i a l t e l e . De şi î n p r i v i n ţ a l u c r u r i l o r d e m â n c a r e , n u c u n o s c ! d e c â t c e a c e se c u r n p e r â d i n p r ă v ă l i i ş i c e a ce s e g ă t e s c e d e m a m a t a , î n ţ e l e g i î n s ă c ă s u n t m u l t e a l t e l u c r u r i d e m â n c a r e d e c a r i t r e b u e s ă n e f e r i m , p e n t r u c ă n ' a r face b i n e în s t o m a c şi t o r t e a d e s e o r i n ' a m ş t i s ă le d e o s i b i m , c â n d s u n t b u n e s a u r e l e , d a c ă n u n e a r d a d e ş t i r e g u s t u l . N u e a ş a c ă a c e s t e î n ş t i i n ţ ă r i s u n t f o l o s i t o r e '?

I n a d e v e r , e s t e m i n u n a t l u c r u , c ă mai totdauna c e a c e n u e b u n p e n t r u h r a n ă , e s t e d a t do gol , d i n c a u s a u n t u l u i s e u g u s t , c â n d i n t r ă in g u r ă , c e a c e e s t e o d o v a d ă m a i m u l t că D - d e u s 'a g â n d i t la t o t e . E s t e a d e v e r a t c ă ş i d o c t o r i i l e s u n t r e l e la g u s t , în g u r ă , şi c u t o t e a c e s t e a u n e o r i t r e b u e s ă le î n g h i ţ i m . D a r p u t e m a s e m e n a d o c to r i i l e c u m ă t u r ă t o r i i d e c o ş u r i c a r i n u s u n t f r u m o ş i să- î p r i v e s c ! n i c i s ă s e î n f ă ţ i ş e z e în s a l o n e l e , p e c a r i î n s ă p o r t a r i i c e l o r m a i f r u m o s e c a s e i l a s ă s ă i n t r e c ă t e o d a t ă p e a n , c ă c i e s t e n e v o e d e ei , d e ş i s t r â m b ă d i n n a s c â n d i v e d e . De a s e m e n e a t r e b u e s ă l ă s ă m c â t e o d a t ă p e a n să i n t r e şi d o c t o r i i l e , c u to t u r i t u l lo r g u s t , p e n t r u că şi e l e au s ă l u c r e z e c e v a în c ă m i n u l n o s t r u


d i n n ă u n t r u . D a r e l e n u s u n t d e s t i n a t e p e n t r u h r ă n i r e . C i n e ş i -a r p r o p u n e s ă p r â n d e s c ă şi s ă c i n e z e c u d o c to r i i , v a b ă g a d e s e m ă a c e s t a n u m a i d e câ t .

Ţ î - a m d i s m a î a d i n e o r i : mai totdauna, ş i a c e s t a s e p o t r i v e s c e p e n t r u n o i o m e n i i c a r i a m n ă s c o c i t t o t fe lul d e m i j l o c e c a să î n ş e l ă m p e p o r t a r i i n o ş t r i fireşti, c a r i i n t r o d u c e m p e a s c u n s h o ţ i i î n t r ' o a d u n a r e d e o m e n i c i n s t i ţ i ; voi i i s ă clic o t r a v ă , în z a h ă r , d e e x e m p l u , d u p e c u m s e face fo r t e a d e s e c u a c e l e b l e s t e m a t e d e c o f e t u r i verdî" şi a l b a s t r e , c o n t r a c ă r o r a a m o v e c h e r e s b u n a r e , p e n t r u c ă e l e m i - a u o t r ă v i t u n t o v a r ă ş d e s c o l ă la c a r e ţ i n e a m pre m u l t , ş i a c e s t a s 'a î n t â m p l a t c â n d e r a m c o p i l . A c e ş t i h o ţ i a d i c ă c o f e t u r i l e şi r a h a t u r i l e v e p s i t e , t r e c f ă r ă r u ş i n e p e d i n a i n t e a p o r t a r u l u i c a r e n u le c u n o s c e , d o m n u l z a h ă r a s c u n d e n d o t r a v a .

Şi a p o i , u n e o r i n o i n u p r e s u n t e m c u m i n t e ca s ă l ă s ă m t i m p p o r t a r u l u i g u r i i s ă o b s e r v e b i n e l u c r u l d e m â n c a r e ; c ă c i î n g h i ţ i m l ă c o m e s c e , f ă ră a g u s t a m a i ântâiu, ş i t o ţ i a c e ş t i i n d i v i d î , i n t r â n d în fuga m a r e , î m b r â n c e s c la o p a r t e p e p o r t a r . A c u i e v i n a în u r m ă , d a c ă h o ţ i i o t r ă v i t o r i s e v î r ă î n l o c u i n ţ a n o s t r ă ? . .

Vi te le î n s ă a u m a î m u l t ă m i n t e d e c â t n o i U i t ă - t e la p i s i c u ţ a t a , c â n d i d a i v r ' o b u c ă ţ i c ă b u n ă ,

n e c u n o s c u t ă eî , v e d î - o c u câ t ă sf ială îş i a p r o p i e b o t u l c a s ă a î b e t i m p a s e g â n d i ! A p o i , v e d î - o c â t d e d e l i c a t a t i n g e c u v â r f u l l i m b i i l u c r u l n e c u n o s c u t o d a t ă , d e d o e o r i şi c â t e o d a t ă c h i a r d e t r e i o r i ! Şi c â n d v â r f u l l i m b i i s ' a d u s as t fe l d e m a î m u l t e o r i d u p e i n f o r m a ţ i i (căc i î n vâ r fu l l i m b i i e s t e p o s t u l c e l m a r e d e o b s e r v a r e al p o r t a r u l u i eî, c a şi al n o s t r u ) , n u m a i a t u n c i e a s e h o t ă r a s c e s ă îngh i t ă .* î n d a t ă c e î n s ă i n f o r m a ţ i i l e i dau c â t d e m i c ă b ă n u e l ă , a t u n c i t o t e s t ă r u i n ţ e l e n o s t r e v o r fi z a d a r n i c e , e a n u v a vo i s ă m a n c e ş i s e va î n t o r c e în a l t ă p a r t e .

A ş a d e c i u n d o b i t o c m i c p r i c e p e în c e s c o p a p r i m i t


s i m ţ u l g u s t u l u i şi—1 î n t r e b u i n ţ e z e , i n ţ e l e p ţ e s c e , p e c â n d eu c u n o s c u n i i c o p i i m a i n e p r i c e p u ţ i d e c â t p i s i c a , c ă c i ei d u c la g u r ă fă ră n i c i o s o c o t i n ţ ă to t ce le c a d e în m â n ă , fă ră să - ş i d e a m ă c a r o s t e n e l a d e a le g u s t a şi c a r i î -a r s c u t i a d e s e d e m u l t e co l i c i , f ă ră să m a i v o r b e s c d e m u l t e r e l e , d a c ă a r fi a ş a d e c u m i n t e c a p i s i c u ţ a d e c a r e v o r b i r ă m ac i m a i s u s .

I a t ă d e c i p a r t e a a d e v e r a t f o l o s i t o r e a s i m ţ u l u i g u s t u l u i ; d a r şi p a r t e a lu i p l ă c u t ă , c a r e ţ î -e d e s t u l d e b i n e c u n o s c u t ă , n u t r e b u e d i s p r e ţ u i t ă , c h i a r d i n p u n t u l d e v e d e r e al f o l o s u l u i .

N u şt i i c â t d e u r i t a r fi s ă m ă n â n c i , d a c ă n ' a î s i m ţ i n i c i u n g u s t la m â n c a r e , şi v e d c u m i n t e a t o t e g r e u t ă ţ i l e c e - a r î n t i m p i n a m a m e l e s ă î n d u p l i c e p e fe t i ţe a p r â n d i ş i a c i n a , d a c ă a r fi v o r b a n u m a i să m i s t i c e d i n m ă s e l e , fă ră s ă s i m t ă n i c i u n g u s t . Câ t e s t ă r u i n ţ e d e ş e r t e d i n p a r t e a m a m e l o r ! Câ te l a c r ă m î ! D a r , l ă s â n d la o p a r t e p e fe t i ţ e , c â ţ i o m e n i ş i - a r m a i l ă s a o c u p a ţ i i l e , c â t e o j u m ă t a t e d e o r ă , c a să s e d u c ă la m a s ă s p r e a-şî f r eca d i n ţ i i u n i i c o n t r a a l to ra , d a c ă n ' a r s i m ţ i n i c i o p l ă c e r e la a c e s t a l u c r a r e , c a r e în s i n e ş î n ' a r e n i c i o a t r a c ţ i e . Ved î , c o p i l a m e a , c ă g u s t u l ce s i m ţ i m , c â n d m â n c ă m , e s t e o r e s p l a t ă , c ăc i D-dei î a fost d a r n i c , c â n d la fiec a r e d a t o r i e i m p u s ă d e el o m u l u i , a u n i t o p l ă c e r e s p r e a-1 r e s p l ă t i c ă a î m p l i n i t ' o . Câ te l u c r u r i f o lo s i t o r e n u ţ î - a ş s p u n e în a c e s t a p r i v i n ţ ă d a c ă ai li m a i m a r e !

P e n t r u a c u m a m e voivi m ă r g i n i a- ţ i face o a s e m ă n a r e . C â n d o m a m ă b ă n u e ş t e că fe t i ţa ei n u e d e s t u l d e

m i n t o s ă s p r e a face ea î n s ă ş i u n l u c r u c a r e e î n s ă n e a -p e r a t t r e b u i n c i o s , p r e c u m a î n v e ţ a s ă c i t e s c â , a face o c u s ă t u r ă , si a l t e l e d e fe lu l a c e s t o r a , i v i n e in a j u t o r c u r e s p l a t ă ş i i d ă o j u c ă r i e , c â n d a l u c r a t b i n e . Ei b i n e ! D - d e u n ' a a v u t d e s t u l ă î n c r e d e r e în m i n t e a o m u l u i s p r e a-î l ă s a gr i ja d e a p r i v e g h e a s i n g u r la î n d e p l i n i r e a n e v o i l o r firii o m e n e s c î . La s p a t e l e f ie-cări î n e v o i , el a p u s


o j u c ă r i e , ş i , î n l ă t u r â n d a c e a n e v o e , o m u l g ă s e s c e j u c ă r i a .

T u n i c i n u b ă n u e s c î , c o p i l a m e a , c ă c e a c e - ţ î e s p l i c eu a c i î n l i n i ş t e , c u a s e m e n ă r i c o p i l ă r e s c î , a fost d e s -b ă t u t e c u c e r t u r i g r o s n i s e ' î n t r e o m e n i i m a r i , şi d i n n e n o r o c i r e , t o t s e m a i d e s b a t e a s u p r ă - î c h i a r î n d i l e l e n o s t r e . D a c ă m a i t â rd iu , s g o m o t u l a c e s t o r d e s b a t e r î î ţ î v i n e la u r e c h i , a m i n t e s c e - ţ i c e a ce- ţ î s p u s e i , că a c e a p l ă c e r e m i c u ţ ă , a ş e d a t ă î n l i m b ă ş i î m p r e j u r u l ei, e s t e o j u c ă r i o r ă , d a r o j u c ă r i o r ă d a t ă d e D-deu ş i c ă d e c i t r e b u e s c e t r a c t a t ă d u p e v o i n ţ a l u i

F e t i ţ a c a r e a p r i m i t o j u c ă r i e d e la m a m ă - s a , î ş i v a face p l ă c e r e s t r i c â n d ' o s a u a r u n c â n d ' o î n t r ' u n c o l ţ ? N u , n e g r e ş i t . F ă c e n d as t fe l , e a a r c r e d e c ă s ' a r p u r t a c o n t r a d o r i n ţ i î m a m e i s a l e . E a s ' a r j u c a c u a c e a j u c ă r i e , î n o r e l e s a l e d e r e c r e a ţ i e , î n t o t ă s i g u r a n ţ a c o n ş t i i n ţ e i , ş i , d a c ă e s t e c u m s e c a d e , j u c â n d u - s e c u d î n s a , e a s e v a g â n d i c ă i-a d a t - o m a m ă - s a ş i - î v a m u l ţ ă m i î n f u n d u l i n i m i i s a l e .

D a r fe t i ţa n u v a s t a t o t ă d i u a d e j u c ă r i e , n u s e v a g â n d i m e r e u la e a ; n u v a u i t a o r c e p e n t r u j u c ă r i e şi o v a l ă s a p e d a t ă d i n m â n ă , c â n d o v a c h e m a m a m ă - s a . A s e m e n e a n u v a vo i c a e a s i n g u r ă s ' a i b e j u c ă r i i , i v a face m a r e p l ă c e r e s ă v a d ă că ş i p r i e t e n e l e e i s e j o c ă c u a l e l o r , p e n t r u c ă e a v a j u d e c a c ă c e a c e e s t e b u n p e n t r u d î n s a , t r e b u e s ă fie şi p e n t r u c e l e - l a l t e .

T o c m a i a ş a a r t r e b u i s ă facă şi o m u l c u j u c ă r i i l e , c u l u c r u r i l e p l ă c u t e , d a r c e a c e n u face t o t d a u n a , b a d e m u l t e o r i face d i n c o n t r a . F e t i ţ e l e m a i c u s e m ă s e p o r t ă for te r e t i ; d e a c e a o m e n i i c u m i n t e le d i c lacome. Ved i d ' a i a c â t e o d a t ă s u n t şi p e d e p s e .

D a c ă p e r s a n e l e c a r i v i n s ă .vadă p e m a m ă - t a , î n l o c d e a i n t r a l a d î n s a , s ' a r o p r i î n o d a i a p o r t a r u l u i ş i s ' a r p u n e la v o r b ă c u d î n s u l , c r e d î o r e c ă i - a r face p l ă c e r e v i s i t a l o r ? T o c m a i a ş a fac fe t i ţe le c a r i , la m â n c a r e , s e


o c u p ă n u m a i d e p o r t a r u l g u r i i l o r şi n u s e g â n d e s c la . s t ă p â n u l l u i , a d i c ă la s t o m a c . E l e s e î n d o p ă c u c o f e t u r i p e s t e c o f e t u r i , c u p r ă j i t u r i p e s t e p r ă j i t u r i ş i c u t o t fe lu l d e l u c r u r i d u l c i c a r i p l a c p o r t a r u l u i g u r i i ş i c a r i n u p r e ţ u e s c n i m i c p e n t r u s t ă p â n u l l u i . Şi c e s e î n t î m p l ă ? * S t ă p â n u l s e s u p ă r ă u n e - o r î ; c ă c i , i n c e l e d i n u r m ă , D o m n u l u i s t o m a c i s e u r ă s c e c u a s e m e n i v i s i t e c a r i n u s u n t p e n t r u d î n s u l . î n c e p e s ă facă u n s g o m o t a s u r d i t o r , s ă t u r b u r e ş i s ă r e s t o r n e t o t e l u c r u r i l e d i n c a s ă *), a d u c â n d la p o c ă i n ţ ă şi p e a c e s t h o ţ o m a n d e por ta r .Voiu s ă d i c c ă o m u l s e b o l n ă v e s c e , a re ' g u r a a m a r ă şi n u m a i a r e g u s t d e n i m i c . M a m a fet i ţe i îi ia j u c ă r i a c u c a r e - ş î p e r d e a t o t t i m p u l , ş i , c â n d i-o v a d a d i n n o u , fe t i ţa v a t r e b u i s ă ia b i n e a m i n t e c a să n u m a i facă to t a ş a .

S c u m p a m e a c o p i l ă , f ă c e n d u - ţ î i s t o r i a m â n c ă r i i , m ' a m c r e d u t să. d a u l i m b i i u n l o c î n s e m n a t , c u a t â t m a i m u l t c ă t u ţ i i a ş a d e m u l t la e a . Din ce l e d i s e p â n ă ac i i n p r i v i n ţ a e i , v e d î b i n e c ă a v e a i p u ţ i n ă d r e p t a t e ; d a r v e d î d e a s e m e n e a ' c ă n u e s t e t o c m a i a ş a d e î n s e m n a t ă , c u m o c r e d e a i ; c ă c i o j u c ă r i e , o r c e ai d i c e , t o t j u c ă r i e e s t e , ş i p o r t a r u l n u e s t e s t ă p â n u l c a s e i .

A c u m r ă m â n e c a a d o a o r ă s ă - ţ i î n f ă ţ i ş e z p e c e i l a l ţ i t o v a r ă ş i ai p o r t a r u l u i c a r i s u n t î n ş i r a ţ i d e a m â n d o ă l a t u r i l e p o r ţ i i , p e n t r u c a s ă s c u t u r e şi c u r a t e p e r s o n e l e c e v i n s ă v a d ă p e D o m n u l Case i , a ş a in c â t s ă p o t ă fi b i n e p r i m i ţ i î n s a l o n . Ai s ă v e d î a t u n c i m u l ţ i s e r v i t o r i c a r i s u n t t o t a ş a d e fo lo s i t o r i , c a şi p o r t a r u l , t o v a r ă ş u l lo r , ş i a c ă r o r i s t o r i e e s t e to t a ş a d e p l ă c u t ă . N u m e l e a c e l o r s e r v i t o r i e s t e Dinţii.

E d e m .

] ) Aci şe înţelege corpul omului.

TRANSFORMISMUL 333

T R A N S F O R M I S M U L ( C O N T I N U A R E )

CAP. II.

CONSTITUŢIUNEA ŞI PROPRIETĂŢILE MATERII. — EVOLUŢIU-NEA UNIVERSULUI

' Fenomene fizice.—Să trecem la un alt fenomen fizic, la cel care a pr imit numele de căldvrâ; vom vedea că şi iei este rezultatul înţeles de noî" al mişcăr i lor a tomilor material i ponderabil i sau eteraţi.

Pent ru căldură, ca şi pentru gravi ta te t rebuie să deosebim fenomenele ca r i se produc în afară de noî de acelea car i se petrec în noî. Când s 'apropie de foc un termometru cu mer -curiu, mercur iu l se vede urcându-se cu mare repeziciune în tub, adică 'şî măreş te volumul, se dilată. Pe urmă, dacă ace-laşiu termometru se cofundă 'n apă rece, mercur iul se vede scobor îndu-se fćrte repede, adică-şî micşoreză volumul, se contractă. In pr imul caz se zice că mercur iu l s'a 'ncălzit, că a absorbi t căldură, în al doilea se zice că s'a răcit, că a pierdut căldura.

Ceea-ce se produce în mercuriu, se produce asemenea în toţi corpii car i absorb sau pierd c ă l d u r ă ; car i se 'ncălzesc sau car i se r e c e s c ; în pr imul caz ieî se dilată, adică moleculele lor ponderabile se depărteză unele de a l t e le ; în al doilea, ieî se contractă, adică moleculile lor ponderabi le s 'apropie unele de altele. Depăr tarea sau apropierea molecu-lilor, de car i vorbirăm, pćte fi destul de considerabilă pentru ca corpul care căst igă sau pierde căldură să-şî schimbe s ta rea fizisă. Ghiaţa care se-ncălzeşte devine mai 'ntâiu din solid lichid, după aceea se t ransformă 'n vapori , t recend ast-fel pr in trei s tăr i diferi te; reciţi, vapori i se contractă 'n apă, care la rândul seu, recindu-se mai mult, ia forma solidă a gheţiî.

Aceste fapte sunt d'ajuns a ne areta că 'n reali tate căldura nu este alt-ceva de cât o mişcare determinată în corpul în-

334 L U M I N A P E N T R U T O Ţ I

călzit sau reci t de un corp, maî mult sau maî puţin cald de cât dînsul. Şi fiind-că doî corpi neegal încălziţi puşi în ap ro piere sau în contact unul de altul nu 'ntărzie d'a oferi a-ceeaşî temperatură, putem afirma că mişcarea moleculară a corpului maî cald este utilizată în a produce o mişcare analogă în corpul maî puţin cald. Când ceî doî corpi s 'ating, acţiunea unuia asupra celuilalt este d i rec tă ; iar dacă sunt la distanţă, ea se exerci tă fie pr in mijlocirea aeruluî fie p r in mi j locirea eterului. Mişcarea moleculară a screluî , de ess., nu se pote t ransmite pămîntuluî de cât p r in eter, pentru că 'ntre s6re şi pămînt sunt spaţii unde nu se pote constata prezenţa nici unuî corp ponderabi l . Putem cu uşur in ţă constata t r ans misiunea mişcăr i lor calorice pr in mijlocirea eterului cu ajutorul următcre î experienţe.

Iată pentru fenomenele calorice car i se petrec în afară de noi. Sunt numai nişte mişcăr i de depăr tare sau apropiere de moleculî mater ia le în eter, fiecă moleculile ponderabile lu-creză d 'adreptul unele asupra a l tora pentru a creşte intensitatea mişcăr i i lor v ibră tcre , fie că iele lucreză la distantă pr in mijlocirea eterului.

Insă, dacă pr in ajutorul ins t rumentelor nćs t r e putem constata di latarea sau contractarea corpi lor încălziţi or i reciţi, de asemenea putem, în unele cazuri, constata schimbarea ce se produce 'n ei, pr in ajutorul propr ie lor nćs t r e simţuri . Apropiaţ i măna d'un corp incandescent, ardend, şi veţi simţi o sensaţ iune specială, cări ia i-aţî dat numele de căldură. In afară de noi r u sunt de cât vibraţ iunî moleculare, însă fenomenul desemnat supt numele de că ldură ia naş te re în noi. In na tură nu există corpi calzi şi corpi reci, nu există de cât corpi ale că ro r moleculî şi atomi vibreză cu o mai mică sau cu o maî mare intensitate. Când un corp, zis cald, este pus în contactul măiniî nostre , vibraţ iunile sale se comunică elementelor nćs t r e nervćse , cari , la rândul lor, t ransmit mişcarea provocată 'n iele celulelor ne rvćse cen t r a l e ; atunci avem conşti inţa împresiuni î p rodusă 'n n o î ; zicem că am avut o

T R A N S F O R M I S M U L 335

sensaţ iune de căldură. Dacă corpul cu care pielea ncs t r ă a fost pusă 'n contact era r e c e ; aceleşî fenomene se produc . Dacă tempera tura sa este aceeaşi ca a corpului nostru, adică dacă este echilibru între intensitatea vibraţ iuni lor moleculelor sale si-a moleculelor nostre , nu suferim nici o sensaţ iune nici de cald nici de frig.

In noî, ca şi 'n afară de noî, căldura nu este dar, de cât o mişcare, însă o mişcare de care avem conşti inţă când este provoca tă în organismul nos t ru de corpi exteriori . Pe de altă par te mişcarea, pote, 'n unele circumstanţe, să se producă fără ca s 'avem cea maî mică conşt i inţă despre dînsa.

Ceea-ce z iserăm despre căldură, în mare par te s'aplică şi luminii. Ca şi căldura, lumina este o mişcare moleculară, însă o mişcare care este maî greu de constatat de cât a căldurii . Cu tote acestea unele experienţe nu permit nici o 'ndoială în acesta privinţă. In unele cazuri chiar mişcăr i le calorifice şi luminose par a fi d'aceeaşî na tură sau, pentru a me expr ima maî bine, absolut identice. In regiunea lumincsă a spectrului solar, de es., vibraţ iunile luminase nu se deosibesc de vibraţiunile calorifice şi sunt t ransmise din sore pămîn-tuluî pr in eter, dar aceste vibraţ iunî ne dau în acelaşiu timp sensaţ iunea căldurii şi-a luminii . Pr intr 'acesta avem un admirabil esemplu de un fapt asupra căruia vom reveni mai tărziu, când vom studia diferenţiarea materii î vii în elemente înzestrate cu proprie tă ţ i difer i te: vedem o aceeaşi mişcare moleculară exter ioră nouă că provocă în organismul nos t ru două sensaţ iunî diferite, după cum este t ransmisă de cutare sau cutare element anatomic receptor . Vibraţ iunea moleculară despre care vorbirăm, produce asupra întregii suprafeţe a corpului nos t ru o impresiune căriia i dăm numele de căldură ; pe când tot acesta vibraţ iune produce numai asupra elementelor ochiului nost ru o impresiune cu totul deosebită căriia i dăm numele de lumină.

Fap tu l că vibraţ iunile calorifice şi luminćse sunt confundate în tote regiunile luminose ale spectrului solar, ar tinde

336 L U M I N A P E N T R U T O T I

spre a face să se admită că cele două vibraţ iunî au ca sediu eterul (^ezî ape. nota D.)

In ceea-ce priveşte vibraţ iunile luminćse toţi fizicianiî admit, azî, că sediul lor esclusiv este eterul.

Ceea-ce pledeză în favorea acestui mod d'a vedea este că lumina se p<5te p ropaga prin spaţiile interplanetare în -ca r i am vezut că nu există materia ponderabilă.

De al tmintrelea pote fi zadarnic d'a discuta acesta ches tiune, căci eterul putând comunica mişcăr i le sale materi i ponderabile , acesta, în cazul luminii car i în al căldurii totdeauna sfârşeşte pr in a se supune la acţiunea mişcăr i lor eterulnî . Admiţând, de es, că lumina care vine de la sć re t raverseză atmosfera planetei nćs t r e fără a zgudui moleculele ponderabi le ale aerului , când unda eterată lumincsă ajunge la contactul elementelor nerv6se ale ochiului nostru, ea zguduie moleculele acestor elemente şi mişcarea eterului se t ransformă în mişcare de molecule ponderabi le care ni se manifestă supt formă de r id icare de temperatură a corpului ponderabi l ; un metal opac expus soreluî se 'ncălzeşte, pe când temperatura unui corp t ransparent d'abia variază. Diferenţa ce există în acesta privinţă între corpii opaci şi corpii t ransparenţ i , Secchi o atr ibuie formei moleculelor ; reamintind că undele l ichide se s t ing la contactul corpi lor noî t ransformându-şî mişcarea într 'o vibraţ iune a acestor corpi, pe când iele nu se s t ing la contactul corpi lor duri, dar, îî conturneză (înconjură), iei p resupune că moleculele metalelor opace sunt sferice, au o mare mobilitate, şi se pot supune cu uşur inţă la cele maî mici impuls iunî ; pr in u rmare fiind-că se pot muta spre a ocupa noî poziţiunî, pentru o vreme maî mult sau maî puţin îndelungată, iele absorb cea maî mare par te a forţeî viî comunicată acestor mase. Din contră, în corpiî diafanî (carî în cea maî mare parte, sunt corpî com-puşî), moleculele primitive avendu-şî axele lor de inerţie destul de neegale, sunt maî greu de depărtat din poziţiunile lor de echilibru în timpul t ransmisiuni i uneî mişcări pr in


substanţa lor. Aşa dar aceste mişcăr i vor trece lesne con-turnând moleculele.

Maî ne r ămân de studiat alte două fenomene fizice : Sunetul şi electricitatea. Aci nu vom reveni a supra celor ce am zis maî sus apropo de sunet. Să ne mărginim numai d'a reaminti că el se dist inge destul de bine de lumină ş i^că l -dură, fiind-că mişcăr i le sale au ca sediu numai mater ia ponderabi lă .

In ceea-ce priveşte electricitatea, nu se ştie cu desăvârş i re care-î este na tura intimă, dar este permis d'a p resupune că iea constă, ca şi căldura, ca şi lumina, ca şi sunetul în mişcăr i moleculare şi că aceste mişcăr i au de sediu eterul, căci iele se transmit , ca ale luminii pr in spaţiile considerate ca gole şi nu sunt însoţite de schimbări de volum ale cor pilor .

In rezumat, vedem că tć te fenomenele al că ro r studiu constituie ştiinţa desemnată cu numele de Fizică se reduc la mişcăr i ale materiei ponderabi le sau ale eterului, mişcăr i car i se pot t ransmite de la una la alta ale acestor două forme ale mater |eî . Văzurăm deja maî sus că fenomenele chimice de asemenea sunt datorate mişcăr i lor mo lecu la re /

Studiul gravităţi i , al căldurii , al luminii, al electricităţii , ne-a probat că fenomenele fizice nu schimbă constituţia m o leculelor, ci se mărginesc a determina apropiarea sau depăr tarea lor, v ibrarea sau mutarea lor .

Fenomene chimice

In fenomenele chimice, din. contră, este modificare de constituţie a moleculelor, atomii car i le formeză se despart, în unele condiţiunî, spre a forma agregaţ iunî nuoî, maî mult sau maî puţin diferite de primele. S'a dat, cum am zis maî sus, numele de afinitate acelei proprietăţ i ce diferiţii atomi şi molecule au d'a se reuni spre a forma molecule maî complexe, şi afinitatea s'a .considerat ca o proprietate specială a materiiî, în vir tutea carii proprietăţ i atomii şi moleculele a r

22

338 L U M I N A P E N T R U T O T I

t inde să se combine spre a forma molecule complexe. Dar , a deslega chest iunea ast-fel, este întocmai ca-şi cum am ocoli-o, este a traduce pr int r 'un cuvînt vag ignoranţa rea lă în care suntem despre na tura intimă a fenomenelor chimice.

Cu tote acestea unele fapte ne pot pune pe calea adevărului . Experienţa ara tă că atunci când doî corpi se combin, este o r idicare de temperatură a mediului ambiant, de 6re-ce când un corp se descompune, este o scădere a acestei tem-perature . In pr imul caz, se zice că este o degajare, şi 'n al doilea se zice că este o absorbţ iune de căldură.

Experienţa a maî aretat că cantitatea de căldură degajată în t impul descompuneri i unui corp este egală cu cea formată în t impul formării luî. Reamintindu-ne că căldura nu este alt-ceva de cât o mişcare, vom vede că combinarea ş i descompunerea chimică nu este de cât t ransformări ale miş cări i calorice, de cât forme ale mişcări i atomice şi moleculare ale materi i ponderabile şi probabi l şi ale eterului. Acesta se maî demonstra încă pr in faptul, că combinări le şi descompuneri le chimice pot fl determinate de lumină, de electricitate, de loviri , de frecări, de căldură, şi de tć te celelalte forme de mişcare .

Astfel, t6te fenomenele fizice şi chimice al căror sediu este materia, se reduc la mişcări atomice şi moleculare ale materii! ponderabile şi ale eterului, mişcăr i car i se t ransformă una 'ntr 'alta fără 'ncetare, care ni se manifestă supt o mul ţime de diferite aspecte, da r car i nu se pot creea precum nu se pot distruge, fiind eterne şi nesfârşite ca şi materia .

Cunoscând acum constituţia intimă şi proprietăţ i le materiiî , ne va fi uş ior d'a u rmăr i pas cu pas diversele faze ale evo-luţiuniî sale, diversele s tăr i pr in car i a t recut ea, t ransformările la care a fost supusă, spre a a junge să consti tuie corpii atât de complexî ce universul prezintă observaţ iuni î nostre , de la masele de vapor i incandescente, ardend, ce por t numele de nebulose, până la rocele ce formeză coja planeţii n ć s t r e ,


t recând prin numeroşi i sorî sau stele car i populeză nemărginita imensitate a cerur i lor .

Admiţând teoria relativă la constituţia materiiî , ce expu-serăm mai sus, putem considera eterul ca s tarea celei mai rudimentare materi i ce-ar fi cu putinţă să ne 'nchipuim.

Pent ru noî, zice Secchi, eterul va fi constituit din atomii primitivi aî materiei obicinuite. Simplitatea ce atr ibuim celui mai uşor corp simplu cunoscut, adică idrogenuluî, de s igur că este forte departe de simplitatea atomică a e te ru lu i ; în orî-ce caz este bine de observat că corpii formând o se r ie aî căriî termeni au o constituţie din ce în ce maî puţin complexă,—acesta serie trebuie să aibă un s fârş i t ; cel maî de pe u rmă termen este eterul, dar este forte puţin probabi l că vom dispune într 'o zi de mijloce capabile să reducă mater ia la o asemenea stare...

In opinia fizicianilor, după câte se ved, eterul nu este o materie deosebită pr in natura sa de materia ponderabi lă , el nu-î este decât o formă cât se pote de simplă, este, dacă voim corpul const i tuant unic de care vorbi răm mai sus , în cea maî elementară şi primitivă formă a sa, şi, pr in u rmare aceea cu care a fost înzestrat din întrega eternitate.

In ceea-ce priveşte materia ponderabilă, chiar cea maî s implă pote fi considerată ca o pr imă s ta re de condensare a eterului.

Admiţând, că evoluţiunea mater i i morte să fi fost ascendentă, după cum vom vedea maî tărziu că-a fost a materi i î viî, ne este permis să ne 'nchipuim că universul a fost maî 'ntâiu constituit numai din e te r ; după aceea, că unele por ţiuni din acesta materie s'au condensat în moleculî de materie ponderabilă, reunindu-se iele înşi-le pentru a forma corpi i ce chimiştiî consideră ca simpli. Aceştia amestecându-se de-teră maî 'ntâiu naştere la corpi complexl ; după aceea com-binându-se, ieî p roduseră corpii chimiceşte compuşi.

Ceea-ce nu se pote contesta, este că, în laboratori i le nos t re , putem produce, după voie, cu ajutorul corpilor z iş i simpli,

340 LUMINA PENTRU TOTI

un numčr cât se pote de considerabi l de corpi maî mult sau maî puţin complexî. Pent ru acesta avem la dispoziţiune două p roced imente : amestecarea şi combinarea chimică.

In al doilea grad, putem, după voie, modifica propr ie tăţile fizice ale corpi lor simpli sau compuşi, schimbându-le s tarea moleculară, pr in sus t ragere sau adăogire de caloric.

Simpla modificare a stări i moleculare şi amestecul nu p r o duc de cât corpi puţin deosebiţi pr in proprietăţ i le lor de ceî car i le-au dat naştere, pe când proprietăţ i le corpi lor produş i pr in combinaţ iunea chimică din două sau maî multe elemente în tot-deauna sunt forte diferite de acestea din urmă.

Să luăm câte-va esemple : Iacă 'n două tubur i doî corpi simpli ; î n t r u n a o x i g e n ;

în cealaltă idrogen. Amândoi sunt în s ta re de gaz ; dar o mulţime de caractere ne permit a-î distinge unul de altul. F ă r ă a vorb i de diferinţa de densitate ce există 'ntre ieî, când apropiem de deschizătura eprobeteî (tubului) care conţine oxigenul un chibrit stins, dar încă roşiu, la moment îl vedem rea-prinzendu-se, dacă 'ntroducem acelaşiu chibrit în eprobeta care conţine idrogen, iei nu va 'ntărzia d'a se stinge. Când a p r o piem de oxigen o flacără, o vedem devenind maî strelucitore, însă gazul nu s 'aprinde. Pusă în prezenţa idrogenuluî, flacăra se stinge, dar gazul s 'aprinde. Un animal va trăi în oxigen, pe când în idrogen nu va 'ntârzia să p ia ră .

S'amestecăm acum aceşti doî corpi la temperatura ord inară ; vom avea încă un corp gazos, dar proprietăţ i le sale vor diferi în acelaşiu t imp şi d'ale oxigenului şi d'ale idrogenuluî, reamintind forte bine, până la un punct бге-care şi p'ale unuia şi p'ale celuî-l-alt . Un chibrit pe jumăta te s t ins , pus în acest gaz nu se va maî reapr inde, cum făcea 'n oxigen, da r nici nu se va st inge atât de iute cum făcea 'n idrogen ; un animal pus în el va trăi maî mult de cât cum ar fi trăit în id rogen pur.

Ast-fel pr in amestecul a doî corpi cu totul deosebiţi p r o duserăm un nou corp care ni se manifestă cu proprietăţ i

TRANSFORMISMUL 341

n o u î : însă aceste nouî proprietăţ i au o ore-care analogie cu ale elementelor ce-1 constitue.

Acum să punem într 'un tub de sticlă bine 'nchis, un amestec, în propor ţ iune determinată, de oxigen şi de idrogen şi să facem să t recă pr in tub o scânteie electrică, amestecul gazos ce umple tubul este îndată înlocuit p r in t r 'o mică cant i tate de un corp lichid, străvezetor, fără colore, ce cunoştem sub numele de apă, şi care rezultă din combinarea celor doue gaze oxigen şi idrogen. Diferinţa între proprietăţ i le, p r in care ni se manifestă acest nou corp, este cu mult mal mare de cât cum era diferinţa între proprietăţ i le celor doue gaze cari au servit spre a-1 forma şi ale corpului const i tui t pr in s implul amestec al acestor doue gaze.

Apa ast-fel obţinută, o putem amesteca sau combina cu o mulţime de alţi corpi simpli sau compuşi, pentru a produce corpi nouî, car i vor fi formaţi de trei, de pat ru sau d'un numer şi maî considerabil de elemente simple. De es., combinând un ć re -ca re numer de molecule de apă cu atomi de carbon, vom produce zisele substanţe ternare , adică car i conţin trei corpi s i m p l i : oxigenul, idrogenul şi carbonul etc.

Toţi aceşti corpi ast-fel produşi , sunt compuşi şi se bucur de proprietăţ i forte diferite de ale corpi lor simpli cari au servit la a-î produce. Nu există deci cea maî mică analogie între amidonul (scrobela), compus simplu din molecule de apă şi atomi de carbon, şi corpii care-1 compun : oxigen, idrogen şi carbon.

Insă, cum ziserăm maî sus, încă maî putem modifica, înt r 'un câmp forte larg, proprietăţ i le corpi lor simpli sau compuşi, fără a le altera compoziţiunea chimică, mărginindu-ne d'ale sus t rage sau d'ale da căldură, adică modificându-le s tarea moleculară .

Ca de exemplu, să luăm un corp simplu. Iacă un baston de sulf (puciosă) ; este dur, se sparge uşor, colorat în galben deschis, şi dacă 'î examinăm cu microscopul s t ruc tura intimă, ne putem as igura că este format din cr is ta le octae-


drice. Să punem acest baston de sulf într 'un vas şi să-1 expunem la foc ; se topeşte cu repeziciune şi se t ransformă înt r 'un lichid galben deschis, forte fluid ; să u rmăm a 'ncălzi aces t lichid şi-1 vom vedea îndată îngroşându-se , cu cât se colorează în negricios. La 250° va fi aprope brun şi destul de v î r tos pentru ca res turnând vasul ce-1 conţine să nu potă curge. II maî încălzim ? o a pa t ra s tare ni se va are ta ; sulful redevine lichid. Să vă rsăm lichidul în apă, el se va închega cu iuţeală, va rămâne moale şi-şî va schimba încă o dată starea, încetul cu încetul se întăreşte şi ia ap rćpe maî tć te caracterele ce poseda înnaintea seriei de experienţe ce făcurăm ; putem constata că în t impul acesta pierde căldura . Esamina t cu microscopul se ara tă format din prisme, diferă dar pr in s t ructura sa internă de sulful dur care i-a da t naştere , însă după un timp maî mult sau maî puţin lung va pierde o nouă cantitate de căldură şi atunci se va ară ta format din cr is tale octaedri. Vezurăm sulful în s tare solidă şi în s ta re l ichidă ; îl putem obţine şi 'n s tare de vapor i ; pentru acesta este de ajuns de a l încăldi cât se pote de tare . Simpla crescere sau cădere a cantităţi i de căldură coprinsă în acest corp simplu este destulă a'l face să ia o serie de s tă r i diferite care 'î modifică considerabi l proprietăţi le, fără să'î al tere de loc compoziţia chimică.

( V a urma) D u p e J . -L . de L a n e s s a n de D. I O N E S C U

Profesor la scola de Comer ţ din Capitală.

, .—fi>**i^-.

ANECDOTE POPULARE D-l Th. D. Speranţă a publicat, în editura Librăriei ч

si Tipografiei Scalelor, un frumos volum de peste 300 pagini de Anecdote populare cari se deosibesc prin stilul şi limba lor curat românescă, şi cari, prin tondul şi spiritul lor, merită să fie citite cu lăcomie

A N E C D O T E P O P U L A R E 343

de orce român. Una din aceste anecdote neputend fi publicată în acel volum, o dăm noi aci.

Redacţia.

ŢIGANUL LA MIERE

Un ţigan pe cât se vede Auzind mereu vorbind

Că-î cumplit de dulce miere. Şi la dînsa tot gîndind,

Hotăr î şi el să 'ntrebe, Unde oare s 'ar putea

Se găsească de 'ntîmplare Ca să guste şi z icea:

„Măîculi ţa mamei mele, „Dar ' a r sfîntul Dumnezeu

„Cum oiu merge-aşa de-odată „Să găsesc în drumul mîeu

„Nişte miere multă, mul tă . . . „După cât îmî e de dor

„Ce-aş mânca . . . Mânca-o-aş toată „Chiar de-aş şti c'ar fi să mor!...

Deci, de dor împins, porneşte Şi se pune pe 'ntrebat,

Până când-un om în cale-î S'a găsit de Га 'ndreptat

Să se ducă 'ntr 'o pădure Unde dînsul de curînd

Un copac deşert văzuse Şi din scorbură- î zburînd

Gărgăuni de cei ce muşcă Şi te 'nţapă de gândeşt i

C a i să mori , că-ţî ese duhul,


Cât-eî fi să pomeneşti . Şi spunîndu-î locul unde-î

Ca să poată nimeri începu să-î zică :

„Haide „Du-te nu maî zăbovi.

„Acolo-î be lşug de miere.,. ,,Poţî mânca.. . şi dacă vrei

„La copiî şi la femee ca să duci „Iar poţî să îeî,

„ Căci e m u l t ă ! Doar acelea „Sunt albinî de cele mar î

„Nu ca cele din ştiubee „Care-ţ î pa r că-s furnicari...

„Numai vezî te por tă b ine ; „Să n'alunecî să greşeşti ,

„Să le zici vr 'o vorbă p r o s t i „Că să ştii c'o şi păţeşti

— „Bine" atunci ţ iganul zice, Mulţumind şi bucuros

O croeşte la pădure La copacul scorburos .

-X-

Decî t recând pe-acasă o scară Si-o căldare si-a luat

Şi la miere cu ţ iganca Şi cu dancii ~a plecat.

Ajungend îşi pune scara L a copac, ş'apoî în sus

Se ridică cu căldarea, Ia r pe danci pe toţi i-a pus

Ca să ţ ină scara bine Cu ţ iganca ş'apoî el

ANECDOTE POPULARE 345

Suflecându-se la mâneci Bagă mâna 'ncetinel

Drept în j o s în scobitură, Când de-odată s tr igă :

„Dec! ,.Am greşit , albină, iartă,

„Căci voiam acum să plec „Şi din grabă-am vrut cu mîna

„Să mč razim să nu pic. „Du-te jupânesă-a lb ină

„Nu mă face ca să-ţî dic „Vr'un cuvînt de rău', de ciudă!..

Dară vorba nu sfîrşi, Când de-odată-aşa mi-1 pişcă

Că sărmanul când răcn i Dancii scara toţi l ăsară

Şi cu mă-sa toţi fugind Mi-1 l ăsa ră cu bondari i

Dând din mâini şi hâşiuind Să-î alunge. Insă dînşii

Boîu cu cârdul năvălîau Ca săgeta 'n ochi şi 'n faţă-î

Şi pe unde năpădîau Inţăpau, că biet ţ iganul,

Vaî de dînsul ciuruit Şi 'nţăpat, din vîrful scăreî

Ţipă, s t r igă r ă g u ş i t : „Ţine scara, na căldarea, „Că mi-am spar t acum sp ina rea"

Dar şi scara şi căldarea După ce s'a pogor î t

A lăsat pe j o s de frică Şi spre casă-î amărît,

LUMINA PENERU TOTI

Alerga prin vînt cu mâna Gărgăuni i a lungând

Şi de ciudă şi durere „Du-te, s t r igă blestemând,

„Unde mutul dus-a roata, „Pe urlaţi... pe unde-a dus

„Surdu l iapa... să te ducă „Naiba naîbeî tot pe sus

„Şi 'nvîrtind ca ciocârl iea „Să te ducă roiu turbat

„Să te ducă, ducă dracul „Unde ţincii ş i-a 'nţercat...

„Dâ văduşi mânca-Гаг boala „Bîzăle iTafur is i t ! !

„Să te 'mpungă aşa de tare „Parcă-şî face de urît!!.

„Nişte miere atâta numai „Me gândîam să îeau şi eu.

„Şi el... d e ! Să-mi sccţă ochii „Hei, t răsni te-ar Dumnezeu!

„Să mc muşte, să me spargă, „Să me ardă ca cu foc

„Pentru 'un ţîr de miere numai... „ B r e ! Sălbatec dobitoc!! . .

„Şi de muşcă musca naîbeî, „Muşte bat 'o Dumnezeu !

„Dar ce dracul ca ne-6menî „Te s t răpunge aşa de rču

„Nu cu botul ci cu coada !.. „Pricopsi t de bîzăleu.

,Dar acum, me rog, Românii, „Ce vor zice că-s umflat ?

347

„Vor pufni de r îs ca draci i „Când voiu merge a casă 'nsat! .

„Dar că-s pros t să spun, se vede, „ C a m şezut şi m'au muşcat!!.

Ast-fel zeu dar în urmă Când acasă se 'ntorcea,

De 'ntâlnea vr 'un om îndată N e n t r e b a t îî rčspundea :

„Nu-s umflat că m'au muşcat „Ci de ciudă m'am umflat! ."

T h . D. Sperant iă .

^^(ţfîft-*^ ,

GESTIUNI PEDAGOGICE1}

in A l t e m i j l o a c e

Nu puţin important este pentru mersul regulat al şccleî un adevărat şi se r ios control , care în acelaşi timp să fie şi instructiv.

Să ne e sp l i căm: Noî nu înţelegem că controlul ce-1 fac inspectorii şi revi -

soriî , orî chiar ministrul şcolelor să se mărginescă într 'a tâta ca eî să intre în şcolă, să asiste cum învăţătorul îşi face lecţiunile orî arată, ascul tând pe elevi, ce ştiu. Nu. Atâta nu este destul. Ceî ce fac control învăţători lor, t rebue maî pe sus de toate să fie eî înşişi pedagogi şi încă nu numaî d'aceî carî au teorie ci şi practică. Să nu se mărginescă numaî a

1 Vedî, No. dupe Octombre.

348 LUMINA P E N T R U TOTI

sta acolo, a pune, din când în când, câte o în t rebare copiilor, ci să caute a se convinge pe deplin până la ce punct elevii posed ceia ce aii înveţat, şi tot pr in în t rebăr i să caute a se conv inge ' dacă elevii ştiu şi cum ştiu a se folosi de cele învăţate.

I a r cerând învăţătorului ori inst i tutorului să desvolte cutare cest iune elevilor, ori asis tând maî multă v reme cum face lecţiile, va vedea tot-d'odată şi destoinicia de care dispune învăţătorul d'a cuprinde momentan ceva şi a o împărtăş i elevi lor săi, cu alte cuvinte : va vedea ce metod are inveţătoruh

Ceî car i se pricep în ale învăţămîntuluî, vor înţelege şi însemnăta tea acestui lucru.

Avem noî ore ast-fel de con t ro l? N'avem de cât să căutăm în t recutu l scolelor nostre , ba

chiar judecând după starea actuală de lucrur i şi vor putea răspunde că nu, nu am avut nicî odată îndestul de ser ios şi instruct iv control , şi, fiind ast-fel, în viitor, în acelaşi t imp când vom căuta să formăm buni învăţători , t rebue tot-d'odată să ne îngrij im şi . de bunî revisorî , căci alt-fel zadarnice vor fi mul te din s t răduinţe le nost re d'a îndrepta în învăţământ. Câtă vreme advocaţi i fără pricini, protegiaţ î ai cutăreî pe r sdne mari , ori scăpătaţ i din alte slujbe vor face controlul învăţă" mîntuluî nos t ru popular , acesta tot de boi va fi t ras , tot încet va merge.

Să ne întrebăm numai, cât pote face, şi care pćte fi rodiii unui ser ios control ?

E c ă : învăţător i i maî puţin sărguincioşî ştiind că vor avea a face

cu un rev i sor pr icepător în ale scoleî, că r apć r t e l e acestuia vo r fi t ipări te şi citite, se vor sili a face totul pentru ca să nu li se dea notă r e a ; ceî car i nu se pr icep în destul în a le artei dăscălescî, vor avea în rev isor un profesor care-î va învăţa cum să se edifice.

Ajungând odată acesta s ta re de lucrur i , scćlele nos t re de s i gur că alt rod vor da, ceî din centru vor putea fi în s tare d'aşî

CESTIUNI PEDAGOGICE 349

da bine sema, în u rma rapor te lor revisor i lor , despre forţa didactică a ţării, se vor putea cunosce şi recompensa învăţătorii buni, precum se vor putea lua măsur i în contra celor slabi, iar nu vom fi şi în astă privinţă nedumeri ţ i ca adî, lucru ce d'alt-fel cu multă sinceritate îl constată, şi d-1 St. Michăi-t lescu în scr ierea s a : încercări critice asupra înveţămîntului primar.

Şi fiind-că vorb i răm aci de acesta importantă lucrare , să cităm dintr ' însa ceea ce autorul eî spune despre modul cum se recruteză învăţători i noştr i , pentru a întăr i cu aceste constatăr i ale unei persone oficiale, afirmările ce am emis în articolele precedente ale nćs t re , car i afirmări d'alt-fel s'au adus încă din luna Apri l ie a anului 1888, în unele din nu -meri le diaruluî Românul (Numerile cu data de 5, 8—9 Maiu s. п.), va să dică cu câte-va luni înainte de a apare opul d-luî Michăilescu. Nu vom putea fi deci bănuiţ i c'am impru-mutat ideile nici că ne am folosit de constatăr i le a l tora când am scr is acele ar t icole.

„La noî, învăţători i mar i şi mărunţi , au fost toţi improvi -saţî, — dice d-1 Michăilescu, şi constatând că asta e causa s tagnăr i i nćs t re , dice că pentru reso lvarea acestei p rob l eme trebue să ne adresăm revisoreluî .

„In s tarea puţin prosperă a învăţămîntuluî nos t ru pr imar , el (adică revisorul) nu se pćte mărgini la simpla destinaţiune de p rocuro r şcolar. Revisorul cată să fie la adăpostul neobosit al p rogresulu i didactic, învăţătura vie şi bogată ce se împarte, aşa dicend, cât maî des posibil, la domiciliul fie-căriî scoli. Dacă americani i au găsit mijlocul de a împrăşt ia şti inţele fisicc, mergând din şcolă în şcolă, cu cabinete întregi de fisică, cu colecţiunî şi l abora tore de chimie, în furgone intradins construite, cărând şi pe dascăl şi pe prepara tor i cu ele, — ce greutate a r fi pentru rev isor să ducă cu sine din dascăl în dascăl predica bunelor metćde şi îndemnul către lărgi rea cercului lor de cunoştinţe.

„Sistema revisorială s 'ar schimba atunci în to tu l ; din ne-


gativă şi steri lă cum este astă-dî, ar deveni construct ivă şi fecundă pentru orî-ce înve ţămmt .

Etă cuvintele pr in care d. Michăilescu descrie revisoratele actuale.

Cât despre modul cu care ceî maî mulţi revisor î îşî fac slujba, scrie.

„Inspecţiunea nu se va mărgini la a runcarea de-a'n fuga a privir i i pr in şcclă, şi la t recerea în condică a t radiţ ionalului formular de visitare, ca revisorul să-şî înfunde apoi pălăr ia pe cap şi s 'apuce drumul altei şcoli Cu trei patru frase stereotipe ca de pildă „nu predai bine, domnă", sau „elevele d-tale nu ştiu maî nimic," „registrele nu sunt în formă" cu atâta revisuire n'avem să vedem noî curând albul în căpistere.

Se înţelege că pentru a putea real isa tote astea, t rebue ca schimbarea spre bine să vină de sus, ca în capul depar ta mentului şcolar să fie tot-d'auna o personă vrednică şi destoinică d'a veghia asupra celor maî importante insti tuţiunî ale nostre , ca şeful acestui departament să nu se schimbe în fie-căre an, ba uneor i maî de multe orî într 'un an. Desele schimbări şt im câtă perturbaţie, cât rău pr ic inuesc în orî-ce instituţiune, dar maî ales pentru scolă resul tă mult rău din asta, căci la noî schimbându-se persona, se schimbă de cele maî multe orî şi sistemul, avend fîe-care ministru ambiţia d'a face ceva „Original" al seu; unii regulamente peste regulamente, car i dacă se şi. bat în cap, dar dascăli i t rebue să le respecte, — alţii se mul ţumesc şi cu maî puţin, cu in t roducerea bună oră a unui formular de catastif, numai să-î rămână şi lui urma.

O, când am voi să facem personali tăţ i ce sat i ră crudă pentru înveţămîntul nos t ru am putea seri la acest loc !

Nu puţin s 'ar putea face pentru edificarea învăţătorilor, şi pr intr 'as ta în interesul instrucţiunii , prin conferinţele orî congresele didactice.

Abstracţie făcând de la scopul educativ asupra învăţătorului ,

C E S T I U N I P E D A G O G I C E 351

care făcând cu asemeni ocasiunî cunoştinţe cu ceî-lalţî colegi aî seî, pr inde cumva maî multă dragos te de chemarea sa, dar aceste conferinţe t rebue să fie maî pe sus de t6te instruct ive.

învăţători i se vor aduna a se rost i asupra diferitelor cestiunî didactice orî de educaţie, a ţine lecţii practice, a discuta cestiunî refer i tćre la administraţ ia scolelor, vor lua în cercetare şi se vor pronunţa asupra manualelor şcolare ce întrebuinţeză în şcolă şi aşa maî departe.

Deschidem aci, fiind vorba despre congresele didactice şi cestiunile ce ele t rebue să desbată, o parentesă pentru a ne întreţine asupra următoreî cestiunî ce s'a adus pe tapet în congresul didactic din acest an, ţinut la finele luî Aprilie.

Se discuta asupra cestiuniî că ce a re să se desbată în congresul viitor.

D-l dr. B. Constant inescu ridică o cestiune. Dise că basat pe esperienţa ce a câştigat 'o, visitând congresele didact ice din streinătate, opineză ca congresul didactic român să nu hotărască dinnainte p rogramul desbateri î pe viitor, ci să lase l iberă alegere membri lor d'a vorbi fie-care despre ce va voi.

Ideia nu este rea, ea înadevăr este pusă în pract ică în congresele didactice din ţările apusene, dar, observă d-nul profesor Haliţa, le dă mâna nemţilor a face asta, căci eî sunt în curat cu cestiunile generale, cum este cest iunea p r o gramelor de studii şcolare etc. etc. Eî s'au rost i t şi l impedit a supra tutor cest iunilor de felul acesta, noî însă t rebue să ne ros t im maî nainte asupra ideilor generale, cari const i tuesc, aşa dicend matca pe unde are să înainteze înveţămîntul nos t ru , şi numai după ce vom fi resolvat astea, după ce vom fi a ră ta t ţării care este părerea nos t ră în cestiunile mari , generale , ca ast-fel la o reformă vii tore să se ştie şi să se ţină compt de opiniile nostre , numai după aceia ne vom putea şi ne e s t e permis a ne ocupa de cestiunî maî mărunte .

Aşa este. împăr tăş im aceste vederi, de şi mărtur is im că audind pe d-l Constantinescu vorbind, îî dedeam dreptate , d icendu-ne : în felul p ropus de d-sa, vor fi diferite cest iunî

352 LUMINA PENTRU T 0 T 1

desbătute, cel care va propune ceva, va veni cu cestiunea studiată, şi cum înveţătorul se ocupă şi este preocupat maî mult de cestiunî ce-1 pr ivesc maî de aprope, cum cestiunea metodelor, cutare simţiment cum să se al toiască ui elevi, etc. e t c , în felul acesta tote astea şi altele asemeni vor fi discutate împreună, unul va critica, altul va adăoga, şi toţi vom câştiga, pe când bălăbănindu-ne asupra unor cestiunî car i în cele din urmă, şi aşa de alţii vor fi deslegate, ni se părea lucru de puţin folos pract ic .

Considerând însă că cu toţiî ne aşteptăm la reforma înve-ţămîntuluî, că la reforme mar i cu toţiî t rebue să colaborăm şi vocea corpului didactic numaî prin congres pote fi audită, ne am asociat cu d-1 Halită. I. R.

I.OJSC îX?31.*?! '»-

D O R A D ' I S T R I A In sera de 5 Noembre, la orele 6, un chelner de la r e s

taurantul Doney, în Florenţa , aducea principesei prânzul după obiceiu, de 6re-ce, în otelul eî, din calea Leonardo de Vinci, Dora d'Istria nu ţinea alte s lugi de cât o cameris tă şi un grădinar .

I lus t ra dcmnă se simţi de odată forte reu, zise că nu maî vede lumina şi căzu m6r tă în braţele cameristei , ca re o ajuta să se îmbrace. De câtă-va vreme suferia de s t omac ; nu chema doctori căci, după mortea profesorului Cipriani, nu maî găsia un doctor, care să potă fi şi prieten al caseî. După un moment de o violenţă extraordinară , o s t rangulare de hernie o ucise

Pr incipesa Ghica pr in naşcere , Pr incipesă văduvă Koltzoff

i) D-na Dora d'Istria era fiica Banului Mihail Ghica fratele prinţului Alexandru Ghica.

DORA D'ISTRIA 353

Massalsky, pe lângă nobleţă nemuluî, Dora d'Istria avea ş i pe aceea de celebră scr i i tore :

„Dico chc sei gentil, sei buona e bella, „Che il cor hai grande, pari all'alto ingegno; „Figlia d'Eroi ma pur nostru sorella; „Dico che il Genio tuo d'un scettro ё degno „Da un polo all 'altro ognun cosi favella : )

Cu aceste versuri , copilele să rmane din şcclele catolice de la Scutari, trămiteau în 1881 Doreî d'Istria un condeiu de argint , salutând în persona eî pe Steua Albaniei. Cu puţin maî 'nainte, Regele Românieî îî oferise medalia Bene-Merenti de aur, Grecia, în aplausele solemne ale Par lamentului , îî conferise cetăţenia elenică.

Onorur i meritate, de 6re-ce Dora d'Istria nu numai că s c r i sese mult şi bine {La Bevue de Denx Mondes şi cele ma i răspândite reviste americane îşî disputau articolele eî dar volumele eî fćrte numerose şi pr ivi tore la popure le orientale, ajutară forte causa civilisaţiuniî şi dreptăţi i în acele ţări .

Dora d'Istria luase în căsătorie pe un bri l iant oficer de husar i , principele rus M a s s a l s k y ; dar în 1853, când isbucni resboiul în Orient, ea îmbrăţ işa cu atâta a rdore opiniunilc liberale, în cât guvernul rus , pr igonind şi pe Ghikuleş t î în România, comunica principesei, că locuitul în Rusia nu făcea pent ru dînsa.

Plecă din Rusia, pe când bărbatul eî rămase. Pierzând maî târziu un copilaş, ea trăi despărţ i tă de soţul

seu, care a murit acum vr 'o zece anî. D'atuncî Dora d'Istria a trăit pr in tote ţările, studiind şi

scri ind. Stete câţî-va anî în Elveţia şi publică acolo cărţi le Au bord des lacs lielceliques, şi La Suisse allemande.

r ) Eu spun că eşti blândă, bună, şi f rumâsă; că inima 'ţî-e mare, de o potrivă cu falnica ta minte ; fiică de Eroi, totuşi sora ncs t r ă ; spun că Geniul teu e demn dc un sceptru. De la un pol la altul, orî-cine aşa zice.

23

354

După 1859, trecu în Italia l iberată şi se stabili la Tor ino , visitâ de ma; multe orî Grecia şi alte teri ale Orientului. .Scrise Lee fernines eu Orient, La vie momstique dans d'-glise orientale, o carte asupra Rumelieî şi asupra Morceî, una asupra eroi lor României , o altă asupra r apor tu r i lo r României cu papii de la Roma, o altă despre poesia o tomană ; „Albanezii în România sau istoria pr incipi lor Gh ika" şi „Naţional itatea a lbaneză;" sunt alte opere meritori i ale i lustrei scri i tore.

Scria maî cu semă în l imba francesă. pentru că voia ca totă lumea să cunoscă popćre le Orientului şi să le ajute în redeşteptarea lor. To t în franţuzeşte a scr is cartea intitulată :

Des femmes par une femme; vorbia însă perfect şi limbile i taliană şi grecă-modernă .

Dorise tot-d 'auna să locuiască la F lo r en ţ a ; de aceea, în 1872, cumpčra vila cea nouă a d-nuluî Gubernat is , Villa d1 Istria; aci îşî făcu reşedinţa fovorită, îi mări grădina, p lantând flori r a r i şi arbor i streini şi petrecea într ' însa cea maî mare parte a anului, pr imindu-şî amicii în mijlocul căr ţ i lor şi animalelor sa le .

Obicinuit, pr incesa călătoria în timpul veri i . Intr 'un rând merse până în Statele-Unite. Şi acasă şi afară era bună şi bine-făcetore. Scrieri le eî şi veniturile ce avea, ca pr incipesă Ghika, îî

permitea d'a trăi ca damă mare şi de a ajuta pe săraci . Nu lasă alte rude de cât doi fraţi, anume lorgu Ghica şi

Vladimir Ghica (Vava). In absenţa lor, datori i le înmormîntăr i î au fost îndeplinite

de consulul român, din Florenţa, de consulul rus şi de contele Angelo de Gubernatis , care era unul din amicii şi admira tor i i cei maî stăruitori , aî celebrei scr i i tore .

Inmormîntarea s'a făcut la 20 Noembre (Marţi). Orî unde ' î-ar fi mormîntul , Albanezii, Grecii şi Români i

CONFERINŢELE INVEŢĂTORILOR DIN Ж С Е А У А 355

Conferinţele anului curent s'au ţinut cu învăţători i din j u deţul Suceva, în Fălticeni, de la 10-24 August .

De la aceste conferinţe învăţători i au profitat nu puţ in .— Intre alte cestiunî didactice, car i t6te au fost date de maî nainte, s'au discutat şi următorele .

1) Biblioteca, colecţiunile, escurs iuni le şcolare şi confer inţele par ţ ia le ;

2) Relaţiunile dintre preot şi învăţător ; 3) Lucrul manual . —(Istor icul , scopul şi folćsele, metoda

şi eserciţiî practice). 4) întocmirea unui orar iu (programe) dilnic, în care p r e

darea lecţiunilor să se dispună ast-fel ca toţi copii să fie ocupaţi în acelaş t i m p ; aşa ca cu modul acesta să putem avea şi o disciplină bună.

5) Două escursiunî instructive la Baia şi Găinescî. In urmă a lungi desbaterî membrii corpului învăţătoresc

întruni ţ i aci au hotărî t . a) La fie-care scolă să se înfiinţeze câte o bibliotecă şco

lară. Modul organisăr i î şi conduceri i eî se prevede în s tatutele speciale.

b) învăţătorul şi preotul la ţa ră vor trăi în cele mai s t rânse relaţii, lucrând ambii pe aceiaşi cale şi pentru acelaş scop .— Eî se vor întâlni cel puţin o dată pe săptămână (Sâmbăta),

') Din câte dări de seină ni s'au trimis, am constatat că nicăieri nu s'au ţinut conferinţe dupe un plan maî dinainte hotărît, afară de Suceva.

vor trimite corone,—cum ea însăşi ducea corone la Misso-longhi, pe mormintele luî Marco Botzaris , George Byron,— vor trimite corone de stejar pentru zelosa iubi tćre de patr ie, corone de laur i pentru i lustra scri i tore, corone de flori pent ru doamna prea frumoasă şi împodobită de virtuţî.

Se zice că tote proprietăţ i le eî din România, le-ar fi lăsat comunei Bucuresci ca să înfiinţeze o scolă pentru orbi şi pentru surdo-muţî .

- • — —jftiOSCS,*- •

Conferinţele înveţâtorilor din Suceva 1}


spre a se consfătui a supra mijlocelor de luat pentru p r o s -perarea sccleî şi bisericii, şi cult ivarea moravur i lor păs to r i ţ i lor lo r .—Preotu l P . Milieş citesce în acesta privinţă un s tudiu special.

c) Să se începă s t rângerea de colecţiunî minerale, vegetale şi animale din ale localităţii.

d) O dată pe lună (prima Duminică sau Serbătore a flecari i luni) învăţători i se vor în t run i în conferinţe în cercuri , car i s'au stabilit deja.—Aci eî se vor ocupa şi vor desbate cestiunile şcolare cari-î pr ivesc ; deci aceste conferinţe nu vor fi de cât pur scolastici-:.

e) Să se înfiinţeze pe lângă fie-care scclă o mică esposiţie şcolară .

f) Din când în când să se facă escurs iunî cu şcolari i . Acestea însă nu vor putea avea loc, sub nici un cuvînt în orele de clasă.

g) Se va introduce lucrul manual atât pe cât s'a putut învăţa în t impul conferinţei.

h) In tot cursul acestui an, fie-care învăţător îşî va pune stăruinţa spre a compune, după un plan dat de revisor , Geografia şi dicţ ionarul localităţii în care se află. ')

Pent ru vii torul an s'a p ropus de d-nul rev isor s tudierea următore lor teze cari se vor desbate şi reso lva atunci.

1 ) Invăţămîntul p r imar rural , aşa cum este astădî alcătuit , ţ ine el socotelă de nevoile imediate ale v ie ţ i i ; şi dacă t rebue sau nu să ţină compt de acestea.

2) In cas negativ, ce schimbări ar t rebui să se facă ac tualei s tăr i de luc ru r i ?

3) Acum, când lupta pentru esistenţă a ajuns la o tensiune atât de mare, nu este nevoe a se da învăţamîntuluî în genere o tendinţă maî pract ică ?

4) Să se găsească mijlćcele de a se pune în apl icare eser -ciţiile manuale, agr icole şi hort icole.

5) Dacă aceste reforme s'ar realisa, ce parte de activitate ar trebui atribuită corpului învăţă toresc în apl icarea lor.

6) Căuşele dispopulări î şi frecuentăriî neregulate a scoleî

i) In anul aspirat încă s'a lucrat în acest sens şi fie-care învăţător a presentat câte un studiu maî mult sau maî puţin important, dar ne-avend o normă, după care să se conducă, nu există în aceste studii o uniformitate, aşa că numai parte din ele ne presintă maî mult interes.

CONFERINŢELE INVEŢĂTORILOR DIN SUCEAVA 357

pr imare ru ra le şi mijlocele ce ar t rebui să se îa spre a garan ta o bună frecuentare .

7) Metodologia Aritmeticii şi Gramaticii , t recendu-se materia tu tu ror claselor.

8) Care sunt resultatele la care a ajuns fie care, punând în pract ică hotăr îr i le luate în acest a n ; dacă ele a r trebui modificate şi în ce sens.

In totă durata conferinţelor revisorul , Serafim Ionescu, a fost gata a-şî da luminile sale asupra fie-caruî punt .—Aşa în t impul discuţiunilor toţi ne luam note şi fie-care la rândul seu îşî da părerea, după care la u rma urmei venia d-nul revisor şi discernea părţ i le bune şi slabe, a ră tând calea cea maî nimerită.

Ecurs iuni le de la Baia şi Găinescî au r e spuns deplin s c o pului lor .—Ele au fost destul de instruct ive şi cele maî intuitive Iecţiunî pentru noî.— La Baia, colegul nostru, Popovicî , de la Lespedî, ne dete o conferinţă a supra a ce era o dată şi ce este acum Baia. Cu acesta ocasiune tot d-sa ne descrise după Bujoreanu ') s tarea scolelor din România în vechime.

Să nu uităm că tote aceste măsur i au fost luate tot din iniţ iat iva revisoruluî .

Colegul nostru , P . Cucescu din Baia, a fost forte amabi l . D-sa ne-a pr imit—nici se pote maî bine şi ne-a condus p re tu t indeni .—„Ia tă! şcola mea, astă-dî e a vos t ră ; casa mea asemenea.—Uşile ve sînt desch i se ! Sunteţi la v o i ! " ne dise dînsul , şi nu ştia cum să ne maî îmbrăţişeze.

Sâmbătă, 20 August la ora pat ru p . m. şi după t e rminarea unei ardente discuţiunî, eşind în ograda scoleî, găs im t răsuri le adunate, ca la bâlciu.—Ele ne aşteptau ca să ne ducă la Găinescî.

Uitam să spun că la Baia, fiind destul de aprope 6—7 chilometre, am putut merge cu toţii pe j o s ; dar până la Găinescî avem 5 ore de t răsură cu cai buni.

T răsu r i l e ne -am costat însă fćrte eftin, ba pe unii aprope sau chiar nimic.

Maî veselă cale nu se pote ! E ra o frumuseţe să vedi fur-gonul unui birjar s au carul de cărat doniţe încărcat cu fân în care stau afundaţi câte 8 sau 10, înt recendu-se care mai de care a spune ghiduşii . D'apoî c â n t u r i ! Şi fie-ce căruţă

i) Vechile institute ale României


îşî avea dirigintele seu.—Ajungem la Moldova ; dar aci t rebue să trecem pr in apă.

Aci să flî fost să vedî cât de dulce suna şi cât de bine să adeverea ve rse tu l :

„La Moldova cea frumosă „Viaţa-î dulce şi voîosă „L'al Moldovei dulce scjre „Cresce flore lângă fiore!"

Eş ind din apă, pe malul opus, vocile ca şi inimile ni se unesc din nou spre a intona „Jurământul Plăeşilor," şi apoi pornim.

După ce am trecut Mălini şi aprope de „Suha mkăf se înserase binişor . Atunci o lumină vie ne a t rase privir i le şi discuţiunea asupra a „ce să fie ?" ne preocupa pe toţi. Acei car i cunosceau causa tăceau, îşî dădeau aerul de trişt i ; deşi păreau câte o dată că voesc a pufni de rîs . Arde ferăstrăul lui Măcărescu ; ba arde o casă ; da de unde, de la o casă atâta lumină, t rebue să ardă niscai fîn. Să grăbim, căci pote să dăm şi noî veri un mic ajutor!" şi curiositatea ni se mărea din ce în ce. Ajunşi la Monast i rea Slatina, de pe colina acesteia, munţi i erau aşa de luminaţi ca în deplină di, vedeam chiar casele ; puteam distinge totul, dar numai focul, unde să fie?

E r a vo rba să mânem în acea nopte în Monas t i re : da r intrigaţi, cur ioş i alţii pote chiar îngroziţ i de esistenţa unui incendiu mare, ho tâ r î răm să vedem ce e?

Dar numai atunci şi rev isorul nost ru intervine : — înco t ro ? nu vă temeţi ; voi, car i puneţi primele pietre

la temelia luminări i Românului , bucura ţ i -ve! Acolo este p ro dusul sciinţeî. Acea lumină plăcută, care ve a t rage deşteptând în voi un interes tot aşa de viu pre cât e şi dînsa, este lumina electrică, care ilumineză instalaţ iunile forestiere de pe Domeniul Corcneî . Lumina a pă t runs până în creierul munţi lor noştri î , acolo unde altă dată cu greu s'ar fi hotar î t călăreţul să înainteze. Să ne bucurăm ! E un pas încă spre p r o g r e s !

Acum ne maî calmăm şi ne hotăr îm a rămâne. Dar гё-mănend, nu ştiu cum şi ce fel, tot pr ivind spre acea lumină, care părea că voesce să deştepte aî

Munţilor bradî trufaşi Să facă voinici ostaşi;

CONFERINŢELE INV LTĂTORILOR DIN SUCEAAA 359

n e trezirăm, fără voia nostră, cântând „Best/'ptă-te române....''

A doua di, vedere ne maî vedută de mulţi dintre n o î ! S6-rele apărea în deplină măreţie şi noî furăm cu toţiî în picićre gata a-î saluta primele raze Tablou fe rmecă to r? !

Unul din ceî maî betrânî părinţî aî Monastiri î luî Lăpuş -neanu, ne conduse apoi în tćte părţile. Vedurăm Capul S-tuluî Gr igore Bogoslovul , adus aci de Vasile Lupu. El e legat cu cercuri de aur şi conservat într 'o cutie de argint suflată cu aur.

Mitra luî Veniamin Costache, împodobită cu nestimate, şi doue chivote ale luî, unul făcut în Maiu 1828, iar pe al doilea se citesce . „Acest sfînt chivot, spre podoba sfinteî Monastir î Slatina, s'a făcut pr in osârdia smeritului Mitropoli t Moldovei Veniamin spre a sa vecînică pomenire la 1829 Maiu 25.

O cutie destul de bogată, în care se ţin Sfintele taine. In sala bibliotecii, pe lângă cărţile bisericesc!, maî găs im

doue perdele, una maî mică şi alta mare, lucrate în fir dc Dćmna luî Alexandru Lăpuşneanu. Pe acestea maî figureză nişte inscripţi i slavone. Pe perdeaua cea mică însă se vede, tot în fir, chipul fundatorului Monastiri î şi al Domneî sale, ţinend în mânî Monast irea lor.

In partea de sud, d 'asupra uşii de intrare, se află marca Moldove i : Capul de bour, cu o steluţă între сбгпе, cu sć re le în drepta şi luna în stânga.

Ih peretele din spre sud, la o înălţime de veri o doî metri se vede o bortă pătrată Din acesta bortă ese putregaiu din-tr 'un copac care se dice că ar fi fost zidit în perete. Spun călugări i că în acel copac a cântat un înger şi că un călugăr aflându-se a audit şi stăruit pe lângă acel, ca re în momentele cele maî teribile nu se sfia a-î numi „boaite făţarnice," de s'a ridicat monast i rea pe acel loc.

înăunt ru l templului se află înmormîntată familia luî „Alexandru Vodă, Rosanda Domna, Bogdan, Constantin. !'• O p ia t ră de marmoră ne ara tă aces t a : iar afară din biserică locul de odihnă al regretatului Veniamin Costache.

Porn i răm spre Găinescî, unde descinserăm la scolă. Aci aflarăm că în acea di urmeză a se sfinţi noua biserică, făcută în totul cu cheltuiala Maj. S. Regelui. — După ce de la 7—9, ţ inurăm în localul scotei conferinţa asupra Ortografia Academiei, plecăm spre noua biserică.

Afară din biserică întâlnim pe bunul arendaş , D-l Ţenov,


care ne pr imeşte cu multă bună voinţă şi căruia i fu destul să-î espr imăm dorinţa de a-î vedea instalaţiunile forestiere şi fabrica funcţionând pentru ca, de şi Duminecă, să dea imediat ordine ca pâna la ora l l ' J , totul să fie pus în mişcare.

In t răm în biserică care ar face onore şi unui oraş . — Ea este pl ină de lume din localitate şi mulţi s treini din judeţ .— In fruntea tu turor este nepregetătorul administrator al Domeniului Coronei, D-l I. Calinderu.

După terminarea serviciului divin, D-sa ţine într 'o l imbă fćrte clară un discurs plin de consilii şi esemple bune şi este ascultat cu atâta r îvnă şi evlavie de toţi.

In u rma discursului , D-sa se întreţine cu aprope fie-care din noî. — în tâmplarea face să observe în busunarul hainiî unuia un toc ; îl ia, îl esamineză, audind că şi acesta este unul din produsele conferinţiî nostre , nu ştie, cum să ne mal încorajeze, apoî adresându-se către ceî cincî învăţători de pe Domeniul Coronei dice : „Faceţi-vă datoria în conştiinţă, ce-reţi-ne şi ve vom da tot ce ve t rebue. — Lucraţ î pentru re învierea industr iei naţ ionale şi despre instrumente şi orî ce pr ivesce par tea materială, noî ve vom pune la disposi ţ ie ."

Un t ren era gata îmbodobit cu bradî. — Mulţi se u r c a r ă , alţii pe j o s merserăm la fabrică al căriî şuer puternic părea a ne da de scire că e t impul a ne descepta şi pe calea industr ia lă şi economică ; iar ecoul mult repetat al munţi lor răspundea aşa de p l ăcu t !

Ajunşi aci, ce să vedî! mulţimea lucrător i lor furnicau.*— Şi ţi-e d rag să-1 vedî pe român, căci cea maî mare parte, afară de maeşt r i şi maşiniştî , sunt de-aî noştr i , să'l vedî, dic, pe român cum se intereseză şi caută a pr inde la minte din tote celea. — Dar no î ! ?.. Cât de frumosă, instructivă, folositore lecţie pentru noî!.. Şi cât de mare e deosebirea de la citire la rea l i ta te ! — O mulţime de acţiuni, efecte şi p roduse fisice învăţasem în şcolî şi le citisem, fără a ne putea da adesea bine samă, le vedem aidoma... Domne, de ce nu sunt aceste faimose instataţiunî lângă Iaşi sau Bucurescî ! ? câte lecţii nu ar căpăta bieţii şcolari ! ?

Dar cu tote că cel ce scr ie aceste r îndur î nu este un specialist se va încerca a vă descrie în scurte t răsuri , cea ce a v ă d u t :

Totul era decorat şi cam pretut indeni pr in t re cununele de bradî se citea scr is cu litere mar i auri te „Tră iască M. S. Regele Carol I şi Regina El isabeta" şi pe ici pe colo ;

CONFERINŢELE INVEŢATORILOR DIN SUCEAVA 361

„Tră îescă Administratorul Domeniului Coronei I. Calinderu."— Acesta cu acelaşi nepreget ne însoţi pretutindeni şi ne dete tote esplicaţinile de care avurăm nevoie.

T6 tă fabrica e pusă în mişcare cu vapori i de la o maşină stabilă ce are forţa de 100 cai. Acesta maşină poartă şese ga tere cu câte 8— 12 pânze, alte doue pentru tăiatul laţur i lor , un altul pentru scurtatul lăturoelor, trei tocile pentru ascuţi tul ferăstraelor şi maşina de inducţiune pentru electricitate. Dacă fie-căruî gater i s 'ar pune tote 12 p â n z e ; apoi tote a r tăia pe fie-care 8—10 minute : 1 2 X 6 = 7 2 scânduri , p lus la ţur i le şi lăturoele, acestea sunt într 'o şură lungă de peste 50 metri şi la fie-care gater nişte şine conduc butucii care odată aşezaţi ies din par tea opusă în scândur i de forma şi mărimea ce voim să le dăm. Dar afară maî audim un ş u e r : este o nouă maşină pentru retezatul căpătâelor la butuci. In treî minute s'a retezat un butuc de 0,76 metri, în diametru ; lucrare ce maî nainte trebuia să o facă cu atâta t rudă douî omeni în nu maî puţin de 45 minute.

Şi t r anspor ta rea butucilor din loc în loc se face cu multă uşur inţă : linii ferate conduc pretutindeni.

De câte-va or i pe di audî din creerul munţi lor un şuer care scoboră apropi indu-se din ce în ce. E trenul, cu care se cară arbori i secular i de prin locuri le unde altă dată nu ai fi întâlnit de cât ursul . 18 chilometre de drum de fler ne conduce acolo....

Şi nimic nu se pierde la acesta fabrică. Economia p r e tu tindeni. Până şi rumegătura e turnată în acea gu ră de iad a cuptorului.. . .

Totul , totul te intereseză a c i ; dar ceia ce te mulţumesce maî mult este să aî noroc i rea ca la visi tarea acestor insta-laţiimî forestiere, unicele în felul lor, să aibî, zic, fericirea de a găs i acolo pe amabilul d. Oalenderu, care s ingurul e în s t a re cu atâta răbdare şi bună-voinţă să-ţî dea tote lămurir i le .

Dar în entusiasmul meu de câte am vedut. m'am opri t prea mult pote — de şi după mine destul de puţin, — asupra acestei visite.

Plecăm dar de aci, ne ştiind cum să le mulţumim d-luî I. Calenderu şi nu maî puţin d-luî V. Ţenov.

Onore lor ! To t lungul drumului am cântat marşu l :


1. 0 munţi independenţi Cântul ne ascultaţi Ne repe ta ţ i ! Scumpă Patrie, O ! Românie, Viaţa-ţî dau ţie Fiî-ţ î iub i ţ i !

2. Noî cu toţi ne unim Noî toţi vrem să murim Să te se rv im! O Mamă mare Fi î pro tec tore Sub scutu-ţî ta re Noî toţi p o r n i m !

3. Despreţuind mortea Apărăm Patr ia Liber ta tea! Pent ru vecie, Scumpă Patr ie , Din vijelie Noî te-om s c ă p a !

4. Din ce moşii au lăsat, Vom face-un s ingur stat N e - a t â r n a t ! Fra te-Ard elene Basarabene, Tu Bănăţene Fiî deş tepta t ! Şi munţii ne răspundeau

') Dar cc s'a maî urmat ?

5. Şi atunci într 'un ceas Vom str iga într 'un g las To ţ i la o laltă ! „Privi ţ i Tra iane , Mihaî, Ştefane, Ţ a r a pe care 6 aţi p lanta t !"

6. Mândrul nos t ru Regat Cu Ca rol ni-1 am dat Ne-a tâ rna t ! Cu El Pat r ie Uniţî frăţie Facem să fie El respecta t !

7. Soldaţi buni, bravi, eroi, Nu ne dăm înapoi De foc, răsboî ! Dćmne, s t rămoşi , sfinţi, Propice ne fiţi Ca să fim uniţi T rup , suflet n o î !

8. Susţ inuşi pe s t rămoşi Dă să fim inimoşi Victorioşi I In noî speranţa Şi în treimea. Căci mântuirea Vine din cer !

atât de p lăcu t ! Fă l t icenenu. ')

h'nhuţla.

Ş T I I N Ţ A P E N T R U T O T I 363

ŞTIINŢA PENTRU TOŢI (Hrana din punct de vedere igienic).

Când sorta ne-a făcut să trăim, s tomacul este un regulator al existenţii nostre, cum acul magnetic e un indicator pe vastul luciu al valur i lor ocenuluî.

Vom vorbi aci despre h rană şi art icolele eî, şi acesta cu scop, nu numaî ştiinţific, ci şi ca să indicăm ceti tori lor noştri mijlocul d'a se hrăni bine şi cftin.

Căuşele ce modifică masa omenirii, se refer unele la legi nestrămutate ale naturii , altele la intervenirea omului însuşî.

Clima, felul hraneî, soiul şi priveliştea generală a naturi i sunt agenţi fisicî cu cea maî puternică influenţă asupra vieţii unui popor .

Cu cât înainteză un popor în civilisaţie cn atâta cresc şi per turbaţ i i le ; căci atunci şi necesităţile lui devin maî multe şi maî s imţi tcre.

Numaî prin forţa sa morală şi prin raţiune, omul, cu tćtc suferinţele ce încercă şi cu t6te circumstanţele distructori î ce i sunt destinate, supune lumea exterioră. Omul îmblânzeşte epidemiile, localităţile impracticabile şi insalubre, şi-a domesticit animale, cu un cuvînt el îşi maî adaogă câţî-va ani la viaţa sa.

Principal i i factori ai prosperi tăţ i i unui popor se referă maî ales la calitatea precum şi cantitatea hranei lui.

1. Statistica a probat că o populaţ iune oscilă în p ropor -ţiunî directe cu absenţa de tote obstaculi le ce se opun des-voltăriî eî. Obstaculul cel maî mare ce se opune unei popu-laţiunl la bunul mers , este lipsa de hrana, fie produsă ea prin neproductivitatea solului, fie prin împrejurări le grele în care ar fi pus acest popor d'aş pute p rocura a l imentele ; şi acesta influenţă despopulătore este atât de adevărată, în cât de multe orî chiar şi după 20 ani se constată efectele lipsei


de hrană, din timpii de fomete ş i de s c u m p e t e ; ast-fel sunt cunoscute : l ipsa cantitativă a t ineri lor apţi pentru serviciul militar, p recum şi influenţa asupra numărului căsătorii lor, nas cer i lor şi morţi lor.

2. Fecunditatea s ingură într 'un popor, după cum s'ar crede nu e un semn de forţa lui, asemene nici gradul lui de civi-lisaţie, şi s ingurul fapt de înmulţirea unui popor nu indică de loc gradul lui de hună stare, de p rospera re . „Este necesar, d ice renumitul statistic european, d-nul Quetelet, d'a cunosce nu numai câţi indivizi compun o populaţ iune ore-care, ci şi modul cum fie-care individ îşi p rocură mijlocele de existenţă, , : exemplu e Ir landa, care creşte pe fie-care an cu 2, 46° / 0 şi nu necesită de cât 28 ani şi б luni pentru a-şî înoi numărul populaţiuniî . Un s ingur individ din acesta naţiune consumă o cantitate triplă de comestibile maî mult de cât un individ din altă naţiune.

De altă parte, un popor pote p rospera în lumină, în industrie, în buna stare, fără ca mişcarea anuală să ne indice aceste progrese, de 6re-ce consumaţ iunea fie-căruî individ creşte în propor ţ iuni normale . Calitatea înmulţiri i merită prin u r m a r e a fi considerată ca şi canti tatea : dacă ea provine dintr 'un număr pre mare de naşteri , coincidând cu o mortalitate mare în adulţi , nu are valore ; ci din contră, pentru că o populaţ iune perde omeni car i p roduc şi contr ibue la buna s tare generală şi nu primeşte în schimb de cât copii inapţi pent iu orî-ce muncă.

In Franţa , într 'un timp de 25 de anî, crescerea anuală a populaţ iuniî a fost în termin mediu de 161,738; durata vieţeî medie ce era înainte de revoluţ iune de 2 8 3 / 4 anî, este astăzî de 37 anî, ceea ce dă o augmentare cu maî bine ca 8 anî. F ran ţa aprope s ingură din tote ţări le europene are un număr egal de naşteri , numără pentru fie-care etate pe ceî maî mulţi supra-vîeţuitorî , care, după Norvegia, 1 înregistreză vieţile

1 In Norvegia, de şi clima с aspră, dar pentru că mamele îngrijesc, bine de oopii, îî alaptcză singure în primul an, şi în anii următor i 'I supune la un regim predominant lăptos, Norvegia presintă vieţile cele maî lungi.

Ş T I I N Ţ A P E N T R U T O T I 365

medie cele maî lungi şi are una din cele maî mici mortal i tă ţ i . Comparaţ iunea acestor resultate fixeză valorea celor expuse. Tote Statele europene au mers pe acesta dublă cale. Nu s'a adaos nimic la pămînt, nu sa făcut nici o cucerire, dar mâna omuluî Га săpat, Га cultivat cu o maî mare r igo re şi industr ie ; căile de comunicare şi de schimb s'au înmulţit, p roducţ iunea s'a mări t şi cu ea populaţ iuni le cu buna lor s tare şi cu mi -Idce de traiu. Aceste sunt operile civi l isaţ iuniî!

3. Despre căsătorie, acea imensă insti tuţiune fundamentală şi religiosă, vom cita următore le fapte, scose din cifrele s tatistice cont imporane :

Când morali tatea diminua, când mijlocele de existenţă devin maî puţin abundante, sau că lucrur i le devin maî scumpe, omul a rc t rebuinţă de o maî mare forţă şi energie pentru îngri j i rea împliniri i p ropr i i lo r sale necesităţi, şi se fereşte d'a contracta uniuni conjugale, de 6re-ce câştigul seu nu-î ajunge nici pentru hrana propr ie de tote dilele. necum să susţie o familie. In sensul acesta este adevărat că limitele producţiuni î sunt până la un punct ore-care şi limitele natura le ale populaţiuniî . — Când, din contra, mortal i tatea e maî considerabilă, şi decese maî numerose şi-au lăsat maî mult loc gol în clasele societăţii, atunci o tendenţă na tura lă şi puternică împinge pe- om a umple aceste lacune causate prin morte, şi numărul însură tori lor începe a creşte din nou. Acesta probeză efectele favorabi le ale unei circumspecţiunî naturale a omenilor.

Ast-fel, căsători i le nu stau in rapor t constant cu naşteri le , nici sunt determinate prin temperament şi disposiţia indivizi lor ci de fapte generale ce se r apc r t ă la condiţiunile soc ie tă ţ i i asupra cărora indivizii nu pot ave nici o au tor i t a te : ele nu numai sunt influenţate, ci complet condiţionate de preţul a l i mentelor şi mărimea salar iului .

4. Domnul B. A. Morel , în minunatul d-sale tratat, imprimat la Par is , tocmai în 1875 : „Despre degenerarea risică, intelectuală şi morală a speciei umane, şi căuşele ce produc aceste alteraţiunî patologice," arată, că acţiunea emanaţ iuni lor pa -

366

lustre, atmosferiî şi ocuparea cu unile industrii , o hrană exclusivă (uniformă), insuficientă sau deleteră (cereale alterate), alcolismul, abusul de opiu, e t c , sunt cause de degenerascenţă, ceea ce va să dică, de deviarea tipului uman de la normă, care se propagă prin ereditate asupra generaţ iuni lor următore ce nu erau direct supuse la viţii, suferinţe, etc. d'alc predecesor i lor lor, şi limita unde se opreşte aeestă influenţă este, dacă agravaţ iuni le merg crescând, consecinţele eredi tare ce se resolvă prin s târpiciunea şi maximul de degradare fisică, intelectuală şi morală într 'o generaţ iune ne maî capabilă d'a se propaga. Aceste sunt pagube parţ iale ale omeni r i i ! Şi din tote aceste cause nici una nu slăbeşte populaţ iunea ca insuficienţa şi scumpetea alimentelor. (Quetelet, Wappaens şi Bukle p. 6 6 — 6 7 ) ; căci cine mănâncă bucate substanţiale (d. e. carne friptă) şi bea un pahar de vin bun, resistă miasmelor ; iar în contra alcoolismului intervine instrucţia şi buna s t a re .

Maximul de frccuenţă şi intensitate a diverselor forme de degeneraţiune, se observă în populaţiunile isolate şi aprope fără nici o comunicare cu ţările vecine, precum sunt unele văî locuite din cantonul Bern, unde se arată în totă urâciunea eî, degradarea speciei umane si corci tura rasei . Aci, dice d-nul Meniere, domneşte creştinismul, idioţia, surdo-mut ismul din naştere.

5. Dacă este adeverat că orî-ce populaţ iune por tă t ipul lo calităţii unde locueşte, acesta aserţ iune, fiind aplicată la ţa ra nostră, ne vom convinge, că condiţiunile pâmîntuluî şi de viaţă fiind altele ca în alte ţerî, şi poporul român va presenta caractere diverse de cele de prin alte ţerî.

Ţ a r a nost ră este eminamente palus t ră . Dr . Obedenaru, face următorea observaţ ie :

„Din 1004 bolnavi observaţ i în spitalul de copii, 307 au fost atinşi de intoxicaţie pa lus t ră Maî menţionăm şi 3 caşur i observate în o r a ş . "

1 Intoxicaţie pahistră va să dicu otrăvirea vcnilii din i/ici/n, bîillî, smârcuri;

mlăştine.

Ş T I I N Ţ A P E N T R U T O Ţ I 367

In ţăr i le palustre, 1 debilitatea abituală 2 constitue par tea caracter is t ică a corpului şi a moralului la omul din popor, şi pr in u rmare starea lui de sănătate este o adevărată s tare de bolă .

Fr igur i le , dice răposatul Dr. Obedenaru, car i nasc din mia s mele palustre, seceră pe fie care an mii de copii, şi pun mii de lucrători , fără a cărora muncă, proprietăţ i le n 'ar ave nici o valore, esportul nost ru ar fi nul, şi sărăc ia în ţară fără margini , în imposibil i tate d'a lucra în timp de maî multe săptămâni. Debilitatea este p rodusă în pa r t e şi de h rana ne îndestutătore, ca calitate şi cantitate.

6. Pe de altă par te însă, forţa medie a raselor , creşte în rapor t cu gradul de ameliorare socială (nu însă şi număru l naşteri lor); pr in urmare civilisaţia, cu tote abusur i le , viţiile şi excesele sale, contribue finalmente la longitivitatea omenir i i : imprimând o activitate maî mare spiritului, desvoltând facultăţile şi mărind sfera exis tenţ i i ; creând industri i l abor iose şi fecunde, ea măreşte buna s tare a poporelor , care produce o maî mare diferenţă în morali tatea suburbi i lor unui oraş mare , ca aerul, solul şi locuinţele. Cu alte cuvin te ; pe cât calimităţî create pr in diverse împre j u r ă r i caută a slăbi şi degenera pe om, pr in civilisaţie, e l li se opune.

7. La noî, nu ştiu cum se face, că populaţ inuea română e în descreştere, fapt care a a t ras deja atenţiunea onor, minis ter de interne, care a şi început a se ocupa de acesta chestiune. D-l dr. Felix, medic şef al capitalei, respundend unei adrese a d-luî ministru de interne din 1878, afirmă şi d-sa descreşterea populaţiuniî române din Capitel ă-

D. dr . Petr ini (Galatz) a căutat pr intr 'o conferinţă publică în sala Atheneuluî, să a t ragă atenţia asupra degenerări i nos t re şi indică mijloce de amel iorarea speciei umane. D-sa asemenea probeză cu ţifre descreş terea Români lor .

1 Pahistre băltose. 2 Debilitatea abituală va să dici : slăbiciunea obişnuita.

L U M I N A P E N T R U T O Ţ I

Relativ la acesta cestiune au maî scr i s d. dr. Flaiş len din Iaşî în rapor tur i le generale anuale (începând cu anul 1876), precum şi d. dr. Agappi, confirmând aceeaşi descreştere .

8. In ceea ce priveşte clima unei ţerî, este imposibil d'a fixa valorea fie-căruî element al climei în parte, în pr ivinţa influenţii ce are asupra populaţiuniî ; caută să ne mulţumim a aprecia într 'un mod general acţiunea climelor asupra maselor pr in resultatele de diferenţă ce ele presintă statisticeşte, sub triplul r apor t al mortalităţii , fecundităţii şi viaţa mijlocie. Apropr iarea rasei de climă determină nu numai mortalitate,... ci şi predominarea relat ivă de bole.

Naţiunile, tćte rasele, vor avea a se supune la aceleaşi legi, afară dacă nu intervin influenţe superpuse, inerente climelor.

9. D. Levy maî menţionează ca nişte cause influenţătore asupra masei poporu lu i : calamităţile public?, precum resboiul , şi în fine politica şi guve rne le ; şi maî ales inerţia (dr. P o -lisu sen).

10. Pent ru a termina cu influenţele ce exercită schimbări însemnătore asupra populaţiunilor, d. Levy susţ ine că or i care ar fl tripla acţ iune a climei, regimului şi civilisaţiuniî, fie-care r a să de omeni posedă, dimpreună cu condiţiunile diferente de conformaţiune (p rop r i e acelei rase), şi o mesură diferită de forţă intrinsectă.

Suntem aşa dar convinşi, că principalul factor al prosperităţii unui popor se referă maî cu osebire la hrana luî.

(Dupi R. L.J

STUDI I A S U P R A L ITERATURI I P O P O R A L E (Urmare)

j ) Bocete le sau cânteci le de jale.

Bocetele sunt viersur i ca r i se cântă de către femei la cosciugul mortului, sfătuindu-1 a nu se lăsa a fi înşelat de morte .

S T U D I I A S U P R A L I T E R A T U R I I P O P O R A L E 369

Dacă este om mare sau femee, atunci este rugat spre a avea grijă şi de copii cei mici ce le-ar fl muri t maî înainte şi dacă a fost însurat şi lasă în urmă femeia şi copii, atuncî j a lea este şi maî mare s t r igând şi plângând, că-î lasă fără ajutor, fără protecţiune şi ce se vor face s ingur i ne avend cine îngriji de eî şi a le aduce cele necesare ale vieţii. P o porul crede că mortul aude şi de aceea îi dau tot felul de sfaturi şi pentru acesta se face la cosciug în dreptul capului o mică ferestrue. Alţii cred că acesta ferestrue se face ca să intre brosca să ciupescă din nasul mortului , ca ast-fel începe a putrezi. In s înul mortului se pune 24 parale, ca mortul să plătescă la cele 24 vămi câte o pa ra şi la degetul cel mic i se legă o para de argint or î şi de a ramă şi de aci vine locuţiunea proverbia lă zicendu-le celor bogaţi ş i sgârciţ î , c ă : „Nu o să eî lumea cu tine, ci tot o pa ra legată la deget."

Bocetele pr in Ardei şi pr in alte păr ţ i ale Ungariei se numesc cântece de ja le şi li s'au dat nascere cu suferinţele ćmeni lor ; chiar şi la animale observăm suferinţă pentru cei ce mor soţ orî soţie, că le pică lacrămt din ochî, că s tau tr is te şi nu mănâncă ; acesta s'a observat maî ales la tur turele. Cu cât de mare este suferinţa la om în care simţul este mult maî desvoltat ca la animale şi p a s e r i !

Viersul bocetelor este aprope ca al doinei. Bocetele sunt pretutindeni cam aceleaşi . Unele dintre ele sunt adevărate mărgăr i ta re a le poesiî nćs t r e populare .

Colecţiunî de bocete a făcut D-l T . Burada, care s'a publicat par te în „Convorbir i l i terare", parte în car tea sa înt i tula tă O călătorie în Dobrogea, Iaşi 1880, car i bocete sunt adunate din Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Ardei, Banat şi ţara Ungurescă.

1). Jocuri le copiilor.

Descriu aci jocur i le copiilor şi acesta o fac fiind-că eî în jocur i l e lor sburdalnice şi libere, p ronunţă la fie-care pas

24

370 L U M I N A P E N T R U T O Ţ I

o mulţime de v iersur i scur te şi de un colori t fermecător ; i a r altele, de şi fără înţeles, dar au o valore însemnătore în cercetări le sciinţifice ale limbii, căci sunt schimonosi turî de cuvinte din diferite limbi streine, car i s'au vorbit de către popćre le s treine ce au copleşit Dacia în seculiî primitivi şi în timpii din urmă de către poporele slavice, maî ales Ruşii şi Bulgari i şi alte popore, cari cuvinte le-au schimonosi t copii întrebuinţându-le în jocur i l e lor.

Jocur i le copii lor şî-au or ig ina de odată cu omul. Copilul cât de mic, îl vedem făcând fel de fel de sburdă ln ic i î ; după ce se maî măreşte începe a imita pe ceî maî mari , în j o c u rile lor, şi aşa jocur i le s'au t ransmis din generaţ iune în ge -neraţ iune mai modificându-se sau unele d ispărând şi luându-le locul altele din nou create cu necesitatea vieţii şi t impului.

De cum se despr imă-văreză şi zăpada începe a-şî lua ult imul adio de la supra-faţa pămîntulul şi iarba începe a se ivi ca acile, iar brânduşi le a-şî arăta florea, copii es la maidan pe câmp sau pe la marginea satului, cete, cete, pă răs ind locuinţa şi veseli sar în aeru l liber, în tocmai ca şi sbu r dălniciî fluturi din flćre în flćre. Eî se încârduesc în cete de câte 5, 6, 8 e t c , şi încep diferitele lor jocur i , car i sunt fćrte numerose, aşa : mijea, baba crbă, baba gaia, pisicuţa, sulu, pânza ţesută, tutunaşiu, unghiu unghiureli le, olceua, ineluşiu gâdiluşiu, mincea, drichea, popicul, рбгса, petrecu, coita, etc.

Jocur i l e copiilor, după cum vedem, sunt forte numerć se ş i însoţite de o mulţime de mici poesićre . Nu me voiu încerca a descrie fie-care în parte, ci numai unile din poesiile de cari sunt însoţite. — Aşa, copii maî la fie-ce joc , înumără , pronunţând din gură o sumă de cuvinte r imate şi fără a fi înţelese; aşa când j c c ă mijea, baba crbă, baba gaia, e t c , d i c :

Unil ihi Fist i l ihi F i s t igana Porogana

Tete Mete Olovea Tan ţa

S T U D I I A S U P R A L I T E R A T U R I I P O P O R A L E 31i

O r i :

Panta Curcudea Veselia Sparmandia

Unica Dodica Tre t ica Pat r ica Ciusar Versa r Guiţar Gologan Bâcâ.

Or i

O r i :

Tre t i ca Pa t r i ca Cingăr Mângăr Hasna î Pasna i Furcul i ţa , Şi babiţa.

Unu-manu Dudu-manu Tre i para le S'un copan T â n g ă u Mângău Svâc în tine. Unica

Dodica Iar când јбса d'a petrecul şi vr 'unul din ei se supă ră din

j oc , cei lalţi îi d i c : Trânt iu una Trânt iu doue Trân t iu fata grecului Pe malul petreculuî. Vine grecul mânios Cu bastonul rug inos . Dă-mî Stano cheiţele Şă-mi deschid lădiţele Să-mi ved coconitele. Nu-s la mine Vai de mine ; Sunt la Badea în Bucuresc i După casele domncscî, Unde ouă raţele Unde fată vacile Bâldâbâc malacile.

Э72 L U M I N A P E N T R U T O T I

Iar când copiii se întâmplă de găsesc vr 'un melc umblând pe firicelile de iarbă sau urcânduse pe t runchiul vr 'unuî pom, îl iau în mână şi el îndată işî t r age corpul în conquila sa, iar eî ca să-1 facă să 'şî sectă iarăşî corpul încep a-i dice din gură următorele v i e r su r i :

Melc, melc Codoberc 1

Scćte cć rne b o e r e ş t î 2

Si te du la Dunăre 1

Şi bea apă tulbure Si mănâncă leustean

1 1

Şi te fă cât un buştean. Când es sera, spre a a lerga şi să r i j ucându-se pe marginea

satului d'a lupi, d'a cai orî alt-fel, şi dând peste vr 'un ariciu, se grămădesc cu toţii împrejurul luî, care, cum îî vede, numai, de cât îş i v î ră capul în întru s t rângendu-se întocmai ca un ghem ghimpos, iar copiî încep a-î d i ce :

Ariciu 3

Pogoniciu 4

Eşi afară Şi te 'nscră Si ia fata luî c iecră

7

1 Care este berc, adică nu are c6dă. - Eî zic cuvîntul boereştî în loc de boureşti adică corne de bour sau

zimbru, care în vechime locuia şi pădurile din munţi Munteneî şi Moldovei ; însă maî în urmă dispărând acest animal din causa deseî populaţiunî, copil ne maî avend obiectul bour ci numai cuvîntul ; a întâlnit un alt soiu de obiect, pe boerî schimbând şi cuvîntul în loc de bouresti, boereştî.

8 Când dic din gură, eî au câte două fiare sau cuţite şi bat în ele, credend că dacă-i zângănesce cu acele fiare, ariciul începe a juca.

4 Care măs6ră pegonele.

S T U D I I A S U P R A L I T E R A T U R I I P O P O R A L E 373

Cu cercei cu ghiocei, Cu salbă de noue lei, Cu calesca Radului , Cu caii împăratului .

Apoî câte alte mici poesii nu reciteză copii la diferite momente, ca :

Unde-ai fost, neni ţu le? Ce-ai vedut, neni ţu le?

„Doi pui de pupeză." Cum făcea, neniţule ?

„Au, bau baniţa „Dăî cu s t rumurar i ţa ."

Tir i , tiri, petricica. Мё duseiu la musca mare ; Musca mare t reera Ş'a mai mică vîntura.

Oe, бе, 6cănă Sade 'n sus şi depănă Şi se rcgă Domnului : Dă-mi, D6mne, ce mi-i da, Dă-mi un cal porumbac

Să me duc la sorumea C a m auzit c'a făcut T re i feţi, logofe ţ i : Unu a murit , Unu a perit, Unu în munte s'a suit, Muntele s'a sfărimat Capu i-s'a spart .

Eşî Vochiţâ Din porti ţă, Că te-aşteptă Ta l ion Tal ion, fecior de Domn, Cu căruţa Radului, Cu caii împăratului , Cu tichie de frânghie, Cu pană de ciocârlie.

Colecţiune de jocu r i de copii a scr i s d. G. Ghibănescu în revista „Gheorghe Lazăr ," No, 1 din 15 Iulie 1888, pagina 27 -35 ; P . Ispirescu a publicat în revista „Educatorul ," Anul I No. 15, 21 şi 32, redactat de D-nul Dr. B. Constantinescu, Bucurescî .

Dobre Steflnescu Grindu-Ialomita .


L I M B A R O M Â N A Studiu critic de prof. Francois E. A. Bujsson

Mult e dulce şi frumâsă Limba ce-o vorbim. Altă limbă armonicsă Ca ea nu găsim. Saltă inima'n plăcera Când o ascultăm; Şi pe buze-aduoe miere Când o cuvîntăm. Românaşul o iubesce Ca sufletul seu. <0 vorbiţi, scriţî romântsce tPentru Dumnezeu !»

П. Sion. Câte dile au trecut de când aceste cuvinte au eşit din pana

venerabilului George S i o n ! Câţi bărbat ! eminenţi şi erudiţ i s'au încercat a deştepta aceste s imţur i de iubire patriotică în inimile fraţilor noş t r i R o m â n i ! Câte cercetăr i logice, câte studii gramat ica le s'au făcut pentru a se stabili regul i le limbii, pentru a da nascere la o gramatică română logică şi corectă din t6te punctele de vedere! Câţi bărbaţ i înveţaţî ş i sapienţi, în fine, au consacra t viaţa lor întregă la clădirea acelui edificiu măreţ, ce-1 numim gramatica limbii românei

Insă, dus-au opera lor la bun sfârş i t? T rebue să mărtur is im că nu. Gramatici le române sunt astădi

încă aşa de obscure şi de contradicătcre , în cât, zeu, nu seim după care să ne luăm.

Dar tot d'odată trebuie să recunoscem că şi p ropăş i rea făcută în cul tura limbii nos t re este fćrte mare, dar tocmai fiind-că n 'am reuşi t până acum a stabili o gramat ică corectă a limbii n o s t r e ; da, tocmai de aceia trebuie să întrunim tote silinţele nostre , ca să ajungem a ne real isa dorinţa tendinţelor n ć s -tre, şi, în cele din urmă, a pune încercăr i le nostre , p e cale bună.

Am d i s : bărbaţ i sapienţi şi erudiţ i au consacra t viaţa lor întregă la clădirea acelui edificiu măreţ, la stabil irea unei

LIMBA ROMÂNA 375

gramat ice române fără a-şî fi ajuns scopul, însă nu fără a fi dobândit rode îmbucurătore cu îmbelşug.

Dacă însă cercetăm cu îngri j ire căuşele, dic camele, pentru că ele sunt multe la numer , găsim în pr imul rând următorele doe maî importante :

1° Gramat ic i i noş t r i s'au pus pe certă, dicând unii că g ra matica trebuia să se ia după l imbă; alţii, că, din contră, l imba t rebuie să se ia după g ramat i că ; susţinând unii că gramat ica s'a născut maî 'nainte de a se nasce limba, alţii, că l imba s'a născut maî întâiu şi apoi a luat nascere gramatica.

2° N'au îndreptat pr ivirea lor în acelaş t imp şi a supra lo gicii, fisiologiiî şi foneticii, ci s'au mărgini t numaî pe terenul logicii.

I acă da r car i sunt cele doe cause capitale, ce le-au pus piedică, la rea l isarea scopului lor, şi pe care t rebue să le luăm negreşi t în vedere, dacă nu voim să păţim aceiaşi sdrtă, ce au păţit logicii t recuţi .

Da r să ne oprim mai întâiu puţin la aceste două cause ce recunoscem de capitale şi să le cercetăm maî de аргбре.

л * n x

Deci venim la întâia causă, la cerţile g ramat ic i lo r despre gramat ică şi l imbă, sau după cum am putea dice prea bine despre or igina gramatici i şi a limbii

După cum am dis, gramatici i din t impul de faţă, ca şi cei din trecut, au fost necontenit în cer tă asupra originii gramatici i şi a limbii, susţ inând unii că gramat ica s'a născut înaintea limbii, alţii că l imba s'a născut înaintea gramatici i . La pr ima vedere pare că ambele părţ i au avut dreptate sau chiar au dreptate. Căci doe ipotese sunt acceptabile : că omul primogen, „nu vreau să înţeleg pr in acesta pe Adamul ebraic, nu nici de cum, căci atunci istoria m'ar combate numaî de cât," începând a clasifica objectele din j u r u l seu, dându-le numiri le diverse, stabilîa pr imele regul i de gramatică. Nu putem con tes t a ; adeverul e lucid. T rebue să convenim că, or -care ar fi fost s tarea fisică şi psichică a omului pr imogen, instinctivă sau

576 LUMINA PENTRTJjrOŢI

raţ ională, spir i tuală sau animală, el determină, cu întâia p r i v i re ce a runcă asupra obiectelor din j u r u l seu, sau pćte chiar şi cu întâia simţire a facultăţilor sale sensibile, denumindu-le, couscius sau inscivs, primele reguli logice, sau dacă am voi să dicem altfel, pr imele regul i gramaticale .

Cea lal tă ipotesă : că omul primogen, în vociferaţiunî, or cât de neart iculate ar fi fost ele, a denumit diversele obiecte din j u r u l seu, sau pćte a esprimat simţimintele sale relative, la sine însuşi sau la cele ce-1 înconjurau, şi eserci tau mai mult sau maî puţin impresiunile lor asupra lui a cărui ac cepţiune putea fi de or-ce grad de intelectuali tate sau de aprehensibil i tate, funcţiuni sensitive de inteligenţă sau numai de aprehensiune, în diverse moduri , după s tarea dispuneri lor în car i se găsia, formând astfel o l imbă babelă, a cari i logică sau gramat ică a format-o cu maî puţin sau mai mult în u rmă în convenţionali tate cu progenitori î seî, cu cari , pr in necesitate absolută, şi pr in cerinţa naturală , t rebuia să se înţelegă şi să-şi potr ivescă cu dînsiî simţimintele şi espresiunile, accepţiunea sa intelectuală sau aprehensibilă. Iarăş i nu putem con tes ta ; adeverul e lucid.

Dar dacă vom arunca o pr ivire maî de aprope asupra acestor doe ipotese, dacă vom raţiona, cu o imparţial i tate absolutăpen-t ru ambele părţ i în litigiu, maî de aprope, causa sau obiectul disputaţ iuniî lor, trebuie să mărtur is im, că ele se certau şi se certă încă, pe nişte base şi în nişte privinţe, admise de amen-doe, dar ambele le şi comba t ; una, concepend gramatica sau lo gica, după cum am putea dice,... şi în caşul acesta logica minor, după cum i s'a dat numirea specială.. . . în sensul eî r i g u r o s ; alta, cea d'a doua, în sensul eî universal , general , sau, dacă admitem accepţiunea contrarie , cea d'întâiii, concepend-o în sensul general sau universal , cealaltă în sensul eî r iguros .

Deci. dacă am căuta adeverata păre re a celor doă părţ î liti-gante, găsim, adeverul, că ambele părţî susţineau, fără a voi s'o admită în tocmai, induse în îndoinţă, pćte asupra celor ce susţineau, că gramatica s'a născut de odată cu limba, ş i

LIMBA ROMÂNA 377

că cu limba, a esistat tot d'odată şi gramatica. Acesta era părerea lor, ce trebuia admisă, dar n'au admis-o, pentru că se îndoiau necredend.

Insă, pentru ce nu o cutezau? pentru ce nu o admiteau pe fa ţă?

Tocmai fiind-că accepţiunea gramaticii , relat iv la sensul scopului ei, este ambiguă, chiar atunci, când se ia "în cestie sensul eî r i gu ros sau general , universal , după cum am voit să adaog sp re o lămuri re maî lucidă.

Dar nu trebuie să facem atare ceştii, ca să putem stabili o gramat ică a limbii nćs t re , căci acesta ar fi absurdi tatea la culme. Dar se dice astădî că limba lat ină şi cea elină sunt limbi primit ive. Acesta ia r a r fi un neadevăr şi mai m a r e , şi causa reiese de sine, fiind-că ele s'au derivat din alte limbi, ce eî numiau primitive. Apoi chiar is toria ne arată că Elinii se t r ag din Pelasgî, că Pelasgi î sunt or ig inar i din Egipt sau Asia şi că latinii, sau maî bine dis, familia latină, (nu trebuie să confundăm pe Latini, cu Laţi i p ropr i i dişî) este o r ig inară din Ilion, în Anatolia. Şi noi, Românii, t rebuie să numim limba latină or ig inară sau primitivă, după cum am voi să spunem, numai relativ la l imba nos t ră şi la celelalte limbi neo-latine c a : Italiană, Francesă , Spaniolă, Por tugesă etc. Acesta pe de o parte , pe de alta însă nici odată nu trebue să perdem din vedere că l imba n c s t r ă este derivată din cea latină şi că cea maî m a r e par te din cuvintele românesci au rădăcini latine. Pe lângă acesta trebuie să fim ţi i torî-aminte că l imba ncs t r ă a suferit multe al terăr i din tćte punctele de vedere sub influenţa s treină şi maî cu semă sub aceia a Slavi lor în pr ima ordine, apoî sub a Greci lor şi a Turc i lor , sub a căror prejmuire ţara gemea t impuri îndelungate . Aşa, spre esemplu, erau epocile uniunii Bulgaro- române , bei lor din Fanar , ocupaţ iuni lor rusesc î etc. Da, aceste vremuri du-re rćse , au alterat mult limba bietului românaş , dar în pieptul luî oţelit, la inima lui, n'a putut p ă t r u n d e ; datinile au rămas


aceleaşi, şi putem fi mândr i de acesta, căci ori care altă naţiune s 'ar fi pierdut sub presiunile atât de grozave din par tea a tâ tor naţiuni şi elemente cutropi tore , şi maî vîr tos , fiind că nemul nost ru era decădut în robia acelor adveniţî şi gemea sub biciul lor fieros şi nemilos.

Străinismele sunt multe, deci şi limba va ave multe e x -cepţ iunî ; Ţ a r a ndsfră însă, ca o ţară mică, a suferit maî întregă tć te acele năvăl i r i barbare , şi de aceia într ' însa n u găs im tocmaî o varietate aşa de marcan tă ca în alte ţărî . Da r cu tote acestea tot posedă varietăţ î cu îmbelsug şi acesta t rebuie să o luăm bine în semă

Să ţinem sema că şi l imba latină era de doe fe lur i : clasica şi rustica şi că acesta din urmă, după diferitele localităţi , ia răş i pres intă var iaţ iunî extreme, aşa că osebir i le între ele sunt în con+rastul cel maî pronunţat . Ar fi absurd a susţ ine că l imba română şi-a luat nascere din l imba classică, da r a r fi iarăş i absurd, dacă am susţ ine contrar iul , adică că ea şi-a luat naş tere numai din l imba rust ică, şi absurdi ta tea la culme dacă am susţ ine că ea s'a născut din una şi aceiaşî rus t ică , numai dintr 'un s ingur dialect. Se scie că colonisarea Daciei cu Romani a fost o colonisare cu mili tari . Acei militari însă n'au fost numai mil i tar i de o miliţie permanentă şi regulaţ i , ci o adunătură de omeni de tćte nuanţele, nişte t rupe de mer cenari , car i slujiau ţăriî nu de patr iot ism ci pentru bani, nişte indivizi adunaţi de pr in tote unghiur i le ale ţăr i î -colose a Romanilor . Mulţi dintr ' înşî, cum ne ara tă is toria de multe ori, e rau chiar barbar i , adică s t ră ini de pr in ţările limitrofe ale imperiului Roman. Aceştia pentru a se înţelege între dînşii, t rebuiau să recurgă maî mult sau maî puţin, după cerinţă, la l imba clasică. Dar pe acesta, fiind în cea maî mare par te cmenî inculţi, nu o cunoşteau bine. Iată dar că l imba lat ină era deja al terată de la colonisare , fiind-că numai capii coloniei, funcţionarii şi a. a. se folosiau de l imba latină cura tă şi acesta numai în afacerile cărmuireî , şi între dînşii,

LIMBA ROMÂNA 379

nici de cum însă faţă cu cmeniî de j o s , car i cu greii i a r fi putut înţelege. Pe lângă acesta mai venîa încă şi l imba Dacă, care nu se scria, ci era numai o l imbă vorb i tć re între Dacii cei betrâni... Vorbesc aci, despre t impuri le după colonisare.. . Copii aces tora însă, începând a scr ie şi a vorb i latineşte, de asemenea ca şi Romanii ce erau în contact cu Dacii, î ncepu ră a se folosi şi de unele cuvinte dace, car i se acomodau pentru l imba şi scr ierea română . Atare sun t : Urda, brânză, dulău, neghiob, barză, ghiuj, topor, sarică, grămadă e tc ,

.... * o,.

L a aceste barbar i sme maî vine încă şi alte înr îur i r î s t re ine de mai târziu. Intre aceste înr îur i r î cea maî puternică este cea grecescă din care avem peste opt miî de cuvinte, s. es.: agapie, dihonie, anaforă, crevat, potir, papură, călin, amită, prohod, drum, martur, tihărie,, aguridă, tropet s. a n.

Apoi vine cea s lavonă, care este ap rćpe tot aşa de puternică ca şi cea grecescă. Iacă câte-va cuvinte slavone, din cele mai populare şi mai întrebuinţate la n o i : smântînă, jimblă, ţelinâ, znop, gro'pâ, brad, gard, brazdă, plug, пёт, cobilă, to-lo'scă, coman, plasă, căpiţă, răgaz, răboz, lopată, noroc, prost, pod, etc.

Inr îur i rea cea maî nouă şi forte puternică este cea fran-cesă.

Dar pe lângă aceste înr îur i r î pomenite, ca cele maî puternice şi înrădecinate în popor , maî sunt încă şi alte nenumărate, de tăr ie secundară, între care cele maî însemnate sunt gotice, turce şi mongole.

Acestea ara tă destul de l impede că l imba română t rebuie să aibă varietăţ i şi a nume dupe localităţile în car i aceste elemente au avut maî multă influenţă, în care neamuri le s treine şî-au esercitat cu maî multă vehemenţă s tăpânirea lor, în care bântuirea de neamuri le s t ră ine a fost maî puternică şi mai îndelungată .

Şi aceste varietăţ i de limbă se simte forte mult când că-letoresci pr in pămîntul locuit de români . Vezi îndată că al tul


este nu numai l imbagiul ci şi accentul Români lor din difer i te localităţi şi pr in consecinţă t rebuie să distingi diferite dialecte. Aşa e dialectul Muntean, dialectul Vlah, dialectul Oltean, dialectul Dobrogean, dialectul Moldovan, dialectul Basarabean, dialectul Mureşan, dialectul Macedonian, dialectul Moreian. Iată dar că şi la no i putem deosebi o sumedenie de dialecte, car i au maî multă sau mai puţină diferenţă în t re ele atât pentru varietatea cât şi pentru accentul predomnitor .

Deci l imba română are şi ea destule nuanţe de diferenţă, şi gramat icul care susţine, că gramat ica t rebuie să se ia dupe limbă se găsesce în nedumerire , când e vorba să stabil iască reguli , car i să fie conforme tu turor dialectelor şi tu tu ror a c centelor acestora . Dar şi cel ce pretinde, că l imba trebuie să se ia după gramat ică se găsesce şi el în nedumer i re când e vo rba ca atâtea nuanţe limbistice să se sdrobiască, pentru a ajunge la o uni re generală, şi acesta cu atât mai mult, că acele nuanţe cu vremea se schimbă atât în pr ivinţă dia lectului cât şi a accentului, dovadă progres iuni le seculare a le acestora .

De aceia devine din ce în ce maî mare şi neaperată, până la evidenţă, necesitatea de a împăr ţ i l imba română în clasică şi rustică, după cum au făcut şi t6te ginţile neo-lat ine, în deosebi Francesi î , car i dist ing langue cToc şi langue d'oui, precum şi corigionali î lo r ; dar nu numai ginţile neolat ine au apreţiat acesta împărţ i re , ci şi t6te cele-l 'alte ginţi, ca, spre esemplu, Germanii , car i dist ing l imba lor în Hochdeutsch ş i Plattdeutsch. To t asemenea şi Englesiî , Olandesiî , Suezii, Slavonii, Turc i i , e tc . Se pć te 6re pret inde ca l imba r o m â n ă să nu fie şi ea împărţ i tă în clasică şi rust ică ? F i e ; dar nuanţele diferite ale limbii, nu vor permite nici o dată advenirea la o unire generală, cât timp nu ne vom opr i la un accent, la un dialect, căci dintr ' însul numai se pć te nasce unitatea tutu-lor, din multe însă nu pot reeşi de cât varietăţ i le tutulor . Varietăţile însă la rendul lor se pot reuni numai în unitatea

T A R A N C A R O M Â N A C E A B U N A 381

accen tu lu i ; şi de aci re iese causa neapărată a atâtor dificultăţi ce întîmpină gramatici i noştr i în cercetări le lor. Trebu ie dar să ne unim str înşî şi să convenim la t6te cele ce am espus până aci. Să admitem că, pentru a stabi l i o gramat ică corectă şi irefutabilă a limbii nostre, este de neapărată t rebuinţă ca să o dist ingem în clasică şi rust ică. Ar fi o re cu acesta, t6te dificultăţile şi piedicele pentru unirea nos t ră depărtate ? Nici de cum. Acestea depărtate, alte dificultăţi, alte piedici se ivesc în locul lor şi nu sunt dificultăţi lesne vinci bile. Nu, nici de cum! Ele sunt forte seriose, căci de la dînsele şi de modul cum vor fi aplanate depinde direcţiunea, ce o dăm limbii. Deci ele ne p rovccă a hotăr î s6 r t a l imbi i ; cunoscinţa şi inima ncs t r ă sunt angajate. Deci să veghiăm !

(Va urma).

—&>°<%$>a<#

ŢĂRANCA ROMÂNĂ CEA BUNĂ

O dată cu răsăr i tu l Luceafărului, femeea ţăranului e în picićre . Face focul, mătură casa şi pregătesce mălaiul şi fiertura, dupe guri le ce are a împăca. Dă o rai tă pe la vite şi le a runcă ceva de ros . To te acestea le face umblând în vârful degetelor, ca să nu str ice odihna bărbatului , către care ea pcrtă un deosibit respect.

Când ciocârl ia îşi r eva r să melodiile armoniose, ţă ranca se apropie încetişor de patul bărbatului eî, ş i cu multă nobleţă, îl mişcă şi-1 deşteptă din somn ; îi dă apă de spălat şi îî ajută să se îmbrace.

La luminatul dilei, în ciripitul ronduniciî , când aurora îşi întinde şi-şî scaldă graţi i le în roua argint ie de pe var iatele flori mirosi tore, atunci toţi şi tćte ale casei sunt gata. Ţă ranca aşeză merindele dilei în baniţă ; ia baniţa în cap, pune sapa pe umăr, ia copilul mic în braţe şi plecă împreună cu tovarăşul vieţii sale la munca câmpului, plină de veselie şi încongiurată de ceilalţi copii. Aci, pe locul de muncă, la o umbră desă ş'un adăpost pentru copilaşi, ţăranca aşeză c o n a c u l ; învelesce bine copilul cel mic, ca să dormă liniştit, şi dă de lucru celorlalţi , după vîrs ta şi pr iceperea lor . Ia


apoi sapa şi îucepe a în tcrce brasda ţarinii alături cu soţul eî, cântând, spuind la glume şi prefăcend urî tul şi greuta tea dileî într 'o petrecere vrednică de inv id ia t ! Când Sorele s'a înălţat de trei suliţî , ea alergă la conac ; întinde masa pe iarbă verde ; amendoî împreună cu copiii se fac cerc împrejur şi se ospetăză bine, vorbind în audul copiilor, despre t rebuinţele vieţii. După masă, pe când bărbatul se maî plimbă, mal privesce într 'o par te şi în alta, făcendu-şî p lanuri asupra averi i şi a nevoilor sale, femeea s t rânge masa, alapteză copilul îl adć rme şi apoi trece la săpat. Când sorele se cobora cu două suliţî din mijlocul cerului sp re apus, ţă ranca pregătesce masa de namiadî. După îndestulare, omul odihnesce puţin, pe când femeea, căriia natura pare că nu-î a dat oboselă, îşi îngri jesce iarăşi de copii. După trei sferturi de ceas se apucă din nou la lucru : dau amândoi un iureş puternic până sera . Pe la îmmurgit se întorc acasă şi fac cină. Bărbatul se culcă ; da r femeea, furnica cea fără preget a casei, după ce reguleză şi culcă copii ceî mari , s 'apucă şi scaldă copilul, pregătindu-1 pentru a doua di.

Femeea de la sat este bogăţia c a s e i ; ea mulge vaca, oia. capra şi p repară laptele şi brânzeturi le de diferite f e lu r i ; din nuci face untul pentru h rană în p o s t ; din seminţe de cânepă, unt pentru candelă şi alte întrebuinţări . S t rânge oue şi p r ă -sesce tot felul de horătenil pentru hrană, în dulce. Sărbătdrea, după biserică, s t rânge, împreună cu copii, uscătur i şi lemne pentru ernă.

Mâinile bine-cuvîntate ale ţăranciî nu stau cât e anul de mare : pr in t re treburi , când găsesce câte niţel răspas , atât se ra cât şi dimineţa, ea s 'asvărle în resboiu şi t rage câteva suveici şi câteva spete la pânza pentru albiturile bărbatului , copii lor ş'ale ei.

Ţă ranca este cea maî îndemânatică industr iaşă a casei s a l e : tunde oile, spală lîna, o usucă, o scarmănă, o dărâcesce, o face caere, o tćrce, o urzesce, o ţese şi o face dimie. Din dimie face cicrecî, şube, mintene şi obiele, pentru bărbat şi copii. E a semăna cânepa, o culege, o topesce, o meliţă, o t6rce, o ţese, o înălbesce, şi ne dă o frumcsă olandă naţ ională. Din acesta pânză solidă şi sănetcsă, face cămăşi şi pantaloni pentru bărbat şi copil, precum şi alte albituri pentru ea însă-şî . Aţî vădut pr in pieţele oraşe lor mulţime de lucrur i expuse spre vîndare, cămăşi înflorate şi bibilate, p r o -sćpe vărgate, bete multicolore şi înfluturate, zăvelcî şi velnice

.RTE PENTRU SCO ALELE PRIMARE 383

car i h răpesc ochii tote acestea sunt produse de mâna ne-p'yrtuită a ţăranciî r o m â n e ! Pr i sosul casei, precum lapte, oue, unturi , horâteniî , zarzavaturi , ţeseturî, cusături , e t c , ea le duce la oraşe şi tâ-gur î şi le preface în bani cu cari uşu-

' reză cea maî mare par te din greutăţ i le şi îndatorir i le bărbatului |eî că t re arendaş, comună şi Stat. i Adunări le femeilor de la ţară sunt frumćse şi de mare ' însemnătate Ele fac clăcî de curat porumb şi şedătorî pentru tors . In ocasiile acestea spun basme, is toriore, ghicitori, poezii, păcălituri , proverbe etc. şi ast-fel ele păstrăză limba nos t ră ^•Hională cu frumuseţele, mlădierile şi podobele eî. Femeile

î t inere, şi fetele cântă de dor, de urît, de haiducie, de rinţe, de bucurie e t c , şi ast-fel ele conservă carac terul mal al românismului din generaţie în generaţie, ăranca ţine rel igiunea părinţ i lor şi înfloresce în copii ul rel igios. Sâmbăta sera scutură icćna, premenesce can-

i împodobind-o cu flori. Sărbătorea merge la biser ică i u . ) t reună cu copii şi se rćg;/ lui Dumnedeu pentru sănătatea şi bunui mers al caseî. In caşur i de bćle ea e doctorul şi spiţerul c a s e î ; după na tura boleî, ea prepară şi administreză bolnavului ceaiuri, unsori , t răsături , călduri , oblojelî şi ru -

' găciunî către cel A tot puternic . Fă ră femeie, omul la ţară nu e bun de nimic. Ţ ă r a n c a este albina caseî. Oare tot ast-fel sunt şi cuconele târgoveţ i lor ?

(Glasul Ţăranului). -^^fybfcirb-^ • — —

0 carte pentru scolele primare de oraşe şi de sate In unul din numeri le acestei reviste s'a anunţat apari ţ iunea

I s t o r i e i S a c r e lucra tă de D-l Păun Gilorteanu, învăţător la "Budeştî (Ilfov).

Am cumpărat şi in t rodus acest manual în scdlă, şi nu pot de cât să felicit pe autor pentru că a scris 'o, iar pentru onor . conducători al Librăr ie i şi T i p . Scćlelor pentru că au

- t ipărit 'o : cel d'întâiu a arăta t că şi pr in t re învăţătorii săteşt i se găsesc capete instruite, gustur i alese, ra ţ iune sănătcsă ,— aceşti din urmă şi-au câştigat merit pr in iocuragiarea unui autor a cărui operă e bine s'o cuncscă toţi învăţători i

Căci, în adevăr avem d'a face c'un manual de scclă care

;Î84 LUMINA PENTRU TOŢI

dacă se va introduce, nu maî folos va da : este clar, precis , şi lucru neobicîmiit la noî până acum, autorul a avut curagi. i l d'a lăsa afară din istoria sacră acele părţi , car i numai au zăpăcit şi tâmpit pe copiî, şi cari în alte manuale abundeză ; afară de asta are marele avantagiu d'a fi întocmit astfel ca să potă fi întrebuinţat atât în clasele (II şi III) p r imare ur -bune cât şi în clasele p r imare rura le .

Materia este împărţ i tă (atât la Testamentul vechiu cât şi la cel nou) în lecţii ce se pot da d'odată copiilor, unele scurte în cât şi doue se pot da odată şi numai abia ici colo este câte una maî lungă, care d'almintrelî din causa limpedirn'" eî se pote da copiilor fără frică d'a-î îngreuna.

O esperienţă de doue lunî mč îndemnă să recomand căldură acest manual scolast ic colegilor mei {

I . R., institutor de ora'

B I B L I O G R A F I I

Intre scr ier i le neperiodice venite la redacţie semnalăm ur -mă to re l e :

Anecdote Populare, de d-nul Th. D. Speranţiă, un volum de 300 pagine, în cari t ranspi ră spir i tul sarcas t ic al Românulu ' ~ la fîe-care linie şi a cărei cit ire este aşa de a t răge tc re ş i , plăcută, că n'o poţi lăsa din mână până n o finescî. Dar cea ce e maî cur ios că simţi o deosebită plăcere să citescî unele bucăţi de maî multe ori, ba încă şi tu turor persane lor ce vin din nou. I Preţul 4 leî, la Lib. Scolelorî.

Scurte noţiuni ele ştiinţe naturale elaborate de d-nul M. C. Florentiu, vechi profesor în Bucurescî , i lustrate şi potr iv i te pentru trebuinţa şcolar i lor din clasele p r imare din oraşe şi sate, preţul 50 bani, la Librăria şi Tipografia Scalelor, s t rada Lipscani 96, Bucurescî .

Recomandăm cu deosebire acesta elegantă şi utilă cărt icică.

http://curagi.il

1 ко- rd toti -...

Documents